Arhiva | 5:14 pm

MESAJUL CINICULUI SI AROGANTULUI GAULEITER NAZI,CU CETATENIE GERMANA ,PENALUL KLAUS JOHANNIS DE ZIUA INTERNATIONALA A TIGANILOR!

8 apr.

Statul român, dar și societatea în ansamblul său trebuie să găsească soluții pentru depășirea marginalizării romilor și pentru o mai bună integrare a acestora, a declarat președintele Klaus Iohannis, vineri, într-un mesaj transmis de Ziua Internațională a Romilor.

„Ziua Internațională a Romilor reprezintă și o oportunitate pentru a privi obiectiv realitatea existenței de zi de zi a acestei etnii. Calitățile, obiceiurile și meșteșugurile prin care și-au câștigat o identitate culturală aparte nu pot să ascundă faptul că romii sunt încă discriminați și compun comunități dintre cele mai sărace și defavorizate. Statul român, dar și societatea în ansamblul său trebuie să găsească soluții pentru depășirea marginalizării și pentru o mai bună integrare a acestora. În același timp, educația are o importanță fundamentală pentru împlinirea personală, materială și spirituală a celor care formează asemenea comunități. Pentru îndeplinirea acestor obiective, prin eforturile autorităților și cu angajamentul și solidaritatea societății, doresc ca Ziua Internațională a Romilor să ne fie moment de inspirație și angajament”, a spus Iohannis, în mesaj.

În opinia șefului statului, Ziua Internațională a Romilor este un moment festiv, un prilej de bucurie atât pentru romi, cât și pentru cei care, cunoscându-le istoria și tradițiile, apreciază contribuția lor la diversitatea culturală universală.

„În această zi este potrivit să elogiem personalitățile pe care le-a dat comunitatea romă, să aducem un omagiu romilor care au pierit în cele două războaie mondiale ale secolului XX sau au fost victimele Holocaustului. Cu această ocazie, se cuvine să readucem în atenție pericolul pe care continuă să-l reprezinte ignoranța, intoleranța, xenofobia și rasismul”, a arătat șeful statului.

AGERPRES

INTR-O POSTARE PE TWITTER,WIKILEAKS PRIN JULIAN ASSANGE,DESPRE „PANAMA PAPERS”:”DACA CENZUREZI,99% DIN INFORMATII FACI JURNALISM DE 1 %!”

8 apr.

Arma letala a WikiLeaks: organizatia ameninta cu dezvaluirea unor informatii periculoase

Dacă vrei să faci jurnalism 100% atunci publici toate cele 11 milioane de documente pe care le deții. Acesta este mesajul transmis de WikiLeaks  în cazul scandalului „Panama Papers”. Intr-o postare pe Twitter, cei de la WikiLeaks acuză  Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) că nu au oferit acces complet la informațiile despre oameni bogați și politicieni, cu bani în off-shore-uri, potrivit bursa.ro.
„Dacă cenzurezi 99% din informații, faci jurnalism doar 1%”, este una din postările WikiLeaks, organizație care publică documente care nu sunt destinate publicului, provenite din scurgeri de informații, în general din surse anonime. „Faptul că SUA finanțează direct atacurile #PanamaPapers împotriva lui Putin îi subminează credibilitatea”, consideră WikiLeaks, care susține că că „atacurile asupra lui Putin au fost produse de OCCRP, care țintește Rusia și fosta URSS, și a fost finanțată de USAID și miliardarul George Soros și că „Guvernul SUA a finanțat articolul #PanamaPapers care îl ataca pe Putin, prin USAID. Sunt unii jurnaliști buni, dar nu sunt un model de integritate”.
În total,The  Guardian a publicat două documente #PanamaPapers, iar Suddeusche Zeitung zero, este o altă critică adusă de WikiLeaks.
OCCRP a reacționat față de criticile aduse de WikiLeaks, dar și de alte publicații: „Câteva organizații și guverne au comentat relatările OCCRP, inclusiv au susținut că OCCRP singură a controlat acoperirea subiectului Rusia, în Panama Papers. Nu este adevărat. Articolul despre Putin a fost publicat inițial de by Novaya Gazeta și de reporteri de la multe alte media, inclusiv the Guardian, OCCRP și Suddeutsche Zeitung. Fiecare publicație a scris propria versiune a poveștii”.
Ideea că OCCRP nu este independentă, doar pentru că a luat ceva bani publici, pur și simplu nu este adevărată, potrivit Organizației, care precizează: „OCCRP este finanțată parțial de SUA și ale guverne. De bună voie, publicăm aceste lucruri pe site-ul nostru și am fost mereu transparenți, în privința surselor de finanțare. OCCRP a mai fost finanțată de Google Ideas, Open Society Foundations, United Nations, contributori individuali și din venituri comerciale”.
     „Jurnalismul nostru vorbește de la sine”, precizează OCCRP, menționând premiile primite: „Faptele publicate nu au fost contrazise. Nimeni nu a negat ceva ce am publicat. Este păcat că jurnaliștii trebuie să -și ocupe timpul să se apere împotriva celor care ucid mesagerul”.
     OCCRP spune că nu va mai face comentarii suplimentare.

 

PAMPALAUL PENAL,KLAUS JOHANNIS INCALCA CONSTITUTIA RETRIMITAND PARLAMENTULUI O LEGE A SUPRAVEGHERII MACROPRUDENTIALA A SISTEMULUI FINANCIAR NATIONAL!

8 apr.

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut vineri Parlamentului reexaminarea legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional.

Potrivit cererii de reexaminare transmisă președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, unele dintre dispozițiile Legii privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național sunt lipsite de previzibilitate și de claritate.

Textul cererii de reexaminare, prezentat de Președinție

„CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii privind supravegherea macroprudențială
a sistemului financiar național
Legea privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național prevede crearea unei entități cu atribuții în coordonarea supravegherii macroprudențiale la nivel național. În acest scop, se înființează Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială, ca structură de cooperare interinstituțională, fără personalitate juridică, între Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Guvern, al cărui obiectiv fundamental este acela de a contribui la salvgardarea stabilității financiare, prin consolidarea capacității sistemului financiar de a rezista șocurilor și prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice.
Faţă de conţinutul normativ, considerăm însă, că unele dintre dispozițiile Legii privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național sunt lipsite de previzibilitate și de claritate, motiv pentru care se impune reanalizarea acestora de către Parlament.
Pentru implementarea la nivel național a măsurilor necesare în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială emite recomandări adresate Guvernului, în vederea inițierii, în condițiile legii, a unor proiecte legislative precum și recomandări și avertizări adresate Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară (art. 4 alin. (1) din lege). Precizăm că atât în sistemul normativ român, cât și în cel european, recomandarea este un act care nu generează obligativitatea conformării față de aceasta. În acest sens, subliniem faptul că recomandările Uniunii Europene sunt acte fără caracter obligatoriu și, prin urmare, acestea nu urmează regimul juridic prevăzut de art. 148 alin. (2) din Constituție; pe cale de consecință, implementarea acestora în dreptul intern trebuie să țină seama de reglementările interne, fără a li se acorda prioritate față de dreptul național.
Prin excepție de la această concepție, art. 4 alin. (2) din lege prevede însă obligativitatea pentru destinatarii recomandărilor și avertizărilor emise de Comitet (ASF, BNR, respectiv Guvernul României) de a adopta măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor sau de a întreprinde acțiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizați. Totodată, potrivit aceluiași text, destinatarii trebuie să informeze Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri. Or, în condițiile în care noțiunea de ”justificare corespunzătoare” nu este definită prin lege, din modul în care este redactată norma nu se înțelege clar pe baza căror criterii stabilește Comitetul dacă explicațiile înaintate de destinatari sunt sau nu justificate.
Introducerea sintagmei „trebuie […], inclusiv emiterea de reglementări” în conținutul normativ al art. 4 alin. (2) – care induce ideea obligativității promovării de către Guvern a unor acte normative – poate duce și la concluzia că aceste dispoziții aduc atingere atribuției de exercitare liberă a inițiativei legislative de către Guvern, astfel cum este aceasta consacrată de art. 74 și 108 din Constituție.
Deși prevederile art. 4 alin. (2) din lege reiau dispozițiile uneia dintre Recomandările europene implementate, semnalăm că în sistemul constituțional român Guvernul răspunde politic în solidar numai în fața Parlamentului, nefiind obligat să răspundă în fața niciunei alte autorități sau entități publice sau private. Din aceste motive, apreciem că norma nu este suficient de clar formulată, fiind lipsită de previzibilitate. În consecință, considerăm că se impune o reanalizare a întregului art. 4, astfel încât să fie asigurată atât efectivitatea deciziilor Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială, în condițiile normelor europene aplicabile, cât și respectarea rolului Guvernului, consacrat la nivel constituțional în art. 102 din Constituție, de realizare a politicii interne și externe a țării și de conducere generală a administrației publice.
Referitor la recomandările și avertizările Comitetului, considerăm că se impune o reanalizare a acestora și sub aspectul publicității lor. Astfel, art. 10 alin. (2) din legea transmisă la promulgare prevede că recomandările și avertizările emise nu se publică în cazul în care publicarea acestora poate avea repercusiuni la adresa stabilității financiare. Fără a pune în discuție rațiunile avute în vedere de legiuitor la instituirea unei asemenea norme, considerăm că în situația în care noțiunea de stabilitate financiară nu este definită în cuprinsul legii, această prevedere ar trebui revăzută sub cel puțin două aspecte. Primul aspect vizează necesitatea înscrierii în text a unor criterii ori condiții obiective care să justifice lipsa publicării unor asemenea acte (ceea ce ar însemna că regula ar fi cea a publicității, iar excepția, caracterul nepublic). Chiar și în aceste condiții, în care norma nu descrie suficient de clar ipotezele avute în vedere, apreciem că și alte autorități publice pot fi interesate de conținutul acestora. Astfel, cel de al doilea aspect de analiză a acestei norme ar trebui să aibă în vedere necesitatea comunicării recomandărilor și avertizărilor (indiferent de caracterul acestora) și unor subiecte de drept care, prin natura competențelor lor, pot fi puse în situația de a lua decizii fără o completă informare (Parlamentul – în situația în care dezbate un proiect de lege; Președintele României, în situația reprezentării României, a încheierii unui tratat în numele României ori chiar a promulgării unei legi elaborate ca urmare a unei asemenea recomandări sau avertizări). În plus, considerăm că se impune și o reanalizare a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din lege, sub aspectul instituirii unui termen concret în care recomandările sau avertizările Comitetului se publică, simpla reluare a normei din Recomandarea europeană implementată (care prevede că publicarea se face în timp util) generând lipsă de previzibilitate în ordinea juridică internă.
Potrivit art. 5 alin. (1) din legea transmisă la promulgare, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială este format din Consiliul general, Comisia tehnică privind riscul sistemic, Comisia tehnică privind gestiunea crizelor financiare și Secretariatul. Dacă în ceea ce privește Consiliul general și respectiv Secretariatul, art. 5 – 8 prevăd atât componența, cât și atribuțiile acestora, în ceea ce privește cele două comisii tehnice, legea le stabilește numai atribuțiile, fără a cuprinde vreo referire cu privire la componență. Din această perspectivă, considerăm că se impune completarea legii în acest sens, întrucât un asemenea aspect nu poate fi acoperit prin regulamentul intern al Comitetului. În ceea ce privește componența Consiliului general, art. 8 alin. (4) instituie posibilitatea înlocuirii membrilor lui cu persoane împuternicite de aceștia, în condițiile în care înlocuirea este justificată de motive obiective. Apreciem că această prevedere este de natură să genereze incertitudine juridică în aplicarea normei, fiind necesar să se precizeze care sunt condițiile concrete ce pot duce la înlocuirea unui membru titular, precum și criteriile ce trebuie îndeplinite de persoana delegată. De asemenea, în ceea ce privește componența Consiliului general, semnalăm și faptul că soluția pentru care a optat legiuitorul oferă ex-ante majoritatea necesară adoptării deciziilor uneia dintre autoritățile participante în cadrul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, situație în care rolul decizional al celorlalte autorități în cadrul acestui Comitet poate fi pus sub semnul întrebării.
Art. 11 alin. (2) din legea transmisă la promulgare exonerează de răspundere civilă și penală persoanele care au deținut sau dețin calitatea de membru al Consiliului general, al unei comisii tehnice sau care lucrează sau au lucrat în cadrul secretariatului Comitetului pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condițiile legii, a atribuțiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceștia au acționat cu bună credință. Prin modul de reglementare al art. 11 alin. (2) se instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari și funcționari publici, imunitate ce excede cadrului constituțional, ceea ce impune o clarificare legislativă în sensul punerii de acord a recomandărilor europene în materie implementate cu reglementările interne.
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național”.

Avocatul Gheorghe Piperea scria recent în Cotidianul.ro cu privire la acest act normativ: „Legea instituie un comitet din 9 ultra-prudenţi, dintre care 5 înseamnă doar şefimea BNR, care vor emite recomandări şi avertizări referitoare la marile riscuri care ne pasc zi de zi. Aceşti 9 sfinţi, ca şi cei care lucrează pentru ei în comisiile tehnice sau în secretariat, sunt total imuni la orice răspundere penală sau civilă pentru ceea ce fac în această calitate de macro-prudenţi (sau de lucrători pentru macro-prudenţi): ei „nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omsiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceştia au acţionat cu bună credinţă” (art. 11 alin.3). Este o imunitate de răspundere penală şi civilă similară cu cea acordată deja şefimii BNR prin Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR. O imunitate care este cu mult, enorm de mult mai tare decât imunitatea parlamentarilor şi chiar a preşedintelului de ţară: (i) ea se extinde şi la răspunderea civilă pentru cauzarea de prejudicii, nefiind limitată la răspundrea penală; (ii) ea nu poate fi ridicată; în cel mai restrictiv caz, dacă vor fi acţionat cu rea-credinţă, macro-prudenţii vor putea fi sancţionaţi civil sau penal; doar că, în sistemul nostru de drept, buna credinţă se prezumă. Iar BNR, ca şi Comitetul macro-prudenţei nici măcar nu sunt prevăzute în Constituţie!” (Mai multe detalii aici)

 

IN CAZUL DOSARELOR „PANAMA PAPERS”,ADMINISTRATIA DE LA WASHINGTON A PRESEDINTELUI BARACK OBAMA A TRIMIS SCUZE PRESEDINTELUI RUSIEI,VLADIMIR PUTIN!

8 apr.

Oficiali din cadrul Administraţiei de la Washington i-au prezentat scuze preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, înaintea dezvăluirilor făcute în cadrul „Dosarelor Panama”, anunţă Kremlinul, fără a oferi explicaţii despre iniţiativa americană, transmite MEDIAFAX.

„Oficiali americani i-au prezentat scuze preşedintelui Vladimir Putin înainte de publicarea aşa-numitor Dosare Panama”, a declarat vineri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de site-ul agenţiei Tass.

Întrebat cine a oferit scuze şi pentru ce, Peskov a precizat: „Preşedintele nu a dezvăluit numele oficialilor americani care au prezentat scuze, astfel că nici eu nu am niciun drept să ofer detalii”, a adăugat reprezentantul Kremlinului.

Vladimir Putin a declarat joi că unii oficiali occidentali îşi permit uneori să fie nepoliticoşi în declaraţiile publice. „Dar deja am primit scuze din partea unor oficiali din cadrul Adminsitraţiei SUA. Nu pentru că le-ar fi ruşine, ci pentru că sunt mai deştepţi decât cei care au făcut acest lucru”, a spus liderul Rusiei, referindu-se la Scandalul Panama.

 

COMPLETUL DE JUDECATA A ICCJ,FORMAT DIN CINCI JUDECATOARE VOR DA VERDICTUL LUI LIVIU DRAGNEA IN DOSARUL REFERENDUM PE DATA DE 22 APRILIE 2016!

8 apr.

Înalta Curte de Casație și Justiție va pronunța pe 22 aprilie verdictul final în dosarul „Referendumul” în care președintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în primă instanță.

Instanța supremă a judecat vineri ultimul termen în acest dosar. Procurorul DNA prezent la ședința de judecată le-a cerut vineri judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție aplicarea unei pedepse de închisoare cu executare pentru liderul PSD, respectiv între trei şi cinci ani de închisoare.

De partea cealaltă, Liviu Dragnea a declarat în ultimul cuvânt în faţa instanţei în acest proces că se consideră nevinovat şi a cerut achitarea. „Aş vrea să vă rog să nu luaţi în seamă caracterizarea făcută de DNA. Nu aceasta este atitudinea mea faţă de oameni. Mărturie stau cei 20 de ani în serviciul public. Militanţii, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor îndeamnă lumea la vot pentru că este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dură între poporul român şi Băsescu. Niciun partid nu putea obţine foloase necuvenite. Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi solicit achitarea”, a spus Dragnea, vineri, în faţa completului de judecată.

Un complet de la aceeași instanță supremă l-a condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind presupuse fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea lui Traian Băsescu, decizia de atunci nefiind definitivă. Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Procurorii au susținut că Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

 

PROCURORII PARCHETULUI GENERAL L-AU FACUT SCAPAT PE TRAIAN BASESCU,DUPA CE AU CLASAT DOSARUL”ERATEI CCR!”

8 apr.

Procurorii Parchetului General au clasat dosarul „Eratei CCR”, document redactat de Curtea Constituţională cu ocazia referendumului de demitere a Preşedintelui Traian Băsescu din 2012. USL a depus atunci plângeri penale împotriva magistraţilor CCR, după ce aceştia au stabilit că trebuie luată în calcul şi diaspora în stabilirea pragului electoral, transmite Digi24.

Scapă astfel de proces cei cinci membri ai Curţii Constituţionale acuzaţi de abuz în serviciu pentru că au dat voie diasporei să voteze la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte.

Curtea Constituţională a adoptat, 2 august 2012, o hotărâre cu privire la referendum, însă a constatat că din aceasta lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la scrutinul care avusese loc pe 29 iulie 2012. Astfel, după publicarea hotărârii, a fost emisă o erată prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, respectiv peste 18 milioane.

În 6 august 2012, Curtea a transmis erata, cerând Monitorului Oficial să îndrepte eroarea materială apărută în decizia pe care o luase în 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis.

Erata a fost întocmită şi semnată atunci de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare la Monitorul Oficial. Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

A urmat la scurt timp vizita lui Philip Gordon, cel care a precedat-o pe Victoria Nuland la Departamentul de Stat. El l-a făcut pe președintele Curții Constituționale să descopere în acel august ”măreția dreptului”. Gordon nu a dicta nimic la Bucuresti, ci doar ”credea”: ”Cred că decizia va fi întărita e o validare din exterior, a Comisiei de la Veneţia spre exemplu. Acestea sunt principiile după care judecă situaţia. Dar repet că, daca rezultatul acestui proces va fi unul spre care se pare că opiniile Curţii se îndreaptă, posibil sub presiune, şi dacă listele originale care s-au folosit sunt rectificate şi numerele sunt schimbate şi asta va schimba rezultatul votului, cred că vor exista îndoieli serioase din exterior despre legitimitatea acestui rezultat. Nu înseamnă că dictez cum ar trebui să fie. Văd aceasta ca un observator din exterior. Cred că vor fi îndoieli dacă începi cu o listă, votezi, ai un rezultat, apoi te uiţi la listă din nou, schimbi şi ai altrezultat-aceasta nu este calea ideală.”

Si la intalnirea ce a urmat cu societatea civila a spus: ”Nu aş fi aici la mijlocul lui august dacă nu ar fi vorba despre ceva ce ni se pare foarte important şi că se îndreaptă într-o direcţie greşită-de aceea este important pentru mine să fiu aici. Vreau să înţeleg mai bine ce se întâmplă de fapt şi nu cred că este un grup mai bun decât acesta împreună cu care să încep aceasta zi, să înteleg despre ce este vorba şi să comunic mesaje pentru guvernul şi liderii politici de aici despre îngrijorarile şi potenţialele consecinţe pentru România în urma a ceea ce noi credem că sunt provocări la adresa procesului democratic şi a independenţei justiţiei din România. Deci, mă bucur că am ocazia să aud de la voi despre starea de fapt în aceste privinţe, despre implicaţii şi despre ceea ce gândeşte comunitatea de afaceri.”

Judecătorul Cristi DANILEȚ, un înfocat susținător al Barnevernet-ului norvegian, se află în Norvegia

8 apr.

Revista ARMONIA - Saltmin Media

sediul-barnevernet-oslo-norvegia

Sediul Barnevernet Oslo, Norvegia

Ai noștri tineri… judecători …și ideile lor preconcepute…bătute în cuie!

Ne anunță Jurnal de Nord – Ziarul din Norvegia:

”Bună dimineața din Trondheim, Norvegia! O delegatie a CSM, Inspectiei Judiciare si SNG, delegatie din care fac și eu parte se află pentru cateva zile in Norvegia, la invitatia si pe banii omologilor nostri. Vom afla cum functionează CSM-ul lor, justitia lor si, sincer, ma voi interesa si de sistemul de protectie a drepturilor copiilor. Stati pe aproape!” [sublinierea ne aparține]

Vezi articolul original 979 de cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat asta: