Arhiva | 5:40 pm

FOSTUL PREMIER AL ROMANIEI,VICTOR PONTA DESPRE ASASINUL ECONOMIC AL ROMANIEI LA BUCURESTI,KLAUS WERNER JOHANNIS-HOINNARIS:”MOSIERUL SI-A PRELUNGIT SEDREA LA WASHINGTON PE BANII IOBAGILOR ROMANI SA ASISTE LA FESTIVALUL CIRESILOR INFLORITI!”

2 apr.

Într-o postare pe Facebook, fostul premier Victor Ponta a scris că preşedintele Klaus Iohannis „şi-a prelungit vizita la Washington ca să asiste la Festivalul Cireşilor înfloriţi”, în timp ce alţi şefi de stat s-au întâlnit separat cu Obama.
„Doar că dacă o ţine în ritmul ăsta cu cheltuielile de deplasări externe, trecem cu deficitul de 3% din PIB şi nu ne mai salvează nici măcar tehnocrata Doamnă Dragu!”, a continuat Ponta.
„Deci Domnul Iohannis şi-a prelungit vizita la Washington ca să asiste la Festivalul Cireşilor înfloriţi / şi nu a avut timp de chestiuni plictisitoare şi inutile ( cum a făcut de exemplu Preşedintele Erdogan care a avut întâlniri separate de peste o oră şi cu Barack Obama şi cu Joe Bidden – ce să facă Domnul Iohannis la întâlniri, are o poză şi un „shake hands” cu Obama care i-a şi spus ceva politicos, a fost la masă, gata – e suficient)! M-am liniştit , Dl Iohannis „ne-a scos din izolare” aşa cum a promis”, a mai scris Victor Ponta pe Facebook.

 

Reclame

IL PADRINO,TRAIAN BASESCU,ATAC DEVSTATOR IMPOTRIVA MINISTRULUI AGRICULTURII „DEZAXATUL”ACHIM IRIMESCU!

2 apr.

Traian Băsescu

Traian Băsescu a reacţionat după declaraţiile ministrului agriculturii, Achim Irimescu, din Ziarul Financiar, privind corupţia.

Irimescu a spus că peste tot, cei mai mulţi bani se fac în afaceri cu statul, dar că diferenţa dintre corupţia din Vest şi cea din România este că străinii nu scot banii din ţară:

„Eu (în Vest – n.red.), când fac o afacere cu statul şi câştig, să zic, un milion de euro, eu banii ăia nu-i duc într-o ţară străină, să-mi iau casă sau să-i pun în cont, ci îi păstrez în Belgia (destinaţie generică – n.red.) şi fac o afacere, o firmă, o făbricuţă, şi dau şi la amărâtul ăla să mănânce o pâine. Voi scoateţi banii din ţară, şi – îmi spunea el (un interlocutor care i-a relatat povestea – n.red.) – s-au scos în ultimii 5 ani de guvernare, de pe vremea lui Băsescu – că aşa era atunci, nu că ar fi alţii mai procopsiţi ca alţii. Nu! Toţi sunt români, toate partidele, să fim clari. S-au scos 35 de miliarde (de euro) din România, îmi supuneau băieţii, confidenţial; din România, cu camionul, s-au dus în Elveţia.”

Fostul șef de stat a precizat că ministrul Agriculturii trebuie să aducă probe la ceea ce a spus.

„Dacă Irimescu (Achim Irimescu – n.r.) ştie, înseamnă că are şi elemente să probeze. Dacă nu, este un delator ordinar şi trebuie arestat imediat. Un derbedeu ca ăsta. Dacă are cumva dreptate, înseamnă că serviciile de contra informaţii, deci SRI, au fost părtaşe cu ei. Nu era posibil un asemenea transfer de bani, fără să-şi dea seama structurile de contrainformaţii româneşti. Ori unul, ori altul trebuie arestat imediat”, a spus Traian Băsescu.

„Dumneavoastră mă întrebaţi pe mine, ca şef de stat, dacă ştiu despre operaţiuni de scoatere masivă de valută din ţară. 35 de miliarde de euro, vă daţi seama. PIB-ul României este de circa 50 de miliarde, deci un PIB întreg scos pentu că aşa spune Irimescu”, a declarat Traian Băsescu la un post de televiziune, informează Mediafax.

 

GRUPUL DE INITIATIVA CIVICA FLOREASCA PROTEST DE AMPLOARE IMPOTRIVA DISTRUGERII PARCULUI!DNA DOARME?!

2 apr.

floreas

Grupul de Iniţiativă Civică Floreasca a organizat sâmbătă un protest pentru sensibilizarea autorităţilor publice cu privire la „dezvoltarea urbană haotică”.

Aproximativ 200 de persoane au participat la acesată manifestare şi au pornit în marş pe traseul Parcul Verdi – Str. Chopin – Str. Garibaldi – Str. Bizet – Str. Ghiţă Pădureanu – Calea Floreasca – Lacul Floreasca – Halele Ford /Automatica.

Participanţii au scandat lozinci în care au solicitat stoparea PUZ-ului care prevede ridicarea unor clădiri de birouri, pledând pentru păstrarea spaţiilor verzi din zonă.
Ei au purtat pancarte pe care se putea citi: „Nu vă lăsăm să ne distrugeţi cartierul!”, „Traficul în Floreasca este blocat. Dacă faceţi patru turnuri sigur îl deblocaţi!”, „Dorim transformarea Halei Ford în centru cultural de cartier!”, „DNA de ce nu vezi? Te rugăm să-i anchetezi!”.
De asemenea, cu această ocazie s-au strâns semnături pentru cele două petiţii iniţiate de Grupul de Iniţiativă Civică Floreasca, „Verde de Verdi”, respectiv „Salvaţi Halele Ford”.
„Am manifestat pentru ca PUZ-ul pentru această «catastrofă urbanistică» să nu se mai prelungească. Toată zona Floreasca este gândită cu blocuri cu parter şi maximum trei-patru etaje, plus vile, case liniştite. Pe o anumită arie este permis un anumit număr de locuitori. În momentul în care începi s-o supraîncarci, calitatea vieţii scade, creşte poluarea, practic traiul devine de nesuportat”, a declarat Sever Cartianu, unul dintre organizatorii marşului.
El a reclamat faptul că „Parcul Verdi e ciopârţit” şi a pledat pentru transformarea Halei Ford în centru cultural de cartier.
„Să fie ceva util pentru comunitate, care să crească calitatea zonei şi a vieţii locuitorilor”, a spus Cartianu.
Potrivit unui comunicat al Grupului de Iniţiativă Floreasca, „în ultimii cinci ani, zona din nordul cartierului Floreasca a cunoscut o dezvoltare explozivă”, fapt care „a generat probleme majore de trafic şi de mediu în cartier şi în zonă”.
„Odată cu realizarea construcţiilor propuse în Calea Floreasca nr.159-165 (4 blocuri turn de 105 m şi 75 m în imediata vecinătate a Halelor Ford – monument istoric de clasa A), precum şi a altor blocuri în Parcul Verdi şi în zona Lacului Floreasca, traficul (cu o medie de 1.500 maşini pe zi la ora actuală), va creşte în continuare, punând în pericol inclusiv accesul rapid către cel mai mare centru de urgenţe medicale din România, Spitalul Floreasca. La fel şi impactul negativ asupra mediului, asupra infrastructurii deja insuficiente şi în final a calităţii vieţii locuitorilor, actuali proprietari, dar şi chiriaşi, din cartierul Floreasca şi zonele învecinate”, se mai precizează în comunicatul citat.

 

CU OCAZIA ZILEI NATIONALEA UNGARIEI,PREMIERUL VICTOR ORBAN,ATAC NIMICITOR IMPOTRIVA UE!

2 apr.

Cu ocazia zile naționale a Ungariei, premierul maghiar Viktor Orban a rostit de 15 martie un discurs incendiar

Cu ocazia zile naționale a Ungariei, premierul maghiar Viktor Orban a rostit de 15 martie un discurs incendiar

Cu ocazia zile naționale a Ungariei, premierul maghiar Viktor Orban a rostit de 15 martie un discurs incendiar, în care afirmă că Europa amenință suveranitatea națională a țării sale, că valul de imigranți este pus la cale de forțe oculte, pentru a distruge modul de viață creștin al Europei, că UE este o instituție a minciunii, de care popoarele trebuie să se elibereze etc.

Discursul lui Orban, perfect conceput, în fraze scurte, simple, scandate, în care Bruxelles-ul este comparat cu Imperiul Habsburgic și Uniunea Sovietică nu a fost deloc comentat la summit-ul UE – Turcia din 17-18 martie, când s-a parafat înțelegerea care, în viziunea Bruxelles-ului, ar trebui să pună capăt crizei imigranților.

Nici o declarație politică, nici o relatare de presă nu a vorbit despre o opoziție majoră a Budapestei față de acest acord.

Continuarea pe premium.evz.ro

DECLARATIA DE PRESA A SLUGII OCULTEI MONDIALE SI A USA ,PENALUL KLAUS JOHANNIS LA SFARSITUL SUMMITULUI PRIVIND SECURITATEA NUCLEARA DIN WASHINGTON DC!

2 apr.

La finalul Summitului privind Securitatea Nucleară din Washington D.C., Statele Unite ale Americii, președintele Klaus Iohannis a făcut o declarație de presă.

„Am participat la Summitul de la Washington privind Securitatea Nucleară, care tocmai s-a încheiat, unde am transmis un mesaj cât se poate de clar din partea României. Țara noastră este determinată și angajată în respectarea standardelor şi obligaţiilor care îi revin în domeniul securității nucleare.

De asemenea, am confirmat sprijinul pentru iniţiativa Statelor Unite ale Americii de continuare a procesului privind întărirea securității la nivel global – securității nucleare, evident – inclusiv prin păstrarea reţelei de reprezentanţi naţionali ai celor 53 de state participante. Am exprimat disponibilitatea României de a continua să participe activ la acest proces.

România este parte la toate convenţiile ONU privind securitatea nucleară și are o cooperare foarte bună cu Agenţia Internațională pentru Energie Atomică.

Țara noastră aplică cele mai stricte reguli pentru gestionarea și manipularea materialelor nucleare, dar şi pentru combaterea traficului ilicit cu astfel de materiale și mai ales a terorismului nuclear.

Sprijinul nostru pentru o serie de angajamente multilaterale promovate în cadrul Summitului a rămas neschimbat. Totodată, am anunţat o serie de noi angajamente pe care România şi le-a asumat cu acest prilej, și anume:

consolidarea capacităților naționale pentru investigaţii criminalistice în domeniul nuclear;
îmbunătățirea securității transportului materialelor nucleare şi radioactive prin implementarea unui sistem-pilot de depistare a circulaţiei şi transportului surselor radioactive;
dezvoltarea și implementarea unui curs naţional de training pe tema culturii securității nucleare;
nouă contribuție voluntară la Fondul de Securitate Nucleară al Agenţiei Internaționale pentru Energie Atomică.

România are o serie de realizări în domeniul securităţii nucleare, care trebuie recunoscute și asumate ca atare. Am folosit acest prilej pentru a le evidenţia. Acestea reprezintă suficiente motive pentru a fi cu adevărat mândri de conduita noastră şi suntem convinşi de perspectivele pentru dezvoltarea în continuare a programului nuclear românesc, în conformitate cu cele mai înalte standarde în domeniul securității și siguranței nucleare.

M-am referit, de asemenea, la provocările de securitate cu care se confruntă regiunea Mării Negre. Acestea sunt cât se poate de relevante în contextul discuției despre întărirea securității nucleare și prevenirea terorismului nuclear.

Cred că regiunea Marii Negre este crucială nu doar pentru securitatea regională, ci și pentru cea euroatlantică în ansamblu. Din acest motiv am pledat pentru ca această regiune să beneficieze de o atenție specială în arhitectura de securitate și pentru o intensificare a cooperării strategice pe acest palier.

Alături de ceilalți participanți am convenit asupra Comunicatului final, care se concentrează pe etapele ulterioare, de menţinere a impulsului politic pe tema securității nucleare.

La Comunicatul de la Washington au fost anexate cinci Planuri de acțiune dedicate rolului organizațiilor și inițiativelor internaționale active în domeniul securității nucleare.

Statele participante au reconfirmat, la cel mai înalt nivel, voinţa politică de a continua eforturile în domeniul securităţii nucleare și prevenirii terorismului nuclear.

Am convingerea că mesajele și acțiunile țării noastre, exprimate sau reconfirmate la Washington în aceste zile, vor contribui la menţinerea profilului internaţional al României de stat cu o politică nucleară responsabilă şi recunoscută ca atare în plan internaţional.”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media

Jurnalist: Ce poziție s-a adoptat la acest Summit față de Rusia, în condițiile în care Moscova a absentat în mod deliberat? Și separat v-aș întreba, care e poziția României în dialogul cu Moscova?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu s-a discutat această chestiune.”

Jurnalist: „Și în ceea ce privește România?”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Asta nu ține de Summit.”

Jurnalist: Spuneați înaintea acestui Summit că România are un program nuclear clar și că face parte din grupul restrâns al statelor cu capacități nucleare relevante, posesoare al întregului ciclu al combustibilului nuclear. Cât de importante sunt aceste aspecte în actualul context de securitate?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Sunt foarte importante, fiindcă, odată cu dezvoltarea ciclului complet, o țară poate să învețe. Deci, se creează, pe parcurs, expertiza necesară pentru fiecare etapă în parte, începând de la chestiuni relativ simple, cum sunt mineritul, până la chestiuni foarte complicate, care țin exact de securitatea nucleară, însemnând transportul materialului nuclear, păstrarea după utilizare și așa mai departe. Sunt foarte multe chestiuni care au specific aparte și care nu pot fi învățate în alt sector industrial sau energetic. Deci, România este una dintre țările, nu foarte multe, care chiar are această expertiză.

Șeful statului s-a aflat, începând de miercuri, în SUA, unde a vizitat Muzeul Memorial al Holocaustului, a participat la cina de lucru oferită de Barack Obama și la Summitul securității nucleare. Șeful statului își încheie sâmbătă vizita în SUA.

Președintele a fost însoțit de soția sa Carmen la întâlnirea cu românii din Washington.

 

A DECEDAT FOSTUL MINISTRU DE EXTERNE LIBERAL GERMAN HANS-DIETRICH GENSCHER!

2 apr.

Fostul ministrul de Externe german Hans-Dietrich Genscher a murit la vârsta de 89 de ani, arată spiegel.de. Acesta a jucat un rol deosebit de important în reunificarea Germaniei din 1990.

A fost membru au partidului liberal german, dar și lider al diplomației germane pentru aprope 20 de ani. Hans-Dietrich Genscher a murit în urma unui stop cardiac, „înconjurat de familie”, potrivit portalului online mai sus citat.

În timpul celor 18 ani în care a ocupat funcția de ministru de Externe s-a dedicat apropierii față de Europa de est comunistă. Genscher a profitat de Perestroika din URSS pentru a realiza unificarea Germaniei, în anul 1990, acesta reprezentând apogeul carierei sale.

 

CARNAVALUL NEBUN ,HAOTIC,SEXUAL,OPERA BENVENUTO CELLINI ,COMPUSA DE HECTOR BERLIOZ,A CASTIGAT IN AUDIENTA DUPA LONDRA,AMSTERDAM SI BARCELONA!

2 apr.

După Londra, Amsterdam şi Barcelona, opera Benvenuto Cellini de Hector Berlioz, carnavalul vizionar semnat de regizorul ex Monty Python împreună cu Lea Hausman, a ajuns în sfârşit la Roma, în noua regie a lui Terry Gilliam. Benvenuto Cellini a fost compusă de Berlioz între 1834 şi 1838, pe un libret de Léon de Wailly şi Henri Auguste Barbier.

În rolul bijutierului Benvenuto Cellini, John Osborn. Nicola Ulivieri îl interpretează pe Giacomo Balducci, Mariangela Sicilia este o tânără care debutează în rolul Teresei. Alessandro Luongo este Fieramosca, rivalul lui Cellini, Marco Spotti, Papa Clement al VII-lea…

Noua montare este o coproducţie cu English National Opera şi National Opera din Amsterdam, în coregrafia lui Leah Hausman, costumele îi aparţin Katrinei Lindsay. Maestru de cor: Roberto Gabbiani.

Totul este inspirat de figura lui Benvenuto Cellini, ”un bandit de geniu”, după Berlioz, cât şi de Autobiografia marelui orfevru şi sculptor italian. Subiectul este centrat pe ideea reprezentării crizei sale, care devine o metaforă a creaţiei, la fel ca şi în compoziţiile lui Berlioz.

Născută ca o operă comică, pe o structură lejeră şi cu dialoguri, opera Benvenuto Cellini a cunoscut o lungă elaborare.

Cu Benvenuto Cellini s-a inaugurat un întreg ciclu al compozitorului francez Berlioz, opere ce au fost rar prezentate pe scenele internaţionale. Să nu uităm că Berlioz este compozitorul care ocupă un loc important în istoria muzicii. Compozitorul scria în memoriile sale că această operă a fost primită cu răceală la Opera din Paris, în 10 septembrie 1838, sub bagheta dirijorului François-Antoine Habeneck. În 1852, Franz Liszt pune în scenă o nouă versiune a acestei opere, crezând în această partitură puternică şi modernă. Din păcate, Habenek, un mare şef de orchestră, nu a reuşit să depăşească dificultăţile tehnice, mai ales în strălucitorul Saltarello din cel de al doilea act, care se dansa şi se cânta în Piaţa Colonna. Balerinii nu reuşeau să se adapteze stilului atât de rapid, deşi acesta le striga tot timpul: “mai repede, mai repede”.

Născută în acest climat ostil, opera a fost un fiasco. Costumele desenate de Paul Lormier nu au fost nici ele foarte reuşite, fiind prea extravagante.

În coloanele ziarului Times, în 17 iunie, 1853, scria: ”Nu e o plăcere să anunţăm falimentul unei capodopere. E datoria noastră să scriem despre acest lucru, despre faptul că Benvenuto Cellini al lui Berlioz, reprezentat o dată la Paris, cu succes, nu a mai avut acelaşi noroc în această reprezentaţie în faţa unui public cunoscător în care se aflau şi Majestatea Sa Principele Albert şi Regina de Hanovra. Nu înţelegem de ce un mare compozitor ca Berlioz a acceptat un asemenea libret”.

Un alt insucces, la Weimar în 1856, şi apoi la Londra. Opera n-a avut o soartă mai bună la prima reprezentaţie din Napoli în 1867.

Mult timp s-a considerat că Benvenuto Cellini este o operă blestemată. Berlioz a fost fără îndoială influenţat în timpul şederii sale la Vila Medici din Roma de literatura renascentistă. Compozitorul se recunoştea în Cellini, în acea lume în care spunea că este neînţeles, demonstrând o bună doză de autoironie.

La început, opera a fost proiectată în cinci acte, iar apoi ca o operă comică, în două acte, cu părţi de recitativ şi numere musicale. Dar debutul l-a avut în 10 septembrie 1938, ca o operă lirică. Ea a fost rezumată apoi de Liszt pentru Teatrul din Weimar.

În secolul al XIX-lea, numărul reluărilor a fost destul de redus: a fost cântată în cehă la Praga, în germană la Berlin, la Strasbourg, la Viena, la Zürich. Reapare în limba franceză în 1913, la inaugurarea Teatrului de pe Champs-Elysées, dar trebuie să aştepte până în anii 70 ca să înceapă să circule, adesea în versiune de concert. În Italia a fost prezentată numai în trei ediţii scenice: la Scala în 1976 (importată de la Covent Garden din Londra), la Florenţa în 1987 şi la Roma în 1995.

De puţin timp, există o ediţie critică, îngrijită de editorul Bärenreiter, după versiunea reprezentată la Paris în 1938. Să nu uităm ca pentru prezentarea acestei opere sunt enorme dificultăţi montare, fiind necesare o orchestră vastă, cu numeroşi solişti, un cor gigantic, dansatori şi mimi.

Benvenuto Cellini cere o orchestră enormă, zece solişti, două coruri, balerini. Dificultăţile scenice şi vocale s-au reliefat în ianuarie 1995, în montarea de la Roma, în regia lui Gigi Proietti, când scenografia şi costumele pentru cele patru acte în care a fost reprezentată au fost create de Quirino Conti. O seară de proporţii wagneriene, după părerea criticilor. Opera a început la ora 19.00 şi s-a terminat după miezul nopţii. A fost o ediţie de o deosebită eleganţă.

Acest spectacol a fost diferit de debutul său de la Salzburg din 2007, dar şi de cele de la Sankt Petersburg sau Paris. Scenografia a fost proiectată pentru tenorul american Neil Shicoff, idolul operei din Viena. Din păcate, tenorul s-a îmbolnăvit, aşa că a fost substituit de tenorul Fritz Burkhard.

Regia montării de la Salzburg i-a fost încredinţată lui Phillipp Stölzl, cunoscut mai ales pentru videoclipurile cu Madonna şi Mick Jagger. În spectacol nu se afla acea Romă renascentistă, aşa cum fusese ea reprezentată în spectacolul lui Proietti-Conti, ci într-o lume aflată între Metropolis de Fritz Lang şi fanteziile Disney, din povestea Albei-ca-Zăpada şi a celor şapte pitici. Nu lipsea nici un citat din Vrăjitorul din Oz. Cellini călătoreşte în elicopter, iar Papa Clemente VII într-un cupeu din epoca victoriană, acompaniat de prelaţi şi de gărzi elveţiene care se mişcă precum nişte caricaturi gay. Trezorierul de la Sfântul Scaun pare un actor de operetă. Fieramosca apare îmbrăcat cu o ţinută cu mâneci scurte. Ascanio, braţul drept al lui Cellini, pare un robot care cântă arii de operă.

Apartamentul trezorierului are o imensă terasă din care se pot admira zgârie-norii, automobilele de diverse tipuri, focurile de artificii ca şi când ar fi fost o mare sărbătoare. Piaţa Colonna (piaţa în care se desfăşoară Carnavalul) pare dintr-un film expresionist german din anii 20. Ea este traversată de vagoane de metrou pe mai multe niveluri. Colosseum-ul pare o enormă bucătărie post-modernă, din care nu lipsesc focurile de artificii. Este accentuată latura comică.

După anumiţi critici, această montare l-ar fi entuziasmat chiar şi pe Berlioz.

Spectacolul, în regia lui Terry Gilliam, a fost aşteptat cu nerăbdare. Scenografia lui Rae Smith a fost inspirată de stampele lui Piranesi, costumele fiind semnate de Katrine Lindsay. La pupitru, Roberto Abbado.

Spectacolul este programat şi duminică, 3 aprilie.

În mâinile regizorului Gilliam, opera nu este datată în Roma renascentistă, dar devine o parabolă a geniului artistului. O introspecţie autobiografică, cu tentă suprarealistă. Scena este inspirată, aşa cum spuneam la început, de stampele lui Piranesi, cărora li se adaugă nenumărate diapozitive. Acţiunea (după indicaţia costumelor) este plasată în prima jumătate a secolului al XIX-lea.

În scena carnavalului, în întregul teatru au loc defileuri de măşti, la fel şi pe scenă.

Cine s-a aşteptat la o mare fantezie şi-a dat seama că nu este vorba despre o fantezie debordantă şi de o abordare ireverenţioasă.

Într-un interviu acordat recent jurnalistei Leonetta Bentivoglio, Terry Gilliam mărturisea: ”Sunt extravagant la fel ca şi Berlioz. Ador nebunia şi extremismul muzicii sale. Berlioz era un creator debordant, eclectic, hiperbolic, exponent al romantismului francez. Mi s-a propus să montez la English National Opera din Londra Damnaţiunea lui Faust de Berlioz, dar invitaţia mi-a ajuns într-un moment de depresie, aşa încât m-am gândit că merită să încerc. Acum am înfruntat o altă operă a lui Berlioz, Benvenuto Cellini. Ştiu că este o operă care a avut mari probleme, dar cum îmi place riscul, am abordat-o. După mine, Cellini este o canalie, un seducător, un beţiv, un mincinos, de un egoism dus la extrem. Dar un artist autentic. Şi asta te salvează de orice viciu. Spectacolul meu a fost un mix de epoci diverse. Punctul forte al regiei mele cred că este acel exploziv Carnaval, cu peripeţii acrobatice şi jocuri de lumini. În societatea conservatoare a Carnavalului, lumea era nebună, haotică şi sexuală. Motive care făceau ca sărbătoarea să fie excitantă”.

Întrebat de jurnalistă în ce stadiu este cu Don Quijote, pe care a tot încercat să-l pună în scenă, acesta a replicat: ”Nu mă întreba. Eram pe punctul să-l realizez anul trecut, dar producătorul m-a anunţat că nu are destui bani. Don Quijote este o boală de care trebuie să mă vindec”.

Benvenuto Cellini” este o operă inovatoare, dificil de executat

Cronicarii afirmă că Benvenuto Cellini, regizată de Gilliam şi dirijată de Claudio Abbado, va rămâne în istoria Operei din Roma.

“Un teatru ca Opera din Roma trebuie să ofere spectacole care surprind, uimesc şi rămân mult timp în amintire. Aşa va fi şi cu Benvenuto Cellini, titlu care nu face parte din repertoriu, dar montat într-o manieră care va rămâne în istorie”. Carlo Fuortes, supraintendentul Fundaţiei Lirice Capitoline anunţa cu entuziasm sosirea pe scena Teatrului Constanzi a capodoperei lui Berlioz, cu John Osborn în rolul marelui artist renascentist: “Am reuşit să aducem un cast prestigios fără de care această operă, puţin cunoscută, inovatoare şi foarte dificilă, nu se poate monta”, a subliniat el, evidenţiind faptul că spectacolul, coproducţie a trei teatre europene, a fost dorit şi pentru că “este o opera romană, plasată în întregime la Roma”.

Berlioz a mutat acţiunea din Florenţa la Roma, oraş care exercita o mare fascinaţie asupra publicului francez şi a atribuit comanda lui Perseu Papei Clemente al VII-lea şi nu lui Cosimo de Medici, cum s-a întâmplat în realitate.

“Este o muzică inovatoare, dificil de executat, afirmă Claudio Abbado. Berlioz scria că dirijorul orchestrei, la premiera de la Paris din 1838, nu a reuşit să ajungă nici măcar la jumătatea tempo-ului cerut. În plus, ritmurile folosite de Berlioz sunt mereu asimetrice şi în consecinţă extrem de dificile, ca şi înlănţuirile armonice, sunetul şi efectele spaţiale obţinute care cer ca o parte a prchestrei să sune în forţă, iar cealaltă în pianissimo. O soluţie care prefigura avangarda anilor 1950. Muzica lui Berlioz este întotdeauna la limita posibilităţii de execuţie, semănând uneori cu cea a unui Beethoven nebun”.

Punerea în scenă a lui Gilliam a punctat pe asemănarea dintre Cellini şi compozitor care a văzut în crearea lui Perseu metafora creaţiei artistice în general.

“Nimeni în afară de Gilliam nu putea reprezenta nebunia lui Cellini şi a lui Berlioz”, a afirmat Natascha Metherell, asistenta de regie a lui ex Monty Python, celebru ca regizor al unor pelicule ca Parnassus, Aventurile baronului Münchausen sau Legenda regelui pescar, şi care a montat o altă operă a compozitorului francez, Damnaţiunea lui Faust, întâi la English National Opera din Londra şi apoi la Teatro Massimo din Palermo în 2012

Iar directorul artistic Alessio Vlad declara: “Sper ca această producţie să spulbere locul comun potrivit căruia Benvenuto Cellini este o opera ne-teatrală”.

 

%d blogeri au apreciat asta: