SECRETARUL GENERAL OTAN ,JENS STOLTENBERG:”NATO NU-SI VA EXTINDE PREZENTA IN ROMANIA!”

14 iun.

NATO va trimite în România noi unităţi, pe lângă batalioanele pe care le va desfăşura în ţările baltice şi Polonia, a anunţat secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, în cadrul unei întâlniri cu miniştrii Apărării din statele NATO care se desfăşoară la Bruxelles.

Discuţiile de la Bruxelles, care se vor concretiza la Summitul NATO de la Vraşovia, au loc când NATO desfăşoară cel mai amplu exerciţiu militar în Estul Europei după Războiul Rece – Anaconda 2016, în Polonia – la care participă 31.000 de militari şi mii de vehicule din 24 de state membre.

„Vom lua măsuri privind o prezență corespunzătoare pentru regiunea de sud-est, cu elemente terestre construite în jurul unei brigăzi multinaționale”, a spus Stoltenberg. De regulă, o brigadă numără 5.000 de militari. Conducerea brigăzii respective ar urma să revină României, scrie presa internaţională. România s-a oferit să pună la dispoziţie facilităţi pentru cartierul general al brigăzii, care “va organiza şi va facilita activităţile NATO în regiune legate de exerciţii şi de măsurile de reasigurare a aliaţilor”, după cum a declarat Stoltenberg. Propunerea va fi discutată în detaliu şi “decizia va fi luată mai târziu”, a spus Stoltenberg.

“Nu căutăm o confruntare cu Rusia, nu vrem un nou Război Rece”, a spus Stoltenberg înainte de întrunirea din Bruxelles. „NATO va continua să protejeze şi să apere toţi aliaţii de orice ameninţare”, a adaugat el.

Prezenţa unei brigăzi multinaţionale în România este discutată de catre ministrul Apărării, Mihai Motoc, de luni bune. Acesta declara în luna martie că România are în vedere dezvoltări operaţionale în toate domeniile in zona Marii Negre: aerian, maritim și terestru. “Mai concret, am abordat unele aspecte legate de asigurarea unei prezențe aliate de nivel brigadă multinațională în România și, de fapt, cu funcțiuni pentru zona de ansamblu de responsabilitate comună a României și Bulgariei, o prezență consolidată, multinațională, rotațională, deci cvasipermanentă, respectiv un cadru consolidat de pregătire și exerciții la Marea Neagră”, declara atunci ministrul român, după o întâlnire cu omologul bulgar.

Ministrul român a făcut referire în acest an şi iniţiativa creării unei flote comune NATO în marea Neagră. „Forma pe care o va imbraca prezenta navala aliata la Marea Neagra depinde de ce vor spune riveranii aliati. Avem si parteneri ai NATO care sunt riverani si ale caror idei si contributie ne intereseaza si trebuie vazut cum arata lucrurile in planurile de ansamblu ale organizatiei ca atare”.

Deciziile de la Bruxelles sunt luate cu trei săptămani inainte de Summitul NATO de la Varşovia, o întâlnire extrem de importantă în contextul relaţiilor tot mai tensionate dintre Rusia si Occident şi al încălcării flagrante dreptului internaţional de către Rusia în Ucraina.

Aliaţii din zona sudică a flancului estic al NATO insistă ca alianţa să-şi extindă prezenţa militară în Marea Neagra, acolo unde Rusia deţine o flotă, şi să trimita mai multe trupe in regiune. NATO doreşte să contracareze prezenţa militară rusă în Crimeea cu atât mai mult cu cât Marea Neagră are o importanţă strategică şi economică majoră.

Marţi, 14 iunie, NATO a decis să desfăşoare o nouă forţă şi în ţările baltice şi în Polonia, un ultim pas dintr-o serie de măsuri menite sa descurajeze acţiunile agresive al Rusiei. Este vorba de trimiterea a 4.000 de militari susţinuţi de o forţă de reacţie rapidă, care să descurajeze repetarea unui scenariu precum cel din Crimeea.

Aliaţii din nordul flancului estic au salutat trimiterea a patru batalioane din SUA, Marea Britanie, Germania si (posibil) Canada. Însă Polonia şi statele baltice vor mai multe asemenea măsuri de descurajare. Este vorba în primul rând de un sistem de apărare antirachetă, care să implice interceptori precum şi avioane NATO cu o prezenţa mult mai consistentă decât acum în ţările baltice.

Toate desfăşuarile de forte ale NATO se realizează pe baza aşa-numitei Forţe de Reacţie al NATO, creată în 2003 pentru a participa nu numai la actiuni de apărare colectivă, ci şi la operaţiuni de menţinere a păcii, misiuni umanitare şi management al crizei. După agresiunea rusă în Ucraina, la Summitul NATO din 2014 din Ţara Galilor, această structură a căpătat un vârf de lance – Readiness Joint Task Force, formată din cinci batalioane sprijinte de forţe aeriene si navale. La baza acestui vârf de lance al NATO stau mai multe Unităţi de Integrare NATO care sunt distribuite în Bulgaria, România, ţările baltice şi Polonia începând din 2015. Toate aceste unitati, cu rolul de a asigura desfăşurarea rapidă şi eficientă a forţelor NATO, vor fi operationale la momentul Summitului de la Varşovia. La aceste structuri se adaugă apărarea antirachetă a NATO, din care fac parte un radar în Turcia, sistemul de interceptori Aegis de la Deveselu şi un nou sistem în Polonia (ce va fi finalizat în 2018).

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: