Arhiva | 4:58 pm

MIHAI GADEA SI ANTENA 3=PDL TV ,PROMOVEAZA SI IL APARA PE LIDERUL STUDENTILOR COMUNISTI ,MARIAN MUNTEANU SI „SCHELETII SAI DIN DULAP:SECURITATEA,PCR,LEGIONARII,HORIA SIMA SI SARPELE CU OCHELARI!,TRADAREA NOULUI PDL,CARE SE DA PNL ,DAR UITA CA IN 1933,PRESEDINTELE SI PREMIERUL PNL,I.G.DUCA A FOST ASASINAT DE LEGIONARI!,RUSINEE!

14 apr.

“SCHELEȚII“ DIN DULAPUL LUI MARIAN MUNTEANU: Securitatea, PCR, legionarii, Horia Sima și Șarpele cu ochelari

Marian Munteanu, noul candidat al PDL/PNL la Primăria Capitalei, are un trecut tumultos. În prima parte a lui 1990 a fost unul din simbolurile Pieții Universității, Liga Studenților condusă de el fiind unul din principalii organizatori. Trecutul său dinainte de 1990 și unele din evenimente de după 1990 pun serioase semne de întrebare în privința acestui personaj care o vreme a fost teleghidat pe scena publică de Virgil Măgureanu, fost director al SRI.

LIDERUL STUDENȚILOR COMUNIȘTI

21 decembrie 1989. Marian Munteanu era  lider al Asociației Studenților Comuniști (ASC) pe an în cadrul Facultății de Litere a Universității din București, unde acesta era student la secția de română- portugheză, dar potrivit declarațiilor sale publice era, de fapt, un opozant al regimului comunist.

“La prima şedinţă A.S.C. Marian a fost propus ca secretar de an şi ales cu o mare majoritate. A fost reales pînă în anul III. Era foarte potrivit pentru această funcţie […] După Revoluţie mi s-a părut ciudat că a fost din nou reales – de astă dată ca lider al studenţilor în Ligă. Consideram că oamenii care au avut înainte funcţii politice nu ar trebui să conducă şi acum. Marian a fost membru P.C.R. şi de aceea mulţi sau împotrivit la realegerea lui. Marian a răspuns însă că funcţia pe care a avut-o îi permitea să lupte dinăuntru împotriva sistemului. În rîndul celor care s-au opus alegerii lui Marian ca lider al Ligii m-am numărat şi eu.“, mărturisea fosta sa colegă Pupeza Codrina într-un articol publicat acum câțiva ani de Traian Călin Uba în România Liberă.

DUS LA ȚUȚEA DE AGENTUL SECURITĂȚII

Înainte de 1989 a fost unul din studenții care îl vizitau pe Petre Tuțea. Cel care i-a mijlocit acest lucru a fost Ioan Coja, profesor la Universitate și colaborator al Securității, care selecta studenții care îl vizitau pe Țuțea.

mmtuteaCoja a fost senator între 1992 și 1996 pe listele Partidului Democrat Agrar din România (care apoi a fuzionat cu Partidul Noua Românie în 1998, condus de Virgil Măgureanu), ca fondator al Asociației Culturale Vatra Românească, dar și ca și candidat la Primăria București în anul 2004 din partea Partidului Național Democrat Creștin (PNDC), aflat în acea perioadă sub conducerea directă a Noii Drepte.

Pe vremea când era profesorul lui Marian Munteanu și organiza grupuri de studenți pentru a-l îngriji pe Țutea, Ion Coja era și secretar PCR la Universitate.

Munteanu a dorit să candideze la președinție în 2000 din partea partidului lui Virgil Măgureanu și a PUNR, un partid naționalist din Ardeal susținut de foști ofițeri de Securitate.

A SEMNAT UN ANGAJAMENT CU SECURITATEA

În 1999, cotidianul Atac la Personă publică pe prima pagină în facsimil acordul de colaborare semnat de Munteanu cu Securitatea în septembrie 1988.

Munteanu nu a comentat niciodată acuzația privind colaborarea cu Securitatea.

L-A ADUS PE HORIA SIMA ÎN ROMÂNIA SĂ SE ÎNTÂLNEASCĂ CU MĂGUREANU

O informație bombă despre Marian Munteanu este confirmată din două surse.

Doi jurnaliști: Ion Itu de la revista Tinerama și Șerban Orăscu de la Radio Europa liberă au scris despre venirea în România a liderului Mișcării Legionare, Horia Sima, în 1991, pentru o întâlnire cu directorul SRI, Virgil Măgureanu.

Întâlnirea ar fi avut loc în Delta Dunării pe o ambarcațiune fiind mediată de Marian Munteanu. La aceea vreme, Măgureanu dorea să păstreze grupările legionare din exil în continuare sub influența SRI, așa cum reușise în trecut Securitatea, iar Marian Munteanu era folosit pentru legăturile sale bune cu bătrânii legionari.

Marian Munteanu…(Evenimentul Zilei, 1993):

munteanulegionariBANII LEGIONARILOR

În perioada 1991-1993, Marian Munteanu a făcut mai multe vizite legionarilor din exil convingându-i să sponsorizeze o mișcare politică naționalistă și creștină, precum și editarea unui ziar. Munteanu a contactat în special codreniștii din exil, sar și simiștii din Spania și Franța.

mm00În acest sens a mers de mai multe ori în Canada, unde s-a întâlnit cu Nicolae Pora, un milionar român din Ottawa. Acesta mărturisea acum câțiva ani la o întâlnire cu câțiva jurnaliști români că i-ar fi dat mai multe sute de mii de dolari lui Munteanu pentru a scoate un ziar destinat satelor românești, dar că acel ziar nu a apărut niciodată.

De asemeni, Munteanu a mai colectat sume de bani de la Paul Morcov din Germania, omul codreniștilor în Europa, care l-a ajutat să cumpere mai multe microbuze.

CU BANII LEGIONARILOR A INFIINȚAT UN PARTID AL SECURIȘTILOR

După ce a strâns banii legionarilor, Munteanu a inființat Mișcarea pentru România, care grupa oameni apropiați fostei Securități, printre care frații George și Victor Roncea al căror tată fusese securistul TVR.

Un fost șef de contrainformații al Armatei, generalul Dumitru I Dumitru, făcea parte din conducere MPR.

La alegerile generale din 1992 MPR a obţinut 12.936 de voturi, adică 0,12% din totalul voturilor valabil exprimate.

PAȚURCĂ DESPRE MARIAN MUNTEANU

Răposatul Cristian Pațurcă, autorul imnului golanilor, scria despre el: “Marian Munteanu a luat-o cu afacerile, n-a mai băgat în seamă pe nimeni. Da, a ajuns şi ăsta mare şi tare. A ajuns pe dracu’. Vali Sterian a fost singurul care l-a înfruntat şi l-a făcut trădător nenorocit”.

MILITARIZAREA SECTORIALĂ A ROMÂNIEI

Sunt deosebit de interesante soluţiile pe care Marian Munteanu le propunea, în 1994, în paginile  revistei „Mişcarea” .Astfel, Munteanu vorbea de „militarizarea sectorială” , adică, „să se instituie măcar un dram de ordine în aparatul administrativ al Statului Român„.

Multă lume își pune întrebarea cum de a ajuns Marian Munteanu să-l înlocuiască atat de rapid pe Ludovic Orban în cursa pentru Primăria Capitalei. În public, Alina Gorghiu arată cu degetul spre Teodor Atanasiu, iar acesta spre ea. Niciunul dintre ei, și nici altcineva din PNL, nu-și asumă pe față cine a fost cu ideea. Cert este că miercuri seară, la Sinteza zilei, Gadea și Munteanu au avut un schimb de replici care a confirmat în direct această informație. Aceștia au vorbit despre întâlnirea avută, alături de alți ”frați care cred în Hristos”.

Totul a pornit de la Cozmin Gușă și Rareș Bogdan care au început să-l promoveze intens pe Marian Munteanu în emisiuni televizate. Strategii din umbră ai PNL au fost atenți la oamenii noi, provenind din societatea civilă sau din mediul de afaceri, și au început să lucreze. Apoi contactele au început să fie directe.

Alina Gorghiu a făcut, ieri, la Adevărul Live, o mărturisire care a scăpat în văzduh ca un porumbel:

”Am fost mai mulţi din conducere care am avut ideea cu Marian Munteanu. Toată lumea a agreat că este o candidatută extraordinară. Pe lângă partea de simbolistică, este şi un om ancorat în realitate. Dânsul a discutat cu noi în mai multe momente, inclusiv cu Ludovic Orban, pe nevoia susţinerii unor proiecte a platformei civice. Am discutat cu Marian Munteanu chiar în minunata vizită în SUA. Am avut mai multe discuţii. Nu despre candidatură, pentru că atunci nu era cazul”.

”Cazul” însă a venit spre sfârșitul lunii martie, când deja se vehicula, pe surse, că Orban s-ar putea să aibă probleme cu DNA. Candidatura lui Marian Munteanu s-a discutat de către strategi, într-un cerc restrâns, apoi liderii PNL s-au dus cu propunerea la Dudu Ionescu și președintele Iohannis.

Prezent la Antena 3 miercuri seară, Marian Munteanu și Mihai Gâdea au avut un schimb de replici în care au confirmat că s-au întâlnit ”recent”, dar nu au oferit mai multe detalii. Gadea i-a spus lui Munteanu că este a doua oară în viață când îl vede în față, după ”întâlnirea la care ne-am cunoscut și am participat”. Munteanu a confirmat această întâlnire cu Gâdea, ”alături de fratii care care cred în Hristos”.

În februarie presa a scris despre cateva întâlniri oficiale la Washington, la care au participat Alina Gorghiu și Mihai Gâdea, printre ele și un eveniment  organizat de Congresul American:  Micul Dejun cu Rugaciune.

 

SURSA:   http://flux24.ro/

 

ANTENA 3 = PDL TV II IA APARAREA LUI KLAUS JOHANNIS!

14 apr.

Președintele Klaus Iohannis va mai încasa chirie pe casa pierdută în instanță încă cel puțin o lună. Fiscul din Sibiu a trimise greșit către cadastru documentația prin care cere radierea dreptului de proprietate al familiei prezidențiale, potrivit antena3.ro.

Mai exact, reprezentanții ANAF nu au trimis la cadastru decizia în original a Curții de Apel Brașov, au pus la dosar o copie, ceea ce va întârzia trecerea imobilului în proprietatea statului.

Familia prezidențială a pierdut imobilul din str. Nicolae Bălcescu, nr. 29 din Sibiu în urma unei decizii definitive a Curții de Apel Brașov dată în toamna anului trecut. Soții Iohannis au depus o contestație în anulare la decizia Curții de Apel Brașov, care urmează să se judece la Pitești, după ce instanța supremă a acceptat o solicitare de strămutare a procesului.

Presa locală a relatat faptul că imobilul în cauză a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora averea a trecut în anii ’70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii.

Casa a trecut în proprietatea statului român, iar în 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Casa ajunge apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea. Foştii chiriaşi au deschis procese în instanţe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea.

 

PRESEDINTELE SENATULUI,LIBERALUL CALIN POPESCU TARICEANU CHEMAT IN CALITATE DE MARTOR,VINERI LA DNA BRASOV!

14 apr.

Călin Popescu Tăriceanu

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a anuțat că se va prezenta vineri la DNA Brașov, în calitate de martor.

„La invitația DNA Brașov, mâine, 15 aprilie, în conformitate cu procedura legală, mă voi prezenta la sediul instituției în calitate de martor, în dosarul 259/p/2015. (…) Totodată, doresc să fac cunoscut faptul că informația legată de prezența mea la DNA Brașov era cunoscută doar de subsemnatul și de lucrătorul DNA care m-a invitat telefonic. De regulă, informez cu promptitudine presa despre activitățile mele de interes public, așa cum poate fi apreciată prezența mea la DNA în calitate de martor”, se arată într-un comunicat transmis de președintele Senatului.

Tăriceanu precizează că nu va face declarații nici la sosirea și nici la plecarea din sediul DNA.

„De această dată, în mod premeditat, am ținut strict secretă această informație pentru a verifica dacă lucrătorii DNA scurg informații confidențiale către presă. Cu puțină vreme în urmă, am fost contactat din lumea presei cu întrebarea: „Este adevărat că ați fost invitat la DNA Brașov?”. Q.E.D., așa că am hotărât să dau publicității acest comunicat”, conchide Tăriceanu.

 

PRESEDINTELE NOULUI PDL,VAMSUL PENAL VASILE BLAGA AUDIAT LA DNA!

14 apr.

Copreședintele PDL/PNL Vasile Blaga s-a prezentat joi la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Update: După audierile de la DNA, Blaga a declarat că nu a fost implicat în numirile de la ANRP.

„Am fost chemat ca martor în dosarul respectiv, tema a fost modul în care au fost făcute numirile, care au fost procedurile pentru numirile în funcții — secretar de stat, șefi de agenții, inclusiv la ANRP. Asta a fost tema discuției. (…) Din nefericire, ați văzut și dumneavoastră câți oameni sunt chemați ca să răspundă pentru ceea ce s-a întâmplat acolo. Deciziile vor fi instanță. Politicienii propun în coaliții oameni care să conducă ministere, secretari de stat și așa mai departe, sigur că în cazul în care unii dintre ei nu au corespuns, cei care i-au propus au cel puțin pe conștiință aceste situații”, a spus Blaga, la ieșirea din sediul DNA.

„Nu am fost implicat deloc în ceea ce privește această instituție ANRP, în numirea membrilor ei. (…) Eu am propus un secretar de stat atunci, care să facă parte din respectiva instituție”, a mai spus Blaga.

Potrivit unor surse judiciare, el a fost citat pentru a fi audiat în calitate de martor într-un dosar privind fapte de corupție la ANRP.

„Am fost citat ieri în calitate de martor, într-un dosar — 938 — de anul trecut. Este vorba de un abuz în serviciu. Cineva a făcut un abuz în serviciu, despre cine este vorba nu știu”, a declarat Blaga la intrare în sediul DNA, susținând că nu are nicio legătură cu activitatea ilegală de la ANRP.

„Cei care au lucrat acolo, deja multe dosare sunt în cauză, multe dosare sunt în instanță, se vor pronunța instanțele, cei vinovați, dacă sunt vinovați, vor plăti. (….) Nu am fost implicat niciodată. (…) Ministerul de Interne și Ministerul Dezvoltării, unde am stat opt luni, nu au avut astfel de atribuții (n. r. — de desemnarea membrilor comisiei ANRP)”, a mai spus acesta.

TEHNOCRATII LUI MACOVEI – Secretarul de stat din Ministerul Justitiei nu are studii juridice.

14 apr.

Lupul Dacic

Adrian Baboi este filosof si a fost asistentul Monicai Macovei, la fel ca si ministresa Justitiei Raluca Pruna. Un alt amic de-al lui Macovei, Cristian Ghinea, este consilier al premierului Ciolos. Ghinea este autorul maculaturii „Eu votez DNA”. Ghinea: „Vreau sa ma vada mama ca m-am pupat cu Monica Macovei”

Dupa ce a esuat in incercarea de a o planta in functia de ministru al Justitiei pe prietena ei de peripetii vamaiote, Cristina Guseth,Monica Macovei a reusit sa o trimita, pe linie tehnocrata, de la Bruxelles pe fosta sa asistenta Raluca Pruna. Intrucat o varianta mai buna nu s-a gasit, iar Parlamentul a fost recunoscator ca la audieri a venit cineva care macar avea studii juridice, Raluca Pruna a fost vazuta ca cea mai buna solutie si rapid urcata in functia de ministresa a Justitiei. De atunci si pana acum, Raluca Pruna a…

Vezi articolul original 803 cuvinte mai mult

ROMANCA ANAMARIA NEDELCU,ACUZATA IN CANADA CA SI-O RAPIT COPILUL CERE AJUTORUL LUI KLAUS JOHANNIS!

14 apr.

Anamaria Nedelcu, mama care a fost arestată ieri fiind acuzată ca şi-a răpit fiul din Canada, a transmis un memoriu Administraţiei Prezidenţiale.

Anamaria Nedelcu, femeia acuzată în Canada că şi-a răpit copilul, va fi arestată preventiv în vederea extrădării, a decis miercuri Curtea de Apel Bucureşti, hotărârea fiind executorie însă nu şi definitivă.

Anamaria Nedelcu, mama care a fost arestată ieri fiind acuzată ca şi-a răpit fiul din Canada, a transmis un memoriu Administraţiei Prezidenţiale, prin care îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să “verifice modul în care autorităţile statului îi asigură beneficiul drepturilor constituţionale”.

Vezi ce i-a scris femeia preşedintelui Iohannis

CATRE PRESEDINTELE ROMANIEI DOMNUL KLAUS IOHANNIS

EXCELENTA VOASTRA

Subsemnata NEDELCU ANAMARIA, domiciliata in Bucuresti, Calea Calarasilor, nr 130, sector 3, si adresa de corespondenta in Bucuresti, strada Poenari, nr. 1, bloc 13, scară B, etaj 7, apartament 65, aflata in prezent in stare de arest in Centrul de Retinere si Arestare Preventiva nr. 1 situat in Bucuresti, str.George Georgescu nr.1-3, sector 4, personal si prin avocat Maria Vasii va depun prezentul

MEMORIU

Citeşte şi:  TEROAREA prin care a trecut românca acuzată că şi-a răpit copilul: „Se întorcea de la tată vânăt, schingiuit”

Solicitandu-va sa va exercitati prerogativele de a fi garant al respectarii Constituitiei si garant pentru buna functionare a autoritatilor publice.

In aceasta calitate pe care o detineti va solicit sa verificati modul in care autoritaiile statului imi asigura beneficiul drepturilor constitutionale, mie si copiilor mei.

Sunt obligata sa ma adresez dumneavoastra in acest demers exceptional in urmatoarele imprejurari:

Am fost arestata la data de 13 aprilie 2016 de catre un judecator din cadrul Curtii de Apel Bucuresti Sectia I penala, in vederea extradarii in Canada.  Ma refer la mandatul de arestare provizorie in vederea extradarii nr. 2 din 13.04.2016 emis in dosarul nr. 2559/2/2016/A1, de judecatorul Viorel Adrian Podar.

Ca temei al arestarii domnul judecator Viorel Adrian Podar a precizat art. 201 alin 3 lit b din Codul Penal, retinand imprejurarea ca faptele pentru care autoritatiile canadiene cer extradarea mea au echivalent in acest text de lege din legea penala romana si in infractiunea prevazuta de art 379 alin 1 din Codul penal roman.

Fata de cererea de extradare procurorul din cadrul Parchetului Curtii de Apel Bucuresti prin sesizarea nr. 930/II-5/2016 a inaintat Curtii de Apel Bucuresti punctul de vedere al acestei institutii prin care s-a aratat ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru extradarea mea.

S-a apreciat ca faptele mentionate in cererea de extradare de catre autoritatiile canadiene are echivalent in legea penala romana in art 379 Cod Penal, respectiv nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului, fapte pentru care pedeapsa este de pana la 3 luni inchisoare si astfel nu este indeplinita conditia gravitatii pedepsei prevazuta in art 26 din legea 302/2004.

La inceputul sedintei de judecata judecatorul cauzei luand act de pozitia parchetului a inteles sa adauge de la sine o alta incadrare juridica a faptelor intr-o infractiune mai grava, pentru ca astfel sa fie indeplinita conditia gravitatii pedepsei.

De asemenea judecatorul s-a investit din oficiu cu cererea de arestare in vederea extradarii fara a fi investit de catre procuror cu o asemenea cerere.

Aceasta atitudine a judecatorului arata ca avea luata deja decizia de extradare a mea inainte de a incepe judecata.

O sa va prezint in detaliu si alte aspecte legate de aceasta procedura.

Inteleg sa va informez asupra acestor aspecte deoarece am convingerea ca este vorba de o decizie politica, poate o decizie luata din alte interese obscure, si in aceste conditii fiind vorba de o situatie juridica intre state doar excelenta voastra veti avea puterea si curajul de a cere institutiilor statului sa trateze cazul meu cu obiectivitate, pe baza de norme legale fara alte influente politice sau de orice alta natura ar fi ele.

Afirm abuzul si incalcarea drepturilor mele constitutionale raportat la urmatoarele aspecte:

Judecatorul a dispus arestarea mea retinand incadrarea infractiunilor potrivit legii penale romane ca infractiunea de lipsire de libertate a unui minor cu referire la art 201, si nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului desi procurorul in cererea inaintata Curtii de Apel Bucuresti a calificat juridic fapta potrivit legii penale romane in infractiunea prevazuta de art 379 Cp, respectiv nerespectarea masurii privind incredintarea minorului.

Judecatorul a preluat astfel o acuzatie pentru care Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti nu a sesizat instanta.

Se observa ca legea speciala in materie (Legea 302/2004) desemneaza ca unica autoritate careia ii revine competenta sa inainteze cererea de extradare (implicit cererea de arestare in vederea extradarii) pentru situatia in care o persoana este solicitata la extradare in vederea urmaririi penale NUMAI PARCHETUL DE PE LANGA CURTEA DE APEL BUCURESTI. Ca atare numai aceasta institutie putea sa efectueze procedura verificarii regularitatii cererii de extradare si avea competenta de a califica fapta potrivit legii penale romane, in cauza de fata Parchetul a calificat fapta ca infractiune prevazuta de art 397 Cp pentru care pedeapsa prevazuta de lege este de la 1 la 3 luni sau amenda.

 

FOSTUL PREMIER AL ROMANIEI,VICTOR PONTA IL NIMICESTE PE SLUGA STRAINILOR ,PENALUL KLAUS JOHANNIS:GUVERNUL „LUI”RASPUNDE DOAR IN FATA „LUI!”

14 apr.

Tehnocrații nu vor să audă de creșterea de alocații pentru copii și mame, pentru că avem „un cadru fiscal-bugetar strâns”, potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu. 

„Anul trecut am avut o situatie identica/ Parlamentul a aprobat dublarea alocatiei pentru copii desi nu era prevazuta si alocarea bugetara – iar dl Iohannis a promulgat imediat legea inainte de data simbolica de 1 iunie- am respectat decizia constitutionala a Parlamentului si la rectificarea bugetara am gasit sumele necesare pentru aplicarea legii chiar din iulie 2015.

Acum vad ca regulile democratice se schimba – bani sunt disponibili dar poate sunt tinuti pentru alte „prioritati” (gen „restituirile” din 2010-2011 cand tot asa nu erau bani de salarii si pensii)! De fapt Guvernul nu raspunde in fata poporului ca nu l-a votat nimeni/ nici in fata Parlamentului unde nu-l sustine nimeni dar nici nu are nimeni curaj sa il dea jos/ Guvernul „Lui” raspunde doar in fata „Lui” , dar „El” e prea ocupat cu deplasarile in strainatate si vizitele la Sibiu!!! Ghinion”, a scris Victor Ponta pe Facebook, cu privire la reacția Guvernului față de creșterea alocațiilor.

 

%d blogeri au apreciat asta: