Arhiva | 4:48 pm

GULAGUL SOVIETIC ,DRAMA DEPORTARII ,STRAMUTARII IN SIBERIA A ROMANILOR DE PESTE PRUT,DUPA 75 DE ANI,RANI SANGERANDE PE TRUPUL COMUNITATII ROMANESTI DIN CERNAUTI,GREU INCERCATE DE-A LUNGUL ISTORIEI!

14 iun.

Drama deportării, strămutării și arestării românilor din Bucovina de Nord,Ținutul Herței și Basarabia, constituie, și după 75 ani, o rană sângerândă pe trupul acestei comunități, greu încercate de-a lungul istoriei.

În satele românești din regiunea Cernăuți s-a plâns și se plânge mult. Sunt puține familii care să nu fi pierdut pe cineva drag în Gulagul sovietic sau care să nu aibă apropiați care au trăit ororile acelor vremuri. Aproape în fiecare localitate este ridicată o cruce, în memoria celor care au fost uciși, deportați, care au murit de foame sau frig și care au suferit chinuri de nedescris, pentru că erau români și gospodari.

Campania de deportări a început în noaptea de 13 spre 14 iunie 1941, când în teritoriile anexate de URSS, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, s-a declanșat represiunea bolșevică. Numai într-o singură noapte, mii de români — femei, copii, bătrâni — din regiunea Cernăuți au fost scoși din casele lor, urcați în vagoane de vite și duși în Siberia, de unde puțini s-au mai întors. Este primul val de deportări care a cuprins Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herței, cedate în 1940, peste 30 000 de persoane fiind ridicate în câteva ore și duse în Siberia sau la Cercul Polar de Nord.

Un astfel de destin tragic a avut și Anița Nandriș-Cudla, din satul Mahala, care a fost separată de soț și de mama bolnavă, pe care nu i-a mai revăzut vreodată și a fost deportată împreună cu cei trei copii ai ei și dusă undeva, în apropierea Cercului Polar. Timp de 20 ani, țăranca cu o voință de fier a supraviețuit regimului de înfometare, diverselor boli și muncii într-un mediu extrem de dur, unde și-a crescut cei trei copii și de unde s-a întors în anul 1961, când a continuat să trăiască o nouă perioadă de lipsuri și necazuri. Anița Nandriș, femeia cu doar trei clase primare, a scris povestea supraviețuirii sale, care a fost publicată în cartea de memorii intitulată „20 ani în Siberia. Amintiri din Viață” și care reprezintă una dintre cele mai importante mărturii scrise despre calvarul trăit de români în Gulagul sovietic.

Pentru a marca împlinirea a 75 de ani de la începerea campaniei de deportări, strămutări și arestări din Bucovina de Nord, Ținutul Herței și Basarabia, Institutul Cultural Român, prin Direcția „Românii din afara granițelor”, le-a oferit românilor din regiunea Cernăuți două reprezentații cu piesa „20 de ani în Siberia”, aflată în repertoriul Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, adaptare după cartea Aniței Nandriș.

Spectacolul, un monolog dramatic emoționant, interpretat de actrița Amalia Ciolan, a avut loc, sâmbătă seara, chiar în satul Mahala, al Aniței Nandriș, pe scena Casei de Cultură din localitate, situată aproape de monumentul care îi cinstește memoria și la câteva sute de metri de casa din care a fost ridicată femeia și cei trei băieți ai săi. Spectatorii prezenți în sală, unii dintre ei supraviețuitori ai acelor vremuri sau urmașii celor care au avut de suferit (mai bine de jumătate dintre săteni fiind atunci deportați), au fost foarte emoționați să retrăiască povestea destinului tragic al multora dintre rudele lor, reprezentat pe scenă de tragedia Aniței Nandriș și mulți dintre ei au plâns pe toată perioada reprezentației.

După spectacol, preotul Vasile Covalciuc și soția sa, Maria, nepoata Aniței, ne invită în casa din care femeia a fost ridicată, în urmă cu 75 de ani. Interiorul păstrează amintirea țărăncii simple, dar cu o credință nezdruncinată în Dumnezeu, iar nepoata sa își amintește că primul lucru pe care aceasta îl făcea dimineața era să se așeze în genunchi și să se roage. Urmașii săi ne spun că era o femeie bună, blândă, dar dârză și cu o voință de fier, care a ajutat-o să reziste timp de 25 de ani într-un univers al terorii, frigului și foamei.

Prezent la eveniment, consulul general al României la Cernăuți, Eleonora Moldovan, le spune celor prezenți că „Anița s-a întors acasă, într-un mod mai neobișnuit, așa cum se cuvine eroilor să vină acasă” și că astfel de proiecte culturale derulate de ICR au rolul de a trezi spiritual și identitar comunitatea românească.

„Toate delegațiile oficiale care vizitează localitatea Mahala se închină Aniței Nandriș. Nu e un monument, e un moment istoric Anița Nandriș, de aducere aminte a ceea ce a însemnat viața și istoria pentru comunitățile noastre. Să fim treji și să ne aducem aminte, să împărtășim și să-i învățăm pe copilașii noștri, tânara generație, pentru că uitarea este cel mai mare păcat al nostru”, a afirmat consulul Eleonora Moldovan.

A doua zi, la monumentul ridicat în memoria Aniței Nandriș, din centrul satului Mahala, s-a organizat un eveniment de comemorare și o slujbă de pomenire a celor care au avut de suferit în perioada bolșevică, iar printre cei prezenți s-au numărat și supraviețuitori ai acelor vremuri. Bustul Aniței Nandriș a fost ridicat cu sprijinul Consiliului județean Prahova, în anul 2012.

Aurora Bujeniță, de 80 ani, care a fost deportată cu familia ei pentru că tatăl său a reușit să treacă granița în România, le-a povestit celor prezenți la comemorare chinurile prin care a trecut în Siberia și a mărturisit că doar credința în Dumnezeu a ajutat-o să treacă peste acea perioadă.

„Când ne-am dus în primul lagăr eram 350 de familii și în decurs de un an ne-am întors în Sudostroi, 60 de persoane. Foame, înjosire, mâncați de țânțari. De-amu închipuiți-vă cât de multă lume a rămas. Acolo a rămas bunicul, acolo a rămas sora mamei, Mariuța. Îi arunca în mormânt comun și o lecuță de țărână deasupra. Știe Domnul unde îș și cum îs și cine calcă pe oasele lor. Mama tot timpul ne spunea că trebuie să mergem la patria noastră. Fratele nu vorbea deloc românește, dar eu am ținut minte că mama noaptea grăia cu mine românește. Când am ajuns acasă, casa era fărâmată și distrusă (…) Ne-am întors în anul 1947, anul foametei, și iarăși, de la început, foame și nevoi. Să le fie țărâna ușoară acelora care au rămas în pământuri străine, în țări străine, fără cruce, fără mormânt, fără prohod, fără lumânare. Ce-am suferit numai Domnul știe și numai rugăciunea la Dumnezeu și credința într-însul și sfânta Cruce pe care mi-am făcut-o cu limba, aceia mă ține și în ziua de azi. Scuzați-mă’, povestește Aurora Bujeniță, o bătrână cu un zâmbet senin, dar care mai păstrează încă pe chip durerea acelor vremuri.

La rândul său, profesorul Ilie Popescu, își amintește că într-o noapte, mama sa, împreună cu opt copii, printre care s-a numărat și el, a fost ridicată și trimisă în Kazahstan, purtând vina faptului că soțul său a încercat să treacă granița în România, la Fântâna Albă. Mânată de dorința de a-și proteja copiii, unii foarte mici, femeia i-a scris lui Stalin și, întâmplarea sau miracolul face ca după doi ani să fie eliberată și trimisă acasă. Abia după 45 de ani avea să afle că soțul său a fost condamnat la moarte la Moscova și împușcat. Profesorul Ilie Popescu a publicat povestea supraviețuirii familiei sale și, prin forțe proprii, a amplasat deja șapte cruci, în diverse localități din Bucovina, pentru a cinsti memoria celor care au avut de suferit în Siberia.

„E o rană cicatrizată și când vorbesc o deschid și mă doare extraordinar. Dar trebuie să vorbesc, nu pentru noi, cei care am trecut prin calvarul regimului comunist, ci pentru generațiile ce vin. Că ferească Dumnezeu să se repete ce a fost, nu dorim nimănui. (…) Am amplasat șapte cruci în memoria celor morți și mai am în plan alte trei. De fapt, este istoria neamului meu în piatră și am o bucurie că pot face ceva pentru neamul nostru. Tinerilor vreau să le spun să întărească dragostea de limbă, de cultură, credința în Dumnezeu și să cunoască istoria adevărată. Totul e în mâna lor, ca nu cumva să se repete cele ce s-au întâmplat în istorie. Să nu uitați că sunteți români, pentru că pe noi ne-au ținut dragostea de țară, de limbă, de popor’, afirmă Ilie Popescu.

Sunt însă și supraviețuitori care nu doresc să rememoreze ororile trăite în acele vremuri și pe care noi nici măcar nu ni le putem imagina. Vorbesc cu voce joasă, parcă de teamă că orice cuvânt spus i-ar aduce înapoi în timp, când durerea a fost mult prea mare ca să fie împărtășită cuiva.

Primărița din satul românesc Mahala, Elena Nadriș, rudă cu Anița Nandriș, ne spune că „drama acestor oameni este cunoscută de fiecare casă și nu poate fi uitată, pentru că durerea se transmite din generație în generație”.

La rândul său, academicianul Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți consideră că drama neamului nostru nu poate fi dată uitării și, oricât de mulți ani ar trece, este o rană sângerândă care rămâne în sufletele și în memoria românilor.

„Iată că se împlinesc exact 75 de ani de atunci, de când în Nordul Bucovinei, Nordul Basarabiei, Ținutul Herța au intrat trupele sovietice, aducând, după cum spuneau ele, chipurile, „eliberarea”. În realitate, ceea ce au adus au fost deportările, foametea, incultura, dezrădăcinarea țăranilor noștri de pământul strămoșesc și multe-multe alte păcate care, de-a lungul timpului, s-au multiplicat. Dacă e să vorbim numai de satul Mahala, unde cu ajutorul ICR au avut loc acțiuni de comemorare a foștilor deportați, au fost deportați peste 1500 de oameni, mulți au fost împușcați aici, la prima lor încercare de a trece peste Prut și a fugi în România de teama urgiei bolșevice, la 7 februarie 1941. Apoi, în noaptea de 12 spre 13 iunie au fost ridicate 13 000 de familii de români și duse în Siberia. Și teroarea a continuat și în perioada 44-56, când oamenii noștri au fost ridicați și duși în Siberia. Tragedia neamului nostru este enormă’, ne spune Vasile Tărâțeanu.

Aflat la reprezentațiile piesei „20 ani în Siberia” în satul Mahala și la Cernăuți, directorul Direcției „Românii din afara granițelor” din ICR, Radu Baltasiu, a declarat că aceasta este una dintre cele mai recente perle teatrale ale Teatrului Național, prin care publicul, cu ajutorul ICR, poate avea acces la memoria semnificativă prin manifestări ale culturii majore, pornind de la mărturii locale, organice, țărănești.

„Monologul Amaliei Ciolan face apel la cel mai puternic transfigurator la care are acces omul: lacrima mântuitoare a suferinței întru credință, neam și țară. Momentul începutului răului lumii este foarte bine surprins în dramatizare, în spiritul memoriei Aniței, care scria despre noaptea de iunie 1941: „Când a început să scoată lumia din casă, să încarce pe mașini, s-a început un zgomot prin sat, de îți păria că e sfârșitul lumii”. Și sfârșit a fost pentru 20 de ani și mai bine. Crucea acestor martiri este una dintre cele mai solide legături dintre România și comunitățile sale istorice, de dincolo de frontieră, și totodată una dintre cele mai frumoase experiențe de rezistență neprihănită, fără ură, adevărat model european de integrare între state. Institutul Cultural Român prin Direcția Românii din Afara Granițelor își propune să fructifice și să tezaurizeze aceste elemente de substanță, mărturii, prin acțiuni culturale de teatru, conferințe, comemorări”, a declarat Radu Baltasiu.

Acesta a punctat faptul că memoriile Aniței, reprezintă „un adevărat requiem scris de o țărancă care a reușit să înfrângă un imperiu” și a apreciat jocul magistrat al Amaliei Ciolan, „una dintre cele mai rafinate actrițe ale momentului, de mare forță interpretativă”.

De altfel, actrița Amalia Ciolan a mărturisit că în momentul în care a aflat că va juca în satul Mahala și la Cernăuți, a simțit o responsabilitate enormă, ținând cont că mulți dintre spectatori au trăit acele vremuri, dar recunoaște că acești oameni și sufletul lor i-au luat greutatea de pe umeri și au făcut-o să se simtă ca în imponderabilitate.

„În momentul în care am intrat aici m-am simțit foarte „acasă”, Mi-am dat seama că istoria a creat disensiuni între oameni, că oamenii aceștia au fost deportați, au fost obligați să plece de aici, dar spiritul lor a rămas. (…) Și atunci, fără să spun cuvinte prețioase, m-am simțit ca acasă, ca și cum am venit la bunicii mei. M-am simțit bine, m-am simțit emoționată și într-o permanentă fericire. (…) Iar mesajul cel mai curat și cel mai simplu al piesei este mesajul uman. Aproape nu are importanță că Anița este româncă, deși contează foarte mult că-i din neamul acesta. Dar, uman, ea conține ceea ce este mai valoros în om: dragostea de pământ, dragostea de familie și dragostea de Dumnezeu. Dacă avem lucrurile astea în noi, putem să învingem orice greutate ne vine”, a afirmat Amalia Ciolan.

În satele românești din regiunea Cernăuți se plânge mult și acum, la 75 de ani de la tragicele evenimente. Oamenii ridică în continuare cruci pentru a cinsti memoria celor care au suferit în acele timpuri, care au plecat și nu s-au mai întors. Așa este cazul satului Budineț, unde bătrâna Floarea Dumitriuc, de 92 de ani, are grijă, în fiecare zi, de un monument pe care l-a amplasat în livada familiei, după ce a visat nopți la rândul că trebuie să pună ridice o cruce pentru sătenii, care au pierit pe pământurile străine.

Dar cele mai importante monumente ridicate în regiunea Cernăuți sunt în sufletele oamenilor, care nu pot și vor să uite, și în memoria comunității, pe care durerea extremă a determinat-o să rămână neclintită în credință și în dragostea de neam.

AGERPRES

PRESEDINTELE ITALIEI ,SERGIO MATTARELLA,DECORAT DE GUVERNATORUL OCULTEI MONDIALE USA+UE,CU ORDINUL NATIONAL”STEAUA ROMANIEI” IN GRAD DE COLAN!

14 iun.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat, în cadrul discuțiilor cu omologul italian, Sergio Mattarella, aflat la București, necesitatea continuării eforturilor comune de sprijinire a comunității românești din Italia și de creștere a participării românilor la viața socială, dar și politică din Peninsulă.

„Am avut astăzi, cu omologul meu, convorbiri consistente, în spiritul Parteneriatului Strategic Consolidat existent între România și Italia și al relației cu totul speciale pe care țările noastre o împărtășesc. Vorbim despre o relație marcată de prezența unei comunități românești foarte importante în Italia și a unei însemnate comunități italiene, în cea mai mare parte comunitate de afaceri, în România, care se adaugă minorității italiene istorice din țara noastră. Îi mulțumesc și pe această cale președintelui Mattarella, pentru că este un interlocutor deschis problematicii comunității românești din Italia și una dintre vocile influente care încurajează permanent procesul de integrare a acesteia, cu menținerea identității românești. Din această perspectivă, în cadrul convorbirilor, am subliniat necesitatea continuării eforturilor comune de sprijinire a comunității românești din Italia și de creștere a participării românilor la viața socială, dar și politică din Peninsulă”, a spus Iohannis, în declarația comună cu președintele italian, Sergio Mattarella.

Iohannis a mai spus că, în paralel, trebuie continuate eforturile pentru păstrarea identității lingvistice și culturale a comunității românești, precum și pentru valorificarea potențialului economic foarte important al acesteia în relația bilaterală.

Șeful statului a mai precizat că a convenit cu președintele Italiei aducerea cooperării economice la un nou nivel, arătând că schimburile comerciale au atins deja, la sfârșitul anului 2015, o valoare record de peste 13 miliarde euro, Italia fiind al doilea partener comercial al României.

„Am stabilit, totodată, că este foarte importantă creșterea investițiilor italiene în România, în special în sectoare cu valoare de antrenare mare pentru ansamblul economiei”, a adăugat Iohannis.

„Vizita președintelui Mattarella este pentru mine o confirmare a faptului că relația dintre România și Italia va rămâne una privilegiată și se va consolida în continuare, în spiritul puternicei tradiții de prietenie și colaborare care ne leagă”, a mai declarat președintele Iohannis.

La rândul său, șeful statului italian a declarat că românii din Italia reprezintă o comunitate din ce în ce mai bine integrată.

„Prietenia dintre România și Italia este una cu adevărat profundă. Avem în comun un vast patrimoniu istoric și cultural, rădăcini puternice, solide, care vin din antichitate și care explică de ce în Italia este o comunitate românească puternică și, pe de altă parte, în România un număr mare de italieni care participă la viața economică și culturală a țării. În Italia comunitatea românească mare este prețuită și este din ce în ce mai bine integrată. Comunitatea italiană din România este la rândul ei dinamică și activă și sunt două manifestări ale prieteniei care există nu numai între instituțiile din România și din Italia, dar mai ales la nivelul celor două popoare, iar această condiție a fost întărită de apartenența comună la UE și NATO”, a spus Mattarella.

El a adăugat că nivelul de cooperare dintre cele două țări este cu adevărat exemplar, inclusiv în interiorul UE.

Președintele Iohannis i-a conferit omologului său italian Ordinul Național „Steaua României” în grad de Colan. Și președintele Italiei i-a conferit lui Klaus Iohannis Ordinul Național „Steaua Italiei” în grad de Colan.

SECRETARUL GENERAL OTAN ,JENS STOLTENBERG:”NATO NU-SI VA EXTINDE PREZENTA IN ROMANIA!”

14 iun.

NATO va trimite în România noi unităţi, pe lângă batalioanele pe care le va desfăşura în ţările baltice şi Polonia, a anunţat secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, în cadrul unei întâlniri cu miniştrii Apărării din statele NATO care se desfăşoară la Bruxelles.

Discuţiile de la Bruxelles, care se vor concretiza la Summitul NATO de la Vraşovia, au loc când NATO desfăşoară cel mai amplu exerciţiu militar în Estul Europei după Războiul Rece – Anaconda 2016, în Polonia – la care participă 31.000 de militari şi mii de vehicule din 24 de state membre.

„Vom lua măsuri privind o prezență corespunzătoare pentru regiunea de sud-est, cu elemente terestre construite în jurul unei brigăzi multinaționale”, a spus Stoltenberg. De regulă, o brigadă numără 5.000 de militari. Conducerea brigăzii respective ar urma să revină României, scrie presa internaţională. România s-a oferit să pună la dispoziţie facilităţi pentru cartierul general al brigăzii, care “va organiza şi va facilita activităţile NATO în regiune legate de exerciţii şi de măsurile de reasigurare a aliaţilor”, după cum a declarat Stoltenberg. Propunerea va fi discutată în detaliu şi “decizia va fi luată mai târziu”, a spus Stoltenberg.

“Nu căutăm o confruntare cu Rusia, nu vrem un nou Război Rece”, a spus Stoltenberg înainte de întrunirea din Bruxelles. „NATO va continua să protejeze şi să apere toţi aliaţii de orice ameninţare”, a adaugat el.

Prezenţa unei brigăzi multinaţionale în România este discutată de catre ministrul Apărării, Mihai Motoc, de luni bune. Acesta declara în luna martie că România are în vedere dezvoltări operaţionale în toate domeniile in zona Marii Negre: aerian, maritim și terestru. “Mai concret, am abordat unele aspecte legate de asigurarea unei prezențe aliate de nivel brigadă multinațională în România și, de fapt, cu funcțiuni pentru zona de ansamblu de responsabilitate comună a României și Bulgariei, o prezență consolidată, multinațională, rotațională, deci cvasipermanentă, respectiv un cadru consolidat de pregătire și exerciții la Marea Neagră”, declara atunci ministrul român, după o întâlnire cu omologul bulgar.

Ministrul român a făcut referire în acest an şi iniţiativa creării unei flote comune NATO în marea Neagră. „Forma pe care o va imbraca prezenta navala aliata la Marea Neagra depinde de ce vor spune riveranii aliati. Avem si parteneri ai NATO care sunt riverani si ale caror idei si contributie ne intereseaza si trebuie vazut cum arata lucrurile in planurile de ansamblu ale organizatiei ca atare”.

Deciziile de la Bruxelles sunt luate cu trei săptămani inainte de Summitul NATO de la Varşovia, o întâlnire extrem de importantă în contextul relaţiilor tot mai tensionate dintre Rusia si Occident şi al încălcării flagrante dreptului internaţional de către Rusia în Ucraina.

Aliaţii din zona sudică a flancului estic al NATO insistă ca alianţa să-şi extindă prezenţa militară în Marea Neagra, acolo unde Rusia deţine o flotă, şi să trimita mai multe trupe in regiune. NATO doreşte să contracareze prezenţa militară rusă în Crimeea cu atât mai mult cu cât Marea Neagră are o importanţă strategică şi economică majoră.

Marţi, 14 iunie, NATO a decis să desfăşoare o nouă forţă şi în ţările baltice şi în Polonia, un ultim pas dintr-o serie de măsuri menite sa descurajeze acţiunile agresive al Rusiei. Este vorba de trimiterea a 4.000 de militari susţinuţi de o forţă de reacţie rapidă, care să descurajeze repetarea unui scenariu precum cel din Crimeea.

Aliaţii din nordul flancului estic au salutat trimiterea a patru batalioane din SUA, Marea Britanie, Germania si (posibil) Canada. Însă Polonia şi statele baltice vor mai multe asemenea măsuri de descurajare. Este vorba în primul rând de un sistem de apărare antirachetă, care să implice interceptori precum şi avioane NATO cu o prezenţa mult mai consistentă decât acum în ţările baltice.

Toate desfăşuarile de forte ale NATO se realizează pe baza aşa-numitei Forţe de Reacţie al NATO, creată în 2003 pentru a participa nu numai la actiuni de apărare colectivă, ci şi la operaţiuni de menţinere a păcii, misiuni umanitare şi management al crizei. După agresiunea rusă în Ucraina, la Summitul NATO din 2014 din Ţara Galilor, această structură a căpătat un vârf de lance – Readiness Joint Task Force, formată din cinci batalioane sprijinte de forţe aeriene si navale. La baza acestui vârf de lance al NATO stau mai multe Unităţi de Integrare NATO care sunt distribuite în Bulgaria, România, ţările baltice şi Polonia începând din 2015. Toate aceste unitati, cu rolul de a asigura desfăşurarea rapidă şi eficientă a forţelor NATO, vor fi operationale la momentul Summitului de la Varşovia. La aceste structuri se adaugă apărarea antirachetă a NATO, din care fac parte un radar în Turcia, sistemul de interceptori Aegis de la Deveselu şi un nou sistem în Polonia (ce va fi finalizat în 2018).

CELEBRUL LOBBYST ,AFACERISTUL AMERICAN ,JEFFREY FRANKS,FOSTUL NEGOCIATOR DANSATOR FMI ,PRELEGERE LA MFP!

14 iun.

Celebrul negociator al Fondului Monetar Internațional (FMI) din vremea crizei economice, Jeffrey Franks, s-a întors după patru ani în România și a ținut un discurs în cadrul unei dezbateri organizată de Ministerul Finanțelor Publice în care a spus că observă îmbunătățiri evidente în economie, dar a adăugat că e preferabil să vadă o creștere economic de 3,5% pe an pe o perioadă de 10 ani decât o creștere de peste 4,5% pe cinci ani și apoi să vină iar o criză.

“România trebuie să ia măsuri pentru a-şi asigura creşterea economică pentru câteva decenii, în loc să privească doar de la un an la altul. Eu aş prefera să văd România crescând cu 3,5% pe an timp de zece ani, decât să o văd crescând cu 4,5% timp de cinci ani şi apoi să vedem o criză economică. Acesta este pericolul cu care ţara se confruntă acum”, a declarat marţi Franks.

Conform acestuia, economia României poate să crească şi cu 4% anual, însă, pentru ca această creştere să fie sustenabilă, autorităţile trebuie să stimuleze investiţiile, să crească rata de absorbţie a fondurilor europene şi să rezolve problemele din companiile de stat, prin privatizare sau prin alte modalităţi de a atrage capital privat la acestea. Franks consideră că România este pe punctul de a repeta greşelile făcute în trecut. “Creşterea economică în România nu este acum atât de mare cât a fost în perioada pre-criză. Dar nu ne dorim să fie la fel de mare, pentru că atunci s-a dovedit a fi nesustenabilă. Întrebarea cu care ne confruntăm acum este dacă unii din paşii care au fost făcuţi în domeniul taxelor şi salariilor în ultimul an conduc la menţinerea stabilităţii sau vin în contradicţie cu aceasta. Cred cu adevărat că trebuie să fim atenţi să nu repetăm aceleaşi greşeli în România făcute în trecut”, a mai spus reprezentantul FMI. Franks a spus că în 2009, după perioada de boom, economia României a fost în colaps, cu un deficit bugetar de peste 7% din PIB, un deficit de cont curent de peste 10% şi cu o inflaţie de aproape 10%, ceea ce a prăbuşit economia. În acest moment, a afirmat fostul negociator, situaţia economică a României este mult mai bună, este stabilizată, dar trebuie făcut ca politicile economice să fie prociclice, iar România să aibă rezerve suficiente pentru a putea face faţă unor eventuale crize, a menţionat el.

El a dat ca exemplu Coreea de Sud sau Singapore, ţări care au avut politici economice sustenabile multe decenii şi au reuşit să aibă economii performante. Ministrul de Finanțe, Anca Dragu, care a făcut parte din echipa FMI în perioada de criză, a susţinut la conferinţă că această creştere economică a României de acum este sustenabilă. Doctor in economie la Harvard, masterand la Oxford și Princeton, Jeffrey R. Franks reprezintă prototipul „băieților deștepți” de la FMI. A venit să „salveze” România după ce, anterior, a fost în Argentina, Ecuador și Ucraina, în timpul crizelor financiare.

În Argentina are o imagine devastatoare după ce a fost acuzat că ar fi contribuit la falimentul țării din 2001. Franks a avut un mandat de peste trei ani în România, început în 2009 și terminat în luna mai 2012. România a încheiat în 2009 un acord de 20 miliarde euro cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, care a fost prelungit în 2011 cu unul de tip preventiv de 5 miliarde euro. La plecarea sa din funcția de negociator șef cu România, Jeffrey Franks, a spus că părăsește țara noastră cu sentimentul realizării unor progrese, dar şi cu păreri de rău pentru unele eşecuri cum ar fi întârzierea privatizărilor şi a numirii managerilor privaţi la companiile de stat, în timp ce eternele arieratele rămân o mare problemă pentru România. Pe parcursul primului acord, Franks s-a remarcat printr-o anumită flexibilitate în negocierile cu autorităţile române, susţinând în mod constant acordarea de derogări pentru neîndeplinirea ţintelor legate de reducerea arieratelor.

La categoria rezultate favorabile ale acordurilor cu FMI Franks a amintit stabilitatea macro, creşterea rezervei valutare a BNR, constituirea unui buffer consistent de lichidităţi la Finanţe, dar şi ajustarea deficitului bugetar. În cazul absorbţiei fondurilor europene, progresele sunt minime, după cum constată şi oficialul Fondului. După primul acord cu FMI, parafat în 2009 şi finalizat în primăvara anului 2011, marea dezamăgire a lui Jeffrey Franks era faptul că economia nu a revenit pe creştere.

ZORO -ZGONEA CU JALBA IN PROTAP LA CCR!

14 iun.

Fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a sesizat recent CCR cu privire modificarea Regulamentului Camerei, afirmând că sesizarea va fi judecată pe 21 iunie.

”În concordanţă cu prevederile Regulamentului, preşedintele Camerei este singurul abilitat în afară de grupurile parlamentare. Bineînţeles (că am sesizat CCR-n.r.) şi va fi judecată pe 21 iunie. Am depus sesizarea în urmă cu câteva zile, în termenul legal”, a declarat fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea pentru Mediafax.

El a afirmat că a invocat în sesizarea făcută la CCR faptul că prin modificările aduse Regulamentului Camerei Deputaţilor se încalcă ”tot ce este strict legat de atribuţiile constituţionale”.

”Am atras atenţia că modificările la Regulament, în forma în care au fost făcute, încalcă prevederi ale CCR (…) Acolo sunt câteva noţiuni care au fost modificate neregulamentar de Comisia de regulament şi au fost încălcate de la articolul 85 până la articolul 155. Am atras atenţia că sunt câteva expresii care redefinesc dreptul şi CCR este singura care se poate pronunţa asupra constituţionalităţii modificărilor aduse Regulamentului Camerei. Modificările care au fost făcute nu respectă spiritul Constituţiei, din punctul meu de vedere. Ele sunt aplicabile, ieri a fost făcută revocarea preşedintelui, ceea ce înseamnă că din expresia pe care o folosesc constituţionaliştii este un act legal şi regulamentar, dar neconstituţional”, a spus Valeriu Zgonea.

Deputaţii au adoptat săptămâna trecută şi modificările la regulamentul Camerei cu 204 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi 88 de abţineri, introducând două noi modalităţi de revocare a preşedintelui acestui for- prin vot sau prin retragerea sprijinului politic. Luni, Zgonea a fost înlăturat din funcție.

Plenul Camerei Deputaților „a luat act” luni de încetarea de drept a calității de președinte al acestui for și de membru în Biroul permanent a lui Valeriu Zgonea, ca urmare a pierderii sprijinului politic din partea grupului parlamentar al PSD, partid care l-a exclus recent.

GHIOCEL SI BOMBONICA I-AU TRAS TEAPA FOSTULUI PREMIER VICTOR PONTA!

14 iun.

Deputatul PSD Florin Iordache va rămâne interimar la șefia Camerei Deputaților. Decizia a fost luată marți după o şedinţă a Comitetului Executiv al PSD care a durat doar o oră. Potrivit unor surse, la propunerea lui Liviu Dragnea s-a votat ca la șefia Camerei să se mențină interimatul până la alegerile parlamentare, astfel că Victor Ponta pierde președinția Camerei, după ce luni și-a anunțat candidatura pentru acest post. Comitetul Executiv al PSD s-a reunit marți la ora 14.00 pentru a decide, printre altele, pe cine va susține la șefia Camerei Deputaților după mazilirea lui Valeriu Zgonea.

UPDATE Liviu Dragnea, înainte de ședință: „Astăzi, unii dintre noi trebuie să dea un test de răbdare, de inteligență, de maturitate și responsabilitate. La finalul întâlnirii eu o să le fac astăzi o propunere pe care sigur o vor accepta”.

Înainte de reuniunea de marți, Victor Ponta nu mai era nici el sigur de candidatura sa la șefia Camerei Deputaților: „Hai să ne lămurim un pic. Eu nu m-am trezit așa, deodată, că vreau funcții, pentru că am avut. În campanie, domnul Dragnea și mulți colegi de-ai mei mi-au zis să mă implic, m-am implicat, mi-au zis că ar fi bine să fiu la Cameră. Am zis: bine, de acord. Acum e foarte simplu, dacă domnul Dragnea mă susține candidez la Cameră, dacă nu mă susține nu candidez, pentru că nu vreau să ne certăm în PSD. Pune domnia sa pe cine crede că e mai bun decât mine. Deci, nu e niciun conflict și nu se întâmplă nimic. E decizia domnului Dragnea, mă susține, mă duc, nu mă susține, nu candidez”, a declarat Ponta, înainte de ședința CExN al PSD.

Ponta a adăugat că, după ședința CExN, se va vedea dacă Dragnea îl susține pentru preluarea funcției de șef al Camerei. „Odată a zis că mă susține, acum nu știu exact ce a decis. Aflăm acum, nu e nicio supărare, nu se supără nimeni, nu se ceartă nimeni și, gata, s-a terminat”, a spus fostul premier.

Venirea lui Victor Ponta în fruntea Camerei Deputaților era sub semnul întrebării încă de luni. Ponta și-a anunțat luni public „intenția” de a-și depune candidatura în PSD pentru președinția Camerei, anunț primit cu iritare de Liviu Dragnea, iar ultimele informații vehiculate marți pe rețelele de socializare arătau că nu fostul premier va fi alesul partidului.

Luni, în cărți pentru șefia Camerei erau deputatul PSD Florin Iordache și Victor Ponta.

Întrebat luni despre cine ar corespunde profilului de preşedinte al Camerei Deputaţilor, printre numele vehiculate fiind Victor Ponta şi Florin Iordache, Dragnea a răspuns că nu îl va propune şef al Camerei pe cel care ar fi mai potrivit pentru a-i sta alături în campania pentru parlamentare.

”Eu îl pun pe fiecare la locul lui. Ca într-o echipă. Dacă eu am nevoie de cineva să meargă cu mine în campanie, să meargă cu mine în campanie electorală, nu o să îi pun ciocănelul în mână la Cameră să stea să dea cuvântul la parlamentari”, a spus Dragnea, dând de înţeles că opţiunea sa nu este Ponta.

INTERLOPUL ELAN SCHWARTZENBERG,FOSTUL SOT AL MIHAELEI RADULESCU CONVERTITA LA RELIGIA EBRAICA,URMARIT INTERNATIONAL!

14 iun.

Șeful Poliției Române, Bogdan Despescu, a anunțat marți că s-a cerut urmărirea internațională în cazul omului de afaceri Elan Schwartzenberg, pe numele căruia a fost emis un mandat de arestare în lipsă.

Elan Schwartzenberg este cercetat pentru complicitate la dare de mită, fiind acuzat că l-a ajutat pe Avraham Morgenstern să îi dea lui Radu Mazăre suma de 175.000 de euro în scopul facilitării câștigării unei licitații pentru construirea Campusului social ”Henri Coandă”.

„Are emis un mandat de arestare preventivă în lipsă, a fost pus în urmărire națională, iar o a doua etapă desfășurată de Poliția Română se referă la solicitarea către instanța de judecată pentru eliberarea unui mandat european de arestare preventivă și, în același timp, am solicitat urmărirea internațională. Instanța nu s-a pronunțat în acest caz, în funcție de decizia instanței vom acționa ca atare”, a spus Despescu.

Acesta a mai precizat că, în prezent, se desfășoară procedura de eliberare a mandatului european de arestare preventivă și a dat asigurări că Poliția Română va efectua toate activitățile procedurale.

%d blogeri au apreciat asta: