Arhiva | 5:15 pm

EMISARUL PENAL AL OCULTEI MONDIALE,KLAUS JOHANNIS S-O TRANSFORMAT IN AGENT PR PENTRU DNA!

23 apr.

Presedintele Romaniei Klaus Iohannis s-a transformat in agent de PR pentru DNA. De la pupitrul Palatului Cotroceni, Iohannis a sarit, joi 21 aprilie 2016, in apararea parchetului condus de Laura Codruta Kovesi, in conditiile in care exista din ce in ce mai multe acuzatii ca DNA se implica in jocurile politice. In pofida acestei evidente, vazute de o tara intreaga, Iohannis a gasit de cuviinta sa incrce sa spele imaginea DNA, sustinand ca parchetul anticoruptie isi face treaba foarte bine, iar actiunile procurorilor nu au nicio legatura cu politica.

Totusi, Iohannis nu a explicat, spre exemplu, cum se face ca anumiti candidati se trezesc cu dosare la DNA fix inainte de alegeri, unii dintre ei fiind retinuti sau arestati chiar si pentru fapte vechi de 10 ani. De asemenea, presedintele Iohannis poate ar trebui sa explice, atunci cand sustine ca DNA isi face treaba bine, si de ce sesizarile Corpului de control al fostului premier Victor Ponta si ale Curtii de Conturi privind jafuri de miliarde de euro stau in nelucrare la parchetul anticoruptie. Printre ele, sesizarea referitoare la compania Transgaz, acolo unde director este fratele Laurei Kovesi, Sergiu Lascu. Nu in ultimul rand, poate ar fi bine ca Iohannis sa ne explice de ce fostul presedinte Traian Basescu si oamenii de baza ai regimului acestuia continua sa aiba imunitate in fata DNA si sa fie ocoliti de procurorii Codrutei Kovesi, cazul Elenei Udrea fiind cu totul si cu totul altceva.

Sunt niste aspecte pe care Iohannis ar trebui sa le ia in considerare atunci cand, ca un veritabil agent de imagine al DNA, se apuca sa laude parchetul lui Kovesi.

Altfel, presedintele Romaniei ar trebui sa nu uite ca, inaintea lui, au fost multi care s-au gudurat pe langa DNA si au ridicat in slavi parchetul lui Kovesi, dar care au fost executati atunci cand momentul a impus-o. Ultimul caz de acest gen a fost cel al deputatului PNL Ludovic Orban.

Iata declaratiile lui Klaus Iohannis:

Pentru Romania, lupta impotriva coruptiei este vitala. In Romania, acest lucru nu este doar un deziderat. Este un fapt. Lupta impotriva coruptiei se desfasoara chiar cu intensitate mare, spre disperarea coruptilor, evident. Faptul ca suntem in precampanie nu are nicio relevanta pentru felul in care DNA lupta impotriva coruptiei si impotriva coruptilor. Nu stiu exact la ce fel de comandamente v-ati referit in intrebare, eu nu am cunostinta despre existenta vreunui fel comandament, dar am o parere destul de informata, foarte informata despre cum se desfasoara lupta anticoruptie. Sunt foarte multumit. DNA isi face treaba foarte bine, nu exista niciun fel de imixtiuni politice, daca cumva la asta v-ati referit, in felul in care isi face DNA treaba. Nu exista nicio institutie a statului care sa se amestece in treaba DNA sau in felul in care DNA isi face treaba.

Precampania aduce mai vizibil in fata felul in care unii si altii sunt chemati la DNA pentru a da explicatii. Acest lucru este o dovada a faptului ca lupta anticoruptie se desfasoara cu toata intensitatea. Si pot sa va spun ca se desfasoara asa indiferent daca este campanie sau daca nu este campanie. Munca pe care o face DNA nu este una politica, ci este o lupta foarte importanta pentru Romania”.

Reclame

ANA MARIA NEDELCU LIBERA!

23 apr.

Judecatoarele Ioana Bogdan, Ioana Alina Ilie si Angela Dragne de la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis eliberarea din arest a femeii care a fost trimisa dupa gratii de judecatorul Adrian Viorel Podar de la Curtea de Apel Bucuresti pentru a fi extradata in Canada, dupa ce barbatul cu care locuia a acuzat-o ca i-ar fi rapit copilul pe care il au impreuna. Decizia judecatoarelor supreme a fost pusa in aplicare deindata, iar Anamaria Nedelcu (foto 1) a fost eliberata din Arestul central al Politiei Capitalei joi seara, 21 aprilie 2016. La iesirea din arest, Anamaria Nedelcu le-a declarat reporterilor ca in ultimii doi ani a incercat sa medieze conflictul cu barbatu, insa acesta nu a raspuns invitatiilor sale. Mai mult decat atat, tatal copilului, Maximo Sierra Muno un barbat de originie dominicana (foto 2), care a incercat sa creeze aparenta ca Anamaria Nedelcu ar fi o mama rea pentru copii pe care ii are si de aceea s-ar impune extradarea copilului lor, ar fi recunoscut ca este membrul unei secte, ca poate pune in pericol copilul prin ritualurile la care ia parte si ca este somer si intretinut de o femeie mai in varsta cu 20 de ani. Lumeajustitiei.ro a prezentat pe larg cazul Aneimaria Nedelcu, mama care a fost nevoita sa plece din Canada cu cei doi copii ai sai, pe motiv ca barbatul de origine dominicana cu care locuia o agresa fizic si ii punea in pericol si copiii.

Iata ce a declarat Anamaria Nedelcu in fata Arestului central al Politiei Capitalei:

Nu ma asteptam, pentru mine e o mare multumire ca ma duc la copii. Trebuia sa contacteze copilul in ultimii doi ani si sa raspunda la invitatia de mediere. Si sa puna interesul copilului pe primul plan. In cadrul procesului din Canada, el a recunoscut oficial ca este membrul unei secte. Am undeva scris, de la testele psihologice, ca este somer si ca este intretinut de o femeie mai in varsta cu 20 de ani decat el„.

La termenul de joi, 21 aprilie 2016, judecatoarele Ioana Bogdan, Ioana Alina Ilie si Angela Dragne au judecat contestatia formulata impotriva hotararii CAB, de arestare a mamei in vedere extradarii, atat de Anamaria Nedelcu, cat si de procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti care au precizat inca din sala de judecata ca nu au solicitat masura arestarii pentru femeia fata de care statul canadian a cerut extradarea in vederea cercetarii sale pentru savarsirea infractiunii de rapire cu incalcarea unui ordin de custodie, fapta prevazuta de art.281 alin.1 din Codul penal canadian si pedepsita cu inchisoare de pana la 10 ani. Fapta pentru care Anamaria Nedelcu este acuzata de canadieni are corespondent in Romania in art 379 alin. 1 Cod penal, infractiunea de nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la o luna la 3 luni sau amenda. Iar acesta pedeapsa facea imposibila arestarea sa. Cu toate acestea, asa cum ne amintim, judecatorul Adrian Viorel Podar de la CAB a adaugat “de la sine” o noua infractiune, respectiv lipsire de libertate a unui minor, in asa fel incat sa fie indeplinita conditia gravitatii pedepsei care obliga ca pedeapsa sa fie mai mare de 4 luni, potrivit art. 26 din Legea 302/2004 si sa o poata trimita dupa gratii pe Anamaria Nedelcu.

In fata acestei realitati, Completul de 3 judecatori al ICCJ, format din judecatoarele Ioana Bogdan, Ioana Alina Ilie si Angela Dragne au apreciat ca nu se impune ca Anamaria Nedelcu sa stea dupa gratii, astfel ca dupa 8 zile de arest provizoriu, mama acuzata de barbatul de origine dominicana ca i-a rapit copilul a fost eliberata.

Iata minuta pronuntata in dosarul nr. 2559/2/2016/a1 de pe rolul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie:

Admite contestatiile formulate de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si de persoana extradabila Nedelcu (fosta Musteata) Anamaria impotriva incheierii din 13 aprilie 2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia I penala in dosarul nr. 2559/2/2016/a1. Desfiinteaza, in parte, incheierea atacata. Revoca masura arestarii provizorii in vederea extradarii a persoanei extradabile Nedelcu (fosta Musteata) Anamaria. Dispune punerea de indata in libertate a contestatoarei persoana extradabila Nedelcu (fosta Musteata) Anamaria de sub puterea mandatului de arestare provizorie in vederea extradarii nr. 2 din 13 aprilie 2016 emis de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia I penala in dosarul nr. 2559/2/2016/a1. Mentine celelalte dispozitii ale incheierii contestate. Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Onorariul aparatorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea persoana extradabila, in suma de 100 lei, se va plati din fondul Ministerului Justitiei. Definitiva”.

SURSA :http://luju.ro/

MOSIERUL KLAUS JOHANNIS A DONAT 1500 DE LEI IN VEDEREA ACHIZITIONARII DE CATRE STATUL ROMAN A OPEREI LUI CONSTANTIN BRANCUSI”CUMINTENIA PAMANTULUI!”

23 apr.

Preşedintele Klaus Iohannis a donat 1500 de lei în vederea achiziționării de către statul român a operei lui Constantin Brâncuși „Cumințenia Pământului”, anunţă Antena 3.

 Proprietarii sculpturii ”Cuminţenia Pământului”, Paula Ionescu şi Alina Şerbănescu, au acceptat termenul de 31 octombrie pentru a primi suma de 11 milioane de euro pe care statul român a decis să o plătească pentru lucrarea lui Constantin Brâncuşi, a declarat miercuri, pentru agenţia de presă News.ro, avocatul Bogdan Grabowski.

Suma de 11 milioane de euro va fi virată integral, potrivit avocatului. ”Cred că va fi nevoie şi de o rectificare bugetară, pentru că spuneau că nu au nici cele 5 milioane de euro”, a mai spus Grabowski.

Comisia de negocieri, condusă de ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, s-a întâlnit, în cursul săptămânii trecute, de două ori cu proprietarii sculpturii şi reprezentantul acestora.

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunţat, pe 16 martie, pe contul său de Facebook, că proprietarii operei lui Brâncuşi au acceptat oferta de 11 milioane de euro, din care Guvernul României va plăti 5 milioane de euro, restul, prin subscripţie publică naţională.

Sculptura „Cuminţenia Pământului” se află, din noiembrie 2014, expusă la Muzeul Cotroceni.

Opera a fost realizată, în 1907, din calcar crinoidal prin tehnica cioplirii. Lucrarea a fost creată dintr-un bloc de marmură despre care se spune  că a fost luat de Brâncuşi din catacombele Parisului.

În 1911, Constantin Brâncuşi a vândut sculptura Cuminţenia Pământului unui bun prieten de-al său, inginerul Gheorghe Romaşcu. În 1957, regimul comunist de la Bucureşti i-a confiscat abuziv lucrarea şi, astfel, ”Cuminţenia Pământului” a fost expusă, pentru următoarele decenii, la Muzeul Naţional de Artă al României.

Abia în 2012, moştenitorii lui Gheorghe Romaşcu au primit înapoi sculptura, în urma unui proces de retrocedare.

Lucrarea a fost expusă pentru prima data in 1910 la Bucureşti. Sculptura este clasată în categoria ”Tezaur” a Patrimoniului cultural national.

”Lui Brâncuşi îi era foarte dragă «Cuminţenia pământului» pentru că absorbea în ea multe dintre tâlcurile poporului nostru, atât de intraductibile. Titlul însuşi ne e greu nouă să-l explicăm. Sculptorul, deja mutat la Paris, cerea să aibă întotdeauna un asterix care să-l traducă în limba română. Rămâne în jurul lui o aură de mister. O necunoscută care-i sporeşte farmecul. Asta ne face să ne desprindem greu de mica-marea sculptură. Ne identificăm cu ea, ne reprezintă”, a declarat Ruxandra Garofeanu, critic de artă şi preşedinte al Centrului Cultural ArtSociety, potrivit artmark.ro.

Sculptura a fost evaluată, în septembrie 2014, la 20 de milioane de euro. Ea face parte dintr-o colecţie privată şi a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

Paula Ionescu si Irina Voicilă, fiicele lui Gheorghe Romaşcu, au început demersul pentru recuperarea sculpturii de la stat, imediat după Revoluţie.

Irina Voicilă a decedat, iar moştenitoarea sa este Alina Şerbănescu.

Constantin Brâncuşi s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj. A absolvit, în 1902, Şcoala de bellearte din Bucureşti, iar în 1906 şi-a expus pentru prima dată lucrările la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris. În 1907, a fost prezentată prima versiune a „Sărutului”, care a stat la baza lucrării „Poarta Sărutului”, care face parte din ansamblul de la Târgu-Jiu, alături de „Coloana infinitului” şi „Masa Tăcerii”.

Printre cele mai cunoscute opere ale sculptorului român, decedat pe 16 martie 1957, la Paris, se află „Rugăciunea”, ”Cuminţenia Pământului” şi „Domnişoara Pogany”.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în noiembrie 2015, legea pentru declararea Zilei Brâncuşi – 19 februarie – ca sărbătoare naţională.

Pe 11 aprilie s-a deschis subscripția națională pentru achiziționarea operei lui Constantin Brâncuși „Cumințenia Pământului”. Aceasta are ca obiectiv colectarea sumei de șase milioane de euro, bani care se vor adăuga celor cinci milioane alocate de Guvern pentru achiziția sculpturii. În primele opt zile după lansare s-au adunat doar 22.000 de euro din donaţii.

Alţi oficiali care au donat au fost Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii (100 de euro), Adrian Curaj, ministrul Educaţiei (450 de lei) şi Anca Dragu, ministrul Finanţelor (500 de lei), Marius Bostan, ministrul pentru Societatea Informaţională (2000 de lei). Campionul donaţiilor este Victor Vlad Grigorescu, ministrul Energiei, care a donat 8000 de lei.

DEUTSCHE WELLE,IL NIMICESTE PE CATALIN PERDOIU,CEL DE AL PATRULEA CANDIDAT AL NOULUI PDL!

23 apr.

 

Este Bucureștiul un oraș strategic pentru NATO? Și ar trebui oare ca municipalitatea să aibă în vedere acest fapt în proiectele sale urbanistice?

Nu trebuie să luam prea în serios ce se spune, mai ales în campaniile electorale. Și nu neapărat pentru că politicienii ”mint”, e și acesta un clișeu ca multe altele, ci pentru că oamenii care intră în politică sau cei care asumă o candidatură sunt, de prea multe ori, nepregătiți, improvizând în disperare de cauză. Este foarte posibil ca noul candidat al PNL la primăria generală a Capitalei, Cătălin Predoiu, să intre în ritm și, deși nu are prea mult timp la dispoziție, să spună, încetul cu încetul, câteva lucruri cu sens despre ce va urma să facă în cazul unei victorii.

Totuși e interesant ce a putut spune el în chiar prima postare pe facebook, după asumarea candidaturii. Cu harta mare a Europei în față și trasând axa est-vest, candidatul a făcut o descoperire: ”Bucureștiul este un oraș strategic pentru UE și NATO, iar cetățenii săi trebuie să beneficieze de toate avantajele care decurg din aceasta. De aici trebuie pornit în construcția unei viziuni de dezvoltare a metropolei București.”

Bucureștii în febra NATO (2008)Bucureștii în febra NATO (2008)

Adevărul e că sună înfricoșător. Un oraș strategic pentru NATO, așa cum îl descrie Cătălin Predoiu, ar trebui ”fortificat” cu tancuri, avioane de luptă și rachete, dacă nu cumva ar trebui să găzduiască toate trupele americane dislocate la sol în estul Europei. Cu siguranță însă că nu asta a vrut să spună, deși așa a ieșit. Ce poate însemna un oraș strategic în termeni militari? Și ce s-ar putea înțelege oare din avantajele de care ar trebui să se bucure cetățenii Capitalei?

Ne oprim aici. Candidatul a confundat pur și simplu planul politic și simbolic cu cel concret urbanistic. Bucureștiul este capitala unei țări care are ambiția să fie luată în serios și să însemne ceva pentru partenerii de alianță. Bucureștiul are, prin urmare o însemnătate strategică prin deciziile politice pe care le pot lua Guvernul, Parlamentul și Președintele care își au aici reședințele. A spune că Bucureștiul e strategic e o figură de limbaj. Problema este că noul candidat al PNL ține să tragă și concluzii din această figură, vorbind despre avantajele pe care locuitorii orașului ar trebui să le aibă.

Nonsensul de mai sus nu poate fi însă întâmplător. Dacă Cătălin Predoiu a simțit nevoia să invoce NATO și UE în prima lui afirmație în calitate de candidat nu la șefia Guvernului, ci la primăria orașului, înseamnă probabil că a dorit cu totdinadinsul să spună ceva antinaționalist, ceva care să-i pună în valoare atașamentul față de marile forțe supranaționale care constituie configurația lumii de azi, profilându-se, indirect ca un candidat anti Marian Munteanu.

Ateneul Român Ateneul Român

Adevărul este că Bucureștiul este strategic, dar nu pentru NATO sau UE, ci pentru România, dar terorizat de furia anti-Munteanu declanșată de presa liberală, liderul PNL a simțit nevoia să spună ceva exact pe dos. Bucureștiul este strategic în sensul cel mai concret al dezvoltării urbane și demografiei și nu al problematicii de securitate. Și la drept vorbind poate că nici nu are valoare strategică decât pentru sudul și centrul țării și mai puțin pentru nord vest, acolo unde Clujul deține o poziție dominantă și putem continua în aceeași logică cu Timișoara, Iașiul și Constanța, fiecare cu greutatea sa strategică. La nivel național, Bucureștiul ar putea însă să încerce să recâștige hegemonia culturală pe care a avut-o cândva: Universitatea, Filarmonica, Opera, teatrele, muzeele de artă ar putea fi susținute cu fonduri suplimentare din partea unui municipiu de-a dreptul bogat prin comparație cu restul țării. Ca să luăm doar un singur exemplu, e o rușine de nerostit felul cum arată clădirea Universității de pe Edgar Quinet, e o rușine că festivalul Enescu nu are încă o mare și adecvată sală de muzică pe măsura ambițiilor sale europene și câte și mai câte locuri cu destinație culturală nu suferă, deși ar putea fi susținute și de muncipalitate.

De fapt Bucureștiul nu e ”strategic” decât dacă ai o strategie care să-l cuprindă. Ar putea fi gândită bunăoară o strategie de dezvoltare care să facă din București un centru economic și cultural în estul Europei sau măcar unul care să focalizeze energiile din Balcani. Din nefericire însă orașul are atât de multe probleme ”triviale”, de infrastructură, încât ar fi poate ”strategic” ca acestea și nu altceva să stea deocamdată în centrul preocupărilor.

Așa cum spuneam, nu trebuie să luăm chiar totul în serios, dar totuși ce regres față de epoca în care se discutau mari planuri urbanistice, în care, arhitecți din toată lumea erau chemați să remodeleze centrul civic, reconstituind țesătura urbană distrusă de demolările lui Ceaușescu! Și nici măcar nu prețuiam acele timpuri așa cum se cuvine. Și putem continua, în același ton, apropiindu-ne de timpul prezent, căci, într-adevăr, mai rău ca acum nu a fost niciodată

PNL la Capitală, are parte de o analiză usturătoare în Deutsche Welle, din cauza primei sale declarații în postură de candidat.

”Este Bucureștiul un oraș strategic pentru NATO? Și ar trebui oare ca municipalitatea să aibă în vedere acest fapt în proiectele sale urbanistice?

Nu trebuie să luam prea în serios ce se spune, mai ales în campaniile electorale. Și nu neapărat pentru că politicienii ”mint”, e și acesta un clișeu ca multe altele, ci pentru că oamenii care intră în politică sau cei care asumă o candidatură sunt, de prea multe ori, nepregătiți, improvizând în disperare de cauză. Este foarte posibil ca noul candidat al PNL la primăria generală a Capitalei, Cătălin Predoiu, să intre în ritm și, deși nu are prea mult timp la dispoziție, să spună, încetul cu încetul, câteva lucruri cu sens despre ce va urma să facă în cazul unei victorii.

Totuși e interesant ce a putut spune el în chiar prima postare pe facebook, după asumarea candidaturii. Cu harta mare a Europei în față și trasând axa est-vest, candidatul a făcut o descoperire: ”Bucureștiul este un oraș strategic pentru UE și NATO, iar cetățenii săi trebuie să beneficieze de toate avantajele care decurg din aceasta. De aici trebuie pornit în construcția unei viziuni de dezvoltare a metropolei București.”

Adevărul e că sună înfricoșător. Un oraș strategic pentru NATO, așa cum îl descrie Cătălin Predoiu, ar trebui ”fortificat” cu tancuri, avioane de luptă și rachete, dacă nu cumva ar trebui să găzduiască toate trupele americane dislocate la sol în estul Europei. Cu siguranță însă că nu asta a vrut să spună, deși așa a ieșit. Ce poate însemna un oraș strategic în termeni militari? Și ce s-ar putea înțelege oare din avantajele de care ar trebui să se bucure cetățenii Capitalei?

 

Ne oprim aici. Candidatul a confundat pur și simplu planul politic și simbolic cu cel concret urbanistic. Bucureștiul este capitala unei țări care are ambiția să fie luată în serios și să însemne ceva pentru partenerii de alianță. Bucureștiul are, prin urmare o însemnătate strategică prin deciziile politice pe care le pot lua Guvernul, Parlamentul și Președintele care își au aici reședințele. A spune că Bucureștiul e strategic e o figură de limbaj. Problema este că noul candidat al PNL ține să tragă și concluzii din această figură, vorbind despre avantajele pe care locuitorii orașului ar trebui să le aibă.

Nonsensul de mai sus nu poate fi însă întâmplător. Dacă Cătălin Predoiu a simțit nevoia să invoce NATO și UE în prima lui afirmație în calitate de candidat nu la șefia Guvernului, ci la primăria orașului, înseamnă probabil că a dorit cu totdinadinsul să spună ceva antinaționalist, ceva care să-i pună în valoare atașamentul față de marile forțe supranaționale care constituie configurația lumii de azi, profilându-se, indirect ca un candidat anti Marian Munteanu”, se arată în Deutsche Welle.

FOREIGN POLICY DESPRE „EUROPUTINISM!”

23 apr.

Până la referendumul de pe 23 iunie pentru viitorul Marii Britanii în UE, Brexit va fi tema principală de discuție a liderilor europeni. Însă nu aceasta este singura amenințare la adresa UE, scrie Foreign Policy – probleme mari se pregătesc și la Budapesta.

Premierul Viktor Orban este un eurosceptic declarat. De la preluarea mandatului, în 2010, a fost limpede că va fi o ruptură între Ungaria și Bruxelles. Orban profită de orice ocazie pentru a se certa cu liderii UE, iar aceștia din urma par la fel de dispuși să riposteze.

Însă în ultima vreme Orban pare să ducă totul la un alt nivel, făcând ca opoziția din Ungaria să spună că premierul dorește să scoată țara din UE. Deși o asemenea perspectivă este încă neclară, apar semne care arată că Viktor Orban își dorește un alt statut pentru țara sa în interiorul UE.

Nu este singura față a lui Viktor Orban. La un moment dat a fost un pro-european fervent. El este cel care a condus negocierile de aderare în primul său mandat (1998-2002). Însă odată intrat în opoziție atitudinea sa s-a schimbat. A găsit ocazia să reacționeze la globalizare și la sentimentele anti-UE ale ungurilor de rând, mulți dintre ei nesimțind vreunul dintre multele efecte pozitive al aderării ce au fost promise.

Revenirea la putere din 2010 a fost reușită pe o platformă anti-globalizare și anti-Bruxelles. De atunci, Orban și-a etalat disprețul față de valorile europene. A adoptat legi împotriva libertății presei, a permis suprataxarea companiilor din UE care operau în Ungaria. A declarat sus și tare care dorește să transforme Ungaria într-o ”democrație iliberală”, dând exemplele pozitive în viziunea lui ale Rusiei, Turciei și Chinei. S-a folosit de criza imigranților pentru a căpăta importanță la nivel european, ca lider al celor care vor să construiască garduri cu care să apare ”fortăreața Europa”. Consecința a fost apariția unui fenomen pe care Bruxelles-ul pare să nu-l poată gestiona. Desi Fidesz este încă membră a Partidului Popular European, este limpede că devine o povară până și pentru aliații tradiționali din Uniunea Creștin Democrată a Angelei Merkel.

Unele comentarii recente ale lui Orban au sporit teama legată de intențiile sale. El și liderii Fidesz au început să descrie apartenența Ungariei la UE ca pe o ”chestiune de afaceri” – un fel de avertisment pentru acei lideri care investesc UE cu statutul unui proiect politic vital. Janos Lazar, ministrul care este văzut ca potențialul succesor al lui Orban, a arătat și el că apartenența Ungariei la UE este judecată doar în termeni economici. Este o provocare calculată, scrie Foreign Policy. Dacă UE nu e decât o afacere, atunci nu prea sunt motive pentru a accepta politica UE în domeniul imigrației și nici cota de imigranți impusă astfel.

Această criza i-a oferit lui Orban ocazia să aducă cele mai eficiente critici la adresa UE. Într-un interviu la radio el a spus că Europa nu mai este o zonă sigură pentru unguri, susținând că politica UE pentru imigranți a dus la ”revolte ale imigranților”, la ”tabere de refugiați incendiate”, la ”bande care atacă femeile din Ungaria, soțiile noastre, fiicele noastre”.

Aceste comentarii au fost făcute la scurt timp după discursul despre starea națiunii de pe 1 martie, în care premierul a descris dezbaterea depre politica imigrației în UE ca o luptă între ”Europa națiunilor libere” și federaliștii de la Berlin, Paris și Bruxelles. Aceștia, spunea Orban, cred în cotele de imigranți, care însă vor transforma Europa într-un soi de califat, un atac la adresa valorilor creștine. Un partid de opoziție de stânga l-a acuzat imediat pe Orban că pregătește ieșirea Ungariei din UE, având în vedere și planul lui Orban de a organiza un referendum pentru respingerea cotelor de imigranți.

Un asemenea referendum încalcă în mod flagrant legile UE, sustine Foreign Policy. Însă este o modalitate bună pentru Orban de a închide gura principalului rival politic – partidul extremist Jobbik. Este prin urmare de înțeles de ce Orban acceptă populismul anti-UE.

Dar critica la adresa Bruxelles-ului nu este doar oportunistă, ea are și un substrat ideologic solid. Apropierea de Moscova a devenit un obiectiv al lui Viktor Orban. În 2015, Moscova a acordat Budapestei un împrumut de 10 miliarde de euro. Este pentru extinderea capacității singurei centrale nucleare din Ungaria, dar unii analiști consideră că este vorba în primul rând de influența Rusiei asupra ungurilor.

În paralel, discuțiile despre ”democrația iliberală” sunt mult mai bine primite la Moscova decât la Bruxelles. Când vine vorba de valori, Orban pare să simtă mai bine cu Putin decât cu oricare lider european de la Bruxelles. În timpul ultimei vizite la Moscova, presa rusă l-a lăudat pentru atitudinea critică la adresa UE, iar Putin a declarat că este la fel de preocupat de ”apărarea identității europene” ca si Orban. Abordarea lui Orban, scrie Foreign Policy, ar putea fi numită ”europutinism” – nepotism și venalitate la nivel economic și semi-autoritarism la nivel politic. Odată cel mai liberal membru al blocului sovietic, Ungaria a ajuns acum un outsider, dar de data aceasta în UE.

Înseamnă însă toate acestea că Orban dorește să părăsească UE? Probabil că nu. A scoate Ungaria din UE ar fi un lucru foarte nepopular pentru alegători. Ce pare să dorească Orba este mai multă distanță între Budapesta și Bruxelles. Este limpede că nu vrea mai multă integrare politică și economică între membrii UE. Judecând după acțiunile sale de până acum, Orban pare să vadă Ungaria undeva la marginea UE, un fel de punte între Est și Vest, bucurându-se de unele beneficii ale apartenenței la UE, dar și de apropierea de Rusia. Desigur, rămâne de văzut dacă Orban va reuși să pună în aplicare o asemenea strategie.

PREMIERUL UNGARIEI ,VICTOR ORBAN ,U.E . A DEVENIT „PASALAC”TURCESC!

23 apr.

Uniunea Europeană ‘s-a predat Turciei’ în criza refugiaților sub impulsul Angelei Merkel, cu consecințe ‘imposibil de prevăzut’, a declarat sâmbătă premierului ungar Viktor Orban, relatează AFP.

Premierul ungar a lansat acest atac la adresa cancelarului german într-un interviu apărut sâmbătă în săptămânalul german Wirtschaftswoche, chiar în ziua în care Angela Merkel și mai mulți lideri europeni efectuează o vizită delicată în Turcia, în cadrul procesului de urmărire a acordului încheiat între Uniunea Europeană și Ankara la 18 martie pentru stoparea fluxului de migrație ilegală și pe care Turcia amenință să nu îl mai respecte.

Prin acest acord dintre Bruxelles și Ankara, impus în principal de Angela Merkel, „suntem predați Turciei. Un astfel de lucru nu este niciodată bun”, a spus Orban, care a dispus ridicarea unui gard de sârmă ghimpată în Ungaria împotriva fluxului de refugiați și imigranți.

„Securitatea Uniunii Europene nu poate fi pusă în mâinile unei puteri exterioare UE”, a spus el.

Turcia s-a angajat să accepte întoarcerea pe teritoriul său a tuturor imigranților ajunși ilegal în Grecia de la 20 martie. Planul prevede de asemenea că pentru fiecare refugiat sirian retrimis în Turcia, un altul va fi ‘reinstalat’ într-o țară din UE, în limita a 72.000 de locuri.

În contrapartidă, Bruxellesul a acceptat să ofere Turciei trei miliarde de euro, să relanseze discuțiile privind aderarea la UE și să accelereze procesul de liberalizare a vizelor pentru cetățenii turci, subliniind însă că nu va face compromisuri în privința criteriilor care trebuie îndeplinite.

Ankara a ridicat însă miza, cerând trei miliarde de euro suplimentare până în 2018 și spunând că ar putea să nu mai respecte acordul dacă statele membre ale UE nu își vor respecta promisiunea de a elimina vizele pentru cetățenii turci până la sfârșitul lunii iunie.

„Noi, membrii UE, am plătit deja trei miliarde Turciei. Imediat însă trebuie să mai plătim trei miliarde. Este imposibil de prevăzut unde se va opri aceasta”, a spus Orban, care a permis totuși adoptarea acordului cu Ankara.

„Am susținut strategia Turciei doar cu condiția că va exista în plus un sistem de protecție a frontierelor proprii” ale UE, a declarat el.

În opinia sa, Bruxellesul a făcut o ‘greșeală’ concentrându-se mai mult pe repartiția refugiaților, și mai puțin pe protejarea frontierelor.

FOSTUL PREMIER SI LIDER PSD ,VICTOR PONTA AVERTISMENT „ACOPERITILOR” DIN PARTID!

23 apr.

Fostul premier Victor Ponta afirmă, după ce l-a îndemnat pe Liviu Dragnea să ferească partidul de toți „ofițerii” acoperiți sau descoperiți care vor să îl preia, că s-a referit la un vicepreședinte PSD, fost ministru în Guvern.

Ponta a scris vineri pe Facebook că Dragnea nu ar trebui să demisioneze în urma sentinței de la Înalta Curte, sfătuindu-l pe actualul lider PSD să ferească partidul de „ofițerii” acoperiți sau descoperiți care vor să preia puterea.

„Ca să răspund tuturor celor care mă întreabă: cred că Liviu Dragnea NU trebuie sa își dea demisia din funcția de Președinte al PSD! Trebuie să țină Partidul unit, să câștige alegerile locale și parlamentare și să ferească PSD de toți „ofițerii” acoperiți sau descoperiți care vor să îl preia! Clar?”, a transmis Ponta pe contul său de pe rețeaua de socializare.

Ulterior, Victor Ponta a revenit cu o precizare în care spune că nu s-a referit la Valeriu Zgonea, ci la un vicepreședinte PSD, fost ministru în Guvern.

„Pt că am văzut interpretările din presă vreau să precizez că atunci când am scris de „ofițerii” care vor să preia puterea în PSD NU mă refeream la Valeriu Zgonea – ci la un vicepreședinte PSD, fost ministru în Guvern (dacă va fi nevoie le voi spune colegilor mei despre cine este vorba)!”, a scris Ponta pe Facebook, fără a da nume.

Precizarea lui Ponta a venit după ce preşedintele executiv al PSD, Valeriu Zgonea, a declarat vineri că, în cazul în care fostul premier s-a referit la el în mesajul privind pericolul ca PSD să intre pe mâna unor ofiţeri acoperiţi sau descoperiţi, trebuie să facă public dacă are ceva cu el.

„Să spună public dacă are ceva cu mine personal”, a declarat Zgonea, întrebat dacă la el se referea Ponta când vorbea de ofiţeri acoperiţi sau descoperiţi care vor să preia PSD.

Potrivit site-ului PSD, vicepreședinții partidului sunt Rovana Plumb (fost ministru), Victor Negrescu, Georgian Pop, Ionuț Vulpescu (fost ministru), Nicolae Bănicioiu (fost ministru), Mihai Tudose (fost ministru), Viorel Ștefan, Gheorghe Simon, Gabriel Vlase, Mihai Chirică, Gabriela Firea, Olguța Vasilescu, Ecaterina Andronescu (fost ministru), Doina Pană (fost ministru).

Afirmațiile lui Victor Ponta vin în contextul în care el însuși s-a aflat în centrul unui imens scandal în 2014, când a fost acuzat că a fost ofițer acoperit în timp ce era procuror.

 

%d blogeri au apreciat asta: