Arhiva | 5:36 pm

21 IUNIE 1941,75 DE ANI DE LA INCEPUTUL INTRARII ROMANIEI IN RAZBOI SAU CUM PROPAGANDA NAZISTA A INTOXICAT ROMANIA,DE CARE NU ESTE STRAIN GRUPUL ETNIC GERMAN PASTORIT DE KLAUS WERNER JOHANNIS!!

21 iun.

Imagine din Piaţa Palatului Regal din Bucureşti, cu o zi înainte de intrarea României în război, 21 iunie 1941 / FOTO: Willy Pragher  .
 

La data de 23 noiembrie 1940, generalul Ion Antonescu a semnat, la Berlin, aderarea României la „Pactul Tripartit”, încheiat la 27 septembrie 1940 între Germania, Italia şi Japonia.

Atunci cand generalul Ion Antonescu a semnat in Berlin, la 23 noiembrie 1940, aderarea Romaniei la Pactul tripartit, opinia publica romaneasca era puternic bulversata: in doar cateva luni (iunie-septembrie), iluzia Daciei Felix se spulberase brutal.

Romania Mare a devenit brusc foarte mica prin pierderea Ardealului de nord in favoarea Ungariei, a Basarabiei si Bucovinei in favoarea URSS si a Cadrilaterului in favoarea Bulgariei; atotputernicii aliati si garanti traditionali fie fusesera infranti umilitor (Franta), fie erau in mare dificultate (Marea Britanie); trupele misiunii militare germane intrasera in tara care isi schimbase peste noapte (6 septembrie 1940) conducatorul si regimul politic. Nimic nu mai era ca inainte.

Chiar si in aceste conditii de nauceala generala, nu a fost deloc simplu pentru propaganda germana sa cucereasca, daca nu simpatia, atunci macar neutralitatea opiniei publice de la noi. De la Cuza incoace, chiar daca aveau o dinastie de origine germana, romanii se atasasera profund de Franta (bibliotecile erau pline de carti frantuzesti; cele nemtesti sau englezesti erau ceva mai rare) si apoi cu Anglia, pe care le priveau drept aliati naturali, tot asa cum Germania (si fosta Austro-Ungarie inghitita de cel de-al Treilea Reich) era eternul rival impotriva caruia luptase in Primul Razboi Mondial si care tocmai ii impusese cu forta rapturile teritoriale ale Dictatului de la Viena si ale Tratatului cu Bulgaria, de la Craiova.

Cu toate ca generalul Ion Antonescu nu inceta sa transmita natiunii romane insistente si patetice mesaje privind increderea si sprijinul de care se bucura din partea marelui Fuhrer, romanii continuau sa asculte BBC-ul, fiind mult mai dispusi sa-l creada pe Churchill decat pe Hitler. Era dificil sa-i convingi pe romani de simpatia sau de bunele intentii ale germanilor, pe care-i batusera la Marasti cu doar doua decenii in urma, dupa ce le inselasera asteptarile denuntand tratatul secret de alianta din 1883. In plus, actiunile autonome de dupa 1940 ale Grupului Etnic German si ale Partidului National-Socialist German din Romania creau ingrijorare si nemultumire, la fel ca si „politica tacerii” fata de Ungaria, impusa tot de Berlin.

In aceste conditii, una dintre principalele obiective ale propagandei germane in Romania era contracararea celei britanice, pentru a preveni astfel o desprindere din Axa.

 

In ajunul declanşării celui de-al Doilea Război Mondial, relaţiile internaţionale au fost dominate de politica practicată de marile puteri pentru conservarea si reîmpărţirea sferelor de influenţă şi dominaţie. Aceste evenimente au marcat profund viaţa politică, economică şi militară din România.

Cu o săptămână înainte de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, Germania şi Uniunea Sovietică au încheiat, la data de 23 august 1939, Pactul de „neagresiune”, intrat în istoria universală sub denumirea de Pactul Ribbentrop-Molotov (primul, ministru de externe al Germaniei, al doilea, ministru de externe al Uniunii Sovietice). Prevederile protocolului adiţional (anexele secrete) stabileau destinele ţărilor baltice (Estonia, Lituania şi Letonia), Finlandei, Poloniei şi României.

Conform înţelegerilor de la Moscova, la data de 1 septembrie 1939, ora 4:45, armata germană, ce însuma 1.600.000 militari, a invadat teritoriul polonez, punând în aplicare „Planul alb” (Fall Weiss). În urma refuzului Germaniei hitleriste de a înceta agresiunea, la cererea Angliei şi a Franţei, guvernele acestor state au declarat război celui de al 3-lea Reich, la data de 3 septembrie 1939. Între 3 şi 10 septembrie 1939 Noua Zeelandă, India, Canada, Uniunea Sud-Africană şi guvernul cehoslovac format în exil s-au alăturat Marii Britanii, în timp ce Danemarca, Brazilia, Olanda, Mexic, Argentina, Spania, S.U.A. şi România şi-au declarat neutralitatea. Japonia a dat o declaraţie de neamestec în conflictul din Europa, la data de 4 septembrie 1939.

Guvernul României a luat măsuri pentru ca Polonia să poată primi, prin teritoriul românesc, armamentul şi materialele de război livrate de Marea Britanie şi Franţa. Dar Polonia, neprimind ajutorul promis de la Anglia şi Franţa şi, mai mult, fiind atacată şi de Uniunea Sovietică, la data de 17 septembrie 1939, a capitulat, la data de 28 septembrie 1939, teritoriul ei fiind împărțit între Germania și Uniunea Sovietică.

După semnarea de către Franţa a armistiţiului cu Germania, la Compiegne, la data de 22 iunie 1940, Uniunea Sovietică a dat tonul acţiunilor de răstignire a poporului român. Prin notele ultimative din 26 şi 28 iunie 1940, guvernul Uniunii Sovietice a răpit din trupul României teritoriile Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutul Herţa (44.500 km2 şi o populaţie de 3,2 milioane locuitori din Basarabia, respectiv 6.000 km2 şi o populaţie de 500.000 de locuitori din Bucovina de Nord). Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă, ajutată de Germania hitleristă, Italia fascistă şi Uniunea Sovietică, ne-a ciuntit un teritoriu de 44.492 km2, ocupat de o populaţie de 2.667.000 de locuitori, majoritatea români. Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat judeţele Durostor şi Caliacra, care formau Cadrilaterul, cu o suprafaţă totală de 6.921 km şi aproximativ 410.000 locuitori.

Prin aceste rapturi teritoriale, guvernul României a primit declaraţii de război nescrise de la vecini: Uniunea Sovietică, Ungaria şi Bulgaria. Administraţia românească, unităţile militare româneşti şi o parte din populaţia românească, din provinciile româneşti furate de către vecini, au suferit mari umilinţe din partea trupelor de ocupaţie şi a unor extremişti localnici, care au trecut de partea ocupanţilor. Au fost atacaţi, răniţi și omorâţi unii reprezentanţi ai administraţiei româneşti şi unele cadre militare active şi în rezervă, care s-au opus ocupării teritoriilor româneşti şi jefuirii mijloacelor materiale de luptă. Un număr însemnat de români din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa a fost dus în Siberia, de către ocupanţii sovietici.

Evenimentele din vara anului 1940 au avut grave consecinţe în viaţa internă şi externă a României, care s-au repercutat negativ asupra capacităţii de apărare a ţării, numărul cetăţenilor mobilizaţi reducându-se simţitor.

Rămasă singură în faţa agresiunii statelor vecine, cu teritoriul amputat şi sub presiunea directă a Germaniei, în România s-a instaurat, la 14 septembrie 1940, regimul legionaro-antonescian. În octombrie au pătruns în ţară primele trupe germane.

După înfrângerea rebeliunii legionare din 23-25 ianuarie 1941, România a fost condusă de dictatura militară a lui Ion Antonescu, fost şef al Biroului Operaţii în Marele Cartier General (1917 şi 1919) şi şef al Marelui Stat Major al armatei României (1933-1934).

Continuând politica imperialistă de cuceriri teritoriale şi de subjugare a altor popoare, Germania nazistă, încălcând pactul de neagresiune din 23 august 1939 şi tratatul de frontieră şi prietenie din 28 septembrie 1939, a declanşat războiul împotriva Uniunii Sovietice, la data de 22 iunie 1941 (planul Barbarosa, din decembrie 1940).

Alături de forţele Wehrmachtului, la război au participat Italia, Finlanda, Ungaria, România, precum şi unităţi militare din Slovacia, Franţa vichystă, Olanda, Belgia şi Spania.

România a participat la război, alături de Germania, cu scopul eliberării teritoriilor furate în anul 1940. În perioada 22 iunie – 26 iulie 1941, teritoriile Bucovinei de Nord, Ţinutului Herţa şi Basarabiei au fost eliberate, prin luptele dârze desfăşurate de Armatele a 3-a şi a 4-a române şi Armata a 11-a germană, subordonate Grupului de Armate general Ion Antonescu.

În perioada desfăşurării acţiunilor de luptă pierderile armatei române s-au cifrat la 4.112 morţi, 12.120 de răniţi şi 5.506 dispăruţi (6% din efectivele totale angajate în lupte în perioada 22 iunie – 26 iulie 1941).

La cerea insistentă a lui Hitler, armata română a participat, de la 8 august 1941, la acţiunile militare din operaţiunea militară Odessa (Armata a 4-a română) şi la luptele dintre Nistru şi Bug (Armata a 3-a română), până la capitularea fortăreţei Odessa (16 octombrie 1941). După această dată, o parte a efectivelor Armatei a 4-a au rămas în Ucraina, pentru asigurarea ordinii şi pazei, în timp ce Armata a 3-a  română (corpurile de vânători de munte şi de cavalerie), în colaborare cu Armata a 11-a germană, a desfăşurat lupte crâncene între Bug şi Nipru, pătrunzând în Crimeea. Pierderile armatei române în operaţiunea militară de la Odessa au fost de aproximativ 49.000 de militari.

De la data de 15 iunie 1942, unităţile militare române au fost introduse, succesiv, în luptele din Caucaz şi Cotul Donului – Stalingrad, ele acţionând în condiţii deosebit de grele de climă şi de lipsuri materiale (tunuri de artilerie antitanc, mijloace de transmisiuni, muniţii, echipament gros pentru iarnă, alimente şi medicamente). Luptele au durat până la data de 2 februarie 1943, armata română suferind mari pierderi materiale şi umane. Au pierit în lupte 155.010 ostaşi din cei 228.072 cât au avut, la 19 noiembrie 1942, Armatele a 3-a și a 4-a române.

Din luna martie 1943 armata română, cu efectivele subţiate, a fost retrasă pe teritoriul dintre Nipru şi Nistru. În Caucazul de Vest au rămas Diviziile 19 Infanterie, 6 Cavalerie şi 9 Cavalerie, care au acţionat în subordinea unui comandament românesc, şi Diviziile 10 Infanterie, 2 Munte şi 3 Munte, subordonate unor grupări operative germane, însumând 64.606 ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi. În luna iunie 1943, Divizia 19 Infanterie a fost trecută pe litoralul Mării Negre, pe frontul din Kuban fiind introdusă Divizia 10 Infanterie, iar Divizia 3 Munte a fost retrasă în Crimeea. În luna octombrie 1943, pe frontul din Crimeea se aflau Diviziile 1, 2 şi 3 Munte, 10 şi 19 Infanterie și 6 şi 9 Cavalerie. Datorită marilor pierderi suferite de efectivele de ostaşi, Diviziile 4 Munte şi 24 Infanterie au fost unite sub denumirea de Divizia 4/24 Infanterie, această mare unitate fiind trimisă în zona Herson.

Prin „Operaţia 60.000” au fost aduşi în ţară, din Crimeea, 42.190 de militari români, dintre care 39.134 pe mare şi 3.056 pe calea aerului, aceștia reprezentând 90 % din efectivele retrase la Sevastopol. Pierderile suferite în  perioada martie-mai 1944 au fost de 22.522 de militari români.

La începutul lunii aprilie 1944 Armata a 3-a română avea în compunere Diviziile 14, 15, 21, 4/24 Infanterie şi Comandamentul 104 „Siret”, iar Armata a 4-a română avea Corpul 1 Armată (cu Diviziile 6 şi 20 Infanterie şi Comandamentul 104 Munte), Corpul 4 Armată (cu Diviziile 3 Infanterie, 18 Munte şi Comandamentul 101 Munte) şi Corpul 5 Armată (cu Diviziile 4 Infanterie, 1 Gardă şi Regimentul 9 Grăniceri). În rezervă se aflau Diviziile 1 şi 8 Infanterie şi Comandamentul 103 Munte, iar sub comandament german acţionau Diviziile 10 şi 18 Infanterie, 5 Cavalerie şi Detaşamentul Blindat. Armata a 3-a a fost trecută în apărare pe litoralul Mării Negre, între gurile Dunării şi Cetatea Albă. Armata a 4-a română a fost trecută între Ungheni şi Boroaia, la 30 km sud de Suceava.

Epuizată datorită pierderilor suferite în lupte, România şi-a intensificat activitatea diplomatică, în 1943 şi 1944, pentru a ieşi din război. S-au înmulţit contactele directe ale guvernului antonescian cu reprezentanţii Naţiunilor Unite de la Stokholm şi Cairo şi cu  al unor state neutre. La data de 12 aprilie 1944, la opt zile de la bombardamentul masiv a aviaţiei inamice asupra Bucureştiului şi a zonei Prahovei, Uniunea Sovietică a propus României încheierea unui armistiţiu unilateral, pe care mareşalul Ion Antonescu l-a respins, întrucât era dezavantajos pentru România.

Situaţia militară grea de pe frontul Târgu Neamţ – Paşcani – Târgu Frumos – Iaşi – Chişinău – Tighina a grăbit forţele democratice din România să înlăture guvernul antonescian şi să propună încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite, având ca reprezentant Uniunea Sovietică. În ziua de 22 august 1944 în centrala ministerului Afacerilor Externe s-a primit răspunsul lui Stalin, transmis de Alexandra Kolontai, ambasadorul Uniunii Sovietice la Stokholm, prin care erau acceptate de către guvernul sovietic condiţiile propuse de mareşalul Ion Antonescu pentru încheierea Armistiţiului. Acest comunicat, primit de Grigore Niculescu Buzeşti, a fost transmis lui Iuliu Maniu, care l-a dus la palatul regal. Astfel, mareşalul Ion Antonescu a fost împiedecat să încheie Armistiţiul cu Stalin. Răsturnarea prin forţă a guvernului antonescian a început cu arestarea lui Ion şi Mihai Antonescu, în ziua de 23 august 1944 (aceştia au fost convocaţi la Palatul Regal de către Regele Mihai) şi, ulterior, a altor membri din guvern. Armistiţiul s-a încheiat abia la data de 12 septembrie 1944, la Moscova.

În seara zilei de 23 august 1944, după ora 22:00, a fost citit la radio Comunicatul Regelui Mihai I către ţară, prin care poporul român era anunţat de arestarea guvernului antonescian, înlocuirea lui cu un nou guvern de uniune naţională, prezidat de generalul de corp armată Constantin Sănătescu, încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite, prin reprezentantul său, Uniunea Sovietică, încetarea operaţiunilor militare împotriva armatei sovietice şi întoarcerea armelor împotriva armatei Germaniei. A urmat apoi comunicatul şefului Marelui Stat Major al Armatei Române, generalul Gheorghe Mihail, care a prezentat Directivele Operative pentru comandanţii celor două armate şi comandanţii marilor unităţi şi unităţi militare din armata română.

Armata română a început acţiunile militare de dezarmare a trupelor germane încă din noaptea de 23/24 august 1944, acestea încheindu-se la 31 august 1944. Cele mai dârze lupte s-au desfăşurat în capitală, în împrejurimile capitalei, pe Valea Prahovei, în Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Ţara Bârsei şi în nord-vestul Moldovei. Armata română şi formaţiunile populare participante la aceste acţiuni militare au pierdut aproximativ 9.500 de oameni. Desprinderea României din coaliţia cu Germania hitleristă şi trecerea ei de partea Naţiunilor Unite a însemnat prăbuşirea frontului german în Balcani, scurtarea cu cel puţin şase luni a celui de-al Doilea Război Mondial în Europa şi deschiderea căilor pentru ofensiva armatei sovietice spre Budapesta, Praga, Viena și Berlin.

Ziua de 23 august 1944 a creat condiţii pentru recunoaşterea de către Naţiunile Unite a drepturilor României asupra părţii de nord a Transilvaniei, care a fost eliberată prin jertfele celor peste 59.000 de ostaşi români, în periaoda 1 septembrie – 25 octombrie 1944, în colaborare cu armata sovietică.

În perioada 23 august – 12 septembrie 1944, armata sovietică a luat prizonieri peste 150.000 de ostaşi români, precum și tehnică de luptă şi însemnate cantităţi de bunuri materiale.

Constantin-Chipercol. (rtr.) Constantin Chiper,

Vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”

– See more at: http://vox.publika.md/politica/75-de-ani-de-la-intrarea-romaniei-al-doilea-razboi-mondial-525676.html#sthash.FStDdaKo.dpuf

FOSTUL PREMIER AL ROMANIEI VICTOR PONTA LANSEAZA O TORPILA ALARMANTA PENTRU PENALUL KLAUS JOHANNIS:”TREBUIE SA-I FACEM PLANGERE PENALA?!

21 iun.

 

Fostul prim-ministru Victor Ponta lansează o ipoteză alarmantă pentru preşedintele Klaus Iohannis – una care include o plângere penală pe numele acestui politician.

Deputatul PSD a reacţionat, marţi, pe Facebook, la o ştire potrivit căreia puţin peste 1.000 de români din străinătate (din totalul de aproximativ 500.000) au solicitat să voteze prin corespondenţă la alegerile parlamentare, în timp ce autorităţile române au primit 334 de solicitări privind înfiinţarea unor secţii de votare. Declaraţia a fost făcută, tot marţi, de vicepreşedintele AEP Marian Muhuleţ, citat de Mediafax.

În replică, Victor Ponta îl acuză pe Klaus Iohannis că i-a minţit pe românii din străinătate.

„Deci acum e Iohannis președinte și legea privind votul prin corespondență cum a promis PNL; Guvern tehnocrat și Lazăr Comănescu ministru de externe.

Trebuie să îi facem plângere penală lui Iohannis că i-a mințit pe cei din Diaspora? Guvernului!? Ministrului de Externe Comănescu, cel care oricum nu are treabă cu alegerile? Sau PNL pentru lege!?

Sau înțelegem că propaganda și manipularea nu țin loc de soluții serioase la probleme complicate!” este mesajul lui Ponta

NOUL PARTID DEMOCRAT LIBERAL FUZIONEAZA PRIN ABSORBTIE CU UN PARTID CARE NU EXISTA UNPR!

21 iun.

 

PNLP fuzionează prin absorbţie cu UNPR, anunţă România TV.

Aceasta era oferta PNLP pentru UNPR: fuziune prin absorbție și astfel vor ajunge la toamnă să fie un singur partid. Marți s-a discutat la UNPR oferta PNLP și spun surse că s-a decis să se meargă pe mâna liberalilor.

Vorbim despre un prim for al partidului, decizia definitivă se va lua în CExN UNPR. Așadar lucrurile s-ar mai putea schimba.

PNLP a pus o condiție extrem de importantă. Este vorba despre referirea la fuziunea prin absorbție care îi va obliga pe cei de la UNPR să renunțe la politicienii cu probleme penale, primul vizat fiind Gabriel Oprea. Odată cu fuziunea, UNPR va trebui să se supună condițiilor de integritate ale PNLP și ca atare toți parlamentarii care au avut probleme cu legea nu vor mai putea obține un nou mandat.

Bogdan Chirieac a comentat acest subiect la România TV.

„Cred că este pur și simplu o manevră pentru ca Gabriel Oprea să fie total scos din orice legătură cu UNPR. Auzind afirmația colegei dumneavoastră, că se cere renunțarea la Gabriel Oprea, mă gândesc că este singurul motiv pentru care PNLP își asumă UNPR. Deși UNPR nu există după plecarea lui Gabriel Oprea, el oricum a fost un partid creat în laborator care nu a participat singur la niciun fel de alegeri… nu are să-i aducă niciun plus PNLP-ului. Și atunci de ce să îți iei pe cap așa ceva? Probabil că s-a dorit secționarea totală a lui Oprea de UNPR în acest moment”, a zis analistul politic.

KLAUS „SPIELHOSEN” S-O SPERIAT RAU DE TOT DE FAUR ISAIA,CEL CARE L-O STROPIT PE EMIL CONSTANTINESCU CU CERNEALA!

21 iun.

Klaus Iohannis se află la Sibiu împreună cu Președintele Germaniei. Înainte ca cei doi să intre în sediul Primăriei, unde vor avea o serie de discuții cu primarul Astrid Fodor, Președintele Iohannis s-a aflat în ”vizorul” unui bărbat.

Acesta s-a desprins din mulțime și a încercat să ajungă la Klaus Iohannis căruia dorea să îi înmâneze un dosar cu acte. A început să strige către șeful statului, dar acesta a rămas calm.

A fost oprit de SPP-iști, dar a reușit totuși să schimbe câteva vorbe cu Președintele.


 

UPDATE 14:46

Cine este bărbatul oprit de SPP-iși în momentul în care a vrut să îi înmâneze niște acte președintelui Klaus Iohannis, la Sibiu?

Astfel, este vorba despre Faur Isaia, cel care în 2000 l-a stropit cu cerneală pe fostul președinte Emil Constantinescu. Isaia i-a reproșat lui Iohannis că, deși a depus un memoriu la Cotroceni în urma cu un an, nu a primit niciun răspuns, scrie agerpres.ro.

–––––-

Incident de securitate la vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Sibiu. Vezi care a fost reacţia primului om în stat.

Klaus Iohannis se află la Sibiu împreună cu președintele Germaniei, Joachim Gauck. Înainte aceştia doi să intre în sediul Primăriei, unde vor avea o serie de discuții cu primarul Astrid Fodor, oficialul de la Cotroceni a fost strigat de un bărbat. Acesta s-a desprins din mulțime și a încercat să ajungă la Kluas Iohannis, căruia dorea să îi înmâneze un dosar cu acte. A fost oprit de SPP-iști, dar a reușit să schimbe câteva vorbe cu şeful statului, scrie oradesibiu.ro.

După cum puteţi vedea AICI (pe pagina de Facebook a site-ului de ştiri local), Klaus Iohannis s-a îndreptat, pentru doar câteva secunde, către bărbatul care îl strigase, nu i-a preluat hârtiile unde acesta susţinea că se află un memoriu către politician; în schimb, Iohannis a mers mai departe, zâmbind în faţa mulţimii şi a camerelor de luat vederi.

KLAUS JOHANNIS SI DECLARATIA SA DE AVERE!

21 iun.

 

Una caldă, una rece pentru preşedintele Klaus Iohannis în declaraţia lui de avere: politicianul a pierdut o casă, dar s-a umplut de bani din cele două cărţi publicate: „Pas cu pas”, apoi „Primul pas”.

Preşedintele Klaus Iohannis a încasat, în 2015, peste 82.000 de lei din vânzarea celor două cărţi menţionate, dar a pierdut un imobil dintre cele şase deţinute în Sibiu, iar dintre cele trei conturi îl mai are doar pe cel în moneda naţională, în care a strâns 295.000 de lei, informează adevarul.ro.

Conform declaraţiei de avere completate în această lună, preşedintele Iohannis a încasat în ultimul an fiscal suma de 82.844 lei, reprezentând drepturi de autor de la editura Curtea Veche, care a publicat cele două cărţi ale sale. Klaus Iohannis şi-a lansat în noiembrie 2014, imediat după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, cartea ”Pas cu pas”, iar în mai 2015 şi-a lansat volumul ”Primul pas”. De asemenea, Iohannis a încasat ca preşedinte un venit net anual de 133.879 lei, precum şi 59.960 din închirierea unui imobil. Soţia sa, Carmen Iohannis, a avut un venit net în 2015 de 22.554 lei, ca profesor la Colegiul ”Gh. Lazăr” din Sibiu şi a încasat şi ea 59.960 din închirierea unui imobil.

Soţii Iohannis aveau închiriat un imobil din centrul Sibiului, pe care însă la începutul acestui an l-au pierdut în instanţă. Este vorba despre un apartament de 166 mp., cumpărat în anul 1999 şi care în declaraţia de avere de acum a şefului statului nu mai figurează. Klaus Iohannis şi soţia sa au pierdut definitiv imobilul din centrul municipiului Sibiu, unde funcţionează sediul unei bănci, în noiembrie anul trecut, în urma unei decizii a Curţii de Apel Braşov, după un proces care a durat mai mult de 16 ani. Oficiul Judeţean de Cadastru a admis, în aprilie, cererea Administraţiei Finanţelor Publice de radiere a dreptului de proprietate al celor doi. Atunci, preşedintele a anunţat că va returna sumele obţinute din chiria imobilului respectiv, de la comunicarea deciziei instanţei din  Braşov.

Şeful statului şi soţia sa deţin în continuare alte două apartamente şi trei case în Sibiu. Dacă în urmă cu un an, preşedintele Iohannis avea în conturi la BCR 13.500 euro, 9.000 USD şi 161.000 lei, acum şeful statului mai are doar un cont, la aceeaşi bancă, în care are 295.000 de lei.

FRATIA INTRE DOUA IMPERII CARE SE INRUDESC PRIN EKATERINA CEA MARE: RUSIA-GERMANIA!

21 iun.

Vicecancelarul german și ministru al economiei, Sigmar Gabriel, îi va face o vizită președintelui rus Vladimir Putin la începutul săptămânii viitoare pentru discuții privind relațiile între cele două state, deplasare ce are loc pe fondul divizărilor politice în interiorul coaliției de guvernare de la Berlin, scrie cotidianul Rheinische Post, în ediția online de marți, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

Vizita lui Gabriel, liderul Partidului Social-Democrat (SPD), partenerul de coaliție al conservatorilor cancelarului Angela Merkel, va fi cea de-a doua la Moscova în mai puțin de un an.

Precedenta deplasare a lui Sigmar Gabriel în capitala Rusiei a avut loc în octombrie 2015, când scurta întâlnire privată programată cu Putin s-a transformat într-o discuție de două ore. Cancelarul Angela Merkel s-a aflat ultima oară la Moscova în mai anul trecut.

Conform Rheinische Post, biroul cancelarului a fost informat cu privire la vizita programată a lui Sigmar Gabriel la Moscova.

În cursul vizitei vor fi abordate relațiile economice germano-ruse, afectate de sancțiunile impuse Moscovei de Uniunea Europeană, precizează aceeași publicație.

SPD susține în general o poziție mai conciliantă față de Rusia în comparație cu blocul conservator Uniunea Creștin-Democrată (CDU) — Uniunea Creștin-Socială (CSU), al dnei Merkel.

În coaliția de guvernare a izbucnit o dispută legată de relațiile cu Rusia, CDU-CSU reacționând luni cu indignare la declarațiile ministrului de externe Frank-Walter Steinmeier (SPD), care, într-un interviu pentru Bild am Sonntag, a afirmat că Uniunea Europeană ar trebuie să renunțe la sancțiunile impuse Rusiei, răsplătind astfel progresele în procesul de pace din Ucraina. Steinmeier a criticat exercițiile NATO desfășurate la granița cu Rusia, care, în opinia sa, ar putea inflama suplimentar tensiunile cu Rusia, el avertizând împotriva „zăngănitului de săbii și strigătelor belicoase”.

Gabriel s-a exprimat luni în sprijinul lui Steinmeier, în timp ce oficiali NATO și americani au criticat afirmațiile șefului diplomației germane.

Într-o declarație pentru Reuters, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a estimat că Uniunea Europeană ar trebui să mențină sancțiunile împotriva Rusiei, și a apărat planurile de consolidare a prezenței aliate în Europa de Est, drept un răspuns necesar la acțiunile agresive ale Moscovei.

FUHRERUL GERMANIEI FEDERALE,JOACHIM GAUCK,IN VIZITA LA GAULEITERUL NAZI,LA SIBIU LA ORGANIZATIA NAZISTA GRUPUL ETNIC GERMAN SI FDGR:”AR MAI VREA SA STEA O SAPTAMNA LA SIBIU!”

21 iun.

Foto turnulsfatului.ro

Aflat într-o vizită în Sibiu, președintele Germaniei, Joachim Gauck a declarat în cadrul unei scurte întâlniri la sediul FDGR că ”dacă ar fi să lăsăm inima să decidă, am mai sta o săptămână aici”, fiind plăcut impresionat de Sibiu și arhitectura sa, relatează presa locală. Aici, Joachim Gauck și-a amintit de începutul său în politică, făcând o asociere între FDGR și Noul Forum, partidul în care și-a făcut debutul în politică. ”Este frumoasă denumirea de Forumul Democrat al Germanilor din România, îmi place. Și eu, când am intrat în politică am făcut parte din Noul Forum, o organizație care își propunea să schimbe sistemul învechit de a face politică”, a spus președintele Germaniei.

În debutul vizitei în oraș, alături de președintele Iohannis, Joachim Gauck a semnat în cartea de onoare a Primăriei Sibiu. De aici, cei doi președinți s-au întâlnit cu elevi ai Liceului Brukenthal. Aici, președintele german le-a prezentat elevilor un muzician plecat în Germania din Brașov, Peter Maffay. De asemenea, președintele s-a interesat care este motivul pentru care elevii de naționalitate română vor să studieze în limba germană.

Cei doi președinți s-au deplasat și la Biserica Evanghelică, iar ultimul punct al vizitei a fost sediul FDGR, unde s-au întâlnit cu fostul președinte al Consiliului Județean Sibiu, Martin Bottesch.

UNJR GRESESTE CAND CRITICA ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA CU PRIVIRE LA „TRADUCEREA GRESITA”A AFIRMATIEI PRESEDINTELUI PASTOR,JOACHIM GAUCK-STAZI CAND A AFIRMAT CU BUNASTIINTA :”DNA TREBUIE SA FIE A TREIA PUTERE IN POLITZEISTADTUL ROMAN ,CONDUS DE GAULEITERUL NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS!

21 iun.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) critică Administrația Prezidențială cu privire la traducerea greșită a afirmației președintelui german Joachim Gauck referitoare la DNA.

Potrivit unui comunicat de presă, UNJR „își exprimă îngrijorarea cu privire la usurința cu care administratia prezidențială și o parte a mass mediei au promovat eroarea de traducere ce a permis transmiterea către cetățenii României a ideii că Președintele Germaniei ar susține ideea consolidării DNA, în locul justiției, ca a treia putere în stat”.

„Usurința cu care administrația prezidentiala a preluat, fara minime verificari, traducerea gresita a afirmatiei Presedintelui german Joachim Gauck denotă o grava lipsa de cunoastere a principiilor elementare ce tin de separatia puterilor in stat, precum si a rolului procurorului si judecatorului intr-o societate democratica”, se arată în comunicat.

Judecătorii consideră în acest context că discursul public eronat, inclusiv de la nivel de ambasade, ce a asimilat justitia cu lupta impotriva coruptiei, a creat premizele acestei grave erori, care e de neconceput in orice stat democratic.

„Este imperativa revenirea la normalitatea democratica si reasezarea fireasca a fiecarei institutii in cadrul sau constitutional, revenire care se face printr-un mesaj public corect atunci cand se face referire la justitie”, spun magistrații.

Reacția judecătorilor a venit după ce traducerea discursului ţinut de preşedintele Germaniei aflat în vizită la Bucureşti s-a făcut după ureche. Președintele german a lăudat la Cotroceni activitatea DNA şi a spus că țara sa sprijină consolidarea celor care luptă împotriva corupţiei şi a sistemului de justiţie, ca a treia putere în stat. Declaraţia a fost tradusă însă oficial de Cotroceni astfel: „Dorim să consolidăm activitatea de pildă a DNA, ca a treia putere în stat”.

De fapt, preşedintele german a spus că „luăm în serios atât de importantul pilon al statului de drept în procesul de transformare şi luăm în calcul inclusiv conflicte dintre cele care pot apărea în interiorul societăţii pentru că sprijinim activitatea celor care combat corupţia şi fac puternică Justiţia ca a treia putere în stat – luăm în serios toate acestea”.

MILIARDARII EVREI DE ORIGINE AMERICANA,GEORGE SOROS,ROTHSCHILD S,ILUMMINATI SI BREXITUL!

21 iun.

În 1992, Marea Britanie a fost nevoită să iasă din mecanismul european al ratelor de schimb şi Banca Angliei a lăsat lira sterlină să fluctueze liber, ducând la o devalorizare rapidă de 15%. Totul s-a datorat lui George Soros, care atunci s-a îmbogăţit peste noapte cu 1,5 miliarde de dolari.

La 24 de ani după ce a îngenunchiat Banca Angliei, Soros vine şi sustine exact reversul principiului care l-a facut miliardar: alegătorii britanici care vor sa voteze pentru ieşirea din UE “subestimează grav” preţul unui asemenea vot pentru economia şi finanţele britanice. El scrie pentru The Guardian că Brexitul va avea “un impact imediat şi dramatic asupra pieţelor financiare, a investiţiilor, preţurilor şi locurilor de muncă”.

Soros scrie că lira sterilină se va prăbuşi cu cel puţin 15%-20% şi va ajunge la sub 1,15 dolari. Miliardarul avertizează că această cădere nu va fi una “sănătoasă” precum cea care l-a făcut bogat în 1992, pentru că acum Banca Angliei nu va reduce dobânzile (nu mai are de unde să le reducă substanţial) şi Marea Britranie are un deficit mare de cont curent. În aceste condiţii, devalorizarea lirei steriline nu va putea permite depăşirea şocului (prin exporturi mai competitive, spre exemplu).

“Brexitul va face câţiva oameni foarte bogaţi – dar majoritatea alegătorilor vor deveni mai săraci”, spune Soros, adăugând că “există forţe speculative pe pieţe, mult mai mari şi mai puternice” decât cele care au profitat de devalorizarea lirei sterline în 1967, spre exemplu. “Un vot pentru ieşire ar face ca această săptămână să se încheie cu o vinere neagră, cu consecinţe grave pentru oamenii simpli”, scrie Soros în articoloul inititulat “Impactul Brexit vă va sărăci – aveţi grijă”.

“David Cameron împreună cu Ministerul de Finanţe, Banca Angliei, FMI şi alţii au fost atacaţi de tabăra Brexit pentru că exagerează riscurile ieşirii din UE. Această critică a fost acceptată de presa britanică şi de mulţi analişti financiari. Drept urmare, votanţii Brexit subestimează în mod grav adevăratele costuri ale ieşirii.

Cum sondajele de opinie fluctuează, vreu să vă spun câteva lucruri clare, bazate pe cei 60 de ani de experienţă pe pieţele financiare, pentru a-i ajuta pe alegători să înţeleagă consecinţele reale ale unui vot pentru ieşirea din UE”, scrie Soros.

Soros analizează doar cel mai rău scenariu al ieşirii Marii Britanii – prăbuşirea lirei sterline. “Lira va cădea cel mai probabil rapid dacă se votează pentru Brexit. Ma aştept ca această devalorizare să fie mai mare decât cele 15% din septembrie 1992, când am avut norocul să obţin un profit substanţial pentru investitorii fondului meu, pe spatele Băncii Angliei şi al guvernului britanic”.

Avertismentele lui Soros vin la câteva zile după ce Jacob Rothschild scria, de această dată pentru The Times, că ieşirea din UE va duce “la o situaţie dăunătoare” pentru Marea Britanie. Este motivul pentru care le cere britanicilor să voteze pentru rămânerea în UE. Lordul Rothschild a mai scris că alegătorii “nu ar trebui să rişte bunăstarea ţării noastre” şi ar trebui să ştie că ţărilor europene le este “mai bine împreună”.

“Acum ne bucurăm de statutul de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU şi suntem membri esenţiali ai G8 şi ai Commonwealth-ului. Însă diplomaţia, apărarea, mediul înconjurător şi valorile democraţiei liberale vor fi in pericol”, scrie Jacob Rothschild. “Nu găsesc niciun motiv să acceptăm un rol mai puţin important pe scena mondială”.

În aceast demers pro-UE intră şi ministrul britanic de Finanţe, George Osborne. The Telegraph scrie că ministrul a refuzat să suspende tranzacţiile pe bursa londoneza vineri dimineaţa, în cazul în care alegătorii vor vota pentru Brexit. “Banca Angliei, Ministerul de Finanţe şi eu am discutat planurile de urgenţă. Însă aceste chestiuni sensibile e bine să rămână secrete şi fiţi siguri că suntem pregătiţi să facem faţă orice s-ar întâmpla. Daca am expune totul acum am submina forţa acestor planuri”, a spus Osborne. Totusi, cel mai important lucru transmis electoratului de Osborne a fost acesta: “Trebuie însă să vă spun că nu poţi proteja oamenii de şocul economic pe care Brexitul îl va provoca”. El a amintit că Bursa de la Londra a avertizat că vor dispărea 100.000 de locuri de muncă în City imediat dupa Brexit. “Cred că acest lucru se va întâmpla repede, din păcate”, a spus Osborne.

CE S-AR FI INTAMPLAT DACA CETATEANUL GERMAN ,KLAUS WERNER JOHANNIS,AR FI FOST IN VIZITA OFICIALA LA BERLIN LA STAPANUL SAU JOACHIM GAUCK -STAZI SI AR FI CRITICAT CORUPTIA FIRMELOR GERMANE IN USA,UE,DE PILDA ,EADS,VOLKSWAGEN,CARE AU DAT TUNURI DE MILIARDE DE EURO!

21 iun.

 

Președintele german, pastorul  Joachim Gauck, venit luni în vizită în România, la invitația omologului său, Klaus Iohannis, a lăudat activitatea DNA și lupta pe care o duce România împotriva corupției. În opinia lui Bogdan Chirieac, toată discuția împotriva corupției trebuia să aibă loc în cadrul întâlnirii bilaterale. 

„E un capitol la care noi vă urmărim cu mare atenție evoluțiile. Cu mare plăcere constat că sprijiniți aceste reforme, că o face guvernul României și că, mai ales în ce privește combaterea corupției de către justiție, aveți realizări importante.

Aș dori să subliniez în mod deosebit activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), de la care pornește un semnal îndreptat nu doar către economie, mediul de afaceri, dar și către politic. Este unul dintre pilonii pincipali ai procesului de reformă”, a declarat, luni, președintele german Joachim Gauck, la Palatul Cotroceni.

Subiectul a fost dezbătut în ediția de luni seară a emisiunii La Ordinea Zilei, realizată de Dana Grecu, la Antena 3.

Analistul Bogdan Chirieac a explicat că aceste întâlniri sunt foarte importante, pentru că aceste momente sunt relevante față de părerea pe care o au alții despre noi.

„Putem considera că discursul președintelui Gauck a fost neinspirat fiindcă nu corupția ar trebui să fie elementul definitoriu al relațiilor româno – germane. Este ca și cum președintele Iohannis ar fi mers în Germania și ar fi spus Germaniei că apreciază că guvernul german a ajuns la un acord cu compania Siemens și Siemens a acceptat să plătească în SUA nu știu câte miliarde de dolari, pentru că a oferit mită. Și că suntem impresionați că Germania a intervenit direct la Comisia Europeană pentru o companie mică denumită Volkswagen, în așa fel încât nimeni din această companie nu a fost arestat pentru un prejudiciu de 23 de miliarde de euro. Și asta e o parte mică a prejudiciului, dar așteptăm în continuare rezultate împotriva corupției la compania Volkswagen,” a declarat Bogdan Chirieac.

„De asemenea, în cazul EADS, înțelegem că a fost o chestiune în România de început, dar așteptăm rezultatele luptei anticorupție în Arabia Saudită, EADS securizând și frontiera acestei țări. Cum ar fi fost auzită în Germania, oare, un asemenea discurs al unui președinte dintr-o țară străină? Ar însemna că nemții nu-și fac treaba? Nemții își fac treaba, nu e niciun fel de problemă. La dânșii nu este cu arestări, nu e cu inculpări, e cu bani plătiți, și vedeți-vă mai departe de treabă. Asta e economia mondială, concurența este acerbă.

Toată discuția de sprijin a luptei împotriva corupției trebuia să aibă loc în cadrul întâlnirii bilaterale private dintre cei doi președinți. La președintele Germaniei m-aș fi așteptat să spună: Salut faptul că un etnic german este președintele României. Ne face și mai apropiați unii față de alții. România are mare nevoie în acest moment de un președinte etnic german. La ce ne așteaptă în această parte a Europei va fi extrem de important ca românii să nu poată fi acuzați de xenofobie. Existența  lui Iohannis acolo s-ar putea să fie extrem de importantă pentru națiunea noastră în anii care vin, fiindcă este german și ales un german acolo. Avea foarte multe lucruri de spus președintele Gauck, care nu este oricine, știți foarte bine ce a însemnat pentru decomunizarea RDG. Are o întreagă istorie, nu este venit de nicăieri președintele Gauck”, a mai declarat Bogdan Chirieac.

ALERTA CU BOMBA LA BRUXELLES!

21 iun.

 Foto: Antena 3

Un bărbat suspect că ar avea asupra lui o bombă a fost reținut, marți, la Bruxelles, informează Antena 3.

Bărbatul se afla într-un centru comercial.

De asemenea, au mai fost reținute alte două persoane suspecte.

AVOCATUL GHEORGHE PIPEREA SI DECIZIA LUATA IN CAZUL NOULUI PDL:”NU!”

21 iun.

Gheorghe Piperea

Ofertat de PNLP pentru o funcție în partid, Gheorghe Piperea anunţă, într-o postare pe Facebook, că nu va prelua şefia organizaţiei Bucureşti.

Avocatul precizează însp că rămâne deschis unui proiect de ”anvergură naţională”.

”Nu voi prelua conducerea organizaţiei PNLP Bucureşti. Rămân însă dispus să mă implic şi să conduc un proiect de anvergură naţională, dacă şi când mi se va propune. Politică şi administraţia pot fi instrumente pentru astfel de proiecte, aşa cum s-a dovedit în cazul legii dării în plata. Oricum ar fi, eu rămân acelaşi”, a scris Piperea.

CONTESTATIA LUI ZGONEA-ZORRO DISCUTATA ASTAZI LA CCR!

21 iun.

Sesizarea fostului președinte al Camerei Deputaților Valeriu Zgonea privind modificarea Regulamentului Camerei Inferioare va fi discutată marți de Curtea Constituțională a României.

CCR analizează și sesizarea de neconstituționalitate la hotărârea Camerei Deputaților privind vacantarea funcției de președinte și membru al Biroului permanent al forului.

Săptămâna trecută, Zgonea declara că modificarea Regulamentului a fost făcută, în opinia sa, ilegal.

MORTAL COMBAT,INTRE TRAIAN BASESCU SI DAN VOICULESCU-VICTIME „MERCENARII TRUSTULUI INTACT =PDL TV!

21 iun.

 

Traian Băsescu a fost invitat luni seara la Romania TV, unde a discutat despre situația lui Dan Voiculescu. Fostul șef al statului a dezvăluit că omul de afaceri „a fost ajutat și de jurnaliști din trust” la infracțiuni.

„Dan Voiculescu stia ca va raspunde pentru banii furati de la statul roman. A fost ajutat si de jurnalisti din trust, jurnalisti foarte cunoscuti. Lucrurile sunt mult mai complicate. Cred ca ziaristii care s-au implicat in transferul de bani, nu vor fi vreodata atinsi, pentru ca intre timp au devenit turnatori la diferite institutii”, a comentat Traian Băsescu.

De asemenea, fostul președinte a vorbit și despre dosarul lui Adrian Năstase.

„Dosarul lui Nastase l-am vazut, pentru ca a trecut pe la mine pentru a aproba inceperea urmaririi penale. A pornit de la un denunt. Este pornit de la Sergiu Sechelariu si nu de la mine. Sergiu Sechelariu era unul dintre protejati, era in minister”, a precizat Băsescu.

FIRMA MINISTRULUI MUNCII DRAGOS PATRARU,AFACERI DE MILIOANE DE EURO!

21 iun.

 

Firma lui Dragoş Pîslaru (cel care în prezent ocupă funcţia de ministru al Muncii) a gestionat contracte de milioane de lei, aceşti bani provenind atât din fonduri europene, cât şi de la bugetul de stat.

Încă dinainte ca Pîslaru să fie numit ministru, redacţia PSnews.ro a scris despre cum firma pe care acesta a înfiinţat-o, GEA Strategy & Consulting, s-a umplut de bani de la Consiliul Judeţean (CJ) Teleorman, pe vremea când această instituţie era condusă de Liviu Dragnea. Concret (după cum puteţi citi pe larg accesând linkul de mai jos), societatea lui Dragoş Pîslaru a primit sume consistente pentru a elabora o strategie de dezvoltare pentru judeţul Teleorman, însă această strategie materializată în sute de pagini nu a fost aplicată niciodată.

 

Recent, PSnews.ro a adresat Ministerului Fondurilor Europene o solicitare în baza Legii nr. 544/2001, întrebând dacă, din anul 2008 până în prezent, MFE, direct sau prin instituţiile subordonate – inclusiv prin Autoritatea de Management (AM) pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) –, a avut vreun contract cu societatea GEA Strategy & Consulting. De asemenea, le-am solicitat autorităţilor ca, în cazul unui răspuns afirmativ, să ne precizeze, defalcat: valoarea, durata şi obiectul de activitate ale fiecărui contract. Amintim că, până la finele anului trecut, AM POSDRU se afla în subordinea Ministerului Muncii, condus, în primul guvern Boc, de către Marian Sârbu (PSD), iar în al doilea guvern Ponta – de Mariana Câmpeanu (de la PNL, care ocupase acelaşi fotoliu şi în primul cabinet Victor Ponta). Între cele două repere temporale (esenţiale, după cum veţi vedea mai jos), miniştrii Muncii proveniseră din PDL: Mihai Şeitan, Ioan Botiş, Sebastian Lăzăroiu (în guvernul Emil Boc 2), respectiv Claudia Boghicevici (în executivul Mihai-Răzvan Ungureanu).

Răspunsul primit de la MFE arată că GEA Strategy & Consulting figurează în bazele de date ale AM POSDRU ca partener în următoarele proiecte:

Id Proiect – Beneficiar

Valoarea gestionată de GEA Strategy & Consulting în calitate de partener

Durată proiect

Obiectivul general al proiectului
POSDRU/175/2.1/S/150682 – Fundația Zi Deschisă 273.091,00 lei 10 luni Dezvoltarea aptitudinilor a 650 de elevi din regiunile Sud Est și Sud Muntenia, prin dobandirea
competentelor necesare inserției pe o piață a muncii modernă, flexibilă și
dinamică.
POSDRU/55/1.1/S/ 38855 – Centrul Național de Dezvoltare al învățământului Profesional și Tehnic

1.929.895,00 lei 36 luni Îmbunătățirea sistemului de educație și formare profesională inițială prin revizuirea metodologiilor, instrumentelor și procedurilor care operaționalizează politicile de dezvoltare ale învățământului profesional și tehnic.
POSDRU/92/3.1/S/61490 – Fundația Post Privatizare 915.690 lei 35 luni Promovarea și dezvoltarea competențelor antreprenoriale în rândul persoanelor din domeniul industriilor creative, pentru a transforma creativitatea și oportunitățile existente în mediul economic actual în afaceri sustenabile.
POSDRU/92/3.1/62527 – Clubul Întreprinzătorului Român 1.061.448,00 lei 36 de luni Dezvoltarea competențelor manageriale și anteprenoriale la nivelul concentrațiilor teritoriale (poli de creștere și dezvoltare, axați pe politica de planificare spațială) și sectoriale (poli competivitate / clustere, axați pe politica industrială).

De asemenea, GEA Strategy & Consulting a avut calitatea de prestator asociat în cadrul următoarelor contracte de servicii încheiate cu MFE (la momentul anului 2009 prin Ministerul Finanțelor Publice – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale):

Id Proiect – Beneficiar

Valoarea gestionată de GEA Strategy & Consulting în calitate de partener

Durata proiect

Obiectivul general al proiectului
Contract nr. 12/02.10.2009 2.456.160,00 lei 18 luni Analiza sistemului de indicatori de monitorizare și evaluare; Actualizarea Ghidului privind indicatorii de monitorizare și evaluare; Tipărirea și diseminarea Ghidului; Servicii de help-desk; Analiza situației și pregătirea de documentații de atribuire.
Contract nr. 13/02.10.2009 2.222.327,38 lei 18 luni Evaluarea formativă a Instrumentelor Structurale din România; Raport de evaluare intermediara POAT și Rapoarte de evaluare ad-hoc.
Contract nr. 6126/144/29.11.2013 4.872.022 lei 18 luni Servicii pentru sprijirea MFE în realizarea atribuțiilor și obiectului de activitate, sprijinirea gestionării și implementării eficiente POAT, servicii suport în domeniul programării, coordonării de sistem, managementului financiar, achizițiilor publice, comunicării, organizării de evenimente etc.

Trăgând linie, observăm că GEA Strategy & Consulting a obţinut contracte de aproape 4,18 milioane de lei din fonduri europene.

După cum se poate vedea mai sus, aceeaşi societate a câştigat contracte de peste 9,55 de milioane de lei cu Ministerul Fondurilor Europene.

De asemenea, potrivit celei de-a doua părţi a răspunsului, contractele cu MFE au fost încheiate în 2009 şi în 2013 – aşadar, atât pe vremea primului guvern Emil Boc, cât şi în timpul celui de-al doilea cabinet Victor Ponta.

Partea interesantă este că, în al doilea executiv Ponta, îl găsim ministru (al Bugetului) pe Liviu Voinea, care fusese coleg cu Pîslaru în GEA Strategy & Consulting, între 14 decembrie 2006 (data înfiinţării firmei) şi 31 martie 2011, conform datelor de la Registrul Comerţului consultate de PSnews.ro. De altfel, amintim, pe scurt, şi alte nume sonore pe care le-am găsit printre fondatori şi acţionari: Daniel Dăianu, Valentin Cojanu, Elena Botezatu, Florin Cîţu, Laurian Lungu şi Bianca Adriana Păuna (mai multe detalii despre ei găsiţi AICI).

Clipboard02

Pislaru RegCom

Între timp, Dragoş Pîslaru a cedat către o persoană fizică nespecificată 2.264 de acţiuni deţinute la propria companie, în schimbul a 339.600 lei, potrivit declaraţiei de avere publicate, recent, pe site-ul Guvernului. Acelaşi document arată că, în 2015, Dragoş Pîslaru a câştigat 173.013 lei în calitate de administrator al societăţii, în timp ce soţia oficialului, Livia Pîslaru (angajată în baza unui contract individual de muncă), a încasat un venit total de 30.744 de lei de la aceeaşi firmă. Nu în ultimul rând, GEA Strategy & Consulting i-a adus lui Dragoş Pîslaru în 2015 un total de 60.000 de lei din contractele pe fonduri europene.

Redacţia PSnews.ro va continua să vă aducă la cunoştinţă locurile în care GEA Strategy & Consulting a mai câştigat contracte.

%d blogeri au apreciat: