Arhiva | 5:22 pm

DOCUMENTAR.1 APRILIE 1941,3000 DE ROMANI AU FOST MASACRATI ACUM 75 DE ANI LA FANTANA ALBA,IN BUKOVINA DE HORD AFLATA PE TERITORIUL UKRAINEI DE CATRE SOLDATII SOVIETICI!

1 apr.

In urmă cu 75 de ani, pe 1 aprilie 1941,  3.000 de români au fost pur și simplu masacrați la Fântâna Albă, în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi, de către soldații sovietici.

Prin legea nr.68/10 mai 2011, această zi a fost declarată „Zi Națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântan Albă și alte zone, ale deportărilor, Foametei și a altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie”.

În iunie 1940, România a fost nevoită să cedeze Uniunii Sovietice nordul Bucovinei. Armata Roșie și NKVD-ul au ocupat imediat teritoriul. Sute de mii de români s-au trezit peste noapte pe un pământ ostil, în care, brusc, tot ceea ce amintea de identitatea lor, de origini, de limbă și de religie se transforma în vină. În primăvara anului 1941, câteva mii de români au decis să sfideze trupele sovietice și să treacă în România.

3.000 de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, au încercat să ajungă în țara natală pe 1 aprilie, chiar de Paști. Cineva împrăștiase zvonul că românii pot trece granița fără probleme, că grănicerii sovietici nu le vor face nimic. Când coloana de români, care purtau steaguri albe, icoane și cruci, a ajuns la doar 3 kilometri de graniță, soldații sovietici, ascunși în pădure, au început să tragă în plin. Au secerat, în scurt timp, mii de vieți. Cei care au scăpat de gloanțe au fost urmăriți de cavalerie și spintecați cu sabia. Apoi, românii au fost aruncați în gropi comune.

Mărturia unui supraviețuitor

Profesorul Gheorghe Mihailiuc a fost unul dintre puținii supraviețuitori ai masacrului. Acesta a redat în cartea Dincolo de cuvintele rostite atrocitățile petrecute la Fântâna Albă.

„Peste sate se abătuse teroare bolșevică. Dacă nu făceai cârdășie cu noii stăpâni, erai pierdut. În aceste condiții insuportabile, o parte din populația română a ținutului a hotărât să fugă din țară ca să scape de prigoană. La 1 aprilie 1941, câteva mii de români, chemați de dorul libertății, au pornit pașii spre Fântâna Albă, la frontieră. Dar pentru mulți acest drum a fost fără întoarcere. Eram și eu, împreună cu fratele mai mare, printre ei. Am fost martor ocular și am văzut cum s-au desfășurat lucrurile. A fost un adevărat masacru, un genocid.  Ucigașii au așteptat cu degetul pe trăgaci până când mulțimea a ieșit la luminiș. Era o acalmie prevestitoare de rele. Pașii greoi îi purtau pe oameni spre un sfârșit fatal. Tricolorul din fața coloanei flutura mândru, demonstrând dragostea de neam și țară a românilor Bucovineni. Deodată, liniștea a fost spartă de groaznicul glas al armelor. Zgomotul morții s-a răspândit, hăt, departe peste codri. Cineva din mulțime a strigat: «La pământ!». Șuvoiul neîntrerupt de foc ne ținea culcați, cu respirația curmată. În acea stare de încremenire, un bărbat din primele rânduri a strigat peste puterile sale: «Înainte, fraților, ei nu vor cuteza să ne omoare!». Dar chiar atunci a început măcelul. Tragedia de acum jumătate de secol mă neliniștește până astăzi, deoarece nu sunt convins că-i imposibilă repetarea unor asemenea nenorociri. E greu de redat în cuvinte tot ce am văzut la Varnița. Era un adevărat iad de la pământ până la cer. În ochii mei, un flăcău voinic, cu tricolorul în mână, s-a prăbușit într-o baltă de sânge. Aud și acum strigătele lui cu groaza morții pe buze: «Fugiți, oameni buni, eu rămân aici să mor pentru libertate!». În învălmășeală m-am pierdut de fratele meu. Întregul câmp era o spaimă, oamenii cădeau ca frunzele de brumă”.

Localitatea Fântâna Albă se află pe teritoriul de astăzi al Ucrainei. Abia în anul 2000, autoritățile ucrainene au permis să se oficieze o slujbă în memoria românilor uciși. În anul 2013, o delegație din România care mergea la locul masacrului a fost oprită la granița Ucrainei iar unuia dintre membrii acesteia i-a fost interzisă intrarea.

Pe 29 august 1942 preotul Ștefan Ștefanovici, protopop de Storojineț, și I. Vatamanu din Suceveni au organizat un parastas la Fântâna Albă la care au venit 30.000 de oameni din satele bucovinene. Drumul de la Fântâna Albă la Suceveni, pe care se căraseră cei răniți și morți spre Cernăuți și spre alte gropi comune, a fost sfințit cu agheasmă. S-a pus o troiță, sculptată de Tănase Bălan, și s-a hotărât construirea unei biserici acolo.

pomenire-romani-cazuti pomenire fantana-alba-74 fantana-alba slujba-romani-fantana-alba

Masacrul-de-la-Fantana-Alba-13a-Basarabia-Bucovina.Info_1

Sursa foto: http://basarabia-bucovina.info

ABOLIREA SMECHEREASCA A DEMOCRATIEI IN ROMANIA SUB REGIMUL BASISTO-JOHANNIST!

1 apr.

Motto:

Hell is full of good meanings and wishings”

(Iadul e plin de gînduri şi dorinţe bune)

Vechi proverb englezesc

Cu referire la motto, noi suntem mai familiarizaţi cu varianta “Drumul spre iad e pavat cu bune intenţii”. Este o formă disculpativă, un alibi comod acordat incapacităţii previzionale. O scuză oferită răului produs în numele binelui.

  • Toate partidele sunt aceeaşi mizerie. Toţi politicienii sunt corupţi. Nu se mai poate cu clasa asta politică. Trebuie schimbată din temelii. Acum! Imediat! Fără milă! Asta strigă exasperată strada, brusc conştientă de forţa ei de turmă, la un miting de câteva mii de somnolenţi deranjaţi de nedreptate o dată pe generaţie!

  • Şi cum s-ar putea face dintr-o dată, prin mecanisme democratice, această “schimbare din temelii” a clasei politice? – îi întreabă timid şi precaut, pe proaspeţii şi nerăbdătorii luptători, un vetust anchilozat ca mine.

  • Nu ştim cum, nu ne interesează cum, nu e treaba noastră, nu noi suntem plătiţi pentru asta. Alţii trebuie să o facă. Cei învestiţi cu putere. De pildă preşedintele. De pildă justiţia. Hoţii băgaţi la pârnaie şi, în locul lor, aduşi oameni noi, curaţi, competenţi, dedicaţi.

Este multă bună intenţie în pavajul acestui drum dar şi un idealism frate cu gogomănia. Te nemulţumeşte casa ta, că are igrasie, şi tot ce-ţi trece prin cap, într-un acces de furie, este să o dărâmi? Fără un plan coerent de reconstrucţie? Fără materiale de calitate şi o rezervă de adăpost pentru la iarnă?

Mai grav însă mi se pare răspunsul autorităţilor, al instituţiilor, al oamenilor care le compun şi se simt direct ameninţaţi de revolta buldozeriştilor de sistem. Nu ei reprezintă “politicienii corupţi”, clasa politică pe care protestatarii o vor schimbată din temelii? Ba da! Şi tocmai de aceea sunt gata să fraternizeze în orice condiţii cu aceştia, să le dea impresia că-i ascultă şi că se străduiesc să le îndeplinească dorinţele.

Aşa a apărut guvernul de tehnocraţi, guvernul Cioloş. “Iată, peste noapte. Iată, fără politicieni. Iată, fără partide corupte. Cu oameni noi. Aţi avut dreptate, manifestanţi, se poate!”

Singura problemă este că în acest proces democraţia s-a cam pierdut pe drum. Căci niciunul dintre noii guvernanţi nu a fost ales de popor, la urne. Niciunul nu reprezintă demos-ul. Toţi au fost numiţi în funcţii de nişte numiţi şi mai mari, de asemenea ne aleşi.

Se rezolvă! E doar o chestie de exprimare! Spunem, în loc de “numiţi în funcţii”, “aleşi în funcţii”. Vedeţi ce simplu? Doamna Prună, de exemplu… A fost numită de Cioloş dar a fost aleasă de Monica Macovei. E drept, nu la urne, nu de miile necesare de alegători, dar ce mai contează? Ne pierdem în nuanţe?

Şmecherii instituţionali, şmecherii de la butoane au pus de ceva vreme la punct un mecanism în doi timpi: abolirea de catifea a democraţiei în România. Ei îl numesc altfel: schimbarea din temelii a actualei clase politice, corupte, cu una proaspătă, formată din, cum spuneam şi mai devreme, oameni noi, curaţi, competenţi, dedicaţi.

Schema e simplă:

  • pasul I: eliminarea din cursa electorală, prin dosare şi arestări preventive, a tuturor celor care sunt incomozi pentru sistemul reformator, pe care sondajele îi dau câştigători siguri la alegerile care bat la uşă. Exemple: Sorin Oprescu, Cristian Popescu Piedone, Olguţa Vasilescu etc.;

  • pasul II: permiterea accesului pe liste, pentru candidaturile grele, doar a celor agreaţi de sistemul reformator. Cei obedienţi, verificaţi şi confirmaţi, gata să pună înaintea oricăror interese sociale interesele de grup ale cârdăşiei.

Există şi un pas de rezervă aici. Pentru situaţia în care, prin filtrul mai sus descris, reuşeşte totuşi să se strecoare şi vreun nedorit: rapida lui încarcerare după alegeri. Un denunţ, pac – pac, un dosar, o arestare preventivă şi … case closed!

După cum vedeţi din ultimele evoluţii pe piaţa transferurilor de politicieni făcute de DNA către mititica, cu cât timpul presează mai mult, cu atât procurorii aplică schema de mai sus fără precauţii şi menajamente. Mă întreb ce vor inventa pe ultima sută de metri ca s-o blocheze pe Gabriela Vrânceanu Firea în drumul ei, cu mari şanse de succes, spre Primăria Capitalei.

Din nou suntem originali: dictatură în democraţie. Bunele intenţii exprimate de protestatarii scoşi în stradă de tragedia de la Colectiv au fost în aşa fel exploatate de preaputernicii binomului SRI – DNA încât aceştia au devenit şi mai dictatoriali iar democraţia românească şi mai decorativă.

Şi iată cum, exact când ar trebui să se pronunţe, în an electoral, poporul este scos din joc în numele poporului. Democraţia este abolită.

Asistăm la o lovitură de stat de catifea în care, binefăcătorii din umbră, încearcă să ne convingă că abaterile lor dictatoriale sunt pe termen scurt şi spre binele ţării. “Vă scăpăm de corupţi. E singura cale rapidă”.

Aproape că îmi vine să le mulţumesc. Sacrificii de parcurs pentru o victorie mult dorită.

  • Şi pe cine aveţi de gând să puneţi în loc? apuc să mai intreb, cu un apăsător sentiment al vinovăţiei.

  • Cum pe cine? Doar v-am arătat! Oameni de calitate, precum miniştrii guvernului Cioloş!

Înţelegeţi, dragi cititori, ce ni se pregăteşte? Ce clasă politică de aventurieri, pe care nu-i mai leagă de ţară decât dorinţa de a sta cât mai departe de ea?

Înţelegeţi că bunele intenţii declarate de epuratorii politici ai României de azi ne duc exact în buza iadului?

http://www.conteledesaintgermain.ro/abolirea-smechereasca-a-democratiei-in-romania/31-03-2016

 

CARMEN DINCA FOST CANDIDAT PMP PENTRU PRIMARIA SECTORULUI 6,A DEPUS O PLANGERE PENALA LA DNA,ACUZAND FAPTUL CA I S-AR FI PRETINS EUROI PENTRU A INTRA IN COMPETITIA ELECTORALA!

1 apr.

Carmen Dincă, fost candidat PMP pentru Primăria Sectorului 6, a depus, vineri, o plângere la DNA, acuzând faptul că i s-ar fi pretins bani pentru a intra în competiţia electorală.

Potrivit acesteia, preşedintele PMP sector 6 i-ar fi cerut 15.000 de euro pentru a candida la funcţia de primar al sectorului 6.

„Nu mi s-a indicat niciun cont în care să virez suma, însă mi s-a sugerat că am de adus 15.000 de euro”, a declarat Carmen Dincă înainte de a intra în sediul DNA.

Preşedintele PMP Sector 6, Ştefan Enache, a anunţat că va depune şi el plângere penală împotriva lui Carmen Dincă, care i-a scris lui Traian Băsescu, afirmând că Enache i-a solicitat 15.000 de euro pentru a candida la Primăria Sectorului 6 din partea PMP.

 

COMPLETUL ICCJ A DECIS VINERI CA SENATOAREA DOINA TUDOR SA RAMANA IN AREST PREVENTIV 30 DE ZILE!

1 apr.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis vineri cererea DNA de prelungire cu 30 de zile a măsurii arestului la domiciliu pentru senatoarea Doina Tudor, cercetată penal pentru complicitate la luare de mită, transmite Agerpres. Decizia nu este definitivă.
Doina Tudor a fost pusă sub acuzare în dosarul în care fostul său soţ, Daniel George Tudor, la data faptei preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ulterior vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, este anchetat pentru luare de mită, iar Ovidiu Marian, fost secretar general al Senatului, este cercetat pentru trafic de influenţă.
DNA susţine că Doina Tudor şi Marian Ovidiu (secretar general al Senatului în perioada decembrie 2012 – ianuarie 2014) au intermediat, în anul 2013, primirea a 300.000 de euro de la Ilie Carabulea, pentru ca Daniel Tudor, preşedinte la acea vreme al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), să îl ajute pe omul de afaceri în legătură cu un control efectuat de CSA la SC Carpatica Asig SA, unde Carabulea era acţionar majoritar.
„În urma sumelor remise cu titlu de mită, la data de 26 aprilie 2013, inculpatul Daniel George Tudor a emis o decizie prin care s-au ignorat în totalitate constatările controlului respectiv (care atenţiona asupra gradului de risc ridicat al societăţii) şi a impus remedierea unor deficienţe minore şi nesemnificative în raport cu situaţia financiară precară a societăţii”, au reţinut procurorii.

 

SUB OBLADUIREA PRESEDINTELUI SOCIALIST AL USA,BARACK OBAMA,”VULTURII FINANCIARI MONDIALI”,DEVIN INVESTITORII SALVATORI AI ARGENTINEI!

1 apr.

În urmă cu 15 ani, în Argentina a fost decretată starea de urgență. Țara era în incapacitate de plată, după ce în cursul anilor 1990 s-a bazat pe FMI, care creditase guvernele argentiniene, iar apoi a refuzat să reducă o parte din datorie, făcând și un lobby puternic pentru ca statul să plătească toate datoriile investitorilor privați.

Treptat, Argentina și-a plătit datoria către FMI. Însă în 2014, stupoare – tara a intrat in incapacitate de plată printr-o decizie a unui judecător american. Guvernul peronist al preşedintei Cristina Fernandez Kirchner nu a reuşit să ajungă la un acord cu fondurile speculative NML şi Aurelius, care reclamă rambursarea a 1,3 miliarde de dolari.

Din 2011, guvernul s-a străduit să-şi convingă creditorii că trebuie să accepte o restructurare a datoriilor. 93% dintre creditori au acceptat să renunţe la 70% din banii pe care îi aveau de recuperat şi să primească restul sumelor eşalonate pe o perioadă mai lungă. Însă 7% dintre creditori nu au acceptat şi au vândut creanţele unor fonduri speculative, printre care NML şi Aurelius. Asemenea fonduri cumpără datoriile companiilor aflate în stare jalnică sau ale statelor într-o stare deloc mai bună, totul cu scopul de a face profit fie în momentul restructurării datoriilor, fie printr-o decizie în justiţie. În cazul de faţă, justiţia americană a dat dreptate celor două fonduri şi a ordonat rambursarea 100% a creanţelor.
Aceasta a fost cerută in 2014 de Curtea Supremă din SUA. Argentina a plătit zece zile mai târziu circa un miliard de dolari. Numai că judecătorul Thomas Griesa a invalidat tranzacţia şi a cerut returnarea banilor către statul argentinian. Aceasta pentru că magistratul american a considerat că guvernul argentinian trebuia să plătească toate datoriile tuturor creditorilor şi totul simultan.

Puterea s-a schimbat la Buenos Aires în decembrie 2015. Noul președinte este Mauricio Macri, un politician de centru-dreapta apropiat de curentul neoliberal. Macri a primit vizita presedintelui Obama pe 23 martie. Joi, 31 martie, Senatul argentinian votează ”cu celeritate” pentru emiterea unor obligațiuni în valoare de 12,5 miliarde de dolari. 4,65 miliarde de dolari vor fi folosite pentru a plăti integral datoria pentru fondurile speculative. Este vorba în primul rând de un transfer de miliarde de dolari către un offshore, Elliott Management, care ține de NML, al lui Paul Singer, un personaj foarte implicat financiar în campania prezidențială republicana, unde a investit în candidatul Marco Rubio, acum retras.

Presa americană scrie că decizia Senatului este o victorie pentru președintele Macri, pentru că acum Argentina poate reintra pe piețele financiare internaționale pentru prima dată după 15 ani, lucru de care țara avea nevoie disperată. Mai mult, și dobânda la care se va împrumuta Argentina va scădea, acum fiind de 9%, de două ori mai mare decât cea la care se împrumută Bolivia sau Uruguay. Foreign Policy scrie că ”fosta președinta Cristina Fernandez de Kirchner a refuzat să plătească banii datorați creditorilor, numindu-i ”ulii financiari” pe cei care au investit în țara ei când era în criză și slăbită”.

Decizia Argentinei președintelui Macri a fost susținută de la Washington, unde Departamentul Justiției, care a solicitat, ”din rațiuni importante de politică externă”, să se gaseasca o soluție rapidă la problema argentiniană.
Problema accesului pe piețele financiare a fost rezolvată rapid de Mauricio Macri, în doar câteva luni. Predecesoarea sa, Cristina Fernandez, spun unii analiști, nu a găsit deloc înțelegere in 2014, deși dorea să plătească datoriile, pentru că a intrat în dispute diplomatice cu Marea Britanie în chestiunea Insulelor Malvine, pentru că a naționalizat subsidiara argentiniană a companiei spaniole Repsol și pentru că s-a abținut la ONU când s-a votat împotriva anexării Crimeii de către Rusia. Poate că, din ”rațiuni importante de politică externă”, justiția americana a tergiversat atunci o soluție în problema argentiniană.

Nu se știe câte dintre aceste decizii ale Cristinei Ferandez vor fi anulate sau întoarse de Macri. Se știe doar că pe 10 martie în fruntea naționalizatei YPF (Yacimientos Petrolíferos Fiscales) – fosta subsidiară a companiei petroliere Repsol – a fost numit Miguel Angel Gutierez. Îl înlocuiește pe șeful numit de Cristina Fernandez, un personaj care venea din industria petrolieră, apreciat și de noul preșesdinte. Gutierrez are mai puțin de-a face cu petrolul, însă este un finanțist cu un CV foarte bun – a lucrat JP Morgan și a fost unul dintre partenerii Rohatyn Group. În schimb, predecesorul său era in conflict cu compania Pan American Energy – a se citi compania britanica BP (care deține 60% din acțiuni și a dat în judecată partea argentiniană pentru un acord de preluare ce nu a mai fost onorat).

 

AMICUL LUI TRAIAN BASESCU,AFACERISTUL DAN VOICULESCU VA AJUNGE DIN NOU LA DNA DATORITA UNUI TUN DAT ACADEMIEI ROMANE PRIN FUNDATIA „PATRIMONIU”!

1 apr.

Dan Voiculescu

Procurorii au început cercetarea penală în dosarul terenurilor obținute de Dan Voiculescu de la Academia Română, astfel că este posibil ca acesta să ajungă în curând la DNA pentru a da explicații în fața procurorilor, potrivit stiripesurse.ro.

Deocamdată, DNA nu a anunțat oficial inculparea lui Dan Voiculescu în acest dosar, în care joi a fost pus sub acuzare Bogdan Alexandru, președinte executiv al Fundației „Patrimoniu” din cadrul a Academiei Române și fost angajat al grupului de firme GRIVCO.

Potrivit unui comunicat al DNA, ”în perioada 2006-2010, cu ocazia administrării patrimoniului silvic și funciar al Academiei Române, între Fundația „Patrimoniu” și mai multe societăți comerciale au fost încheiate peste 20 de contracte și acte adiționale privind: arendarea și concesiunea de terenuri, asistența juridică, consultanță, prestări servicii etc. (…) Spre exemplu, pentru perioada 2007-2009, la o suprafață de teren de 1.484,31 hectare și pentru perioada 2008-2009, la suprafața de 641,51 hectare, Fundația „Patrimoniu” nu a calculat valoarea arendei și nici nu a comunicat Arendașului (societate comercială) obligația de plată.

De asemenea, fără a exista aprobarea Consiliului Director, Fundația „Patrimoniu” a fost de acord și a acceptat plata anumitor sume, considerate drept avans arendă, sume care nu au fost recalculate și regularizate conform prevederilor din Actele adiționale și în raport cu arenda datorată. Prejudiciul total creat de Bogdan Alexandru în dauna Academiei Române este de 3.757.860 euro”.

Potrivit Centrului de Investigații Media, citat de Flux24.ro, prin semnătura lui Bogdan Alexandru, 117,4 hectare din terenul situat în zona Topalu din Constanța, erau închiriate pentru doar 18.000 de euro pe an unei companii care voia să înființeze acolo un parc eolian, jumătate din aceasta companie aparținând Grivco SA, holdingul familiei Voiculescu.

 

FOSTUL PRIMAR RADU MAZARE SI FRATELE SAU SENATORUL ALEXANDRU MAZARE TRIMISI IN JUDECATA!

1 apr.

Radu Mazăre și fratele său, senatorul Alexandru Mazăre au fost trimiși în judecată de procurorii DNA.

Fostul primar al municipiului Constanța, Radu Mazăre, a fost trimis în judecată sub control judiciar pentru luare de mită și fals în declarații, iar fratele său, senatorul Alexandru Mazăre, pentru complicitate la luare de mită și fals în declarații.

Omul de afaceri Avraham Morgenstern este şi el acuzat de săvârșirea infracțiunii de dare de mită în acest dosar.

Acuzațiile au legătură cu programul de construire de locuințe modulare grupate în campusul social „Henri Coandă”, lansat în anul 2011 și aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Constanța.

Comunicat DNA

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată,

sub control judiciar, a inculpatului MAZĂRE RADU ȘTEFAN, la data comiterii faptelor primar al municipiului Constanța, cu privire la săvârșirea unei infracțiunilor de:
– luare de mită,
– fals în declarații (3 infracțiuni),

și în stare de libertate, a inculpaților,
MAZĂRE ALEXANDRU, senator în Parlamentul României, cu privire la săvârșirea unei infracțiunilor de:
– complicitate la luare de mită;
– fals în declarații (3 infracțiuni),

MORGENSTERN AVRAHAM, om de afaceri, cu privire la săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul Mazăre Radu Ștefan, în calitate de primar al Municipiului Constanța, a lansat, la începutul anului 2011, programul de construire locuințe modulare grupate in Campusul Social “HENRI COANDA”, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local al mun. Constanța.

Pe fondul demarării acestui proiect, inculpatul Morgenstern Avraham, în calitate de reprezentant al unei societăți comerciale, a dorit să își asigure câștigarea licitației ce urma să fie organizată.

Astfel, în cursul anului 2011, omul de afaceri i-a remis primarului municipiului Constanța, Mazăre Radu Ștefan, suma totală de 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câștigarea licitației ce avea ca obiect contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro).

Precizăm că din suma totală de 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferați către contul personal al primarului Mazăre Radu Ștefan și 80.000 de euro către contul pus la dispoziție de fratele său Mazăre Alexandru, ambele fiind deschise la o bancă din Israel.

Banii, primiți în mai multe tranșe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparținând unor societăți off shore, conturi deschise la bănci din străinătate.

În schimbul acestor sume de bani, inculpatul Mazăre Radu a efectuat o serie de demersuri ce intrau în sarcina atribuțiilor sale de serviciu (ex. inițierea unor hotărâri de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziție sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de inculpatul Morgenstern Avraham).

În declarațiile de avere formulate în perioada 2011-2012, inculpații Mazăre Radu Ștefan și Mazăre Alexandru nu au menționat conturile personale deschise la o unitate bancară din Israel și nici sumele de bani virate cu titlu de mită de către omul de afaceri.

În cauză, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpaților Mazăre Radu Ștefan și Mazăre Alexandru. De asemenea, s-a mai dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra sumelor de 18.550 euro și 114 dolari USA ridicate de la inculpatul Mazăre Radu Ștefan cu ocazia percheziției domiciliare.

Pe parcursul anchetei penale, procurorii au utilizat documente bancare obținute în cadrul activității de cooperare judiciară în materie penală cu autoritățile competente din Israel, Cipru, Lichtenstein și Austria.

Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispusă în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

 

%d blogeri au apreciat asta: