Arhiva | 6:24 pm

MESAJUL DE PASTI A LUI KLAUS JOHANNIS CATRE MILITARII ROMANI DIN TEATRUL DE OPERATIUNI DIN AFGANISTAN!

1 mai

Aflat în teatrul de operațiuni din Afganistan, unde s-a întâlnit cu militarii români, Klaus Iohannis le-a transmis acestora că România este furnizor, nu doar beneficiar de securitate.

„Este bine să ne reamintim una din premisele majore pe baza căreia am aderat la NATO și apoi la UE: România este furnizor, nu doar beneficiar de securitate. Noi am fost, vreme de 15 ani, prin eforturile voastre, un furnizor de securitate și vom continua să fim. Nu trebuie să uităm asta. Știm că participați la operațiuni extrem de importante, cu un grad crescut de dificultate, că sunteți reprezentanții noștri în afara granițelor și că vă îndepliniți cu multă dăruire misiunile încredințate, fiind un exemplu demn de urmat — atât de către camarazii contemporani, cât și de către generațiile viitoare — și de aceea meritați toată stima și aprecierea noastră. Locul bine definit al României în lume, respectul și credibilitatea de care se bucură astăzi în fața partenerilor externi sunt — în mare măsură — și rezultatele muncii și dăruirii voastre, militarii care, luând parte la multiple acțiuni sub egida organizațiilor internaționale, ați demonstrat că țara noastră este un aliat de nădejde și un partener capabil să ducă la bun sfârșit toate misiunile încredințate”, a mai afirmat Klaus Iohannis.

„Peste 2 luni, aliații din NATO ne vom reuni la Varșovia și vom avea multe de discutat. Vom discuta și despre Afganistan. Dar miza noastră la Varșovia este să consolidăm prezența NATO în România, în special pe coasta de vest a Mării Negre, în spiritul în care a fost creat NATO acum mai bine de 60 de ani. Situația din proximitatea României ne cere să solicităm sprijin din partea aliaților noștri. Dar cerem acest sprijin tocmai pentru a putea să continuăm să ajutam la rândul nostru și să fim utili pe plan internațional. Însă greul va urma după Varșovia. Vom avea multe de făcut, în reformarea, în continuare, a Armatei, înzestrarea ei și creșterea calității vieții militarilor. Voi, cei care ați fost în teatrele de operații, ați fost în prima linie de interoperabilitate. Nu doar că ați văzut, dar ați luptat împreună cu armate performante, bine dotate și cu militari bine motivați. Vă veți reîntoarce în țară cu o zestre profesională solidă — principalul câștig în viziunea mea — și de care vom avem nevoie pentru a aplica deciziile care se vor lua la Varșovia”, a explicat Klaus Iohannis.

Totodată, președintele le-a mulțumit militarilor români din Afganistan pentru cum își fac datoria și le-a urat sănătate și Sărbători Pascale în liniște și pace.

SA RADEM CU VICTOR PONTA :”BANCURI CU KLAUS JOHANNIS!”

1 mai

Cu mâinile CuRache: Ponta vs. Ponta

Fostul premier Victor Ponta a avut parte de un interviu altfel la Antena 3, fiind provocat să facă glume pe seama politicienilor și evident că nu și-a uitat cei doi mari adversari politici: Klaus Iohannis și Traian Băsescu.

Ponta a spus bancuri despre Klaus Iohannis:

”De ce-l iubeau copii la școală pe Iohannis?

Până le spunea ceva treceau orele”.

De asemenea, Ponta a fost întrebat dacă l-ar primi pe Iohannis în apartamentul său să-și facă flotantul. ”Pe Iohannis nu-l invit la mine acasă că-și face imediat acte pe apartamentul meu”, a spus Ponta.

Victor Ponta recunoaște deschis că și-a plagiat lucrarea de doctorat, asta deși în timp ce era premier nega cu vehemență.

”Eu nu am copiat în școală, m-am apucat mai târziu (…) Mie nu mi se pare penibil să te prindă cu copiatul. Mi se pare penibil să te prindă Traian Băsescu. Din punctul ăsta de vedere avea dreptate: trebuia să îmi dau demisia mai devreme”.

Totodată, când i s-a pus un filmuleț cu un om care nu știa cine e președinte, Ponta a reiterat partea cu plagiatul. ”Dați-mi voie să-l plagiez pe omul ăsta. Nu e Ponta președinte, e celălalt”.

Referitor la Klaus Iohannis, Ponta a spus că și Antonescu a făcut aceeași greșeală ca și el. ”Uite, și Crin a făcut greșeala mea. S-a uitat în față și l-a luat din spate”.

Despre Traian Băsescu, Victor Ponta a spus că era o gazdă bună și de fiecare dată când mergea la Cotroceni îl servea cu whiskey. ”Era o gazdă bună, avea și simțul umorului. Odată îmi pusese un pahar de whiskey și când am plecat mă întreabă: conduci tu sau șoferul. Era interesat, omul”.

Tot despre Traian Băsescu, Ponta susține că fostul președinte i-ar fi dat un cap în gură unui bărbat în cartierul bucureștean Crângași. ”Băsescu, din câte am auzit nu a vrut să ia de la nimeni, numai unui om i-a dat un cap în gură în Crângași”.

Despre campania la Capitală: ”Dacă te uiți la ceilalți candidați, Gabi Firea chiar este o lumină”.

CUPLUL KLAUS SI CARMEN JOHANNIS PETRECE PASTELE OTODOX CU MILITARII ROMANI DIN KANDAHAR-AFGANISTAN!

1 mai

Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen Iohannis, se află duminică în Afganistan pentru a se întâlni cu militarii români, informează Administraţia Prezidenţială.

„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, se află astăzi, împreună cu doamna Carmen Iohannis, în teatrul de operaţii din Afganistan, unde se întâlneşte cu militarii români aflaţi în misiune în această ţară”, se arată într-o informare a Administraţiei Prezidenţiale.

MESAJUL FAMILIEI REGALE CU OCAZIA SFINTELOR SARBATORI PASCALE!

1 mai

Familia Regală a transmis românilor un mesaj cu ocazia sărbătorilor pascale.

În numele întregii Familii Regale, Principesa Moștenitoare Margareta, Custodele Coroanei române transmite tuturor, sărbători fericite cu ocazia sfintelor zile de Paști, clipe de bucurie, liniște și împlinire alături de cei dragi!, a fost mesajul postat pe Facebook.

Regele Mihai I și Regina Ana au primit Lumina Sfântă la reședința privată din Elveția.

Europarlamentarul Tőkés László a solicitat Parlamentului European o intervenţie concretă în interesul reîntregirii totale a familiei Bodnariu

1 mai

agnus dei - english + romanian blog

tokes-laszlo ebihoreanul.roEuroparlamentarul Tőkés László a solicitat Parlamentului European un demers hotărât împotriva încercărilor „de dezmembrare a familiilor şi faţă de actele anti-creştineşti din Norvegia”, cerând o intervenţie concretă în interesul reîntregirii totale a familiei Bodnariu, ai cărei copii au fost luaţi de Serviciul pentru Protecţia Copilului din Norvegia (Barnevernet), după ce părinţii au fost acuzaţi de „îndoctrinare” şi „abuzuri fizice”.

„Serviciul de protecţie al copilului Barnevernet, recurgând la mijloace inchizitoriale, i-au declarat „incapabili de educaţie” pe soţii care-şi creşteau cele cinci mlădiţe într-un spirit religios, creştinesc, şi le-au luat cu forţa, plasându-le sub tutela unor străini. Este evident că oficialităţile tutelare norvegiene – înterpretând greşit noţiunea de protecţie a copilului – au abuzat de propriile puteri, intervenind grosolan în viaţa unei familii, faţă de care îmi exprim întreaga compasiune. Cu vedere şi la alte asemănătoare cazuri, Parlamentul European trebuie să ia poziţie faţă de încercările de dezmembrare a familiilor şi…

Vezi articolul original 51 de cuvinte mai mult

Apel la RUGACIUNE pe 9 mai pentru copiii lui Florin Barbu

1 mai

agnus dei - english + romanian blog

Diana and Andy Racolta Barbu

Multumim tuturor celor care continuati sa sprijiniti prin rugaciune si familia lui Florin Barbu. Va reamintim ca procesul pentru adoptie a celor doi copii ai lui Florin Barbu, Diana si Andy Barbu-Racolta.

Sa continuam sa ne rugam ca Dumnezeu sa se indure si sa lucreze in cazul acestei familii si sa strice planurile CPS-ului care vrea sa dea copiii spre adoptie unui cuplu de acelasi sex.

Florin Barbu greva foamei Bruxelled feb 2016Va ma i rugam sa-l ajutati pe Florin Barbu sa-si recupereze copiii prin aceasta camapanie de email. E foarte simplu de facut, daca sunteti obisnuiti cu scrierea email, va tine doar 2 minute – Instructiuni, aici – SHARE si AJUTATI, va rugam! Apel la PROTEST prin EMAIL in sprijinul familiei Barbu

CITITI mai multe despre cazul familiei Florin Barbu aici – FURTUL DE COPII ROMÂNI ÎN MAREA BRITANIE  si aici – Florin Barbu update – 28 Februarie 2016

CITITI mai mult despre GREVA…

Vezi articolul original 185 de cuvinte mai mult

HRISTOS A INVIAT!

1 mai

 

Creştinii ortodocşi şi greco catolici prăznuiesc Paştele. La miezul nopţii, preoţii au ieşit din altare pentru a le transmite credincioşilor: Hristos a înviat şi pentru a le oferi Lumina Sfântă. După trei zile de doliu, clopotele au început să bată în biserici sâmbătă noaptea.

Potrivit agenţiei de ştiri Mediafax, la Catedrala Patriarhală, Lumina Sfântă, adusă de la Ierusalim a fost oferită la slujba de Înviere de la ora 00.00 de către Patriarhul Daniel. Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost dusă şi în Transilvania, Banat, Moldova şi Bucovina cu trei avioane de mici dimensiuni, conform unui comunicat transmis de Patriarhia Română.

Pe de altă parte, pentru noaptea de Înviere, Patriarhia a transmis preoţilor un set de reguli şi recomandări ale ISU pentru prevenirea oricăror incidente la Slujba de înviere. Prima dintre ele este ca desfăşurarea slujbelor religioasesă aibă loc în exteriorul bisericilor, iar în situaţia în care acestea se organizează în interior, accesul credincioşilor să fie limitat astfel încât să nu se supraaglomereze lăcaşul de cult. În cazul organizării slujbelor religioase în bisericile din lemn nu se va permite aglomerarea credincioşilor în interior, deoarece aceste obiective sunt de dimensiuni mici, au căile de evacuare insuficiente şi prezintă un risc foarte mare de incendiu.

Paştele este considerată cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii, care uneşte familia şi e un bun prilej de bucurie. La acest moment celebrăm atât învierea lui Iisus Hristos, care s-a jertfit şi a murit pe cruce pentru noi, cât şi iertarea păcatelor.

Sărbătoarea Paştelui este marcată de obiceiuri străvechi, cum ar fi primenirea casei, înnoirea hainelor, pregătirea bucatelor specifice sau ciocnitul ouălor, dar şi de obiceiul modern al schimbului de cadouri pe care le-ar aduce Iepuraşul de Paşte. Pentru români, pregătirea Paştelui înseamnă mai întâi curăţenia şi bucatele care se fac în casă. De „curăţenia de Paşte” orice gospodină trebuie să se achite în timp util şi să aibă casa lună pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sărbătoare.

De asemenea, produsele specifice sărbătorii sunt duse la sfinţit, pasca, ouăle roşii, sticla de vin, o bucată de miel fript sau drob, branză, sare şi un colac cu lumânare pentru biserică.

După slujba de Înviere de la miezul nopţii, are loc de loc prima masă de Paşte în familie, în care se ciocnesc şi ouăle înroşite cu această ocazie. Ciocnesc mai întâi soţii între ei, apoi copiii cu părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, cu prietenii şi vecinii invitaţi la masă.

În Duminica Învierii, obiceiul spune că la trezire, se toarnă apă rece într-un ibric, alături de un ou roşu şi un ban de argint. Omul trebuie să se spele pe faţă cu această apă, pentru a fi „roşu în obraji” şi pentru a fi bogat. Tot în această dimineaţă, majoritatea copiilor îl aşteaptă pe iepuraş cu dulciuri şi cadouri.

MESAJUL LUI KLAUS JOHANNIS CU OCAZIA SARBATORILOR PASCALE!

1 mai

 „Învierea Domnului este sărbătoarea luminii și a bucuriei, aducătoare de speranță și iubire creștină. Este un moment care ne definește ca oameni, ne fundamentează ca societate și ne întoarce deopotrivă către Cel de Sus, către noi înșine și către cei din jur. Tuturor celor care sărbătoresc astăzi Paștele în țară și în străinătate — creștin-ortodocși, greco-catolici, penticostali, baptiști, adventiști de Ziua a Șaptea, creștini după Evanghelie și armeni — le doresc Sărbători Fericite, liniște în suflete și bucurie în familie. Hristos a înviat!”, spune președintele Iohannis în mesajul publicat pe rețeaua de socializare.

Președintele Klaus Iohannis a transmis și în acest an tradiționalul mesaj  cu ocazia Sărbătorilor Pascale.

KLAUS JOHANNIS HUIDUITLA SLUJBA DE INVIERE:”REZOLVATI PROBLEMA ROMANILOR SI DEMISIA!”

1 mai

Moment jenant la Patriarhie, în timpul slujbei de Înviere. Un bărbat a strigat de mai multe ori „Demisia!”, chiar la începutul slujbei, bărbatul fiind „extras” ulterior de organele de ordine prezente în Dealul Mitropoliei.

Protestul nu a întrerupt slujba de Înviere oficiată de Patriarhul Daniel, incidentul fiind chiar la începutul slujbei.

Președintele Klaus Iohannis, de confesiune protestant lutheran,  a decis  să participe, alături de soția sa,  la slujba de Înviere de la Patriarhia Română.

La întoarcerea de la Patriarhie, Iohannis a postat un mesaj adresat românilor cu ocazia Sărbătorilor Pascale.

– See more at: http://www.dcnews.ro/incident-la-patriarhie-demisia-i-s-a-strigat-lui-iohannis_504347.html#sthash.8pnXEy9X.dpuf

LUTERANUL KLAUS JOHANNIS LA SLUJBA DE INVIERE!

1 mai

Patriarhul Daniel a explicat în câteva cuvinte semnificația acestei sărbători pentru Biserica Ortodoxă. Poate nu întâmplător, patriarhul a recurs și la noțiuni de fizică: „masa luminii fiind de 0 în stare de repaus devine ceva atunci când se află în mișcare”, a rostit patriarhul, în prezența președintelui Iohannis, care este profesor de fizică, potrivit Digi 24.

„Această noapte, plină de Lumină, este cea mai mare sărbătoare a creștinătății și anume este sărbătoarea Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos din morți și trecerea lui la o altă viață, la viața veșnică sau viața cerească nesfârșită. Sinaxarul acestei sărbători ne spune așa: numim sărbătoarea de azi Paști, după cuvântul care în vechiul grai evreiesc înseamnă „trecere”, fiindcă aceasta este ziua în care Dumnezeu a adus la început lumea dintru neființă întru ființă, în această zi smulgând Dumnezeu poporul evreu din mâna faraonului, l-a trecut prin Marea Roșie și tot în această zi s-a pogorât din Ceruri și s-a sălăjluit în pântecele Fecioarei. Iar acum, smulgând tot neamul omenesc din legăturile Iadului, l-a suit la Cer și l-a dus iarăși la vechea vrednicie a nemuririi.

PREMIERUL BIROCRAT JULIEN CIOLOS L-O DEMIS CU SCANDAL PE MINISTRUL CULTURII VLAD ALEXANDRESCU!

1 mai

Premierul Dacian Cioloș a anunțat, sâmbătă, că, în cursul zilei de marți, va trimite președintelui Klaus Iohannis revocarea din funcția de ministru al Culturii a lui Vlad Alexandrescu, dar și nominalizarea viitorului ministru pentru acest portofoliu. „E păcat că domnul Alexandrescu a ales să termine în acest fel”, precizează prim-ministrul, aluzie la scrisoarea lui Vlad Alexandrescu adresată Grupului pentru Dialog Social, în care susținea că asupra lui au fost exercitate acțiuni directe de intimidare, chiar din partea unui coleg din Guvern, după ce a deranjat grupuri de interese foarte variate.

„Legat de ultimele discuții în jurul demisiei ministrului Culturii: e păcat că domnul Alexandrescu a ales să termine în acest fel. E alegerea dumnealui. Iar dacă domnul Alexandrescu are ceva de spus, să o facă. Mă întreb de ce nu a făcut-o până acum și de ce nu mi-a comunicat mie sau în guvern situațiile cu care susține că s-a confruntat. Viața merge înainte. Reformele vor continua și în cultură și în alte domenii. Doresc tuturor să găsească înțelepciunea de a respecta Sărbătorile de Paști. Marți voi trimite domnului președinte revocarea din funcție a dlui Alexandrescu și nominalizarea noului ministru. Căruia îi voi cere să continue reformele. În mod transparent și onest. Dar nimeni nu are proprietatea absolută a reformelor. Nici măcar eu. Fiecare însă cred că trebuie să facem ceea ce ne dictează conștiința. Lumina Sărbătorilor de Paști să ne lumineze ființa. Și să așteptăm de la ceilalți să fie mai buni, prin efortul nostru al fiecăruia de a ne ameliora. Cu Dumnezeu spre noi înșine!”, a scris premierul Cioloș, sâmbătă seara, pe pagina sa socializare.

DOCUMENTAR. 1 MAI ,CUM A DEVENIT ZIUA INTERNATIONALA A MUNCII!

1 mai

1 Mai a devenit în ultimii ani  sinonim cu distracțiile de la malul mării, mersul la munte sau ieșirea cu prietenii la un grătar. Puțini mai cunosc originea și semnificația acestei zile pentru care s-a murit în urmă cu 130 de ani. La originea acestei zile a stat reducerea normei orare zilnice decretată de Congresul Internaționalei Socialiste în 1889, fiind de atunci comemorată prin manifestatii muncitorești. Anul acesta, 1 Mai are și o semnificație aparte, Ziua Muncii fiind sărbătorită în același timp cu cea mai mare sărbătoare  religioasă, Paștele.

1 MAI. Totul a pornit de la protestele muncitorilor din Chicago ce au avut loc pe 1 mai 1886, cand sute de protestatari au iesit in strada cerand reducerea normei de munca la 8 ore pe zi, fara reducerea salariului. Trei zile mai tarziu, cativa muncitori s-au alaturat unui alt protest, alaturi de angajati ai unei intreprinderi de prelucrare a lemnului. Politia a intervenit, iar patru protestatari au fost ucisi de politie si multe alte persoane au fost ranite mai mult sau mai putin grav din cauza fortelor de orgine.

1 MAI. In aceasi seara, o bomba a fost aruncata din multime spre coloane de politisti, 66 dintre acestia fiind raniti, dintre care 7 au decedat. Bineinteles, politia a ripostat, impuscand nu mai putin de doua sute de oameni, multi dintre ei fiind raniti mortal.

1 MAI. In Romania, Ziua Muncii a fost sarbatorita pentru prima data in anul 1890 de catre miscarea socialista. In perioada comunista, erau organizate manifestatii de amploare pe marile bulevarde, cand coloane de oameni ieseau in tinute festive si scandau lozinci in timp ce purtau pancarte.

– See more at: http://www.dcnews.ro/1-mai-cum-a-devenit-ziua-interna-ionala-a-muncii-semnifica-ia-i-cum-era-sarbatorit-1-mai-in-romania-video_504345.html#sthash.wMLJsa2q.dpuf

Cum era relevată ziua de 1 Mai în publicațiile vremii

1 MAI. Ziua Muncii este sărbătorită în România începând din anul 1890, în timpul domniei lui Carol I, devenind dintr-o sărbătoare tolerată, ignorată de cele mai multe ori în publicaţiile vremii, precum Adevărul, Acţiunea conservatoare, Acţiunea şi Acţiunea Română, iar în cel mai bun caz – „o sărbătoare tolerată” -, aşa cum relata Adevărul pe 29 aprilie 1920.

1 MAI. Sărbătoarea internaţională de 1 Mai apare pentru prima dată în presa românească din secolul al 19-lea”În Englitera manifestaţia de 1 Maiu a avut loc în Dumineca următoare a acestei zile. Peste tot manifestaţiunea a avut un caracter foarte impozant. La Londra au luat parte la manifestaţie 60.000 de muncitori. La Hyde-Park, unde s’a ţinut întrunirea, 24 de tribune au fost rădicate de pe care 24 de oratori au vorbit în acelaşi timp. La un semnal convenit, resoluţiuni în favoarea zilei de 8 ceasuri au fost puse la vot şi aprobate prin uriaşe aclamaţiuni”, scria Adevărul din 1 mai 1893, fără a face în vreun material referire şi la sărbătoarea muncitorilor români.

1 MAI. Alte publicaţii ale secolului al 19-lea, între care şi Acţiunea conservatoare, ignoră însă sărbătoarea de 1 Mai. Astfel, ziarul Acţiunea conservatoare apărut marţi 1 mai 1907 nu dedică niciun material vreunei sărbători care să aibă de-a face cu muncitorii.

Câţiva ani mai târziu situaţia se schimbă şi presa din România începe să acorde spaţii restrânse sărbătorii de 1 Mai.

ZIUA MUNCII, 1 Mai – o zi tolerată ca zi de repaus în perioada interbelică

1 MAI. Adevărul de vineri, 30 aprilie 1920, publica pe pagina 4 o ştire despre „Serbarea zilei de 1 Mai”, în care se spune că mai mulţi delegaţi ai partidului socialist vor pleca în provincie pentru a lua cuvântul de 1 mai.

1 MAI. Însă un subtitlu al materialului – „1 Mai zi «tolerată»” – relevă statutul acestei sărbători în respectiva perioadă. Acest lucru este cu atât mai evident cu cât în materialul respectiv este transmisă „Circulara Ministerului de Interne către autorităţile administrative”: „Organizaţiunile socialiste muncitoreşti din ţară au hotărât să sărbătorească şi anul acesta ziua de 1 Mai. Această zi a fost întotdeauna tolerată ca zi de repaus şi manifestaţie socialistă aşa că sărbătorirea ei va fi lăsată liberă şi anul acesta, a se face în limitele în care ordinea publică nu va fi turburată (…) Ar fi de dorit ca (…) serbarea să înceapă de dimineaţă şi să se termine cel mai târziu la orele şase seara (…)”.

1 Mai şi „cenzura preventivă”

Nu doar că era tolerată, dar sărbătoarea de 1 Mai este asociată în ziare ale anului 1920 cu cenzura.

1 MAI. Astfel, Adevărul de sâmbătă 1 mai 1920 titra pe prima pagină „1 Maiu şi Cenzura preventivă”, lansând un atac la adresa guvernării de la momentul respectiv. „Spre a scăpa de încurcătură, guvernul a declarat ziua de 1 Maiu zi de sărbătoare legală. Deşi Conferinţa Păcei a înscris reducerea orelor de muncă la opt ca măsură internaţională, totuşi guvernul nostru nu a recunoscut ziua de 1 Maiu ca o serbare internaţională a muncei, ba din contra, circulara ministerului de interne către autorităţile administrative se referă la «tolerarea» anterioară a acestei serbări pentru a anunţa că ea va fi lăsată liberă şi anul acesta. Guvernul se fereşte a’şi lua răspunderea «tolerărei» zilei de 1 Maiu şi de aceea invocă precedentele (…)”, se spunea în Adevărul din 1 mai 1920.

1 MAI.  Pe de altă parte, Acţiunea Română de duminică 1 mai 1921 nu dedică niciun material sărbătorii muncitorilor. În schimb ziarul Adevărul din 1 mai 1921 face în câteva rânduri din pagina a treia, la secţiunea ştirilor din ţară, referire la sărbătoarea de 1 Mai, sub titlul „Serbarea zilei de 1 Maiu”, precizându-se că „Şcoala socialistă a decis să organizeze o serbare pe ziua de 1 Maiu (…).

Sărbătoarea muncii, sărbătorită „prin muncă”, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

1 MAI. Ediţia din 30 aprilie 1944 a ziarului Acţiunea dedică un material pe prima pagină „Sărbătorii Muncii”, care este însă introdus printre articole dedicate războiului, precum „Cronica Răsboiului, Ofensiva minelor, un preludiu al invaziei?”, „Normalizarea relaţiilor ruso-elveţiene”, „Lupte locale în Crimeea şi Tighina”.

În materialul dedicat „Sărbătorii Muncii” se spune: „Ziua de 1 Mai va fi sărbătorită anul acesta prin muncă. În toate întreprinderile, serviciul se va executa în orele de program obişnuite”.

1 Mai a fost marcat de manifestări propagandistice în perioada comunismului

1 MAI. În Scînteia din 1975 se regăsesc articole scurte publicate sub genericul „1 Mai”, cu titluri precum „Cuvinte înscrise cu mîndrie în cronica întrecerii socialiste” (3 aprilie), „Angajamentele muncitoreşti se îndeplinesc cu cinste” (4 aprilie), „Angajamente de onoare, fapte de onoare” (11 aprilie), „Fapte de cinste în cronica bogată a întrecerii” (13 aprilie), „Succese de prestigiu îmbogăţesc cronica întrecerii” (20 aprilie), „Avîntul întrecerii creşte pretutindeni. Zi de zi se obţin remarcabile succese” (25 aprilie) şi „Realizări în întrecerea socialistă. Cum s-au cîştigat 8 luni şi 20 de zile în înfăptuirea cincinalului”.

1 MAI. Ziarul Scînteia, în numărul său din 1 mai 1975, titra pe prima pagină „Trăiască 1 Mai Ziua solidarităţii internaţionale a celor care muncesc!” şi publica un articol „Sub conducerea partidului, uniţi, încrezători, puternici”. „Ridicăm pentru a treizeci şi una oară spre cerul liber al patriei, mâinile noastre cu ramurile în floare şi drapele. Cu trei decenii în urmă, ţara se pregătea prin jertfă de sânge – în lupta pentru înfrângerea definitivă a fascismului – pentru adevărata ei primăvară. (…) Tot atâtea motive de angajare cu trup şi suflet într-o unitate indestructibilă pentru exemplara înfăptuire a politicii interne şi externe a Partidului Comunist Român, spre binele şi gloria patriei socialiste. Ne însufleţeşte şi ne cheamă spre noi şi noi izbânzi, consacrate înfloririi României, Programul istoric al partidului”.

Mesele „tovărăşeşti”, omagii aduse muncii şi „entuziastele” adunări populare „distractive” ale tovarăşului Ceauşescu

1 MAI. În numărul său din 2 mai 1975, Scînteia publica un material „Sărbătorirea Zilei de 1 Mai”, prezentând „manifestările care au avut loc ieri în întreaga ţară (care) au evocat vibrant bogatele tradiţii revoluţionare de luptă, legăturile de solidaritate internaţionalistă ale clasei muncitoare şi Partidului Comunist Român, contribuţia României la zdrobirea fascismului, marile succese în construcţia socialistă, angajarea fermă a întregului popor pentru înfăptuirea Programului partidului”. De asemenea, numărul prezintă „cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu”, la masa „tovărăşească” oferită de Comitetul Central al Partidului Comunist Român.

1 MAI. Scînteia şi-a păstrat obiceiul şi în anul 1989, când scrie despre 1 Mai încă din primele zile ale lunii aprilie, fiind publicate articole sub genericul „În întâmpinarea Zilei de 1 Mai”. Astfel, sunt publicate articole cu titluri precum „Oameni ai marilor performanţe” (5 aprilie), „Rînduri, rînduri, muncitori” (6 aprilie), „Faptele noastre de muncă – mândria noastră” (9 aprilie), „Măsura hărniciei muncitoreşti” (19 aprilie), „Angajare revoluţionară, soluţii eficiente, de largă perspectivă pentru realizarea integrală a planului” (25 aprilie) şi „Tehnologiile avansate – larg extinse în acţiunea de modernizare” (27 aprilie 1989).

Sloganuri pentru slăvirea „conducătorului iubit”, în 1989

1 MAI. Scînteia, din 30 aprilie 1989, a titrat „Trăiască unitatea de nezdruncinat a întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu”. În articolul „Aleasă cinstire muncii eroice a poporului condus de partid, remarcabilei activătăţi revoluţionare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauseşcu”, autorul materialului a suprins adunarea festivă consacrată zilei de 1 Mai, unde au participat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu. „Cu entuziasm, cu bucurie în inimi au întâmpinat pe conducătorul iubit al partidului şi al statului tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu miile de locuitori ai Capitalei veniţi la Sala Palatului Republicii, unde s-a desfăşurat adunarea festivă. Ca de fiecare dată, reîntâlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu oameni ai muncii de cele mai diferite profesii a constituit un prilej de vibrantă reafirmare a dragostei şi a respectului profund cu care partidul, poporul întreg înconjoară pe mare bărbat din fruntea ţării. În aclamaţiile şi uralele participanţilor la adunare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc în loja oficială”.

1 MAI. Poezia a fost şi ea folosită în acele vremuri pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai, ziua „tovarăşului Ceauşescu”. „De ziua muncii”, publicată în paginile ziarului Scînteia din 3 mai 1989: „E ziua muncii ‘nalta noastră ziua/ În fiecare zi din calendarul/ Cu fiecare măsurăm nu numai timpul/ Dar şi suişul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie româneşti, de sărbătoare/ Ne-aşteaptă, după datina străbună/ Cu pâine albă, bună, şi cu sare/ Dar ca să ajungem până sus mai este/ Un drum de muncă multă, de sudoare,/ De dăruire-n fiecare faptă/ De încredere-n flacăra cea mare/ Pe care, simplu, o purtăm în noi/ Drept cea mai tricoloră moştenire/ A fost ce-a fost pe-acest pământ erou/ Şi este încă şi va fi şti să fie/ Cît ziua muncii-i ziua noastră zilnic/ La orice răsărit din calendarul/
Cu care măsurăm nu numai timpul/ Dar şi suişul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie româneşti, de sărbătoare/ Ne-aşteaptă, după datină străbună/ Cu pîine albă, bună, şi cu sare”, poezie scrisă de Teofil Balaj.

1 MAI. Nu au lipsit în acel an nici „serile cultural-distractive dedicate fruntaşilor din întreprinderi”. „Bogate şi variate au fost, totodată, în această primă zi, de mai, şi demonstraţiile şi activităţile sportive: astfel, în cadrul manifestării inaugurale «Festivalul cultural-sportiv Buftea», ediţia a V-a au putut fi urmărite evoluţii al cros, viteză, handbal, volei, demonstraţii de aeromodele, karting, tenis de masă etc.”.

1 MAI.  După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 Mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.

În ultimii ani, sărbătoarea de 1 mai şi-a pierdut din „profunzimea” iniţială, fiind mai mult un prilej de bucurie pentru salariaţii din sectorul public care beneficiază de zile declarate libere de către Guvern. (Sursa: rtv.net)

PREAFERICITUL PARINTE DANIEL ,PATRIARHUL BOR:”INVIEREA LUI HRISTOS ESTE BIRUINTA IUBIRII LUI SMERITE ASUPRA PACATULUI!”

1 mai

DSC_5412 (2)

„Învierea lui Hristos este  semnul biruinței iubirii Lui smerite asupra păcatului, asupra modului de existență egoist. Iubirea lui Hristos este mai tare decât moartea în înțelesul că El nu a răspuns la răutate cu răutate, la violență cu violență. Nu a răspuns la păcat cu păcat,  ci a biruit păcatul prin sfințenie și s-a rugat chiar si pentru cei care L-au răstignit. Această iubire răstignită se arată biruitoare prin Înviere, de aceea Învierea lui Hristos ne arată că orice faptă săvârșită în lumea aceasta din iubire față de Dumnezeu și față de semeni, nu piere niciodată”.

Sunt cuvintele de învăţătură ale Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba Învierii Domnului, de la Catedrala Patriarhală.

Mii de credincioşi aflaţi pe Colina Bucuriei din Bucureşti au primit în faţa Reşedinţei Patriarhale Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim. Aici, slujba Învierii Domnului a fost oficiată de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române. Alături de Patriarhul României a slujit şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

DSC_5400 (2)

La slujba de la Patriarhie a participat şi Preşedintele României, Excelenţa sa, Domnul Klaus Iohannis.

Învierea Domnului este începutul unui Cer Nou și al unui Pământ Nou

Sărbătoarea Învierii Domnului este lumina sau sensul ultim al vieţii omului, a subliniat Patriarhul României.

„Primul element al Universului Creat a fost Lumina. Lumina Creată în ziua întâi este Veșmânt sau Simbol al unei alte Lumini,  Lumina Necreată. Cu alte cuvinte, Lumina este memoria Universului, ca trecere de la neființă la ființă, de la neexistență la existență, iar țelul ultim al Universului este Cerul Nou și Pământul Nou sau transfigurarea pământului și al cerului în Lumină Necreată. De aceea în noaptea de Paști cântăm: Luminează-te, Luminează-te  Noule Ierusalime. Învierea Domnului este începutul unui Cer Nou și al unui Pământ Nou în care nu va fi moarte și nici stricăciune, descompunere sau degradare a naturii umane”, a mărturisit Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Hristos nu a Înviat pentru Sine, ci pentru a ridica din moarte, din însingurarea permanentă pe om

Preafericirea Sa  a îndemnat credincioşii să lupte împotriva păcatului, aşa cum a făcut Mântuitorul Iisus Hristos.

„Trecerea sau Paște înseamnă că  Hristos a biruit păcatul, iadul și moartea și a dăruit nouă sfințenie în locul păcatului, ca mod de existență, a biruit iadul ca singurătate absolută prin Pogorârea Sa cu sufletul unit cu Dumnezeirea Sa, aducând în mijlocul izolării sau însingurării extreme iubirea Sa nesfârșită și a stabilit comuniunea între cei care L-au așteptat să vină ca Mântuitor. De aceea, Învierea în Ortodoxie începe în iad, atunci când Hristos predică în iad Învierea celor care erau în locuința morților de la începutul lumii, de la căderea protopărinților Adam și Eva. Hristos nu a Înviat pentru Sine, ci pentru a ridica din moarte, din însingurarea permanentă pe om și să-l ducă la comuniunea, la bucuria și Slava Împărăției lui Dumnezeu”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Patriarhul României a afirmat că „ taina mântuirii este taina libertății și a iubirii”.

„Învierea de obște sau universală este însoțită de evaluarea faptelor noastre săvârșite în istorie. Dacă am iubit pe Dumnezeu și semenii ne vom bucura de Dumnezeu care este iubire. Dacă l-am respins pe Dumnezeu, dacă am refuzat iubirea Lui, El ne respectă libertatea noastră de a fi  veșnic despărțiți de El. Pentru că nu ne obligă să-L iubim dacă noi nu vrem. Toată taina mântuirii este taina libertății și a iubirii. Dacă în mod liber îl iubim pe Dumnezeu, vom simți bucuria comuniunii sau  vieții veșnice cu Dumnezeu. Iată această taină a iubirii este mai tare ca păcatul, iadul și moartea. De fapt este conținutul duhovnicesc al Sfintelor Paști”, a mărturisit Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

În încheierea cuvântului său, Preafericirea Sa a îndemnat credincioşii să nu-i uite pe cei săraci, bolnavi, suferinzi, îndoliaţi şi întristaţi.

Sărbătoarea Învierii Mântuitorului a continuat cu oficierea în Catedrala Patriarhală a Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur.

LeANN RIMES – LIFE GOES ON!

1 mai

KATY PERRY – FIREWORK!

1 mai

%d blogeri au apreciat: