Arhiva | 9:55 pm

CODRUTA LASCU,FOSTA KOVESI ,SEFA DNA ZDROBITA DE COMPLETUL CELOR 9 MAGISTRATI DE LA CCR!

15 iun.

S-a dovedit ca DNA a mintit populatia cand arunca petarde in piata, acuzand ca infractiunea de abuz in serviciu va fi dezincriminata ca efect al deciziei CCR si ca prezumtivii infractori ar putea scapa fara sa raspunda in fata legii. Judecatorii CCR nu s-au lasat intimidati de presiunile infernale ale DNA si au declarat neconstitutional textul din Codul penal care defineste infractiunea de abuz in serviciu, in sensul ca o asemenea infractiune nu poate fi comisa decat daca un functionar savarseste sau nu un act cu incalcarea cu intentie a legii.

Hotararea a fost luata, marti 15 iunie 2016, in unanimitate. Presedintele CCR Valer Dorneanu a explicat, imediat dupa finalul sedintei, in ce consta exact hotararea Curtii. Astfel, potrivit acestuia, sintagma „indeplineste in mod defectuos” din art. 297 din Codul penal va fi inlocuita „indeplineste prin incalcarea legii”.

Prezentam minuta CCR:

Cu unanimitate de voturi,

Decide: Admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 246 alin. (1) din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma ‘indeplineste in mod defectuos’ din cuprinsul acestora se intelege ‘indeplineste prin incalcarea legii’.

Respinge exceptia de neconstitutionalitate, ca neintemeiata, si constata ca dispozitiile art. 13 din Legea nr.78/2000 sunt constitutionale in raport de criticile formulate.

Definitiva si obligatorie”.

Iata forma actuala a art. 297 din Codul penal:

Abuzul in serviciu

(1) Fapta funcţionarului public care, in exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.

Acum se vor vedea „performantele” Lulutzei

Decizia CCR inseamna ca majoritatea dosarelor DNA construite pe acuzatii de abuz in serviciu vor fi inchise, iar trimiterile in judecata se vor putea face numai daca procurorii vor putea dovedi ca un functionar a incalcat legea atunci cand a indeplinit sau nu un act ce ii revenea in competenta. Interesant, primii beneficiari ai deciziei sunt chiar procurorii DNA cu achitari, care puteau fi inculpati pentru abuzuri daca CCR nu le salva pielea.

Pana acum, gratie textului de lege prost gandit de „Desteptii Codurilor” era pedespsit cu puscaria orice act efectuat in mod gresit, fapt aberant, care a paralizat Romania facand ca functionarii sa nu mai aiba curaj sa-si asume raspunderea pe decizii privind persoane si comunitati, dar mai grav a permis politiei politice DNA-SRI sa fabrice dosare unor personalitati publice, ajungandu-se la acuzatii demente precum cea din cazul primarului Craiovei Lia Olguta Vasilescu, acuzata ca si-ar fi tras foloase din activitatea de primar constand in acumularea de capital de electoral.

Efectul deciziei CCR va fi ca la bilantul DNA pe 2016, care va avea loc in luna februarie 2017, numarul dosarelor DNA sa scada dramatic, iar procentul urias de achitari (care din calculele noastre in primele 6 luni depaseste 25%) sa depaseasca 50% din numarul dosarelor pe anul 2016. Cu alte cuvinte, la bilantul care se va face in februarie 2017, lumea va intelege ca activitatea DNA este catastrofala si ca Laura Kovesi va trebui sa-si caute un loc mai apropiat de „performantele” ei. Amintim ca luna trecuta, sefa DNA a incasat personal 46 de achitari definitive, toate pe lipsa de probe, in urma unui rechizitoriu pe care l-a semnat, rateu pentru care in niciun stat civilizat nu i s-ar mai fi permis sa stea intr-o atat de inalta functie de conducere.

Desteptii Codurilor” au fabricat pentru DNA arma de demolare a adeversarilor politici

Decizia CCR nu a facut practic decat sa readuca definitia infractiunii de abuz in serviciu la forma ei din vechiul Cod penal, unde se cerea conditia ca actul functionarului sa fie indeplinit sau nu in mod defectuos ”cu stiinta”. Adica sa comita fapta prin incalcarea unei legi cu buna stiinta. Este evident ca „desteptii codurilor” au premeditat intarirea politiei politice, iar efectul acestei legi strambe de care a profitat DNA a dus la paralizarea Romaniei, atat prin scoaterea partidelor politice de la guvernare, prin inculpari abuzive in cascada, subminarea Parlamentului transformat intr-o „adunatura de infractori” si mai ales prim teama generala a functionarilor de la toate nivelele administrative in a mai semna acte prin care sa se dezvolte mediul social si de afaceri.

Iata definitia abuzului in serviciu din vechiul Cod penal:

Art. 246 – Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor

Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”.

Art. 248 – Abuzul in serviciu contra intereselor publice

„Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani”.

FOSTA SEFA ANTIMAFIA ,ALINA BICA O INVINGE PE LULUTZA LASCU ,FOSTA KOVESI!

15 iun.

 

Fosta sefa a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), Alina Bica (foto), considera ca textul de lege privitor la abuzul in serviciu este, in sine, foarte larg, nepredictibil, iar Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei de miercuri 15 iunie 2016 este una corecta. Intr-o declaratie acordata in exclusivitate pentru publicatia Psnews.ro, la scurt timp dupa pronuntarea CCR, Alina Bica dezvaluie cum a ajuns sa ridice, prin avocata sa, Laura Vicol, exceptia de neconstitutionalitate a infractiunii de abuz in serviciu in dosarul ANRP 1.

Prezentam in continuare declaratia acordata de Alina Bica publicatiei Psnews.ro:

Am avut dreptate… Eu nu am cerut, in contestatie, dezincriminarea abuzului in serviciu sau eliminarea acestei sintagme. Eu am cerut ca legiuitorul sa defineasca notiunea de ‘defectuos’, pentru ca ‘indeplinirea defectuoasa’ poate sa insemne ceva pentru o persoana si altceva pentru alta persoana. Si au fost, de exemplu, intr-unul din minunatele dosare care mi s-au facut mie, mi s-a reprosat ca am adresat intrebari neserioase – textual scrie in rechizitoriu. Si atunci, vreau sa-mi zica cineva: ce inseamna ‘neserios’? Adica am facut ce a zis legea, dar n-a fost suficient? Si am argumentat tot in contestatie, la Curte, urmatorul lucru: exista un rechizitoriu al Directiei Nationale Anticoruptie, in care procurorul scrie, expressis verbis, pentru un functionar trimis in judecata pentru abuz in serviciu, ca, da, a respectat legea, dar, cu toate astea, felul in care a respectat-o e defectuos. Mi se pare ciudat. Deci, da, cred ca textul, in sine, este foarte larg, nepredictibil si constat ca decizia e una corecta. (…)

Aceasta definitie a abuzului in serviciu de la 297 (articolul 297 din Noul Cod Penal – n.r.) este preluata – n-am inventat-o eu. A fost scrisa de Dongoroz (juristul Vintila Dongoroz – n.r.) in 1968, in Codul Penal, si a fost explicitata de Dongoroz in ’68. Eu am considerat-o predictibila de ce? Pentru ca 40 de ani de practica judiciara si ceea ce eu am invatat in facultate, prin ‘defectuos’ se intelegea, in acceptiunea de investigare a acestei infractiuni, ca cineva a incalcat legea, a creat un prejudiciu si a creat un beneficiu din crearea prejudiciului. Asa a fost practica din 1968 pana in 2013, cand a fost numita doamna Kovesi la conducerea DNA. Mintea mea nu a putut sa gandeasca ca cineva ar putea gandi altfel decat am fost invatata dupa Dongoroz. Imi pare rau. Deci, daca eu as fi stiut ca cineva poate sa interpreteze altfel decat era practica… Adica infractiunea era predictibila prin practica. Eu nu mi-am putut inchipui ca se pot nega 40 de ani de claritate pe o infractiune. Eu n-am crezut! Va rog sa ma credeti! Pana la urma, eu cred ca se culege ceea ce s-a semanat. Stiti ce se intampla? in Statele Unite ale Americii, o decizie de acum 200 de ani este litera de lege! Oamenii stiu ca, daca s-a interpretat asa, asa ramane”.

FOSTUL PREMIER VICTOR PONTA ATAC DEVASTATOR LA ATAC DEVASTATOR LA ADRESA LUI JOHANNIS ,CIOLOS,POTOPUL!”,DUPA ACESTI DOI IPOCHIMENI,DEPUTATUL PSD VICTOR PONTA AVERTIZEAZA CA,IN 2017,”VOM PLATI SCUMP ACEST AN PIERDUT!”

15 iun.

 

După Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş, potopul! Deputatul PSD Victor Ponta arată sectoarele-cheie ignorate de către preşedinte şi premier.

Într-un mesaj postat, miercuri, pe Facebook, fostul prim-ministru îi critică pe cei doi demnitari pentru faptul că se află în străinătate tocmai în aceste zile, când România este afectată de inundaţii. Concret, Victor Ponta avertizează că, în 2017, „vom plăti scump acest an pierdut”.

„Din pacate asa este Romania in 2016 / fara subventii in agricultura, fara fonduri europene, fara investitii, fara incasari la buget , fara perspective!

In 2017 vom plati scump acest an pierdut! Iar Dl Iohannis si Dl Ciolos vor fi si atunci in vizite in strainatate!!!” transmite Ponta.

DIN USA SI PANA IN EUROPA NEOLIBERALISMUL ESTE ALIMENTAT DE POLITICI DE POPULISM DE STANGA SI DE DREAPTA!

15 iun.

Scoaterea pe piață a educației, a sănătății, transportului si securității a facut ca forțele economice globale să invadeze viața de zi cu zi a cetățenilor. Oamenii lucrează pentru companii deținute de investitori străini, își conduc mașinile pe șosele care sunt deținute de investitori străini, concurează cu angajați nu din orașul sau țara lor, ci din străinătate și riscă să rămână șomeri din cauză că slujbele lor au fost mutate în state cu salarii extrem de mici. Aceste fenomene fac ca oamenii să-și reconsidere poziția politică și solidaritatea cu ceilalți membri ai societății și în felul acesta valorile traditionale, ca și așteptările tradiționale ale liderilor politici nu mai sunt confirmate în viața reală a societății.

Efectele poartă nume precum Donald Trump, dar și Bernie Sanders, precum Marine Le Pen (lidera Frontului Național în Franța), Geert Wilders (liderul Partidului Libertății în Olanda) sau Beppe Grillo (liderul Mișcării de 5 Stele în Italia), Pablo Iglesias (Liderul Podemos în Spania), Hans-Christian Strache (liderul Partidului Libertății în Austria), Frauke Petri (lidera Alternativei pentru Germania), Jimkie Akesson (liderul Democraților Suediei), Robert Fico și Viktor Orban (premierii Slovaciei și Ungariei), Marian Kotleba (liderul Partidului Slovacia Noastră) și mulții alții.

Sunt personaje damnate în presa internațională, prezentate ca expresia unor fenomene periculoase ce trebuie stopate imediat. Însă asemenea descriere induce mai degrabă în eroare și nu permite înțelegerea forțelor pe care acești politicieni au început să conteze. Ei sunt rezultatul a circa două decenii de politică economică care, în cele din urmă, nu a făcut decât să ducă la ascensiunea forțelor anti-sistem, se arată într-un studiu publicat de trei sociologi dela Harvard University.

Începând din anii 1990, în Europa Occidentală și in SUA au fost aplicate politici neoliberale ce au vizat privatizarea sistemului de sănătate, dereglementarea pieței muncii și proliferarea slujbelor temporare (la cerere) și dereglementarea pieței energiei. Europa de Est a început mai târziu aceste politici, însă se apropie vertiginos de amploarea pe care au luat-o în Vest.

Un rezultat a fost reducerea solidarității cu membrii săraci ai societății, aparița sentimentelor anti-imigranți și votul populist. Toate sunt manifestari ale excluderii sociale,arată studiul celor trei sociologi de la Harvard.

Modul în care politicile neoliberale au influențat fenomenele sociale depinde mult de istoria politică și de tradițiile fiecărei țări în parte. Însă, per ansamblu, țările cu cele mai puternice politici neoliberale s-au confruntat cu fenomenul dispariției solidarității dintre masa societății și cei aflați la periferie, în special imigranții și săracii. A apărut astfel o animozitate populară față de cei săraci; sărăcia a început să fie pusă în seama lenei și a lipsei de inițiativa. La fel, imigranții au început să fie țapii ispășitori pentru propriile nerealizări.

În Europa de Est, arată studiul, adoptarea neoliberalismului nu a sporit animozitățile față de imigranți sau cei de alte religii însă a sporit animozitatea față de săraci. În aceste țări, cetățenii consideră că săracii sunt leneși și nu merita ajutorul din partea guvernului.

Neoliberalismul pune accent pe responsabilitatea personală și astfel reduce mult limitele între care o persoană poate fi considerată un membru onorabil al societății. Cei fără loc de muncă sau care nu reușesc să găsească un loc de munca încep să nu mai fie considerați membri egali ai societății. Apoi, neoliberalismul tinde sa exacerbeze competiția și de aici tensiunile dintre grupurile sociale și sentimentul de teamă față de imigranții care ar putea deveni concurenți.

În felul acesta, politicile neloliberale alimentează în egală măsură populismul de stânga și cel de dreapta. În America, Donald Trump este expresia fricii de islam și de imigranți, în timp ce Sanders este expresia temerilor de natură economica ale celor care se văd considerați cetățeni de mâna a doua. Și în SUA, și în Europa, populismul este criticat, considerat o boală. Însă pentru a corija această evoluție partidele tradiționale nu fac altceva decât să administreze în continuare aceeași pilulă neoliberală.

DEPOLITIZAREA LA VARFUL JUSTITIEI:PROPUNEREA LEGISLATIVA A PRESEDINTELUI SENATULUI ,LIBERALUL CALIN POPESCU TARICEANU CA NUMIRILE SEFILOR ICCJ,PICCJ,DIICOT SI DNA SA NU MAI FIE APANAJUL MINISTRULUI JUSTITIEI SI A PRESEDINTELUI ROMANIEI A TRECUT TACIT DE CAMERA DEPUTATILOR!

15 iun.

In ciuda opozitiei inexplicabile a Consiliului Superior al Magistraturii, parlamentarii au facut inca un pas in procesul de insanatosire a sistemului judiciar declansat de presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu (foto). Camera Deputatilor a adoptat in mod tacit, miercuri 16 iunie 2016, Proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in sensul ca numirile sefilor instantei supreme si ai marilor parchete sa nu mai fie atributul ministrului Justitiei si al presedintelui Romaniei. Propunerea urmeaza a fi dezbatuta in Senat, for decizional in acest caz.

Avizat negativ, in mod straniu, de CSM, proiectul de lege initiat de Calin Popescu Tariceanu presupune ca Inalta Curte de Casatie si Justitiei sa isi aleaga singura presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii, iar Procurorul General al Romaniei, procurorul sef al DNA si procurorul sef al DIICOT, precum si adjunctii acestora, sa fie numiti de Consiliul Superior al Magistraturii „dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”.

La scurt timp dupa adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 303/2004, Calin Popescu Tariceanu a comentat gestul CSM – „garantul independetei justitiei” – de a se opune depolitizarii procesului de numire a sefilor Inaltei Curti si ai marilor parchete, depolitizare care nu face decat sa intareasca independenta judecatorilor si procurorilor, precum si increderea opiniei publice in actul de justitie. Iata ce a declarat seful Senatului, potrivit B1TV: „Proiectul va fi discutat la Senat, care este camera decizionala. Am ramas surprins de punctul de vedere al CSM care vorbeste de cate ori are ocazia despre necesitatea independentei justitiei. Propunerea mea este de a acorda o independenta mai mare numirilor judecatorilor si procurorilor si de a scoate aceste numiri din zona politica, si reactia CSM m-a surprins. Sper sa facem un pas inainte in ceea ce inseamna o reala independenta a justitiei”.

Prezentam initiativa legislativa a lui Calin Popescu Tariceanu referitoare la modificarea Legii nr. 303/2004:

Art. 53 din Legea nr. 303/2004

Forma propusa de Tariceanu: „La articolul 53, alineatele (1) si (6) se modifica dupa cum urmeaza:

(1) Inalta Curte de Casatie si Justitie isi numeste, dintre judecatorii care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani, presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii.

(6) Revocarea din functie a presedintelui, a vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor acestora sau la cererea adunarii generale a instantei, pentru motivele prevazute la art.51 alin.(2), care se aplica in mod corespunzator.

La articolul 53, alineatul (2) se abroga”.

Forma actuala: „(1) Presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de catre Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani.

(2) Presedintele Romaniei nu poate refuza numirea in functiile de conducere prevazute la alin.(1) decat motivat, aducand la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.

(6) Revocarea din functie a presedintelui, a vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre Presedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a instantei, pentru motivele prevazute la art.51 alin.(2) care se aplica in mod corespunzator”.

Art. 54 din Legea nr. 303/2004

Forma propusa de Tariceanu: „La articolul 54, alineatele (1) si (4) se modifica dupa cum urmeaza:

(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie (Directiei Nationale Anticoruptie, n.r.), adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

(4) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin.(1) se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru motivele prevazute la art.51 alin.(2) care se aplica corespunzator.

La articolul 54 alineatul (3) se abroga”.

Forma actuala:(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

(3) Presedintele Romaniei poate refuza motivat numirea in functiile de conducere prevazute la alin.(1), aducand la cunostinta publicului motivele refuzului”.

(4) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin.(1) se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la art.51 alin.(2) care se aplica in mod corespunzator”.

*Cititi aici initiativa legislativa a lui Calin Popescu Tariceanu

*Cititi aici avizul nefavorabil dat de CSM

AMBASADORUL USA,LA BUCURESTI ,SASUL HEINZ KLEMM.LA ORDINUL WASHINGTONULUI DC ,SI-A LUAT MANA SA O SUSTINA PE SEFA DNA,LULUTZA LASCU ,FOSTA KOVESI!

15 iun.

Sefii marilor parchete din Romania s-au intalnit, marti 14 iunie 2016, cu ambasadorul SUA la Bucuresti, Hans Klemm. Intrevederea s-a desfasurat la sediul PICCJ, ocazie cu care, oficial, potrivit unui comunicat al Ministerului Public, s-a discutat despre colaborarea dintre autoritatile judiciare romane si americane in materia combaterii infractiunilor transfrontaliere si a criminalitatii organizate, iar Hans Klemm a dat asigurari ca va sprijini pregatirea procurorilor romani.

Ceea ce este insa interesant la intalnirea de la Parchetul General este altceva. Si anume absenta Laurei Kovesi. „Mama catuselor” nu a fost prezenta la intrevederea pe care ambasadorul SUA Hans Klemm a avut-o cu sefii marilor parchete, DNA fiind reprezentat de adjunctul Calin Nistor. Lucrurile devin si mai interesante daca ne gandim ca lipsa Laurei Kovesi de la intalnirea cu ambasadorul SUA vine in contextul in care, cu doar cateva zile in urma, congresmena Loretta Sanchez, unul dintre cei mai influenti politicieni americani, intr-o scrisoare adresata presedintelui Coalitiei Romanilor din SUA, preotul Chris Terhes, si-a exprimat ingrijorarea cu privire la incalcarile drepturilor omului sub pretextul luptei anticoruptie:

Impartasesc ingrijorarea dumneavoastra cu privirea la incalcarile documentate ale drepturilor omului, sub pretextul luptei impotriva coruptiei, violarea drepturilor procesuale pe timpul anchetelor penale si amenintarile la independenta justitiei din Romania.

De asemenea, sa ne amintim un alt moment, petrecut in urma cu aproximativ doua luni, cu ocazia unei ceremonii organizate de Ambasada SUA la Bucuresti dedicata acordarii premiului „Femei curajoase din intreaga lume”, editia 2016. Printre invitati s-a numarat si „mama catuselor”, insa aceasta, asa cum s-a putut vedea din pozele de la eveniment, a fost primita de Hans Klemm cu destul de multa raceala. Kovesi nici nu a mai fost declarata cea mai curajoasa femeie, nici nu a fost primita de ambasadorul SUA intr-un birou unde sa discute intre patru ochi, ci a fost tinuta pe holurile Ambasadei, la fel ca oricare alt invitat (foto).

Toate aceste lucruri ne fac sa ne punem urmatoarea intrebnare: s-au saturat cumva americanii de Kovesi?

Pe de alta parte, este intr-adevar posibil ca sefa DNA sa fi fost invitata la intalnirea cu ambasadorul SUA, dar sa nu fi putut participa. Adica sa fi avut alte lucruri mai importante de facut. Ce anume, nu stim, caci nu cunoastem ca Laura Kovesi sa fi luat parte la alte evenimente. Sau, poate pur si simplu sefa DNA a considerat ca nu trebuie sa mearga la aceasta intalnire cu ambasadorul SUA. Probabil DNA ne va lamuri in legatura cu ceea ce s-a intamplat, fie printr-un comunicat oficial de presa, fie printr-un articol scris de propagandistii din presa de casa sau din ONG-urile finantate de miliardarul George Soros si sponsorizate oficial de aceeasi Ambasada SUA la Bucuresti, dar si de alte ambasade precum cea a Marii Britanii sau a Olandei.

Inca o dovada ca suntem o colonie

Altfel, trebuie spus ca intalnirea de la PICCJ a fost de fapt un nou episod, ca multe altele, in care capii Justitiei dau raportul unor oficiali americani ce se comporta ca adevaratii stapani ai Romaniei. Sunt niste momente care confirma inca o data, daca mai era nevoie, ca Romania nu este altceva decat o colonie condusa de marile puteri ale lumii. Si spunem asta intrucat nu intelegem de cand pana cand un ambasador al unui stat strain este interesat de modul in care functioneaza marile parchete.

Iata comunicatul Ministerului Public:

Domnul Augustin Lazar, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a avut in cursul zilei de ieri, 14 iunie 2016, la sediul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, o intalnire cu domnul Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite ale Americii in Romania. Oficialul american a fost insotit de doamna Marisa Mac Isaac, atasat pe probleme politice.

Din partea Ministerului Public au mai participat la intalnire doamna Laura Oprean, prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, domnul Daniel Horodniceanu, procuror sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, domnul Calin Nistor, procuror sef adjunct al Directiei Nationale Anticoruptie, domnul Alexandru Ficiu, procuror sef al Serviciului de cooperare judiciara internationala, relatii internationale si programe din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In cursul intrevederii au fost purtate discutii referitoare la continuarea colaborarii intre autoritatile judiciare romane si americane in materia combaterii infractiunilor transfrontaliere si a criminalitatii organizate. Ambasadorul american si-a manifestat intreaga disponibilitate de a oferi sprijin autoritatilor judiciare romane, in sensul perfectionarii profesionale a procurorilor romani care isi desfasoara activitatea in domeniile considerate prioritare de Ministerul Public.

Totodata, oficialul american a facut aprecieri privind activitatea desfasurata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si de structurile specializate, aceasta constituind o noua dovada a increderii de care Romania se bucura in cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii”.

ETERNA REVERENTA IN FATA UNUI GENIU: 127 DE ANI DE LA DISPARITIA LUCEAFARULUI POEZIEI SI LITERATURII ROMANE MODERNE ,MARELE POET PATRIOT MIHAI EMINESCU!

15 iun.

“Numai poetul,/ Ca păsări ce zboară/ Deasupra valurilor,/ Trece peste nemărginirea timpului:/ În ramurile gândului,/ În sfintele lunci,/ Unde păsări ca el/ Se întrec în cântări”.

Versuri scrise într-un poem pe care l-am putea numi testamentar, Numai poetul… al lui Mihai Eminescu

Se împlinesc astăzi 127 de ani de la trecerea într-o altă lume a celui ce a fost numit, până la saturaţie uneori, „Luceafărul poeziei româneşti”.

Despre el, Zoe Dumitrescu-Buşulenga scria în volumul Valori şi echivalenţe umanistice: „Cu Eminescu apare în literatura europeană ultimul mare poet romantic, păstrând în existenţa şi opera sa conturul caracteristic al dramei artiştilor romantici. Năzuind necontenit spre un plan de viaţă superior etic şi artistic, căutând cu patos adevărul şi refuzând consecvent compromisul, Eminescu s-a aflat în permanent conflict cu lumea vremii sale din pricina noncomformismului, a sinceritătii în faptele de viaţă, şi a înălţimii de gândire, dublată de o sete de cunoaştere absolută”.

Mihai Eminescu s-a stins la vârsta de 39 de ani. Poate numai de atât a fost nevoie pentru a crea o operă prin care originea lumii, infinitul, eternitatea îşi găsesc expresia în poezia românească.

Tudor Vianu credea că “Ideea eternităţii stăpâneşte mintea sa într-asemenea măsură, încât una din atitudinile cele mai obişnuite ale poeziei sale este considerarea lucrurilor în perspectiva eternităţii. Este, în toată poezia lui Eminescu, o considerare a lucrurilor foarte de sus şi foarte de departe, dintr-un punct de vedere care ruşinează orice îngustime a minţii, orice egoism limitat. Marea superioritate intelectuală a poetului este una din formele cele mai izbitoare ale manifestării lui şi aceea care explică prestigiul atât de covârşitor al operei sale”.

În pofida tuturor încercărilor de a răpi soclul acestui statuar reprezentant al literaturii româneşti din secolul al XIX-lea, comemorarea lui prilejuieşte şi astăzi o reîntoarcere la spiritualitatea lui, paradigmă, în sensul platonician al termenului, a existenţei.

Se petrec în aceste zile, atât în multe oraşe din ţară, cât şi în străinătate, evenimente care îl readuc în mintea noastră, îi redescoperă creaţia drept un moment al literaturii, cu întreaga ei actualitate. S-au adunat ieri, la mormântul lui de la cimitirul Bellu, scriitori şi iubitori ai poeziei dornici să-l omagieze. La Memorialul de la Ipoteşti, între 13 şi 15 iunie se desfăşoară Zilele Eminescu, la Iaşi, scriitorii se vor întâlni “Sub aripa lui Eminescu”, la Viena a avut loc, în biserica Sf. Salvator din Altes Rathaus, un concert dedicat acestei comemorări, susţinut de Corul Bisericii Ortodoxe Române din Viena alături de soprana Eliza Băleanu, basistul Liviu Burz, pianista Celine Hant şi acordeonistul Ruben Doran. Şi enumerarea ar putea continua. Ele se adaugă reverenţelor din fiecare an, ce se desfăşurau încă de la începutul secolului, când, în 1914, la 25 de ani de la moartea poetului, a fost realizat filmul documentar Eminescu, Veronica, Creangă, de către prozatorul, traducătorul şi istoricul literar Octav Minar.

“L-am idolatrizat întotdeauna pe Eminescu şi dacă n-am comentat niciodată opera lui este pentru că viziunea lui despre lume îmi este foarte apropiată. Tot ce este negativ în el, tot ce este spaimă în lume, eu în el le regăsesc. Nimic nu te paralizează în aşa măsura ca afinitatea întemeiată pe admiraţie”, mărturisea o altă personalitate a culturii româneşti, Emil Cioran.

Dar poate unele dintre cele mai frumoase şi mai actuale cuvinte despre Eminescu, chiar dacă au trecut mulţi ani de la apariţia lor, le-a spus Geo Bogza: “El e cel care a spus că teiul e sfânt. El e cel al cărui nume nu se cade să fie luat în deșert. (…) El e cel care oricâte desnădejdi ne-ar încerca ne dă temeiuri ca totuși să nu desnădăjduim”.

%d blogeri au apreciat asta: