Arhiva | 5:04 pm

NECULAE PLAIASU,PRESEDINTELE O.N.P.C.S.B.,IN FATA PLENUL CAMEREI DEPUTATILOR A DECLARAT CA :”IN PERIOADA 2003 – 11 MARTIE 2016,286 DE PERSOANE FIZICE SI COMPANII AU TRIMIS DIN ROMANIA,PESTE 50,5 MILIARDE DE EUROI CATRE PANAMA!

12 apr.

În perioada 2003-31 martie 2016, 286 de persoane fizice și companii au trimis din România 50,5 milioane de euro către Panama și au adus 21,7 milioane de euro, a declarat Neculae Plăiașu, președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, în fața Comisiei de buget-finanțe din Camera Deputaților.

„Panama este un areal cu posibilități și legături faptice de protecție a unor tranzacții, fluxuri financiare cu conținut în zona spălării banilor sau finanțării terorismului”, a spus acesta oficiului. Plăiașu a ținut să precizeze că nu poate oferi informații despre persoanele fizice analizate, însă a precizat că cifrele pe care le-a prezentat sunt influențate de impunerea unui plafon minim de 15.000 euro pentru tranzacțiile monitorizate.

Anul trecut, Oficiul a înaintat 15 sesizări către Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, ONPCSB a transmis în 2015 361 de cereri de informații către unități de informații financiare străine, dintre care în Cipru 40 de cereri, Italia – 30, Elveția – 26, Insulele Virgine Britanice – 16, Letonia – 15, Panama – 11 cereri. Pentru prima dată, s-a inițiat schimb de informații cu țări precum Australia, Macedonia, Pakistan, Mexic, Republica Dominicană sau Senegal. Prezent de asemena la Comisia Juridică, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Dragoș Doroș, a declarat că a solicitat Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie date referitoare la Panama Papers.

„În prezent ANAF a iniţiat demersuri pentru obţinerea datelor şi acestea vor fi analizate. Prelucrarea se va face cu respectarea confidenţialităţii specifice secretului fiscal. Încercăm să obţinem sprijinul şi altor instituţii din România”, a spus Doroş. Potrivit acestuia, la ANAF s-a înfiinţat un grup de lucru care are ca atribuţii verificarea datelor.

„La nivelul ANAF suntem în situaţia în care avem un grup de lucru care are atribuţii pe verificarea, analizarea şi coordonarea unitară la nivelul Agenţiei. Se evaluează necesarul logistic având în vedere cantitatea datelor. Am făcut o cerere oficială către Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie să ne fie pusă la dispoziţie baza de date. În acelaşi timp investigăm toate sursele de pe internet sau din alte surse. Avem în vedere implicaţiile fiscale şi de altă natură”, a declarat Doroș. Până acum, pe lista Panama Papers figurează mai mulți cetățeni români precum Ion Țiriac, Franak Timiș, Constantin Iacov, Sorin Ovidiu Vîntu, Bogdan Buzăianu, Corneliu Iacubov etc.

MOSIERUL PENAL AL LANDULUI ROMANIKA ,KLAUS JOHANNIS SI PRIMELE SALE CONCLUZII DUPA INTALNIREA CU PARTIDELE!

12 apr.

În ultimul mesaj publicat pe pagina de Facebook, președintele Klaus Iohannis trage concluziile după prima rundă de consultări cu partidele care au avut loc marți dimineața.

„Am avut astăzi prima rundă de consultări cu partidele pe tema legislaţiei din domeniul securităţii naționale. Este nevoie de un cadru legal actualizat și coerent şi am constatat că liderii formaţiunilor politice cu care m-am întâlnit împărtăşesc aceeaşi opinie. În procesul de îmbunătăţire a legislaţiei este important să păstrăm echilibrul, să nu pierdem din drepturi şi libertăţi, dar nici să nu punem în pericol siguranţa cetăţenilor”, a scris Klaus Iohannis.

DEPUTATUL NOULUI PDL,CATALIN ZAMFIR:LEGEA DARII IN PLATA SUPUSA ON PLENUL CAMEREI DEPUTATILOR,ULTIMUL PAS!

12 apr.

Cătălin Zamfir

Şi înainte de votul final, lucrurile par tulburi în ceea ce priveşte parcursul legislativ al Legii dării în plată. Iniţiativa ar urma să fie pusă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, pentru ca mâine să primească ultimul vot înainte să fie trimisă din nou spre promulgare la preşedinte, potrivit deputatului liberat Daniel Cătălin Zamfir, care a iniţiat-o, conform Bursa.
Deputatul a anunţat luni că Raportul Comisiei Juridice a fost retras de pe site-ul Camerei Deputaţilor, după ce, vineri, a fost postat timp de o oră.
„Cu siguranţă că au vrut să mai tragă de timp. Vineri, au pus raportul la ora 11.00 şi a stat vreo oră pe site, după care a mai fost pus abia astăzi (n.r. ieri), după-amiază”, a menţionat deputatul, precizând că are promisiunea liderilor PSD şi PNL că legea va fi introdusă suplimentar, pe ordinea de zi a plenului.
Anterior, Daniel Zamfir scrisese, pe pagina sa de Facebook: „Acum am aflat de la liderul grupului PNL Eugen Nicolaescu că (n.r. legea) nu va intra la vot miercuri pentru că nu s-ar fi împlinit cele 5 zile de stat pe site. (…) Eu cred că se urmăreşte amânarea votului pentru ca, în acest timp, să se intensifice presiunile, iar Guvernul tehnocrat, a cărui poziţie o ştim, va da o Ordonanţă de Urgenţă ca să rezolve problema băncilor!”
La mai mult de trei luni de la întoarcerea ei în Parlament, Legea dării în plată a trecut, săptămâna trecută, de Comisia Juridică din Camera Deputaţilor.
Deputaţii au votat legea care prevede stingerea datoriei odată cu cedarea către bancă a imobilului pus garanţie într-un contract de împrumut, cu următoarele amendamente: plafonul pentru suma împrumutată la momentul contractării creditului a fost stabilit la 250.000 de euro, de la 150.000 euro cât fusese iniţial; creditele contractate prin Programul Prima Casă au fost eliminate de sub efectele legii; de noile reglementări vor beneficia şi debitorii deja executaţi silit; toate creditele ipotecare luate pentru realizarea unei locuinţe, indiferent că au fost garantate cu un teren, vor intra sub auspiciile textului legislativ.
Atât consumatorii, cât şi iniţiatorii legii s-au declarat mulţumiţi de forma în care a fost adoptată aceasta de comisia de specialitate.
Deputaţii au votat şi ca legea să nu se aplice consumatorilor condamnaţi printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu împrumutul pentru care solicită darea în plată.

 

INCENDIU IN STATIA DE METROU PIATA ROMANA DIN CAPITALA!CIRCULATIA A FOST INCHISA!

12 apr.

În urma izbucnirii unui incendiu, stația de metrou Piața Romană din Capitală a fost închisă. Incendiul a fost provovocat de o defecțiune apărută de un panou electric.

„Un tablou electric s-a defectat la un tren, iar stația Piața Romană este închisă pentru 30 de minute. O echipă a Metrorex se află la fața locului pentru a remedia situația”, a spus Evelyne Croitoru.

Potrivit sursei citate, trenurile circulă între Piața Victoriei și Universitate, fără oprire în Piața Romană, pentru 20 de minute.

La fața locului au ajuns mai multe mașini de pompieri, SMURD-ul.

 

LIDERUL STUDENTILOR DIN PIATA UNIVERSITATII DIN 1990,MARIAN MUNTEANU ,FOST FRUNTAS AL PARTIDULUI NATIONAL ROMAN,NU VA ACCEPTA NOMINALIZAREA NOULUI PDL,CA VIITOR CANDIDAT LA PRIMARIA GENERALA A CAPITALEI!,DACA VA ACCEPTA INSEAMNA CA ESTE CONSTRANS DE SISTEMUL CARE CONDUCE ROMANIA!

12 apr.

Marian Munteanu

Marian Munteanu este candidatul susţinut de PDL/PNL pentru Primăria Capitalei, după retragerea din cursă a lui Ludovic Orban, în condițiile în care acesta a fost pus sub control judiciar de DNA, fiind acuzat de folosire a influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite.

Informația a fost confirmată de copreședintele liberalilor Alina Gorghiu.

„Pornește de la un nivel de notorietate. Am înțeles care este mesajul bucureștenilor. L-am invitat astăzi la Biroul Politic pentru a se prezenta colegilor noștri. Suntem la stadiul de propunere. Ne-am consultat cu echipa conducere”, a precizat Gorghiu.

Decizia urmează să fie confirmată de Biroul Politic Naţional.

Marian Munteanu a fost preşedinte al Ligii Studenţilor la începutul anilor ’90. Ulterior, a fost primul preşedinte al Alianţei Civice. În anul 2000, a avut o scurtă aventură politică cu formaţiunea lui Virgil Măgureanu, fiind pe punctul de a candida la preşedinţia României.

 

LIDERUL SINDICATULUI ALMA MATER,ANTON HADAR:PROIECTUL ORDONANTEI DE URGENTA PRIVIND SALARIZAREA VA FI RETRAS DE MINISTERUL MUNCII!,MINISTRUL ANA COSTEA ISI VA DA DEMISIA!

12 apr.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea va fi retras de Ministerul Muncii, au anunţat sindicaliştii la ieşirea de la negocierile care au avut loc marţi.

Potrivit liderului sindicatului Alma Mater Anton Hadăr, ministrul muncii, Ana Costea, ar putea să-și dea demisia.

”A lăsat impresia că își va da demisia din funcția de ministru pentru că a fost copleșită de importanța muncii. A muncit foarte mult, o apreciez, a rezolvat unele probleme, dar nemulțumirile sistemului de învățământ superior și în mai toate sectoarele din sistemul nostru bugetar să știți că sunt uriașe.

Să ai tăieri de până la 700 de lei din salarii reprezintă o mare nerealizare. Mi-a spus că nu-și dă demisia pentru că i-a cerut domnul profesor Hadăr, ci că-și va da demisia pentru că așa vrea domnia sa și că atunci când merge pe stradă nu vrea să aibă probleme și să fie arătată cu degetul”, a declarat Hadăr.

Bogdan Hossu, președintele CNS Cartel Alfa, a spus, de asemenea, la finalul discuțiilor de la Ministerul Muncii, că ministrul Muncii, Ana Costea, și-a asumat răspunderea de a retrage în mod oficial din cadrul Guvernului acult normativ.

„Ministrul Muncii, doamna Ana Costea, și-a asumat răspunderea de a retrage în mod oficial din cadrul Guvernului acest act normativ. Este un pas înainte în vederea rezolvării problemelor pe care noi le-am semnalat.(..) este un act normativ care trebuie dezvoltat foarte clar chiar dacă este vorba de condiționări financiare și de a-l face funcțional și a corecta disfuncționalități constatate la alegea actuala de salarizare”, a spus Bogdan Hossu, președintele CNS Cartel Alfa, la finalul discuțiilor de la Ministerul Muncii.

Marius Nistor, președintele Federației Spiru Haret, susține că actualul proiect nu ar face altceva decât să accentueze „starea de haos existentă, din punct de vedere salarial, în sectorul bugetar”.

„Felicităm poziția ministrului Costea pentru că, în urma discuțiilor purtate cu confederațiile sindicale și reprezentanții federațiilor bugetare, a luat decizia retragerii acestui proiect de Ordonanță care n-ar face altceva decât să accentueze starea de haos existentă din punct de vedere salarial în sectorul bugetar”.

CUPLUL PENAL KLAUS SI CARMEN JOHANNIS-HOINNARIS AU GAURIT PRIN DEPLASARILE LOR IN STRAINATATE BUGETUL IOBAGULUI ROMAN SI AL LANDULUI ROMANIKA!

12 apr.

Guvernul României a publicat pe platforma Transparență Bugetară cheltuielile Administrației Prezidențiale din luna martie. Aceasta este și luna în care Klaus Iohannis a făcut o vizită în Israel, a cărei durată a depășit cu mult timpul obișnuit al unei vizite oficiale. Astfel șeful statului a petrecut în Israel aproape o săptămână.
În luna martie, Administrația Prezidențială a cheltuit doar pentru deplasări externe suma de 1.447.493 de lei. Spre comparație, în luna ianuarie Administrația Prezidențială a cheltuit 99.027 lei, iar în luna februarie, 953.583 de lei, potrivit b1.ro.
În martie, deplasările externe ale Președintelui Klaus Iohannis au fost: Israel și Palestina – 7-11 martie, Bruxelles – 17-18 martie, Turcia – 23-24 martie. Este posibil ca tot în bugetul pe martie să intre deplasarea în SUA din perioada 30 martie – 2 aprilie.
Cheltuielile cu deplasări externe ale Președinției pe anul trecut au fost de 5,17 milioane de lei.
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
RAPORT DE EXECUTIE BUGETARA COFOG 3
LA DATA: 31-MAR-16
Cod Fiscal IP : 4283732
Denumire IP : ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA
Sector bugetar : 01 – Bugetul de stat (administratie centrala)
Tip Indicator
Sursa finantare
Clasificatie
Functionala
Clasificatie Functionala Descriere
Clasificatie
Economica
Clasificatie Economica Descriere
Executie Cumulat
TOTAL
VENITURI
0,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
100101
Salarii de baza
3.602.982,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
100105
Sporuri pentru conditii de munca
23.001,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
100106
Alte sporuri
18.471,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
100112
Indemnizatii platite unor persoane din afara
unitatii
269.706,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
100113
Indemnizatii de delegare
59.425,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
100130
Alte drepturi salariale in bani
23.381,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
100301
Contributii de asigurari sociale de stat
622.207,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
100302
Contributii de asigurari de somaj
16.427,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
100303
Contributii de asigurari sociale de sanatate
204.725,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
100304
Contributii de asigurari pentru accidente de
munca si boli profesionale
5.909,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
100306
Contributii pentru concedii si indemnizatii
33.464,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
200101
Furnituri de birou
33.303,76
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
200102
Materiale pentru curatenie
37.375,60
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
200103
Incalzit, Iluminat si forta motrica
725.491,91
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
200104
Apa, canal si salubritate
78.027,25
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
200105
Carburanti si lubrifianti
1.382,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
200106
Piese de schimb
8.686,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
200107
Transport
9.360,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
200108
Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet
31.848,87
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
200109
Materiale si prestari de servicii cu caracter
functional
364.763,01
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
200130
Alte bunuri si servicii pentru intretinere si
functionare
1.811,76
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
200200
Reparatii curente
35.009,53
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
200530
Alte obiecte de inventar
8.309,45
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
200601
Deplasari interne, detasari, transferari
85.592,74
Tip Indicator
Sursa finantare
Clasificatie
Functionala
Clasificatie Functionala Descriere
Clasificatie
Economica
Clasificatie Economica Descriere
Executie Cumulat
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
200602
Deplasari in strainatate
1.447.493,93
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
201100
Carti, publicatii si materiale documentare
10.438,84
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
201600
Studii si cercetari
36.000,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
203002
Protocol si reprezentare
189.708,50
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
203003
Prime de asigurare non-viata
54.651,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
203004
Chirii
97.762,55
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
203030
Alte cheltuieli cu bunuri si servicii
103.229,85
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
710101
Constructii
178.018,76
Cheltuiala
A – Integral de la buget
510101
Administratia prezidentiala
710103
Mobilier, aparatura birotica si alte active
corporale
52.032,00
Cheltuiala
A – Integral de la buget
675000
Alte servicii in domeniile culturii,
recreerii si religiei
510101
Transferuri catre institutii publice
519.000,00
TOTAL
CHELTUIELI
8.988.995,31

 

PRESEDINTELE PSD ,LIVIU DRAGNEA DUPA CONSULTARILE DE LA COTROCENI:”LUATI CARTELE PREPAY CAT SE MAI POATE!”

12 apr.

Foto Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a început marţi la Palatul Cotroceni consultările cu partidele pe tema legilor din domeniul securităţii naţionale, în condiţiile în care modificările legislative preconizate nu a fost făcute publice deocamdată. Primii intrați la discuții au fost reprezentanții PSD.

UPDATE La finalul discuțiilor, Dragnea a declarat că s-a discutat despre legea antiterorismului, legea privind securitatea cibernetică și legea privind cartelele preplătite.

„Aceste 3 proiecte de legi sunt în lucru la Guvern, urmând să fie transmise la Parlament, unde să fie în dezbatere. Vrem să fim proactivi. Doi colegi vor să participe la procesul de elaborare – Georgian Pop şi Sorin Grindeanu -, sunt deschiși să sprijine Guvernul. Pentru noi e important ca cetăţenii să aibă protejate datele personale. (…) Să se constituie un grup de lucru, din partea fiecarui partid câte doi membri, din partea serviciilor, din partea Guvernului, Preşedinţiei, să se găsească cea mai bună metodă în urma unei dezbateri serioase”, a declarat Dragnea, după discuţiile cu Iohannis.

Dragnea: „Luați cartele prepay cât se mai poate”

UPDATE Delegația PSD condusă de Liviu Dragnea a intrat la consultări la ora 10.00. Liviu Dragnea i-a întrebat pe ziarişti dacă au cartele prepay. După ce jurnaliștii i-au dat un răspuns negativ, Dragnea a spus zâmbind: „Foarte rău. Luați cât se mai poate”.

Din delegaţia PSD fac parte alături de Dragnea preşedintele Comisiei pentru controlul SRI, Georgian Pop, președintele executiv al PSD, Valeriu Zgonea, Mihai Tudose, precum și Sorin Grindeanu, fost ministru al Comunicațiilor.

Potrivit calendarului discuțiilor anunțat inițial de Administrația Prezidențială, PSD discută cu Iohannis marți de la ora 10.00, PNL de la ora 11.00, iar de la ora 12.00 intră la discuții UDMR.

Miercuri, 13 aprilie, consultările continuă, astfel: ora 10.00 – UNPR, ora 11.00 – ALDE, ora 12.00 – Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Liviu Dragnea a precizat luni că nu a primit un draft al legilor siguranţei naţionale, ci doar o invitaţie şi a explicat care este mandatul cu care va merge la Cotroceni. „Capacitatea investigativă a statului român trebuie să fie păstrată sau întărită, ţinând cont de realităţile nefericite, atât din apropierea noastră, cât şi din alte zone ale globului. În acelaşi timp, drepturile fundamentale ale cetăţeanului nu trebuie să fie afectate. Avem un punct de vedere conturat în ceea ce priveşte cel puţin cele trei legi care pot fi subiect de discuţie mâine (marţi – n.r.) pe care o să-l prezentăm preşedintelui şi, după întâlnire, îl vom face public”, a afirmat liderul PSD.

În ce-i privește pe liberali, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, a anunţat, vineri, la Sibiu, că delegaţia va fi compusă din cinci membri, aşa cum s-a solicitat, că va condusă de cei doi copreşedinţi şi că vor participa secretarul general, Ilie Bolojan, prim-vicepreşedintele Cătălin Predoiu şi purtătorul de cuvânt, Ionuţ Stroe.

„Cadrul legislativ pe problema securităţii este unul depăşit. Vorbim de legi din anii ’90 care şi-au atins perioada de valabilitate şi care trebuie actualizate pentru că sunt dinaintea intrării României în diferite structuri cum ar fi UE, NATO şi ne confruntăm în 2016 cu provocări noi la nivel regional şi internaţional, cu ameninţări noi. Din acest motiv, o discuţie pe această temă este mai mult decât necesară. Vom merge la acest dialog cu bune intenţii, vom discuta despre principii pentru că nu avem un pachet de legi care să ne fi parvenit în acest moment”, a declarat Gorghiu.

Aceasta a mai spus că „va exista un echilibru clar între nevoia de respectare a drepturilor şi libertărilor cetăţenilor şi nevoia de apărare a ideii de siguranţă.”

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercurea trecută la TVR că săptămâna aceasta va avea consultări cu partidele cu privire la legile siguranței naționale.

„Voi avea aceste consultări săptămâna viitoare, marți și miercuri. Mâine voi trimite scrisorile de invitare către partidele politice. Luni voi avea o discuție cu primul ministru pe această temă, în cadrul săptămânii, marți și miercuri mi-am propus să aflu opinia partidelor politice după care intrăm într-un ciclu de dezbatere, aprobare care nu se va finaliza în două-trei săptămâni, este un proces mai amplu, dar nu mai doresc să întrârzii acest proces, fiindcă sunt chestiuni care devin tot mai arzătoare”, a spus Iohannis, miercuri, într-un interviu acordat TVR 1.

Președintele a susținut că legislația în materie a rămas în urmă și că este nevoie de o îmbunătățire a acesteia.

„Având în vedere că vorbim de securitatea națională, securitatea cyber, organizarea serviciilor, aceste chestiuni sunt foarte sensibile și privesc pe toată lumea. Nu putem să spunem că este o chestiune care privește pe un partid și pe celălalt nu. Îi privește pe absolut pe toți și pe toți cetățenii României și atunci mi se pare normal ca această legislație, dacă este posibil, să fie adoptată practic în consens, cu participarea și cu acordul tuturor forțelor politice reprezentate în Parlament, cu dezbateri în societatea civilă care premerg acestei decizii și atunci a apărut în mod natural ideea unor consultări cu partidele politice”, a adăugat Iohannis.

Șeful statului a mai susținut că „nu doar norocul, ci profesionalismul oamenilor ne-a ferit de atacurile teroriste”. „Avem nevoie de o legislație îmbunătățită pentru a putea merge mai departe. Nu vreau să întârziem acest proces”, a mai spus președintele.

Potrivit lui Iohannis, în elaborarea acestei legislații vor trebui respectate drepturile și libertățile cetățenilor.

„Sunt convins că Parlamentul va găsi soluțiile cele mai bune, exact din acest motiv doresc o consultare și politică și cu societatea civilă”, a mai completat șeful statului.

 

PENALUL MIHAI VOICU,DIN NOUL PDL: CEL MAI BUN CANDIDAT PENTRU PRIMARIA GENERALA A CAPITALEI ESTE CATALIN PREDOIU!

12 apr.

Cel mai potrivit candidat pentru Primăria Capitalei este preşedintele PNL Bucureşti, Cătălin Predoiu, a susținut marți la RFI vicepreşedintele liberal Mihai Voicu, după ce Ludovic Orban s-a retras din cursa electorală, ca urmare a anchetării sale de către DNA.

„Pot să vă spun o opinie personală, aceasta nu este îngrădită în nici un fel. În acest moment, în opinia mea, cel mai potrivit candidat este domnul Cătălin Predoiu. Este preşedintele organizaţiei de Bucureşti, este un om politic cu o experienţă ce nu poate fi pusă la îndoială. Mai mult decât atât, pot să vă spun că este pe deplin susţinut de toţi colegii, preşedinţii organizaţiilor de Sectoare, candidaţii de primar de Sector care sunt desemnaţi în acest moment, beneficiază fără nici un dubiu de susţinerea copreşedinţilor partidului şi cred eu, cred eu, este opinia mea, că e cel mai potrivit candidat în acest moment”, a declarat Predoiu.

Cătălin Predoiu este premierul din umbră al PNL. Întrebat dacă în cazul în care ar candida şi ar pierde alegerile, Predoiu nu ar fi într-o situaţie delicată în perspectiva alegerilor parlamentare viitoare, Mihai Voicu a răspuns: „Nu cred că are sens să discutăm despre candidatură, despre câştig sau despre pierdere. Suntem un partid important din România şi trebuie să gândim din perspectiva lucrului care se întâmplă în acest moment, candidatura la Bucureşti, unde PNL are un scor politic extrem de bun. Aşadar, nu este deloc o discuţie serioasă aceea a pierderii alegerilor”.

Potrivit unor surse, una dintre variantele PNL pentru Primăria Capitalei este Adriana Săftoiu.

MORTAL COMBAT INTRE SEFA DNA LULUTZA LASCU ,FOSTA KOVESI ,CARE A IMPLICAT AGENTII EURACTIV IN SCANDALUL GROTESC IMPOTRIVA MOSSAD!

12 apr.

Exact asta mai trebuia pentru decredibilizarea totală a operaţiunii „Mossad vs. Kovesi”: să fie folosiţi agenţii de la site-ul EurActiv. Şi iată că acest lucru s-a întîmplat. Devenit acum portavocea procurorilor DIICOT, site-ul EurActiv anunţă ştirea senzaţională că unul dintre spionii Mossad a fugit peste graniţă cu un Taxi!

Cititorii cotidianul.ro îşi amintesc ce este acest site EurActive încă din 2012, cînd agenţii de influenţă ai acestuia, coordonaţi de Manuela Preoteasa, clientă a ICR-ului lui Patapievici şi proprietar al Hotnews, au contribuit substanţial la promovarea „loviturii de stat” lansată de Monica Macovei. Mai multe amănunte despre acest subiect găsiţi în articolul EurActiv, adică Manuela Preoteasa de la HotNews sau în cartea noastră “Condicuţa cu agenţi”.

Tot site-ul EurActiv este cel care a anunţat cu mult timp înainte numirea lui Dacian Cioloş ca prim-ministru, prin Georgi Gotev, fost Secretar II al Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria.

Acum, un articol nesemnat de pe site-ul EurActiv anunţă cu seninătate: „Un suspect în cazul spionajului asupra apropiaților Laurei Codruța Kovesi a fugit din România”! Iată şi şapoul care deschide articolul: „Unul dintre suspecții urmăriți de autorități pentru spionaj asupra Laurei Codruța Kovesi și a familiei sale a reușit să fugă de sub supraveghere și să treacă granița. Un alt suspect, arestat, a mărturisit că a fost plătit cu 5.000 de euro”.

Este citată chiar o sursă judiciară pentru susţinerea enormităţii: „Unul dintre ei a reușit să iasă din țară, cu un taxi, pe la Giurgiu, spre Bulgaria. În acel moment erau reținuți deja doi dintre suspecți, Ron Weiner și David Geclowitz”, au declarat pentru EurActiv.ro surse judiciare”.

De ce se insistă că ar fi vorba de o operaţiune de spionaj?

Este uimitor că aşa-zişii jurnalişti de la EurActiv, deşi citează „surse judiciare”, nu ţin cont de comunicatele oficiale ale acestora, bătînd calul să priceapă iapa că în acest caz este vorba despre o operaţiune de SPIONAJ! Culmea este că, exact în articolul acesta, citîndu-i pe procurori, chiar ei scriu:

„De altfel, procurorii i-au reținut pe Ron Weiner și David Geclowicz, despre care susțin că „au constituit un grup organizat în vederea comiterii mai multor infracțiuni de hărțuire și infracțiuni informatice constând în efectuarea de multiple apeluri cu caracter amenințător (…) precum și atacuri de tip phishing (înșelătorii electronice – n.n.) în vederea sustragerii credențialelor de acces și ulterior compromiterii conturilor de poștă electronică, activități urmate de violarea secretului corespondenței, copierea și transferul fără drept al conținututului acestuia.

Şi asta nu e tot, căci tot în acest articol este reprodus un pasaj din Sentinţa judecătorilor la arestarea a doi dintre suspecţi:

Mobilul întregii activităţi infracţionale a grupării a constat în încercarea de compromitere a imaginii procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, prin încercarea de a găsi activităţi de corupţie”, susțin judecătorii români care i-au arestat pe doi dintre suspecți”.

După cum se vede, nici în declaraţiile procurorilor, nici în sentinţa judecătorilor nu apare cuvîntul SPIONAJ, ci doar infracţiuni de drept comun, cum ar fi „hărţuirea”, „infracţiuni informatice”, „violarea corespondenţei”, „compromiterea imaginii”. Toate faţă de şefa DNA Laura Codruţa Kovesi. Este cît se poate de evident faptul că, în mod insistent, cineva vrea cu tot dinadinsul să impună acţiunea de spionaj împotriva Laurei Codruţa Kovesi, deşi nimic din ceea ce se comunică public nici măcar nu se apropie de ceea ce ştie toată lumea că înseamnă „spionajul”!

Cei doi „spioni” rămaşi liberi – fondatorii „Black Cube”!

Numele celor 4 „spioni” sînt cunoscute: Ron Weiner, David Geclowitz (ambii sînt arestaţi), Dan Zorella și Avi Yanus. Prin deducţie simplă, rezultă că „spionul” care a fugit cu un taxi prin vama Giurgiu este fie Dan Zorella, fie Avi Yanus. O simplă consultare pe Wikipedia arată că tocmai Dan Zorella și Avi Yanus sînt fondatorii „Black Cube”! Iată textul de pe Wikipedia la secţiunea „Black Cube”:

„Black Cube (in Hebrew: בלאקקיוב) is a private intelligence agency, which operates out of London and Tel Aviv, and is the trading name of BC Strategy Ltd. The company was founded in 2010 by former Israeli intelligence officers Dan Zorella (in Hebrew: דןזורלא) and Avi Yanus (in Hebrew: אביינוס) and draws its manpower from elite and secretive Israeli intelligence units. The company’s personnel are known to maintain close ties to the Israeli government and intelligence agencies”!

Ne întrebăm: dacă este vorba despre o operaţiune serioasă, cum a fost posibil să fie lăsaţi liberi TOCMAI fondatorii „Black Cube”, dintre care unul ar fi cel care a fugit peste graniţă cu un taxi, şi să fie arestaţi doi puşti, unul avînd mai puţin de 25 ani? Să fi crezut anchetatorii că acel tînăr ştia mai multe despre finanţatorul acţiunii sau despre scopul operaţiunii decît fondatorii înşişi ai agenţiei de spionaj? Sau această ciudată selectare a celor reţinuţi de autorităţile române face parte din acest scenariu care ni se bagă forţat pe gît, în care ar fi vorba de spionaj?

Kovesi neagă că i s-a spart e-mail-ul, dar procurorii şi „acoperiţii” o contrazic

În interviul de la ProTV, Laura Codruţa Kovesi a fost întrebată de jurnalistul Cristian Leonte despre telefoanele primite de cunoscuţii săi şi despre spargerea e-mail-ului. Iată transcrierea acestui pasaj:

„Kovesi: Au fost telefoane insistente, repetate, dar nereuşite. Pentru că nimeni nu a intrat în dialog cu aceste persoane.

Cristian Leonte: În limba română, în altă limbă? Erau persoane care vorbeau româneşte?

Kovesi: Nu pot să spun acest amănunt.

Cristian Leonte: Contul dvs. de mail a fost atacat în vreun fel?

Kovesi: Nu.

În privinţa e-mail-ului, răspunsul Codruţei Kovesi este fără dubiu: nu a fost spart e-mail-ul şefei DNA, deci orice insistenţă pe acest subiect este o dezinformare. Şi în privinţa telefoanelor primite de tatăl lui Kovesi sau alţi cunoscuţi, şefa DNA contrazice spusele de prin emisiuni, căci dacă „nimeni nu a intrat în dialog cu aceste persoane”, în mod evident nu s-a discutat despre nimic, deci nici despre acea „invitaţie” adresată procurorului Lascu de unul dintre „spioni”! Logica este cea care ne îndeamnă să credem că, dacă apelatul nu a intrat în dialog cu apelantul, dialogul a fost inexistent, fiind greu de crezut că „spionul” continua să vorbească de unul singur, deşi cel sunat nu spunea nimic!

La toate acestea, se adaugă întrebarea-cheie: de ce trebuiau să vină în ţară cei 4 „spioni” pentru a da telefoane sau pentru a sparge o căsuţă de e-mail, ştiindu-se că pentru astfel de chestiuni pot fi făcute la fel de bine şi în deplină siguranţă de oriunde de pe planetă?

Faptul că primele informaţii despre „spionajul Mossad vs Codruţa Kovesi” nu au fost date printr-un Comunicat oficial, ci prin intermediul celor de la Rise Project, iar ultimele amănunte ne sînt furnizate de EurActiv nu face altceva decît să sporească bănuiala că toată tărăşenia are alt scop decît prinderea unor spioni.

 

AFACEREA „PANAMA PAPERS”: LISTA CU PERSOANELE CUNOSCUTE IMPLICATE IN OFF-SHORURILE DIN PANAMA!

12 apr.

Panama Papers este cea mai mare scurgere de informații din lume

Panama Papers este cea mai mare scurgere de informații din lume

Panama Papers este cea mai mare scurgere de informații din lume, care a dus la dezvăluirea multor afaceri offshore din Panama, ale căror conducători sunt miniștri, președinți, regi, fotbaliști, vedete de televiziune, și mulți alții.

Peste 11.5 milioane de documente ale cabinetului de avocatură Mossack Fonseca au fost date mai multor agenții de mass-media. Fiind prea multe persoane implicate și un volum imens de date, jurnaliștii implicați au fost din mai multe țări.

În acest context, publicația Voice Hindi a realizat o listă cu persoanele cele mai importante din acest caz.

Șefi de stat

Mauricio Macri, presedintele Argentinei
Salman, regele Arabiei Saudite
Khalifa bin Zayed Al Nahyan, presedintele Emiratelor Arabe Unite si emirul Abu Dhabi
Petro Porosenko, presedintele Ucrainei

Foști șefi de stat

Hamad bin Khalifa Al Thani, fostul emir al Qatarului
Sudan Ahmed al-Mirghani, fostul presedinte al Sudanului

Premieri

Davio Gunnlaugsson, premierul Islandei

Foști premieri

Bidzina Ivanishvili, fostul premier al Georgiei
Ayad Allawi, fostul premier al Irakului
Ali Abu al-Ragheb, fostul premier al Iordanului
Hamad bin Jassim bin Jaber Al Thani, fostul premier al Qatarului
Pavlo Lazarenko, fostul premier al Ucrainei
Ion Sturza, fostul premier al Republicii Moldova

Alți oficiali guvernamentali

Algeria: Abdeslam Bouchouareb, ministrul Industriei si Minelor
Andorra: Jordi Cinca, ministrul Finantelor
Angola: Jose Maria Botelho de Vasconcelos, ministrul Petrolului
Argentina: Nestor Grindetti, primarul orasului Lanus
Botswana: Ian Kirby, presedintele Curtii de Apel si fost procuror general
Brazilia: Joaquim Barbosa, fost presedinte al Curtii Supreme Federale, Eduardo Cunha, presedintele Camerei Deputatilor, Edison Lobao, senator si fost ministru al Minelor si Energiei, Joao Lyra, deputat
Cambodgia: Ang Vong Vathana, ministrul Justitiei
Chile: Alfredo Ovalle Rodriguez, asociat al serviciilor de informatii
Republica Democrata Congo: Jaynet Kabila, membru al Camerei Inferioare a Parlamentului
Republica Congo: Bruno Itoua, ministrul Cercetarilor Stiintifice si Inovarii Tehnice
Ecuador: Galo Chiriboga, procuror general, Pedro Delgado, varul presedintelui tarii si fost guvernator al bancii centrale
Franta: Patrick Balkany, membru al Camerei Inferioare a Parlamentului si primar in Levallois-Perret, Jerome Cahuzac, fost ministru al Bugetului, Jean-Marie Le Pen, fost presedinte al partidului Frontul National
Grecia: Stavros Papastavrou, consilier al fostilor premieri eleni Kostas Karamanlis si Antonis Samaras
Ungaria: Zsolt Horvath, fost membru al Camerei Inferioare a Parlamentului
Islanda: Bjarni Benediktsson, ministrul Finantelor, Julius Vifill Ingvarsson, membru in conducerea Consiliului capitalei Reykjavik, Olof Nordal, ministru de Interne
India: Anurag Kejriwal, fost presedinte al partidului Lok Satta Party, Anil Vasudeva Salgaocar, cu afaceri in domeniul minier si fost parlamentar
Kenia: Kalpana Rawal, vicepresedinte al Curtii Supreme
Malta: Konrad Mizzi, Ministrul Energiei si Sanatatii
Nigeria: James Ibori, fost guvernator
Coreea de Nord: Kim Chol Sam, reprezentant al Daedong Credit Bank
Palestina: Mohammad Mustafa, fost ministrul al Economiei
Panama: Riccardo Francolini, fost presedinte al bancii detinute de stat Savings Bank
Peru: Cesar Almeyda, director al Agentiei Nationale de Securitate
Polonia: Pawel Piskorski, fost primar al Varsoviei
Rwanda: Emmanuel Ndahiro, fost sef al serviciilor de informatii
Arabia Saudita: Muhammad bin Nayef, print si ministru de Interne
Suedia: Frank Belfrage, fost secretar de stat in Ministerul de Externe
Regatul Unit al Marii Britanii: Michael Ashcroft, fost membru in Camera Lorzilor a Parlamentului, Tony Baldry, fost parlamentar, Michael Mates, fost parlamentar, Pamela Sharples, membru in Camera Lorzilor
Venezuela: Victor Cruz Weffer, fost comandant al armatei,Jesus Villanueva, fost director al companiei petroliere detinute de stat PDVSA
Zambia: Atan Shansonga, fost ambasador in Statele Unite

Rude și asociați ai oficialilor guvernamentali

Argentina: Daniel Munoz, care a lucrat cu fostii presedinti Cristina Fernandez de Kirchner si Nestor Kirchner
Azerbaidjan: Mehriban Aliyeva, Leyla Aliyeva, Arzu Aliyeva, Heydar Aliyev si Sevil Aliyeva, membrii familiei presedintelui
Brazilia: Idalecio de Castro Rodrigues de Oliveira, antreprenor acuzat de mita data presedintelui Camerei Deputatilor
Canada: Anthony Merchant, sotul senatorului Pana Merchant
China: Patrick Henri Devillers, asociat de origini franceze al lui Gu Kailai, condamnat pentru icuderea sotiei fostului ministru al Comertului, Deng Jiagui, cumnatul presedintelui Xi Jinping, Jasmine Li, nepoata unui fost membru al conducerii partifului comunist, Li Xiaolin,fiica fostului premier Li Peng
Ecuador: Javier Molina Bonilla, fost consilier in cadrul serviciilor de informatii
Egipt: Alaa Mubarak, fiul fostului presedinte Hosni Mubarak
Franta: Frederic Chatillon, asociatul lui Marine Le Pen, Arnaud Claude, care a lucrat cu fostul presedinte Nicolas Sarkozy, Nicolas Crochet, asociatul lui Marine Le Pen
Ghana: John Addo Kufuor, fiul fostului presedinte John Kufuor
Guineea: Mamadie Toure, sotia fostului presedinte Lansana Conte
Honduras: Cesar Rosenthal, fiul fostului vicepresedinte Jaime Rosenthal
Irlanda: Frank Flannery, consultant politic
Italia: Giuseppe Donaldo Nicosia, condamnat pentru mita alaturi de fostul senator Marcello Dell’Utri
India: Jehangir Soli Sorabjee, fiul fostului procuror general Soli Sorabjee, Harish Salve, avocat si fiul de politician, Rajendra Patil, om de afaceri si ginerele unui politician
Coasta de Azur: Jean-Claude N’Da Ametchi, asociat al fostului presedinte Laurent Gbagbo
Kazahstan: Nurali Aliyev, nepotul presedintelui Nursultan Nazarbayev
Malaezia: Mohd Nazifuddin Najib, fiul premierului Najib Razak
Mexic: Juan Armando Hinojosa, care a facut afaceri cu presedintele Enrique Pena Nieto
Maroc: Mounir Majidi, secretarul personal al regelui Mohammed VI
Pakistan: Maryam Nawaz, Hasan Nawaz Sharif si Hussain Nawaz Sharif, copiii premierului Nawaz Sharif
Rusia: Sergei Roldugin, Arkady Rotenberg si Boris Rotenberg, apropiati ai presedintelui Vladimir Putin
Senegal: Mamadou Pouye, prietenul lui Karim Wade, fiul fostului presedinte Abdoulaye Wade
Africa de Sud: Khulubuse Zuma, nepotul presedintelui Jacob Zuma
Coreea de Sud: Ro Jae-Hun, fiul presedintelui Roh Tae-woo
Spania: Pilar de Borbon, sora fostului rege Juan Carlos I, Micaela Domecq Solis-Beaumont, al carui sot e comisar european si fost ministru, Oleguer Pujol, fiul fostului lider catalan Jordi Pujol i Soley
Siria: Rami and Hafez Makhlouf, verisorul presedintelui Bashar al-Assad
Marea Britanie: Ian Cameron, tatal premierului David Cameron
Natiunile Unite: Kojo Annan, fiul fostului secretar general Kofi Annan

Personalități din sport

Juan Pedro Damiani, membru al unei comisii FIFA
Eugenio Figueredo, vicepresedintele unei comisii FIFA
Gianni Infantino, presedintele FIFA
Hugo si Mariano Jinkis, pameni de afaceri argentinieni, implicati in scandalul de coruptie in FIFA din 2015
Michel Platini, fostul presedinte al UEFA
Jerome Valcke, fostul secretar general al FIFA
Mattias Asper, Valeri Karpin, Nihat Kahveci, Tayfun Korkut, Darko Kovacevic, Gabriel Schurrer si Sander Westerveld au avut conturi create de conducerea clubului de fotbal
Gabriel Heinze, fost fotbalist argentinian
Lionel Messi, fotbalist
Brian Steen Nielsen, fotbalist
Marc Rieper, Danish retired footballer
Clarence Seedorf, fost fotbalist
Leonardo Ulloa, fotbalist
Ivan Zamorano, fost fotbalist
Alex Criville, fost participant la competitiile de Grand Prix
Nico Rosberg, sofer de Formula 1
Jarno Trulli, Ifost sofer de Formula 1
Tomas Berdych, jucator de tenis
Nick Faldo, jucator de golf

Alte personalități

Agustin Almodovar, producator de film din Spania
Pedro Almodovar, director, scenarist, producator si fost actor din Spania
Amitabh Bachchan, actor indian
Aishwarya Rai Bachchan, actrita indiana
Jackie Chan, actor din Hong Kong
Franco Dragone, director de teatru, de origini italiano-belgiene, cunoscut pentru munca depusa la Cirque du Soleil
David Geffen, mare investitor de la Hollywood, co-fondatorul DreamWorks
Vinod Adani, om de afaceri indian
Hollman Carranza, fiul omului de afaceri Victor Carranza din Columbia
Rattan Chadha, om de afaceri, detine brandul de haine Mexx
Jacob Engel, om de afaceri israelian activ in industria miniera africana
Luca Cordero di Montezemolo, om de afaceri italian si politician
Anthony Gumbiner, om de afaceri britanic, seful Hallman Group
Solomon Humes, lider in comunitatea religioasa din Bahamas
Soulieman Marouf, om de afaceri sirian
Idan Ofer, om de afaceri israelian, stabilit in Londra
Igor Olenicoff, miliardar american
Marianna Olszewski, scriitare americana
K P Singh, om de afaceri indian
Frank Timis, om de afaceri roman
Dov Weissglass, avocat israelian si om de afaceri
Teddy Sagi, om de afaceri israelian stabilit in Londra
Jacob Weinroth, avocat israelian
Benjamin Wey, om de afaceri cu origini americano-chineze
Mallika Srinivasan, om de afaceri
Abdul Rashid Mir, om de afaceri
Zavaray Poonawalla, om de afaceri indian
Mohan Lal Lohia, om de afaceri
Familia Garware din India
Shishir K Bajoria, om de afaceri
Mario Vargas Llosa, scriitor laurea cu Premiul Nobel

Alții

Marllory Chacon Rossell, traficant de droguri din Guatemala
Jorge Milton Cifuentes-Villa, traficant de droguri din Columbia
Rafael Caro Quintero, traficant de droguri din Mexic
Iqbal Mirchi, mana dreapta a celui mai cautat criminal din India, Dawood Ibrahim
Gonzalo Delaveu, seful filialei din Chile a organizatiei Transparency International

 

BANCA MONDIALA ESTE UNA CARE A GIRAT AFACERI IN PARADISURI FISCALE PRINTRE CARE SI „PANAMA PAPERS!”

12 apr.

Trei sferturi din companiile care au primit împrumuturi de la Banca Mondială pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare în Africa subsahariană au tranzitat aceste fonduri prin paradisuri fiscale, a dezvăluit ONG-ul britanic Oxfam.

Din 68 de companii care au primit în 2015 împrumuturi de la Societatea Financiară Internaţională SFI, filială a BM ce oferă împrumuturi companiilor private, 51 au trecut banii prin teritorii considerate paradisuri fiscale, în principal Insula Mauritius, afirmă ONG-ul într-un comunicat.

Printr-un astfel de procedeu, denunţă Oxfam, aceste societăţi „au camuflat aceste fonduri în investiţii străine directe”, obţinând relaxări fiscale şi alte avantaje, acolo unde regiunea cea mai săracă din lume „are nevoie disperată de impozitarea companiilor pentru a investi în servicii publice şi infrastructură”. „Nu are niciun sens pentru Banca Mondială să cheltuiască bani pentru a încuraja companiile să investească în dezvoltare, dacă ea închide ochii la faptul că aceste societăţi ar putea înşela ţările sărace asupra veniturilor fiscale care sunt necesare pentru a lupta împotriva sărăciei şi inegalităţii”, a declarat Susana Ruiz, consilier în politică fiscală la Oxfam.

„Permițând realizarea de investiții în paradisuri fiscale brațul de creditare al Băncii Mondiale priva de fapt țările sărace de venituri mult necesare pentru combaterea sărăciei și a inegalității”, a spus Nick Bryer, director în cadrul Oxfam. Acest anunţ intervine în plin scandal Panama Papers privind sistemul offshore, care va fi pe agenda de discuţii la reuniunea de primăvară a FMI şi Băncii Mondiale din această săptămână la Washington.

În detaliu, cele 51 de companii acuzate – ale căror nume nu au fost citate – au primit o finanţare de 84% de la SFI pentru regiune în 2015. Această filială a a Băncii Mondiale chiar şi-a dublat creditele pentru aceste companii ce tranzitează fonduri prin paradisuri fiscale, de la 1,20 miliarde de dolari în 2010 la 2,87 miliarde în 2015, precizează Oxfam. Destinaţia a mai mult de jumătate din fondurile alocate de SFI nu este cunoscută publicului, denunţă ONG-ul, „deoarece se face prin intermediari financiari opaci”.

Drept răspuns la analiza Oxfam, Banca Mondială susține că toate cazurile invocate se conformează legislației în vigoare, inclusiv dreptului fiscal. „Raportul indică faptul că toate jurisdicțiile offshore sau centrele financiare offshore sunt paradisuri fiscale, pur și simplu prin virtutea de a fi off-shore și că investițiile în întreprinderile multinaționale, în mod necesar conduce la evaziune fiscală”, a susținut Frederick Jones, purtătorul de cuvânt al Băncii Mondiale. Conform acestuia, există utilizări legitime pentru structure offshore. “Utilizarea adecvată a centrelor financiare offshore poate duce la o mobilizarea crescută a capitalului privat pentru investiții care îi pot ajuite pe cei săraci”, a mai spus Jones. Conform Organizatiei Natiunilor Unite, țările în curs de dezvoltare pierd anual 100 miliarde de dolari pe an venituri fiscale din cauza evaziunii.

 

O COMISIE PARLAMENTARA RECOMANDA DESTITUIREA PRESEDINTELUI BRAZILIEI DILMA ROUSEFF!

12 apr.

O comisie parlamentară braziliană a recomandat luni destituirea președintei țării Dilma Rousseff – acuzată de încălcarea legilor bugetare în favoarea realegerii sale în 2014 – cu câteva zile înainte de un vot crucial în ședința de plen a deputaților, transmit agențiile de presă internaționale.

Decizia a fost aprobată cu o majoritate simplă de 38 de voturi pentru și 27 împotrivă. Dacă ședința de plen a camerei inferioare a Congresului validează această recomandare prin votul a două treimi (342 din 513), duminică sau lunea viitoare procedura de destituire va continua în Senat care va avea ultimul cuvânt.

Dilma Rousseff poate fi suspendată și anchetată după un vot al camerei superioare cu o majoritate simplă, notează Reuters.

DUA LIPA – BE THE ONE!

12 apr.

IMANY – DON’T BE SO SHY!

12 apr.

%d blogeri au apreciat: