Arhiva | 5:26 pm

Paradisul Panama si purgatoriul romanesc

11 apr.

ministru >> prim-ministru >> blogger

Unknown.jpeg

Scandalul Panama confirma ceea ce am spus adesea: reprezentantii marilor puteri si ai marilor corporatii se comporta precum adolescentul care, pe o banca, in parc, in timp ce-i arata prietenei sale stelele, ii baga mana pe sub fusta. Exprimat mai elegant – in timp ce vorbesc despre valori, stat de drept, democratie, ei isi urmaresc, cu cinism si mercantil, propriile interese economice si politice in tarile noastre. Ma refer la tarile Europei de Est, la tarile  „in tranzitie”, la tarile care trebuiau sa foloseasca „terapia de soc”, la tarile ce trebuiau „sa taie coada cainelui dintr-o lovitura”. La tarile in care trebuia sa se inteleaga indemnul „small is beautiful”. Lista, chiar cenzurata, a „dirigintilor” statului de drept care si-au ascuns afacerile in paradisuri fiscale este impresionantă. Si din acest motiv, unele dintre  tarile rasaritene au inceput sa se trezeasca. Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia isi redefinesc nu statutul international (membri NATO…

Vezi articolul original 848 de cuvinte mai mult

126 DE PARTIDE S-AU INSCRIS LA BEC PENTRU ALEGERILE LOCALE DIN 5 IUNIE 2016!

11 apr.

 

Aveți de unde alege! 126 de partide s-au înscris la Biroul Electoral Central pentru locale

alegeri

Pe lista celor 126 de partide regăsim partidele consacrate precum PSD, PNL, ALDE, UNPR sau PMP, dar și partide mai mici care abia s-au înființat. De menționat că PSD a înregistrat, pe lângă denumirea și semnul electoral consacrat și alianțe electorale cu ALDE sau UNPR și însemnele electorale aferente. În data de 6 aprilie a fost ultimul termen pentru înscrierea la BEC, iar acum se judecă fiecare dosar în parte.

stiripesurse.ro/

ASASINUL ECONOMIC AL ROMANIEI ,KLAUS JOHANNIS A PROMULGAT SASE DECRETE CU PUTERE DE LEGE!

11 apr.

 

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 11 aprilie a.c., următoarele decrete:

Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale;

 
Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2015 pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare;

Decret privind promulgarea Legii pentru completarea art. 75 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă;

Decret pentru promulgarea Legii privind susținerea financiară a grupurilor de producători sau cooperativelor agricole de producători vitivinicoli care deţin şi exploatează plantaţii viticole cu soiuri nobile şi pentru încurajarea valorificării producţiei de vin;

Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea anexelor nr. 3.30, 8 și 8.11 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Științe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare;

Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

 

PARTIDUL MISCAREA LIBERALA A CONTESTAT LA BEC SEMNUL ELECTORAL AL NOULUI PDL,FIIND NEVOIT SA-SI SCHIMBE SIGLA!

11 apr.

Partidul Mişcarea Liberală a contestat la BEC semnul electoral al PDL/PNL pe motiv că acesta nu respectă legislaţia în vigoare. PML susţine că săgeata orientată dreapta-sus încadrată într-un cerc format din douăsprezece stele sub care sunt amplasate iniţialele partidului ar sugera electoratului că PDL/PNL este un partid mai european decât alte partide.

buzi

Horațiu Buzatu a lansat miercuri în fostul sediu PLR de pe strada România Muncitoare nr. 90 primul partid local: Mișcarea Liberală. Sigla noului partid este leul, Horațiu Buzatu explicând și de ce: Având în vedere că ne-am înființat la Craiova, în inima Olteniei, iar pe sigla regiunii apare leul, ne-am gândit că nu ar fi rău să ne alegem ca siglă chiar leul”. Pentru început, Mișcarea Liberală va activa doar la nivelul județului Dolj. “Vrem să avem candidați în toate cele 111 localități și Consiliul Județean Dolj. Nu vă ascund că tatonez terenul pentru o eventuală candidatură la Primăria Craiovei”.  Cît privește poziționarea pe scena locală, Horațiu Buzatu spune că nu are de gând să intre în coliziune cu PSD și PNL: ”Suntem un partid mic, cel mai important test pentru noi vor fi alegerile locale”.

De ce un nou partid?

Pentru că orice nou partid este necesar democrației. Știm că democrația se exercită prin intermediul partidelor politice și că oricât de hulite ar fi, partidele rămân instrumentele prin care cetățenilor le sunt propuse metodele de guvernare locală sau națională. În afara partidelor, sau în locul lor, nu poate exista nici guvernare, nici administrație. Până și Ceaușescu a înțeles asta, chiar dacă el a avut nevoie doar de un singur partid politic. Astăzi, la doar 25 de ani de la partidul unic, există tendința nefirească și chiar nedemocratică de a reduce participarea cetățenilor la fenomenul politic în același fel, reducând numărul de partide politice. Dacă pe atunci un singur partid era prea puțin, acum două partide să fie prea mult ? Nu ! Adevărul este că cetățenii trebuie să aibă dreptul să aleagă din cât mai multe posibilități și din cât mai multe oferte. Prin urmare, apariția unui nou partid politic trebuie salutată ca fiind o dovadă de sănătate a democrației românești.

De ce un partid liberal ?

Înainte de a răspunde, trebuie să observăm că liberalismul românesc suferă. Nu vreau să mă refer aici la neașteptata și nepotrivita fuziune liberală care a început anul trecut și care probabil că nu se va sfârși niciodată. Mă refer doar la faptul că în politica românească nu (mai) există un discurs liberal. Îmi pare rău să constat, dar majoritatea inițiativelor politice se caracterizează prin populism și demagogie, iar nașterea chinuită a Codului Fiscal a dovedit din plin asta. Nu doar din aceste motive (căci sunt și altele), un nou partid trebuie să fie liberal. Fără să vrem o competiție pe culoarul liberalismului, noi vom propune o viziune proprie asupra reformei de care societatea românească are nevoie și sperăm ca în acest demers civic să fim urmați de cât mai mulți oameni. Această viziune se numește Mișcarea Liberală.

STIREA INITIALA

Fostul deputat Horaţiu Buzatu a pus bazele unui nou partid în România. Este vorba de Partidul Mişcarea Liberală. “Grupul de Inițiativă pentru constituirea Partidului Mișcarea Liberală vă invită la o Conferință de presă, ocazie cu care se va prezenta stadiul demersurilor pentru înființarea partidului”, se precizează într-un comunicat semnat de Horaţiu Buzatu, în calitate de preşedinte interimar al partidului. Horaţiu Buzatu a fost preşedinte la PNL Dolj, ulterior a înfiinţat cu Teodor Stolojan- PLD, a revenit la PNL de unde, nemulţumit de fuziunea cu PDL a decis să se retragă şi să înfiinţeze propria formaţiune politică.

„În urma examinării Hotărârii nr. 6 din 7.04.2016 emisă de Biroul Electoral Central, Partidul Mişcarea Liberală constată ca există un semn electoral depus la BEC care nu respectă legislaţia în vigoare. Mai precis, este vorba despre semnul electoral al Partidului Naţional Liberal, respectiv săgeata orientată dreapta-sus şi încadrată într-un cerc format din douăsprezece stele. Sub cerc, este amplasata şi prescurtarea denumirii partidului, adică iniţialele PDL/PNL. Evident, cele douăsprezece stele de pe semnul electoral fac trimitere la cele douăsprezece stele de pe drapelul Uniunii Europene (…) Nu ne îndoim ca scopul folosirii de către PDL/PNL a celor doisprezece stele este de a sugera electoratului ca dânşii sunt un partid european, probabil mai european decât alte partide care nu folosesc însemnele Uniunii Europene”, se afirmă în comunicatul partidului semnat de preşedintele Horaţiu Buzatu, candidat la Primăria Craiova.

 

Mişcarea Liberală susţine că, potrivit legislaţiei, denumirea integrală şi denumirea prescurtată, precum şi semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase, excepţie făcând partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza însemnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică.

 

COMUNICAT DNA: CANDIDATUL LA PRIMARIA GENERALA A CAPITALEI DIN PARTEA NOUL PDL,LUDOVIC ORBAN INCULPAT PENAL SI PUS SUB SECHESTRU JUDICIAR!,ORBAN A ANUNTAT CA ISI VA RETRAGE CANDIDATURA SI ISI VA DA DEMISIA DIN CAMERA DEPUTATILOR SI NOUL PDL!

11 apr.

Ludovic Orban  este  urmărit penal pentru obținerea de foloase necuvenite, pentru o faptă petrecută recent, a declarat liderul PDL/PNL la ieșirea de la DNA. De asemenea, acesta este pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Dată fiind această situație, Ludovic Orban a anunțat că se retrage din a mai candida la Primăria Capitalei. Totodată, Orban a mai declarat că își dă demisia din funcția de prim-vicepreședinte al PDL/PNL și din funcția de vicepreședinte al Camerei Deuptaților.

 

CHIAR DACA A PRIMIT AVIZ NEGATIV LA LIMITA DIN PARTEA COMISIILOR DE CULTURA CARE ESTE CONSULTATIV,MONICA GHIURCO POATE FI NUMITA DE PLENUL REUNIT AL PARLAMENTULUI CA DIRECTOR GENERAL AL TVR!

11 apr.

Monica Ghiurco a primit aviz negativ luni pentru șefia TVR luni de la Comisiile reunite de cultură reunite din Parlament.

Au fost 18 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”.

Avizul comisiilor este consultativ.

Liderul PSD Liviu Dragnea anunțase că parlamentarii săi „serioase” rezerve împotriva Monicăi Ghiurco și ar putea să voteze împotrivă, în condițiile în care aceasta s-ar afla în proces cu televiziunea publică.

„Nu știm ce se va întâmpla în comisie. Am înțeles de la unii colegi că există rezerve serioase în ceea ce privește votul pentru doamna Ghiurco, pentru că am înțeles că este în proces chiar cu TVR-ul și toți colegii au spus că nu prea au cum să o voteze, pentru că e la nelalocul ei această situație. (…) Au deja serioase semne de întrebare. Și senatorii și deputații au serioase rezerve în privința asta și este foarte posibil să voteze împotrivă”, a spus Dragnea, la finalul Biroului Permanent Național al PSD.

Plenul Parlamentului se reunește luni după-amiază pentru a se pronunța asupra propunerii Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune pentru funcția de președinte-director general al televiziunii publice — Monica Ghiurco.

Irina Radu a transmis luni conducerii Parlamentului o scrisoare în care informează că noul Consiliu de Administrație al SRTv a decis să o mandateze să reprezinte interesele televiziunii publice în relația cu terți și cu salariații, până când va fi ales un președinte-director general.

PRESEDINTELE SENATULUI,LIBERALUL CALIN POPESCU TARICEANU O ACUZA PE LULUTZA LASCU,FOSTA KOVESI SEFA DNA DE „ATAC LA CONSTITUTIE!”

11 apr.

Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a afirmat luni că declarațiile șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, conform cărora respingerea de către Parlament a cererilor de reținere și arestare a unor deputați și senatori este un fel de presiune asupra procurorilor, reprezintă „un atac la Constituție”.

„Declarațiile procurorului șef de la DNA, care a spus că ‘respingerea de către Parlament a cererilor de reținere și arestare a unor deputați și senatori reprezintă un fel de presiune asupra procurorilor’, nu sunt neapărat un atac la adresa Parlamentului, ci un atac la Constituție, pentru că dreptul de a aproba sau a respinge cererile de reținere și arestare este consfințit prin Constituție. Parlamentul nu face nimic altceva decât ceea ce îi dă dreptul Constituția. Dacă doamna Kovesi are probleme cu Constituția, atunci este dreptul ei (n.r. — să comenteze) ca persoană privată, dar nu în calitate de șef al DNA”, a susținut Tăriceanu, într-o conferință de presă.

El a adăugat că este rolul parlamentarilor, corpului legislativ să decidă dacă „schimbă” aceste prevederi.

„Eu cred că aceste prevederi trebuie să rămână în continuare, pentru că spiritul în care a fost creată imunitatea parlamentară este tocmai acela de a proteja cetățenii și nu parlamentarii de lipsa unei reprezentări prin abuzurile de putere și excesele de putere pe care pot să le facă anumite instituții la adresa unora dintre parlamentari”, a mai spus copreședintele ALDE.

Tăriceanu nu vede de asemenea nicio problemă în faptul că sunt comentate la TV dosare DNA.

„Doamna Kovesi se mai plângea încă de un lucru: că a văzut situații în care, după ce au ieșit din DNA s-au dus la tv și au comentat dosarul. Și ce dacă au comentat dosarul, care e problema? Noi, ca parlamentari, nu am comentat niciodată nicio decizie a Justiției. Și aici mă refer la instanțe. Este dreptul lor și e dreptul oricărui om în baza libertății la exprimare să spună ceea ce consideră. Ce ar vrea doamna Kovesi? Odată ce dosarul este făcut de DNA, DNA-ul are dreptul să scurgă informațiile pe care le dorește către anumite suporturi media, care creează bineînțeles asupra persoanei respective o anumită imagine, o imagine de vinovat, și nimeni să nu mai spună nimic. Vreau să-i transmit foarte direct că acest lucru nu se poate într-o țară liberă și democratică”, a afirmat Tăriceanu.

Reacția lui Tăriceanu vine după ce șefa DNA Laura Codruța Kovesi a invocat duminică într-un interviu acordat PRO TV mai multe presiuni care s-ar face asupra procurorilor, spunând printre altele: „Am văzut presiuni inclusiv prin încercarea de a modifica legea, chiar și respingerea cererilor de arestare în Parlament putem să o considerăm un fel de presiune. (…) Presiunile, pentru un procuror din DNA, sunt foarte multe, sunt presiuni externe sau interne. Externe ar fi și declarațiile publice care se fac – ați văzut, de foarte multe ori persoane pe care le cercetăm comentează și despre viața personală sau despre viața unui procuror care-i investighează, am văzut de foarte multe ori situații când persoane pe care le-am cercetat, după ce au ieșit din DNA s-au dus într-un studio TV, au comentat dosarul public, iar procurorii DNA nu pot să aibă o reacție, pentru că noi nu putem comenta public dosarele. Este și acesta un tip de presiune”.

 

CANDIDATUL NOULUI PDL,FIUL „MACELARULUI”DIN BRASOV DIN ANI 50,LUDOVIC ORBAN AUDIAT DE DNA!

11 apr.

Ludovic Orban, candidatul PDL/PNL la Primăria Capitalei, s-a prezentat luni la ora 15.00 la sediul DNA, unde a fost citat de anchetatori.

Momentan nu se știe în ce calitate este acesta audiat. La sosirea la DNA, Orban a declarat că nu îi este teamă, că nu a încălcat legea.

„Nu îmi este teamă, am în spate 25 de ani de carieră în viaţa publică în care nu am fost niciodată nici măcar bănuit de implicare în vreo faptă de corupţie, în care nu am încălcat legea şi tot ce am câştigat, am câştigat pe munca mea. Nu este o citaţie, este o invitaţie”, spus candidatul PDL/PNL.

Orban și-a anunțat anterior pe pagina de Facebook prezența la DNA, spunând că nu cunoaște motivele pentru care a fost chemat.

„Astăzi (luni – nr.) mă voi abate de la programul obișnuit, nu particip la nicio întâlnire cu alegătorii, nu particip la nicio emisiune, nu mă întâlnesc cu specialiști independenți pentru finalizarea programului pentru bucureșteni, astăzi am aflat că trebuie să fac altceva. La ora 15:00 voi fi prezent la sediul DNA, unde am fost invitat. Aștept curios să aflu care sunt motivele pentru care am fost convocat”, a scris Orban pe Facebook.

ISTORIA CA VIITOR: Un discurs fulminant împotriva MULTICULTURALISMULUI SI ÎMPOTRIVA GLOBALIZĂRII ȚINUT LA CLUJ DE ANA BLANDIANA

11 apr.

CER SI PAMANT ROMANESC

 

Ana Blandiana:

„Astăzi nu se cunosc numele celor care au hotărât amestecul (etnic): în mod paradoxal democratizându-se și liberalizându-se, noțiunea de putere a devenit tot mai ocultă, iar dimensiunile ei, care nu mai sunt la scară umană, o împiedică să se personalizeze”.

Discursul doamnei Ana Blandiana – ISTORIA CA VIITOR

Aș vrea ca să încep rugându-vă să nu priviți ca pe o întâmplare stranie faptul că un scriitor ca mine vine să vă vorbească despre istorie.

Numai din perspectiva finală a ultimului secol, care a apropiat poezia mai mult de joc decât de religie, acest lucru poate să apară nefiresc.

În Grecia preclasică, dimpotrivă, aezii erau purtătorii din generație în generație ai memoriei colective, devenită în egală măsură poem și istorie, iar în mitologie Memoria – Mnemosine – era mama tuturor muzelor.

în acest moment Europa își vede puse sub semnul întrebării toate principiile – care au făcut-o să…

Vezi articolul original 5.092 de cuvinte mai mult

GAULEITERUL NAZI,KLAUS JOHANNIS SUPARAT PE MASONUL MUGUREL ISARESCU!

11 apr.

Preşedintele cere reexaminarea legii supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar, care l-ar fi făcut şef pe guvernatorul BNR peste întreg sistemul economic şi financiar al României.
PreŞedintele Klaus Iohannis a cerut vineri Parlamentului reexaminarea legii privind supravegherea macropru­den­­ţială a sistemului financiar naţional, considerând că mai multe prevederi ale actului normativ sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate.
Actul normativ menţionat prevede crearea unei entităţi cu atribuţii în coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional – Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macropru­den­ţială, ca structură de cooperare interinstituţională, fără personalitate juridică, între Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Guvern, al cărui obiectiv fundamental este acela de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare, prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice. Şeful statului subliniază că prevederile legii sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate. Astfel, potrivit actului normativ, pentru implementarea la nivel naţional a măsurilor necesare în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice, Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială emite recomandări adresate Guvernului, în vederea iniţierii, în condiţiile legii, a unor proiecte legislative precum şi recomandări şi avertizări adresate Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară (articolul 4 alineatul (1) din lege).
Preşedintele atrage atenţia însă că atât în sistemul normativ român, cât şi în cel european recomandarea este un act care nu generează obligativitatea conformării faţă de aceasta – recomandările Uniunii Europene sunt acte fără caracter obligatoriu şi, pe cale de consecinţă, implementarea acestora în dreptul intern trebuie să ţină seama de reglementările interne, fără a li se acorda prioritate faţă de dreptul naţional.
„Prin excepţie de la această concepţie, art. 4 alin. (2) din lege prevede însă obligativitatea pentru destinatarii recomandărilor şi avertizărilor emise de Comitet (ASF, BNR, respectiv Guvernul României) de a adopta măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor sau de a întreprinde acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi. Totodată, potrivit aceluiaşi text, destinatarii trebuie să informeze Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri. Or, în condiţiile în care noţiunea de ´justificare corespunzătoareª nu este definită prin lege, din modul în care este redactată norma nu se înţelege clar pe baza căror criterii stabileşte Comitetul dacă explicaţiile înaintate de destinatari sunt sau nu justificate“, argumentează preşedintele.

PREMIERUL BIROCRAT DE BRUXELLES,JULIEN CIOLOS VA FI PREZENT AZI IN PARLAMENT PENTRU A PREZENTA REFORMA ADMINISTRATIEI!

11 apr.

Cioloş prezintă luni Parlamentului aspecte legate de reforma administraţiei

„Intenţia mea este chiar să merg săptămâna viitoare, luni, în Parlament, în Camera Deputaţilor, să lansăm dezbaterea, să vin acolo cu câteva idei pe care le avem legate de reforma administraţiei. Cert este că vrem să abordăm partea de reforma a statutului funcţionarului public, să clarificăm aspecte legate de statutul funcţionarului public şi la nivel central şi la nivel local”, a precizat primul-ministru.

”Obiectivul nostru ar fi să mergem spre competenţă, transparenţă şi profesionalism, atât în procesul de recrutare a funcţionarilor publici, cât şi în procesul de evoluţie a carierei lor. Să recâştigăm încrederea în faptul că funcţionarul public lucrează în interesul cetăţeanului în primul rând şi că nu trebuie sã depindă pe ascuns de politic”, le-a spus marţi Dacian Cioloş primarilor participanţi la Adunarea Generală a Asociaţiei Oraţelor din România (AOR).

În aceeaşi zi, ministrul Dezvoltării Regionale, Vasile Dîncu, a declarat că va prezenta în săptămânile următoare Strategia de formare a funcţiei publice, afirmând că primarii care vor câştiga alegerile din iunie ar putea urma cursuri de pregătire şi perfecţionare.

”Strategia de formare a funcţiei publice pe care o avem în acest moment în vedere şi pe care o pregătim o voi prezenta săptămânile viitoare şi în comisia de administraţie. (…) Unul dintre principiile noastre cele mai importante este ca indiferent de modul în care cineva ajunge să lucreze în administraţia publică, prin alegeri sau prin concurs, trebuie să participe la un sistem de formare pentru orice funcţie publică”, a precizat Dîncu la finalul şedinţei Comisiei de administraţie a Camerei Deputaţilor, unde a participat în calitate de invitat.

Tot Dîncu declara în ianuarie că standardele nu se vor aplica imediat celor care sunt deja în funcţie.

„Câteodată se vorbeşte că Guvernul vrea să dea afară funcţionari. Nu este vorba de asta. În orice sistem, atunci când s-a făcut reforma unui sistem al funcţiei publice au fost perioade de graţie de doi sau trei ani în care oamenii au putut să ajungă la un anumit standard de pregătire şi de asemenea se stabilesc de exemplu modalităţi şi tipuri de performanţe pe care oamenii trebuie să le atingă în dinamica unei profesii, pentru că nu poţi să intri funcţionar public şi să rămâi stăpânul acelei funcţii toată viaţa(…). În legătură cu asta, sigur că sunt gândite şi sistemele de remuneraţie şi salarizare din orice zonă”, a spus Dîncu.

Deputaţii din Comisia de muncă au dezbătut, marţi, timp de şapte ore, legea pentru adoptarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2016 şi alte măsuri fiscal-bugetare, adoptând 130 de amendamente, printre care cel ce prevede egalizarea salariilor funcţionarilor din administraţia locală cu a celor din administraţia centrală, cu un impact bugetar de 1,6 miliarde de lei.

 

MINERII IN MARS CATRE BUCURESTI!

11 apr.

Angajații Complexului Energetic Oltenia pregătesc un miting de amploare, în București, pentru a protesta față de concedierile anunțate. Astfel, zeci de mineri din Gorj vor pleca pe jos, luni, într-un marş de 320 de kilometri, de la Târgu Jiu până la Bucureşti, transmite România TV.

Minerii vor protesta faţă de situaţia Complexului Energetic Oltenia şi a sistemului energetic şi vor să depună mai multe memorii cu privire la disponibilizările de personal. În martie, compania a anunțat că are în vedere disponibilizarea a circa 2.000 de angajați, începând cu data de 1 iulie, potrivit planului de restructurare.

 

ECONOMISTUL SEF AL BNR,VALENTIN LAZEA RECUNOASTE CA ESTE AROGANT!

11 apr.

Valentin Lazea

Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României, s-a autodeclarat „arogant”, într-o discuţie publică avută, vineri, cu Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, în cadrul dezbaterii „Politici monetare neconvenţionale”, potrivit Bursa.
Totuşi, recunoscând că „este arogant”, Lazea a fost mai puţin arogant decât a fost, în februarie, când, la o conferinţă, i-a sărit ţandăra şi a plecat, după ce Constantin Savu, preşedintele UZINSIDER, l-a întrebat care sunt perspectivele României, în contextul în care se prefigurează o nouă criză şi ce ar trebui să facă BNR pentru sprijinirea companiilor care au mai rămas în industria românească.
De asemenea, Lazea a fost mai puţin arogant decât atunci când a declarat: „Dacă vreţi să trăiţi ca nemţii, nu puteţi să munciţi ca grecii”.
Vineri, însă, Lazea a fost chiar simpatic.
În timpul discursului său, Valentin Lazea a spus: „Economiştii au sindromul «rockstar», să fie populari, să se vorbească despre ei ca despre marii actori de cinema. Un motiv este că politica economică nu mai caută de mult adevărul, ci doar face jocul politicului, deoarece economiştii au devenit un fel de slugă a politicului, iar dacă politicul vrea să meargă într-o anumită direcţie, băncile inventează teorii care să servească acestuia”.
Daniel Dăianu a intervenit, spunându-i economistului şef al BNR că arată o urmă de aroganţă. Imediat, acesta a recunoscut: „Într-adevăr, sunt arogant!”.
Daniel Dăianua a mai spus: „Nu poţi să spui că băncile centrale, economiştii au fost slugile politicienilor”. Acesta a mai spus că se poate vorbi de faptul că această criză a condus şi la eşecul unei filosofii economice.
„Putem spune că numai slugărnicia, după cum o numeşti tu, slugarnicia unor economişti duce la situaţia actuală”, a menţionat Daniel Dăianu.
Potrivit acestuia, maniera de a da verdicte, în sine, este periculoasă după cum o spun şi oamenii serioşi. „Trebuie să fim mai modeşti”, a conchis Dăianu.

 

PREMIERUL UKRAINEI,ARSENI IATENIUK A DEMISIONAT!

11 apr.

Primul-ministru al Ucrainei, Arseni Iațeniuk, și-a anunțat demisia duminică, relatează agențiile de presă internaționale.

„După ce am făcut totul pentru a asigura stabilitatea țării și a construi o tranziție cât mai calm posibilă, am decis să părăsesc postul de prim ministru al Ucrainei”, a anunțat acesta în timpul unei emisiuni a televiziunii ucrainene, potrivit AFP.

„O voi prezenta marți, 12 aprilie (demisia – nr.) Parlamentului”, a declarat Iațeniuk.

„Criza politică în Ucraina este alimentată artificial. Dorința de a schimba o singură persoană i-a orbit pe politicieni și le-a paralizat voința de a face schimbări reale în țară”, a mai spus el.

Iațeniuk a făcut anunțul după două luni de presiuni din partea partenerilor săi de coaliție de a renunța la șefia Guvernului.

 

AVOCATUL GHEORGHE PIPEREA:”LEGEA SUPRAVEGHERII MACROPRUDENTIALE ATACA DEMOCRATIA IN ROMANIA!

11 apr.

Mugur Isărescu

Legea supravegherii macroprudenţiale nu poate fi aplicată la nivelul cadrului legal din ţara noastră, este de părere analistul economic Ionel Blănculescu, potrivit Bursa.
„Această lege este reflectarea întrutotul a altei legi ciudate, o replică pe măsura ei – Legea privind darea în plată -, care – nici una, nici alta – nu se pot aplica la nivelul cadrului legal din România, iar dacă apucă să se aplice, la prima excepţie de neconstituţionalitate invocată de o parte interesată în instanţele de judecată româneşti, care ajunge la Curtea Constituţională, pică şi ajung din nou în Parlament, în procedură de restructurare şi redefinire. Am putea spune că deja ne-am obişnuit cu aceasta şi nu ne mai miră atât de tare, pare un deja-vu!, consideră Blănculescu.
Dacă astfel de operaţiuni ar avea loc în mediul privat, s-ar închide prin concedierea celor culpabili de acest delict profesional şi legal.
Nefiind în mediul privat, unde numai profesionalismul, eficienţa şi corectitudinea sunt dimensiuni acceptate, iată că devine posibil a comenta aberaţii. Orice comentariu este de prisos – în niciun fel, în niciun timp, în nicio Constituţie de până acum neputând exista o astfel de suprastructură care să dicteze peste legea fundamentală în stat. Există o singură ipostază în care o astfel de lege ar putea funcţiona, şi anume dacă în statul român, membru al Uniunii Europene, s-ar institui Legea Marţială. În afara acestui cadru, nu, categoric!”
În opinia economistului Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale, există o logică în argumentele preşedintelui, care sunt mai mult de natură juridică.

Aurelian Dochia consideră că este nevoie să fie identificate clarificările astfel încât legea să corespundă sistemului juridic românesc. „Şi la nivel european există o anumită ambiguitate în ceea ce priveşte obligaţia unui guvern de a ţine seama de recomandările venite din partea Comitetului Macroprudenţial. Consider că reglementările trebuie să fie armonizate cu legea românească şi cu cea europeană.
Probabil va fi refăcut textul astfel încât iniţiativa să fie constituţională”, ne-a spus domnul Dochia.
Unii specialişti apropiaţi situaţiei subliniază că recomandările Comitetului nu au cum să fie obligatorii, acest organism reprezentând o modalitate de colaborare şi gândire instituţionalizată asupra riscurilor sistemice. Este nevoie de o astfel de structură, care are implicaţii pentru tot sistemul financiar, fiind o clonare a unei instituţii europene, ne-au spus sursele citate.
Piperea: „Este foarte bine că s-a decis reexaminarea legii, pentru că aceasta ataca inclusiv dreptul la democraţie”
În opinia avocatului Gheorghe Piperea, este foarte bine că preşedintele a luat decizia de reexaminare a legii, pentru că „aceasta ataca inclusiv dreptul la democraţie”.
Domnia sa ne-a precizat: „Una dintre cele mai interesante motivaţii din cererea preşedintelui se regăseşte în sesizarea care arată că recomandarea se transformă în obligaţie, încălcându-se constituţia şi denaturându-se înţelesul cuvântului «recomandare». Mai este foarte interesant că preşedintele spune că s-a creat o nouă imunitate. Având în vedere această formulă, este evident că, la un moment dat, se va pune problema neconstituţionalităţii articolului din Statutul BNR care prevede că cei din conducerea Băncii Centrale nu răspund nici civil şi nici penal în faţa legii”.
Considerând că acest Comitet Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială este un „supra-guvern”, Gheorghe Piperea a solicitat, recent, Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu anticonstituţionalitatea legii supravegherii macroprudenţiale.
„Legea supravegherii macroprudenţiale dă în competenţa unui comitet de nouă persoane, dintre care cinci sunt şefii de la BNR, doi sunt şefii de la ASF şi doi sunt numiţi de guvern, coordonarea gestiunii crizelor financiare. Recomandările şi avertizările acestui comitet sunt obligatorii pentru Guvern. Pentru implementarea acestor recomandări/avertizări, se pot impune şi reglementări. Unele dintre aceste recomandări şi avertizări pot avea caracter secret, ceea ce ar însemna că ele ar putea fi transmise şi instanţelor, organismelor de ordine publică, chiar şi CSAT-ului, ceea ce înseamnă că, în timp de criză financiară, ca şi în timp de criză teroristă sau de calamitate, ţara nu mai este condusă de organisme alese, ci de instituţii numite, de forţă. (…) A se observa că «recomandările şi avertizările emise nu se publică în cazul în care publicarea acestora poate avea repercusiuni la adresa stabilităţii financiare». Aşadar, sub masca atenţiei pentru stabilitate financiară, se pot emite orice fel de recomandări şi avertizări – noi nu vom şti niciodată de ce unele legi vor fi fost respinse ori modificate după recomandările comitetului şi de ce unele soluţii judiciare vor fi fost luate după aceleaşi recomandări. Nu vom şti de ce vor fi fost salvate bănci falite sau asigurători frauduloşi cu riscul falimentului şi al ruinei cetăţenilor”, consideră Piperea.
Entitatea care urmează să fie înfiinţată ar urma să preia atribuţiile Guvernului: „Apreciem că modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a acestui organism încalcă în mod flagrant principiile, libertăţile şi drepturile fundamentale consacrate de Constituţia României, anihilând atribuţiile şi competenţele unora dintre autorităţile publice naţionale”, menţionează petiţia domnului Piperea.
Membrii acestui comitet, precum şi tehnicienii şi secretarii care lucrează pentru el, „sunt imuni la orice răspundere penală sau civilă pentru ceea ce fac (cu excepţia cazurilor de rea-credinţă)”, avertizează Gheorghe Piperea în petiţia sa, întrebându-se „cine va verifica buna sau reaua credinţă în caz de recomandări/avertizări secrete?”.
Avocatul apreciază: „E o imunitate care nici măcar nu poate fi ridicată, aşa cum se întâmplă în cazul parlamentarilor şi chiar al Preşedintelui Republicii. (…) Este o imunitate de răspundere penală şi civilă similară cu cea acordată deja şefimii BNR prin Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR. O imunitate care este cu mult, enorm de mult mai tare decât imunitatea parlamentarilor şi chiar a preşedintelului de ţară: (i) ea se extinde şi la răspunderea civilă pentru cauzarea de prejudicii, nefiind limitată la răspunderea penală; (ii) ea nu poate fi ridicată; în cel mai restrictiv caz, dacă vor fi acţionat cu rea-credinţă, macroprudenţii vor putea fi sancţionaţi civil sau penal; doar că, în sistemul nostru de drept, buna credinţă se prezumă. Iar BNR, ca şi Comitetul macroprudenţei, nici măcar nu sunt prevăzute în Constituţie!”
Fostul ministru al Finanţelor Publice Eugen Teodorovici a explicat, anul trecut, că acest comitet prinde viaţă în urma unei recomandări a Comitetului European privind sistemul financiar, apreciind: „România a făcut o astfel de propunere pornind de la faptul că BNR are un rol semnificativ în piaţa financiară”.
Deputatul Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de finanţe, ne-a explicat: „Vorbim despre un Comitet întocmit în baza legislaţiei europene şi despre emiterea unor recomandări de prudenţă. Recomandările au valoarea celor de la FMI, adică pot fi refuzate, dar dacă nu sunt respectate se motivează, iar dacă ceva nu iese bine, entitatea respectivă răspunde; nu penal, dar răspunde într-un fel, adoptând măsuri pentru reglarea situaţiei respective”.
La rândul său, deputatul liberal Andreea Paul a spus că România are obligaţia europeană să creeze un mecanism de supraveghere macroprudenţială, cu caracter consultativ, încă din anul 2011.
Domnia sa a explicat, anul trecut: „Guvernul PSD a întârziat nejustificat dezbaterea publică şi adoptarea mecanismului potrivit pentru România. Pe fond, aveam de ales între acordarea acestui rol exclusiv Băncii Centrale, crearea unui ASF care să includă şi pieţele bancare sau crearea unui comitet compus din mai multe autorităţi. Pentru România este potrivită, în opinia mea, cea de-a treia alegere”.
Adrian Vasilescu, consultant de strategie al BNR, spunea, în urmă cu peste nouă luni, că noua structură „va fi un fel de consiliu al înţelepţilor”, unde vor emise opinii şi analize. Domnul Vasilescu a declarat, recent, pentru Bursa, că şi până acum BNR putea face recomandări Guvernului şi invers, însă, chiar dacă acestea nu erau respectate, nu exista nicio repercusiune. Acum, Comitetul pentru Supravegherea Macroprudenţială face recomandări celor trei entităţi din care este format – BNR, ASF şi Guvernul -, iar acestea, dacă nu se supun, vor fi obligate să motiveze de ce nu au respectat respectivele recomandări.
În UE, 13 state europene au un comitet similar cu cel propus acum în România (dintre care 9 prin legi adoptate si 4 prin aranjamente provizorii), alte 13 state au acordat această responsabilitate a supravegherii macroprudenţialităţii Băncilor Centrale, iar 2 state au creat autorităţi de supraveghere a pieţelor financiare (un fel de ASF la români, care includ şi pieţele bancare), conform ultimului raport al ESRB (Comitetul European pentru Risc Sistemic).

Legea care priveşte înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, prin care Guvernatorul Băncii Naţionale ar urma să-i spună Guvernului ce măsuri să adopte, a fost întoarsă, vineri, în Parlament, de preşedintele Klaus Iohannis. În cererea de reexaminare, şeful statului apreciază că unele dintre dispoziţiile legii sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate.

 

%d blogeri au apreciat: