Arhiva | 5:25 pm

FILORUSUL KLAUS JOHANNIS-SPIELLHOSEN PENTRU LIBERATION:”RUSIA GRESESTE TINTA!”

4 iun.

 

Evoluțiile politice și tehnologice au crescut riscurile amenințării potențiale legate de rachetele balistice, a declarat pentru Libération președintele Klaus Iohannis, citat într-o amplă corespondență de la București apărută vineri seara pe site-ul publicației menționate, a cărei primă pagină a numărului de weekend abordează „noul război rece” între Moscova și Washington.

„Nu numai statele, ci în egală măsură actorii non-statali pot intra în posesia acestui gen de tehnologie”, spune Iohannis. Și scutul antirachetă de la Deveselu nu este decât o dovadă a adaptării NATO la „acest nou mediu strategic care implică măsuri responsabile și echilibrate, tocmai pentru a preveni escaladarea tensiunilor”, justifică președintele român, care consideră, potrivit Libération, că Rusia greșește ținta.

Mai înainte de a prezenta poziția exprimată de Iohannis, publicația franceză amintește de discursul liderului de la Kremlin din urmă cu o săptămână, în timpul vizitei sale la Atena, în care acesta „amenință direct România cu represalii” după inaugurarea scutului antirachetă.

Articolul, intitulat „România se protejează, Putin amenință, UE tace”, notează din start că Bucureștiul este în colimatorul Moscovei după instalarea scutului antirachetă al NATO, de la Deveselu, în mai, și remarcă în context tensiunile care „relevă mai ales absența unei voci europene asupra problemelor de securitate”.

„România este de acum în colimatorul Moscovei și propaganda rusă a intrat în acțiune. Un documentar, ‘Capcana europeană’, a fost difuzat chiar în această săptămână pe canalul public rus”, arată Libération.

Publicația prezintă totodată punctele de vedere exprimate de foștii miniștrii de externe, Teodor Baconschi și Cristian Diaconescu, de fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, Iulian Fota, și de directorul Institutului de Științe Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu.

„Așa cum relevă recenta vizită a lui Vladimir Putin la Alexis Tsipras, diferențele de statut și tratament între actorii europeni sunt tot atâtea lacune exploatate de adversarii Uniunii Europene pentru a încerca, estimează analiștii români, să pună capăt visului european”, conchide Libération.

Reclame

CANDIDATUL REPUBLICAN DONALD TRUMP ,VIITORUL PRESEDINTE AL USA A SUSTINUT CA DEMOCRATA HILLARY CLINTON-BENGHAZI AR TREBUI SA FIE DEMULT INCARCERATA,DUPA ATENTATUL ISLAMIST IMPOTRIVA CONSULATULUI AMERICAN DIN BENGHAZI DIN 11 SEPTEMBRIE 2012,IN CARE AU MURIT AMBASADORUL STEVENS SI ALTI TREI AGENTI AMERICANI!

4 iun.

 

Candidatul republican la prezidențialele din SUA, Donald Trump, a susținut că Hillary Clinton, contracandidata sa din partea Partidului Democrat în cursa pentru Casa Albă, ar trebui să fie încarcerată pentru că, în perioada mandatului ei de secretar de stat al SUA, a folosit contul de e-mail personal pentru corespondență oficială, scrie Daily Mail.

Asta e bomba bombelor: Hillary Clinton, membru fondator al ISIS

Ies la iveală amănunte halucinante în timpul campaniei prezidențiale din Statele Unite ale Americii. În centrul acestora, Hillary Clinton, omul cu cele mai mari șanse de a fi candidatul democraților pentru alegerile prezidențiale.

Rudy Giuliani, fost primar al New York-ului, a întărit retorica împotriva candidatului prezidențial Hillary Clinton, miercuri noapte, spunând că aceasta “poate fi considerată membru fondator al ISIS”. În cadrul unei emisiuni televizate, Giuliani a explicat că Hillary Clinton poartă responsabilitatea pentru organizația teroristă, care controlează părți bune din Irak și Siria, pentru că ea a fost Secretar de Stat în timpul primului mandat al președintelui Barack Obama. “Ea a ajutat la crearea ISIS”, a explicat Giuliani. “Hillary Clinton poate fi considerată membru fondator al ISIS“, a opinat acesta, conform Huffington Post.

Scandalul se referă la faptul că mesajele pe e-mail au fost trimise sau primite printr-o mesagerie și un server private ale lui Hillary Clinton și nu printr-un cont guvernamental, cum este regula.

Printre altele, o parte din aceste corespondețe se referă la Libia și îndeosebi la atentatul islamist împotriva consulatului american din Benghazi din 11 septembrie 2012, în care și-au pierdut viața amabasadorul Christopher Stevens și alți trei agenți americani.

‘Voi spune acest lucru: Hillary Clinton trebuie să meargă la închisoare! Baieți, sincer acum, ea e vinovată până la Dumnezeu’, a spus Donald Trump la un eveniment electoral la San Jose, California.

Acesta a mai precizat că în cazul în care va deveni președinte al SUA, va da dispoziții procurorului general să ancheteze cazul folosirii de către Clinton a e-mailului privat pentru comunicarea oficială.

DELEGATIA ROMANIEI SI NATIONALA CARE PARTICIPA LA EURO 2016,PLEACA DUMINICA IN FRANTA!

4 iun.

 Foto: frf.ro

Foto: frf.ro

Delegația României decolează duminică, la ora 10:05, de pe aeroportul Henri Coandă spre Paris, la bordul unui charter, a anunțat Federația Română de Fotbal (FRF) pe site-ul său.

În cursul aceleiași zile, de la ora locală 18:30, pe Stade Intercommunal du Servois, tricolorii susțin primul antrenament, care va fi deschis reprezentanților presei.

Luni, 6 iunie, de la ora 13:30, la Centrul Media va fi organizată o conferință de presă la care vor participa doi jucători din lotul României. În acea zi, nu vor fi acordate interviuri exclusive, cu excepția televiziunilor din România deținătoare de drepturi la Euro 2016, mai precizează FRF.

DOUA LEGI INTOARSE DE MARIONETA BINOMULUI,PENALUL KLAUS JOHANNIS IN PARLAMENT!

4 iun.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis sâmbătă, Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind introducerea sistemelor moderne de plată. Legea lărgește sfera persoanelor juridice care pot accepta ca mijloc de plată cardurile de debit și cardurile de credit, pe de o parte, iar pe de altă parte, reglementează cadrul juridic pentru acordarea de către comercianți, la terminalele de plată, la cererea clientului, de avansuri în numerar, care nu pot depăși o sumă fixă stabilită, în combinație cu plata aferentă bunurilor și/sau serviciilor achiziționate. Potrivit cereriide reexaminare, legea transmisă la promulgare conține unele prevederi ce pot genera incertitudine juridică și lipsă de previzibilitate în aplicare.

Textul integral al cererii de reexaminare:

CERERE DE REEXAMINARE

asupra

Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată lărgește sfera persoanelor juridice care pot accepta ca mijloc de plată cardurile de debit și cardurile de credit, pe de o parte, iar pe de altă parte, reglementează cadrul juridic pentru acordarea de către comercianți, la terminalele de plată, la cererea clientului, de avansuri în numerar, care nu pot depăși o sumă fixă stabilită, în combinație cu plata aferentă bunurilor și/sau serviciilor achiziționate. Justificată de rațiuni de ordin practic, dar și de faptul că o asemenea procedură este uzuală în multe țări, legea transmisă la promulgare conține însă unele prevederi ce pot genera incertitudine juridică și lipsă de previzibilitate în aplicare, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de către Parlament.

Astfel, art. III din legea transmisă spre promulgare prevede abrogarea alin. (21) și (22) ale art. 3 din Legea nr.70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Semnalăm că alineatele cu privire la care se dispune abrogarea nu există în cuprinsul art. 3 din Legea nr. 70/2015 și, întrucât nu poate fi abrogată o reglementare inexistentă, prevederile art. III ar trebui reanalizate. În mod similar, pct.5 al art. I prevede că la art. 3 (din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 193/2002), după alin. (2) se introduce un alineat nou, alin. (23). În acest caz, apreciem că este vorba despre o eroare materială (în sensul că noul alineat se introduce după alin. (22) și nu după alin. (2), ceea ce înseamnă însă că, în contextul prevederilor art. III, abrogarea din acest ultim articol nu vizează art. 3 din Legea 70/2015, ci art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 193/2002.

În această ultimă ipoteză, în care abrogările vizate de art. III ar putea avea în vedere art. 3 alin. (21) și (22) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 193/2002, semnalăm că, prin efectul abrogării, faptele prevăzute la art. 21și art. 22 rămân fără sancțiune, motiv pentru care considerăm că se impune nu numai reanalizarea art. III, ci și o reevaluare a întregului art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 193/2002, atât sub aspectul sancțiunilor instituite, cât și sub aspectul limitelor acestora.

Sub aspectul clarității normelor, apreciem că probleme în aplicare pot genera și prevederile art. 3 alin. (2) lit. g) coroborate cu cele ale art. 3 alin (23) din legea transmisă la promulgare, potrivit cărora refuzul comercianților de a acorda avansuri în numerar, din soldul existent în casă și din încasările zilei, este considerat de lege contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei.

În acest caz, semnalăm că stabilirea conduitei abuzive a comerciantului, pe de o parte, nu este corelată cu norma stabilită la art. 1 alin. (7) din legea transmisă la promulgare (conform căreia în cazul în care numerarul aflat la dispoziția comercianților acceptanți prevăzuți la alin. (4) nu acoperă suma solicitată de utilizatorul de card, clientului i se va oferi suma disponibilă pentru astfel de operațiuni), iar pe de altă parte, aceasta poate afecta libertatea comerciantului de a dispune de lichiditățile sale. De asemenea, expresia “numerarul aflat la dispoziția comercianților” (art. 1 alin. 7) poate fi considerată ca fiind una neclară, întrucât nu se înțelege dacă se referă la suma existentă în casă sau la suma alocată de comerciant acestui tip de operațiuni. Terminologia neclară, precum și caracterul de noutate al mecanismului economic instituit prin legea transmisă la promulgare ar justifica, totodată, și introducerea unei prevederi referitoare la posibilitatea completării normelor metodologice de aplicare.

Legea transmisă la promulgare ar trebui reanalizată și sub aspectul termenului de intrare în vigoare (prevăzut la art. II), astfel încât să permită tuturor autorităților publice, băncilor, altor operatori economici și clienților să își conformeze și să își adapteze conduita cu prevederile noilor reglementări. În acest sens, precizăm că art. 78 din Constituție prevede că legile intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată”

De asemenea, Klaus Iohannis a trimis sâmbătă Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.

Textul integral al cererii de reexaminare:

CERERE DE REEXAMINARE

asupra

Legii pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011

Legea pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011 extinde interdicția de concediere a persoanelor alese în funcțiile de conducere ale sindicatelor prevăzută de legislația muncii, pe de o parte, iar pe de altă modifică prevederile referitoare negocierea contractelor colective de muncă în unitățile în care nu există sindicate reprezentative.

Sub aspectul extinderii protecției legale a raporturilor de muncă a persoanelor alese în funcțiile de conducere ale sindicatelor, articolul unic punctul 1 din legea transmisă la promulgare (art. 10 alin.11 din Legea nr. 62/2011) instituie o interdicție de concediere a acestor persoane, precum și pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia, pentru motive care nu țin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională și pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariații din unitate, sub sancțiunea nulității absolute a deciziei de concediere.

Semnalăm că, în prezent, protecția persoanelor alese într-un organism sindical, ca expresie a libertății sindicale, este asigurată de dispozițiile art. 220 alin. (2) din Codul Muncii, în acord cu prevederile art. 9 din Constituție, cu Convenția Internațională a Muncii și cu legislația europeană, precum și cu jurisprudența Curții Constituționale Astfel, art. 220 alin. (2) din Codul Muncii prevede că pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanții aleși în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediați pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariații din unitate.

În ceea ce privește regimul juridic al protecției legale de care beneficiază persoanele alese în organele de conducere ale sindicatelor în raporturile de muncă, Curtea Constituțională a statuat că protecția acestor persoane trebuie să funcționeze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfășurată, iar nu și în ceea ce privește activitatea profesională de bază a angajatului (Decizia nr. 814/2015 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 220 decembrie 2012). În acest sens, în considerentele aceleiași decizii, Curtea Constituțională reține că în cazurile în care nu există o legătură între activitatea sindicală și concediere, interdicția de concediere a celor aleși în organele de conducere ale sindicatelor nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, ci este un privilegiu al acestor persoane față de restul salariaților, contravenind astfel dispozițiilor art. 16 din Constituție; mai mult, Curtea Constituțională a reținut că interzicerea absolută a concedierii atât pentru motive care țin de persoana salariatului (necorespunderea profesională cu locul de muncă în care acesta este încadrat), cât și pentru motive care nu țin de persoana salariatului (ex.: desființarea locului de muncă) reprezintă o limitare a activității economice prin îngrădirea dreptului angajatorului de a hotărî cu privire la organizarea activității persoanei juridice.

Or, prin conținutul său, norma prevăzută la art. unic pct. 1 din legea transmisă la promulgare reintroduce soluții legislative constate ca fiind neconstituționale, cu ignorarea efectelor deciziilor Curții Constituționale. În acest context, subliniem că instanța de contencios constituțional a statuat constant că adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curții Constituționale, prin care se tinde la păstrarea soluțiilor legislative afectate de vicii de neconstituționalitate, încalcă Legea fundamentală. De asemenea, în acord cu această jurisprudență, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta, soluția fiind aceeași și pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995; Decizia nr. 1.415/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009; Decizia nr. 1018/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010). Din această perspectivă, a jurisprudenței Curții Constituționale, și având în vedere dispozițiile art. 147 alin.(4) din Constituție, potrivit cărora deciziile instanței de contencios constituțional sunt obligatorii pentru toate autoritățile publice, apreciem că se impune reanalizarea, de către Parlament, a prevederilor art. unic pct. 1 din legea transmisă la promulgare.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.

SALVATORII SMURD,MEDICUL DUMEA MIHAELA,ASISTENTUL MEDICAL PRINCIPAL SANDU ADRIAN -GABRIEL,COMANDORUL GAVRIL ILIE DORU SI CAPITANUL-COMANDOR SOCAE CONSTANTIN VOICU ,CAZUTI LA DATORIE,JOI 2 IUNIE 2016 IN R.MOLDOVA ,DECORATI POST-MORTEM!,CONDOLEANTE FAMILIILOR INDURERATE,CONDOLEANTE ROMANIA!

4 iun.

Președintele Klaus Iohannis a semnat, sâmbătă, decretele de decorare post-mortem a salvatorilor SMURD care și-au pierdut viața după ce s-au prăbușit joi cu elicopterul în Republica Moldova.

„Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat, sâmbătă, decretele de decorare post-mortem a medicului Dumea Mihaela, a asistentului medical principal Sandu Adrian-Gabriel, a comandorului Gavril Ilie Doru și a căpitan-comandorului Șocae Constantin Voicu, căzuți la datorie joi, 2 iunie, în Republica Moldova”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale transmis sâmbătă AGERPRES.

Astfel, pentru înaltul profesionalism, umanismul și spiritul de sacrificiu dovedite în numeroase acțiuni de salvare a vieților omenești la care au participat în cadrul SMURD Iași, președintele Iohannis a conferit post-mortem: Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler medicului Mihaela Dumea, Crucea Națională „Serviciul Credincios” clasa a III-a asistentului medical principal Adrian-Gabriel Sandu; Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari comandorului Ilie Doru Gavril și căpitan-comandorului Constantin Voicu Șocae.

Decorările au fost făcute la propunerea ministrului Sănătății, Vlad Vasile Voiculescu, respectiv a ministrului Afacerilor Interne, Petre Tobă.

AGERPRES

67 DE CANDIDATI PENTRU 7 PRIMARII,IN „BATALIA PENTRU CAPITALA!”

4 iun.

Cei mai puţini candidaţi la Primăria Generală din ultimii 24 de ani. Câţi parlamentari au fost aruncaţi în cursă. De la 271 la 55 de candidaţi.

Un singur primar din 7 a supravieţuit

În Bucureşti, în cursa pentru cele 7 posturi de primari (prmăria generală + primăriile de sector) s-au înscris 67 de candidaţi. Pentru primăria generală, 12 candidaţi se vor bate pentru fotoliul lăsat liber de Sorin Oprescu, iar pentru primăriile celor 6 sectoare, sunt 55 de aspiranţi la funcţia de primar. De menţionat că doar un singur primar în exerciţiu îşi va apăra mandatul. Este vorba de Robert Negoiţă (PSD) primarul sectorului 3. Un alt fost ales în 2012, dar care şi-a pierdut mandatul din cauza problemelor de ordin penal, Marian Vanghelie, îşi încearcă şi el norocul. În afară de liberalul Rareş Mănescu (S6) care nu mai candidează, ceilalţi primari aleşi în 2012 au pierdut mandatul tot pe motiv de …justiţie: Sorin Oprescu (Primăria generală), Andrei Chiliman (S1), Neculai Onţanu (S2), Cristian Popescu Piedone (S4).

Candidaţii la primăria generală a Bucureştiului

  • Gabriela Firea (AE PSD + UNPR) – senator

  • Cătălin Predoiu (PNL)

  • Daniel Barbu (ALDE) – senator

  • Bogdan Diaconu (PRU) – deputat

  • Nicuşor Dan (USB)

  • Robert Turcescu (PMP)

  • Adrian Severin (PDS)

  • Mircea Amariţei (Prodemo)

  • Niculae Neamţu (PR)

  • Petrică Dima (PSR)

  • Iulia Gorea (PNŢCD

  • Cătălin Berenghi (independent)

Cursa pentru primăria generală între 1992 şi 2012

  • 2012 – 16 candidaţi

  • 2008 – 20 de candidaţi

  • 2004 – 24 de candidaţi

  • 2000 – 35 de candidaţi

  • 1996 – 47 de candidaţi

  • 1992 – 35 de candidaţi

Doar 5 formaţiuni au candidaţi la toate sectoarele

Doar 5 formaţiuni politice, PNL, ALDE, PDS, PRU şi Alianţa electorală PSD + UNPR, au candidaţi pentru funcţia de primar la „capitală” şi la cele 6 sectoare. Alte două partide, USB şi PMP au câte 6 candidaţi, ambele neavând pe nimeni la primăria sectorului 5.

14 parlamentari aruncaţi în luptă

  • Un număr de 14 parlamentari au fost aruncaţi în bătălia pentru Bucureşti, 3 dintre ei, la primăria generală. Doar în sectorul 4 nu există vreun candidat care să fie senator sau deputat. Pe partide, avem următoarea situaţie: PNL – parlamentari, PSD – 4, ALDE, PMP, PRU, PER şi PSRO – câte 1.

  • Printre cei 12 candidaţi la primăria generală se află şi un fost candidat la preşedinţie, în 2014. Este vorba de Mircea Amariţiei, unicul reprezentant (la nivelul întregii ţări) al Partidului Prodomo în alegeri. Pe 2 noiembrie 2014, Amariţei a obţinut 7.895 de voturi, dintre care 802 în Bucureşti.

  • În afară de Robert Negoiţă (primar în exerciţiu) şi Marian Vanghelie (ales în 2012), printre candidaţi se mai află un fost primar: este vorba de independentul Gheorghe Pădure care vrea „să-şi ia înapoi” primăria din sectorul 1, pe care a mai câştigat-o, tot ca independent, în 1996.

  • Nicuşor Dan şi Petrică Dima sunt la a doua „strigare” (prima în 2012) în ceea ce priveşte primăăria generală. Alţi veterani: Cătălin Stoichiţă a mai încercat în 2004 şi 2012 la sectorul 4, Ioan Dinuţă (dar sub culorile PNŢCD) în 2000 şi 2004 la sectorul 6, Ştefan Florescu şi Gigel Andrabulea (dar la sectorul 1 şi la PNG) au mai candidat în 2012, iar Dan Tudorache în 2008, tot la sectorul 1.

Candidaţii la “sectoare”

Sectorul 1:

  • Alexandru Nazare (PNL) – deputat

  • Dan Tudorache (AE PSD + UNPR) – deputat

  • Eugen Tomac (PMP) – deputat

  • Laura Chiriac (ALDE)

  • Clotilde Armand (USB)

  • Ionuţ Chermenschi (PER)

  • Maria Chirtoacă (PDS)

  • Carmen Petroşel (PSR)

  • Andrei Piticaş (PRU)

  • Gheorghe Pădure (Independent)

Sectorul 2

  • Dan Cristian Popescu (PNL) – deputat

  • Dumitru Pelican (PER) – senator

  • Andrei Răzvan Condurăţeanu (PSRO) – deputat

  • Mihai Toader (AE PSD + UNPR)

  • Radu Cristescu (PMP)

  • Stelian Damov (ALDE)

  • Gigel Andrabulea (PDS)

  • Antoneta Bugner (USB)

  • Cezar Marin (PPU)

  • Augustin Hagiu (PRU)

  • Rodica Roman (PSR)

Sectorul 3

  • Robert Negoiţă (AE PSD + UNPR) – primar în funcţie

  • Cristina Pocora (PNL) – deputat

  • Cristian Petrescu (PMP)

  • Elena Petrescu (ALDE)

  • Daniel Ghiţă (PRU)

  • Cristel Sabău (PER)

  • Roxana Wring (USB)

  • Ştefan Vasile (PDS)

  • Gabriel Turceanu (PPU)

  • Constantin Panait (Independent)

Sectorul 4

  • Daniel Băluţă (AE PSD + UNPR)

  • Răzvan Sava (PNL) – primar interimar al Capitalei

  • Ştefan Spridon (ALDE)

  • Ştefănel Dan Marin (PMP) – fost primar interimar al Capitalei

  • Răzvan Bratu (PRU)

  • Dumitru Dobrev (USB)

  • Constantin Filip (PSRO)

  • Constantin Marinescu (PSR)

  • Virgil Nicorescu (PDS)

  • Ovidiu Zară (PML)

Sectorul 5

  • Ovidiu Raeţchi (PNL) – deputat

  • Daniel Florea (AE PSD + UNPR) – deputat

  • Marian Vanghelie (PDS) – fost primar până în aprilie 2015

  • Dan Marian (ALDE)

  • Bogdan Lencu (PRU)

  • Cătălin Stoichiţă (independent)

Sectorul 6

  • Răzvan Mironescu (PNL) – deputat

  • Gabriel Mutu (PSD + UNPR) – senator

  • Ştefan Enache (PMP)

  • Robert Stan (ALDE)

  • MIhai Daneş (USB)

  • Alexandru Magherescu (PDS)

  • Ioan Dinuţă (PRU)

  • Ştefan Florescu (independent)

Bătăliile pentru sectoare între 1996 şi 2012

Dacă este cineva care crede că numărul de 55 de candidaţi la cele 6 primării de sector este unul mare, atunci se înşală amarnic. Acum, concurenţa este „parfum”. Dar în urmă cu 20 de ani, era ca la „Drept” sau la „Medicină” înainte de 1989.

  • 2012 – 109 candidaţi

  • 2008 – 97 candidaţi

  • 2004 – 149 candidaţi

  • 2000 – 219 candidaţi

  • 1996 – 271 candidaţi

  • Sectorul 1: 18 (2012), 15 (2008), 24 (2004), 33 (2000), 45 (1996)

  • Sectorul 2: 16 (2012), 15 (2008), 24 (2004), 36 (2000), 45 (1996)

  • Sectorul 3: 19 (2012), 16 (2008), 25 (2004), 37 (2000), 46 (1996)

  • Sectorul 4: 16 (2012), 17 (2008), 25 (2004), 38 (2000), 44 (1996)

  • Sectorul 5: 21 (2012), 17 (2008), 27 (2004), 38 (2000), 42 (1996)

  • Sectorul 6: 19 (2012), 17 (2008), 24 (2004), 37 (2000), 49 (1996)

STIRILE PRO TV – Daniel Bodnariu in convorbire cu sotii Bodnariu: „Am plans impreuna la telefon. A fost o bucurie pe care nu o pot exprima in cuvinte.”

4 iun.

agnus dei - english + romanian blog

Stirile Pro TV Marius and Ruth

Familia Bodnariu va fi reintregita. Toti cei cinci copiii, luati de autoritatile norvegiene acum aproximativ 7 luni, vor fi inapoiati parintilor. Sotii Bodnariu au transmis ca sunt extrem de fericiti si au plans de bucurie la primirea vestii.

Daniel Bodnariu in convorbire cu sotii Bodnariu: „Am plans impreuna la telefon. A fost o bucurie pe care nu o pot exprima in cuvinte.

Vestea mult asteptata a venit dupa aproape 7 luni de chin pentru sotii Bodnariu, care s-au trezit ca serviciul social pentru protectia copiilor din Norvegia, Barnevernet le-a luat cei 5 copii – trei baieti si doua fete.

Au urmat luni de chin pentru parintii disperati sa isi recupereze copii, dar si luni de solidaritate exprimata de mii de oameni din toata lumea. S-au organizat proteste in Romania dar si in alte 20 de tari de pe 4 continente, prin care oamenii cereau autioritatilor norvegiene sa…

Vezi articolul original 16 cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat asta: