Arhiva | 5:36 pm

21 IUNIE 1941,75 DE ANI DE LA INCEPUTUL INTRARII ROMANIEI IN RAZBOI SAU CUM PROPAGANDA NAZISTA A INTOXICAT ROMANIA,DE CARE NU ESTE STRAIN GRUPUL ETNIC GERMAN PASTORIT DE KLAUS WERNER JOHANNIS!!

21 iun.

Imagine din Piaţa Palatului Regal din Bucureşti, cu o zi înainte de intrarea României în război, 21 iunie 1941 / FOTO: Willy Pragher  .
 

La data de 23 noiembrie 1940, generalul Ion Antonescu a semnat, la Berlin, aderarea României la „Pactul Tripartit”, încheiat la 27 septembrie 1940 între Germania, Italia şi Japonia.

Atunci cand generalul Ion Antonescu a semnat in Berlin, la 23 noiembrie 1940, aderarea Romaniei la Pactul tripartit, opinia publica romaneasca era puternic bulversata: in doar cateva luni (iunie-septembrie), iluzia Daciei Felix se spulberase brutal.

Romania Mare a devenit brusc foarte mica prin pierderea Ardealului de nord in favoarea Ungariei, a Basarabiei si Bucovinei in favoarea URSS si a Cadrilaterului in favoarea Bulgariei; atotputernicii aliati si garanti traditionali fie fusesera infranti umilitor (Franta), fie erau in mare dificultate (Marea Britanie); trupele misiunii militare germane intrasera in tara care isi schimbase peste noapte (6 septembrie 1940) conducatorul si regimul politic. Nimic nu mai era ca inainte.

Chiar si in aceste conditii de nauceala generala, nu a fost deloc simplu pentru propaganda germana sa cucereasca, daca nu simpatia, atunci macar neutralitatea opiniei publice de la noi. De la Cuza incoace, chiar daca aveau o dinastie de origine germana, romanii se atasasera profund de Franta (bibliotecile erau pline de carti frantuzesti; cele nemtesti sau englezesti erau ceva mai rare) si apoi cu Anglia, pe care le priveau drept aliati naturali, tot asa cum Germania (si fosta Austro-Ungarie inghitita de cel de-al Treilea Reich) era eternul rival impotriva caruia luptase in Primul Razboi Mondial si care tocmai ii impusese cu forta rapturile teritoriale ale Dictatului de la Viena si ale Tratatului cu Bulgaria, de la Craiova.

Cu toate ca generalul Ion Antonescu nu inceta sa transmita natiunii romane insistente si patetice mesaje privind increderea si sprijinul de care se bucura din partea marelui Fuhrer, romanii continuau sa asculte BBC-ul, fiind mult mai dispusi sa-l creada pe Churchill decat pe Hitler. Era dificil sa-i convingi pe romani de simpatia sau de bunele intentii ale germanilor, pe care-i batusera la Marasti cu doar doua decenii in urma, dupa ce le inselasera asteptarile denuntand tratatul secret de alianta din 1883. In plus, actiunile autonome de dupa 1940 ale Grupului Etnic German si ale Partidului National-Socialist German din Romania creau ingrijorare si nemultumire, la fel ca si „politica tacerii” fata de Ungaria, impusa tot de Berlin.

In aceste conditii, una dintre principalele obiective ale propagandei germane in Romania era contracararea celei britanice, pentru a preveni astfel o desprindere din Axa.

 

In ajunul declanşării celui de-al Doilea Război Mondial, relaţiile internaţionale au fost dominate de politica practicată de marile puteri pentru conservarea si reîmpărţirea sferelor de influenţă şi dominaţie. Aceste evenimente au marcat profund viaţa politică, economică şi militară din România.

Cu o săptămână înainte de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, Germania şi Uniunea Sovietică au încheiat, la data de 23 august 1939, Pactul de „neagresiune”, intrat în istoria universală sub denumirea de Pactul Ribbentrop-Molotov (primul, ministru de externe al Germaniei, al doilea, ministru de externe al Uniunii Sovietice). Prevederile protocolului adiţional (anexele secrete) stabileau destinele ţărilor baltice (Estonia, Lituania şi Letonia), Finlandei, Poloniei şi României.

Conform înţelegerilor de la Moscova, la data de 1 septembrie 1939, ora 4:45, armata germană, ce însuma 1.600.000 militari, a invadat teritoriul polonez, punând în aplicare „Planul alb” (Fall Weiss). În urma refuzului Germaniei hitleriste de a înceta agresiunea, la cererea Angliei şi a Franţei, guvernele acestor state au declarat război celui de al 3-lea Reich, la data de 3 septembrie 1939. Între 3 şi 10 septembrie 1939 Noua Zeelandă, India, Canada, Uniunea Sud-Africană şi guvernul cehoslovac format în exil s-au alăturat Marii Britanii, în timp ce Danemarca, Brazilia, Olanda, Mexic, Argentina, Spania, S.U.A. şi România şi-au declarat neutralitatea. Japonia a dat o declaraţie de neamestec în conflictul din Europa, la data de 4 septembrie 1939.

Guvernul României a luat măsuri pentru ca Polonia să poată primi, prin teritoriul românesc, armamentul şi materialele de război livrate de Marea Britanie şi Franţa. Dar Polonia, neprimind ajutorul promis de la Anglia şi Franţa şi, mai mult, fiind atacată şi de Uniunea Sovietică, la data de 17 septembrie 1939, a capitulat, la data de 28 septembrie 1939, teritoriul ei fiind împărțit între Germania și Uniunea Sovietică.

După semnarea de către Franţa a armistiţiului cu Germania, la Compiegne, la data de 22 iunie 1940, Uniunea Sovietică a dat tonul acţiunilor de răstignire a poporului român. Prin notele ultimative din 26 şi 28 iunie 1940, guvernul Uniunii Sovietice a răpit din trupul României teritoriile Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutul Herţa (44.500 km2 şi o populaţie de 3,2 milioane locuitori din Basarabia, respectiv 6.000 km2 şi o populaţie de 500.000 de locuitori din Bucovina de Nord). Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă, ajutată de Germania hitleristă, Italia fascistă şi Uniunea Sovietică, ne-a ciuntit un teritoriu de 44.492 km2, ocupat de o populaţie de 2.667.000 de locuitori, majoritatea români. Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat judeţele Durostor şi Caliacra, care formau Cadrilaterul, cu o suprafaţă totală de 6.921 km şi aproximativ 410.000 locuitori.

Prin aceste rapturi teritoriale, guvernul României a primit declaraţii de război nescrise de la vecini: Uniunea Sovietică, Ungaria şi Bulgaria. Administraţia românească, unităţile militare româneşti şi o parte din populaţia românească, din provinciile româneşti furate de către vecini, au suferit mari umilinţe din partea trupelor de ocupaţie şi a unor extremişti localnici, care au trecut de partea ocupanţilor. Au fost atacaţi, răniţi și omorâţi unii reprezentanţi ai administraţiei româneşti şi unele cadre militare active şi în rezervă, care s-au opus ocupării teritoriilor româneşti şi jefuirii mijloacelor materiale de luptă. Un număr însemnat de români din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa a fost dus în Siberia, de către ocupanţii sovietici.

Evenimentele din vara anului 1940 au avut grave consecinţe în viaţa internă şi externă a României, care s-au repercutat negativ asupra capacităţii de apărare a ţării, numărul cetăţenilor mobilizaţi reducându-se simţitor.

Rămasă singură în faţa agresiunii statelor vecine, cu teritoriul amputat şi sub presiunea directă a Germaniei, în România s-a instaurat, la 14 septembrie 1940, regimul legionaro-antonescian. În octombrie au pătruns în ţară primele trupe germane.

După înfrângerea rebeliunii legionare din 23-25 ianuarie 1941, România a fost condusă de dictatura militară a lui Ion Antonescu, fost şef al Biroului Operaţii în Marele Cartier General (1917 şi 1919) şi şef al Marelui Stat Major al armatei României (1933-1934).

Continuând politica imperialistă de cuceriri teritoriale şi de subjugare a altor popoare, Germania nazistă, încălcând pactul de neagresiune din 23 august 1939 şi tratatul de frontieră şi prietenie din 28 septembrie 1939, a declanşat războiul împotriva Uniunii Sovietice, la data de 22 iunie 1941 (planul Barbarosa, din decembrie 1940).

Alături de forţele Wehrmachtului, la război au participat Italia, Finlanda, Ungaria, România, precum şi unităţi militare din Slovacia, Franţa vichystă, Olanda, Belgia şi Spania.

România a participat la război, alături de Germania, cu scopul eliberării teritoriilor furate în anul 1940. În perioada 22 iunie – 26 iulie 1941, teritoriile Bucovinei de Nord, Ţinutului Herţa şi Basarabiei au fost eliberate, prin luptele dârze desfăşurate de Armatele a 3-a şi a 4-a române şi Armata a 11-a germană, subordonate Grupului de Armate general Ion Antonescu.

În perioada desfăşurării acţiunilor de luptă pierderile armatei române s-au cifrat la 4.112 morţi, 12.120 de răniţi şi 5.506 dispăruţi (6% din efectivele totale angajate în lupte în perioada 22 iunie – 26 iulie 1941).

La cerea insistentă a lui Hitler, armata română a participat, de la 8 august 1941, la acţiunile militare din operaţiunea militară Odessa (Armata a 4-a română) şi la luptele dintre Nistru şi Bug (Armata a 3-a română), până la capitularea fortăreţei Odessa (16 octombrie 1941). După această dată, o parte a efectivelor Armatei a 4-a au rămas în Ucraina, pentru asigurarea ordinii şi pazei, în timp ce Armata a 3-a  română (corpurile de vânători de munte şi de cavalerie), în colaborare cu Armata a 11-a germană, a desfăşurat lupte crâncene între Bug şi Nipru, pătrunzând în Crimeea. Pierderile armatei române în operaţiunea militară de la Odessa au fost de aproximativ 49.000 de militari.

De la data de 15 iunie 1942, unităţile militare române au fost introduse, succesiv, în luptele din Caucaz şi Cotul Donului – Stalingrad, ele acţionând în condiţii deosebit de grele de climă şi de lipsuri materiale (tunuri de artilerie antitanc, mijloace de transmisiuni, muniţii, echipament gros pentru iarnă, alimente şi medicamente). Luptele au durat până la data de 2 februarie 1943, armata română suferind mari pierderi materiale şi umane. Au pierit în lupte 155.010 ostaşi din cei 228.072 cât au avut, la 19 noiembrie 1942, Armatele a 3-a și a 4-a române.

Din luna martie 1943 armata română, cu efectivele subţiate, a fost retrasă pe teritoriul dintre Nipru şi Nistru. În Caucazul de Vest au rămas Diviziile 19 Infanterie, 6 Cavalerie şi 9 Cavalerie, care au acţionat în subordinea unui comandament românesc, şi Diviziile 10 Infanterie, 2 Munte şi 3 Munte, subordonate unor grupări operative germane, însumând 64.606 ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi. În luna iunie 1943, Divizia 19 Infanterie a fost trecută pe litoralul Mării Negre, pe frontul din Kuban fiind introdusă Divizia 10 Infanterie, iar Divizia 3 Munte a fost retrasă în Crimeea. În luna octombrie 1943, pe frontul din Crimeea se aflau Diviziile 1, 2 şi 3 Munte, 10 şi 19 Infanterie și 6 şi 9 Cavalerie. Datorită marilor pierderi suferite de efectivele de ostaşi, Diviziile 4 Munte şi 24 Infanterie au fost unite sub denumirea de Divizia 4/24 Infanterie, această mare unitate fiind trimisă în zona Herson.

Prin „Operaţia 60.000” au fost aduşi în ţară, din Crimeea, 42.190 de militari români, dintre care 39.134 pe mare şi 3.056 pe calea aerului, aceștia reprezentând 90 % din efectivele retrase la Sevastopol. Pierderile suferite în  perioada martie-mai 1944 au fost de 22.522 de militari români.

La începutul lunii aprilie 1944 Armata a 3-a română avea în compunere Diviziile 14, 15, 21, 4/24 Infanterie şi Comandamentul 104 „Siret”, iar Armata a 4-a română avea Corpul 1 Armată (cu Diviziile 6 şi 20 Infanterie şi Comandamentul 104 Munte), Corpul 4 Armată (cu Diviziile 3 Infanterie, 18 Munte şi Comandamentul 101 Munte) şi Corpul 5 Armată (cu Diviziile 4 Infanterie, 1 Gardă şi Regimentul 9 Grăniceri). În rezervă se aflau Diviziile 1 şi 8 Infanterie şi Comandamentul 103 Munte, iar sub comandament german acţionau Diviziile 10 şi 18 Infanterie, 5 Cavalerie şi Detaşamentul Blindat. Armata a 3-a a fost trecută în apărare pe litoralul Mării Negre, între gurile Dunării şi Cetatea Albă. Armata a 4-a română a fost trecută între Ungheni şi Boroaia, la 30 km sud de Suceava.

Epuizată datorită pierderilor suferite în lupte, România şi-a intensificat activitatea diplomatică, în 1943 şi 1944, pentru a ieşi din război. S-au înmulţit contactele directe ale guvernului antonescian cu reprezentanţii Naţiunilor Unite de la Stokholm şi Cairo şi cu  al unor state neutre. La data de 12 aprilie 1944, la opt zile de la bombardamentul masiv a aviaţiei inamice asupra Bucureştiului şi a zonei Prahovei, Uniunea Sovietică a propus României încheierea unui armistiţiu unilateral, pe care mareşalul Ion Antonescu l-a respins, întrucât era dezavantajos pentru România.

Situaţia militară grea de pe frontul Târgu Neamţ – Paşcani – Târgu Frumos – Iaşi – Chişinău – Tighina a grăbit forţele democratice din România să înlăture guvernul antonescian şi să propună încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite, având ca reprezentant Uniunea Sovietică. În ziua de 22 august 1944 în centrala ministerului Afacerilor Externe s-a primit răspunsul lui Stalin, transmis de Alexandra Kolontai, ambasadorul Uniunii Sovietice la Stokholm, prin care erau acceptate de către guvernul sovietic condiţiile propuse de mareşalul Ion Antonescu pentru încheierea Armistiţiului. Acest comunicat, primit de Grigore Niculescu Buzeşti, a fost transmis lui Iuliu Maniu, care l-a dus la palatul regal. Astfel, mareşalul Ion Antonescu a fost împiedecat să încheie Armistiţiul cu Stalin. Răsturnarea prin forţă a guvernului antonescian a început cu arestarea lui Ion şi Mihai Antonescu, în ziua de 23 august 1944 (aceştia au fost convocaţi la Palatul Regal de către Regele Mihai) şi, ulterior, a altor membri din guvern. Armistiţiul s-a încheiat abia la data de 12 septembrie 1944, la Moscova.

În seara zilei de 23 august 1944, după ora 22:00, a fost citit la radio Comunicatul Regelui Mihai I către ţară, prin care poporul român era anunţat de arestarea guvernului antonescian, înlocuirea lui cu un nou guvern de uniune naţională, prezidat de generalul de corp armată Constantin Sănătescu, încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite, prin reprezentantul său, Uniunea Sovietică, încetarea operaţiunilor militare împotriva armatei sovietice şi întoarcerea armelor împotriva armatei Germaniei. A urmat apoi comunicatul şefului Marelui Stat Major al Armatei Române, generalul Gheorghe Mihail, care a prezentat Directivele Operative pentru comandanţii celor două armate şi comandanţii marilor unităţi şi unităţi militare din armata română.

Armata română a început acţiunile militare de dezarmare a trupelor germane încă din noaptea de 23/24 august 1944, acestea încheindu-se la 31 august 1944. Cele mai dârze lupte s-au desfăşurat în capitală, în împrejurimile capitalei, pe Valea Prahovei, în Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Ţara Bârsei şi în nord-vestul Moldovei. Armata română şi formaţiunile populare participante la aceste acţiuni militare au pierdut aproximativ 9.500 de oameni. Desprinderea României din coaliţia cu Germania hitleristă şi trecerea ei de partea Naţiunilor Unite a însemnat prăbuşirea frontului german în Balcani, scurtarea cu cel puţin şase luni a celui de-al Doilea Război Mondial în Europa şi deschiderea căilor pentru ofensiva armatei sovietice spre Budapesta, Praga, Viena și Berlin.

Ziua de 23 august 1944 a creat condiţii pentru recunoaşterea de către Naţiunile Unite a drepturilor României asupra părţii de nord a Transilvaniei, care a fost eliberată prin jertfele celor peste 59.000 de ostaşi români, în periaoda 1 septembrie – 25 octombrie 1944, în colaborare cu armata sovietică.

În perioada 23 august – 12 septembrie 1944, armata sovietică a luat prizonieri peste 150.000 de ostaşi români, precum și tehnică de luptă şi însemnate cantităţi de bunuri materiale.

Constantin-Chipercol. (rtr.) Constantin Chiper,

Vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”

– See more at: http://vox.publika.md/politica/75-de-ani-de-la-intrarea-romaniei-al-doilea-razboi-mondial-525676.html#sthash.FStDdaKo.dpuf

FOSTUL PREMIER AL ROMANIEI VICTOR PONTA LANSEAZA O TORPILA ALARMANTA PENTRU PENALUL KLAUS JOHANNIS:”TREBUIE SA-I FACEM PLANGERE PENALA?!

21 iun.

 

Fostul prim-ministru Victor Ponta lansează o ipoteză alarmantă pentru preşedintele Klaus Iohannis – una care include o plângere penală pe numele acestui politician.

Deputatul PSD a reacţionat, marţi, pe Facebook, la o ştire potrivit căreia puţin peste 1.000 de români din străinătate (din totalul de aproximativ 500.000) au solicitat să voteze prin corespondenţă la alegerile parlamentare, în timp ce autorităţile române au primit 334 de solicitări privind înfiinţarea unor secţii de votare. Declaraţia a fost făcută, tot marţi, de vicepreşedintele AEP Marian Muhuleţ, citat de Mediafax.

În replică, Victor Ponta îl acuză pe Klaus Iohannis că i-a minţit pe românii din străinătate.

„Deci acum e Iohannis președinte și legea privind votul prin corespondență cum a promis PNL; Guvern tehnocrat și Lazăr Comănescu ministru de externe.

Trebuie să îi facem plângere penală lui Iohannis că i-a mințit pe cei din Diaspora? Guvernului!? Ministrului de Externe Comănescu, cel care oricum nu are treabă cu alegerile? Sau PNL pentru lege!?

Sau înțelegem că propaganda și manipularea nu țin loc de soluții serioase la probleme complicate!” este mesajul lui Ponta

NOUL PARTID DEMOCRAT LIBERAL FUZIONEAZA PRIN ABSORBTIE CU UN PARTID CARE NU EXISTA UNPR!

21 iun.

 

PNLP fuzionează prin absorbţie cu UNPR, anunţă România TV.

Aceasta era oferta PNLP pentru UNPR: fuziune prin absorbție și astfel vor ajunge la toamnă să fie un singur partid. Marți s-a discutat la UNPR oferta PNLP și spun surse că s-a decis să se meargă pe mâna liberalilor.

Vorbim despre un prim for al partidului, decizia definitivă se va lua în CExN UNPR. Așadar lucrurile s-ar mai putea schimba.

PNLP a pus o condiție extrem de importantă. Este vorba despre referirea la fuziunea prin absorbție care îi va obliga pe cei de la UNPR să renunțe la politicienii cu probleme penale, primul vizat fiind Gabriel Oprea. Odată cu fuziunea, UNPR va trebui să se supună condițiilor de integritate ale PNLP și ca atare toți parlamentarii care au avut probleme cu legea nu vor mai putea obține un nou mandat.

Bogdan Chirieac a comentat acest subiect la România TV.

„Cred că este pur și simplu o manevră pentru ca Gabriel Oprea să fie total scos din orice legătură cu UNPR. Auzind afirmația colegei dumneavoastră, că se cere renunțarea la Gabriel Oprea, mă gândesc că este singurul motiv pentru care PNLP își asumă UNPR. Deși UNPR nu există după plecarea lui Gabriel Oprea, el oricum a fost un partid creat în laborator care nu a participat singur la niciun fel de alegeri… nu are să-i aducă niciun plus PNLP-ului. Și atunci de ce să îți iei pe cap așa ceva? Probabil că s-a dorit secționarea totală a lui Oprea de UNPR în acest moment”, a zis analistul politic.

KLAUS „SPIELHOSEN” S-O SPERIAT RAU DE TOT DE FAUR ISAIA,CEL CARE L-O STROPIT PE EMIL CONSTANTINESCU CU CERNEALA!

21 iun.

Klaus Iohannis se află la Sibiu împreună cu Președintele Germaniei. Înainte ca cei doi să intre în sediul Primăriei, unde vor avea o serie de discuții cu primarul Astrid Fodor, Președintele Iohannis s-a aflat în ”vizorul” unui bărbat.

Acesta s-a desprins din mulțime și a încercat să ajungă la Klaus Iohannis căruia dorea să îi înmâneze un dosar cu acte. A început să strige către șeful statului, dar acesta a rămas calm.

A fost oprit de SPP-iști, dar a reușit totuși să schimbe câteva vorbe cu Președintele.


 

UPDATE 14:46

Cine este bărbatul oprit de SPP-iși în momentul în care a vrut să îi înmâneze niște acte președintelui Klaus Iohannis, la Sibiu?

Astfel, este vorba despre Faur Isaia, cel care în 2000 l-a stropit cu cerneală pe fostul președinte Emil Constantinescu. Isaia i-a reproșat lui Iohannis că, deși a depus un memoriu la Cotroceni în urma cu un an, nu a primit niciun răspuns, scrie agerpres.ro.

–––––-

Incident de securitate la vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Sibiu. Vezi care a fost reacţia primului om în stat.

Klaus Iohannis se află la Sibiu împreună cu președintele Germaniei, Joachim Gauck. Înainte aceştia doi să intre în sediul Primăriei, unde vor avea o serie de discuții cu primarul Astrid Fodor, oficialul de la Cotroceni a fost strigat de un bărbat. Acesta s-a desprins din mulțime și a încercat să ajungă la Kluas Iohannis, căruia dorea să îi înmâneze un dosar cu acte. A fost oprit de SPP-iști, dar a reușit să schimbe câteva vorbe cu şeful statului, scrie oradesibiu.ro.

După cum puteţi vedea AICI (pe pagina de Facebook a site-ului de ştiri local), Klaus Iohannis s-a îndreptat, pentru doar câteva secunde, către bărbatul care îl strigase, nu i-a preluat hârtiile unde acesta susţinea că se află un memoriu către politician; în schimb, Iohannis a mers mai departe, zâmbind în faţa mulţimii şi a camerelor de luat vederi.

KLAUS JOHANNIS SI DECLARATIA SA DE AVERE!

21 iun.

 

Una caldă, una rece pentru preşedintele Klaus Iohannis în declaraţia lui de avere: politicianul a pierdut o casă, dar s-a umplut de bani din cele două cărţi publicate: „Pas cu pas”, apoi „Primul pas”.

Preşedintele Klaus Iohannis a încasat, în 2015, peste 82.000 de lei din vânzarea celor două cărţi menţionate, dar a pierdut un imobil dintre cele şase deţinute în Sibiu, iar dintre cele trei conturi îl mai are doar pe cel în moneda naţională, în care a strâns 295.000 de lei, informează adevarul.ro.

Conform declaraţiei de avere completate în această lună, preşedintele Iohannis a încasat în ultimul an fiscal suma de 82.844 lei, reprezentând drepturi de autor de la editura Curtea Veche, care a publicat cele două cărţi ale sale. Klaus Iohannis şi-a lansat în noiembrie 2014, imediat după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, cartea ”Pas cu pas”, iar în mai 2015 şi-a lansat volumul ”Primul pas”. De asemenea, Iohannis a încasat ca preşedinte un venit net anual de 133.879 lei, precum şi 59.960 din închirierea unui imobil. Soţia sa, Carmen Iohannis, a avut un venit net în 2015 de 22.554 lei, ca profesor la Colegiul ”Gh. Lazăr” din Sibiu şi a încasat şi ea 59.960 din închirierea unui imobil.

Soţii Iohannis aveau închiriat un imobil din centrul Sibiului, pe care însă la începutul acestui an l-au pierdut în instanţă. Este vorba despre un apartament de 166 mp., cumpărat în anul 1999 şi care în declaraţia de avere de acum a şefului statului nu mai figurează. Klaus Iohannis şi soţia sa au pierdut definitiv imobilul din centrul municipiului Sibiu, unde funcţionează sediul unei bănci, în noiembrie anul trecut, în urma unei decizii a Curţii de Apel Braşov, după un proces care a durat mai mult de 16 ani. Oficiul Judeţean de Cadastru a admis, în aprilie, cererea Administraţiei Finanţelor Publice de radiere a dreptului de proprietate al celor doi. Atunci, preşedintele a anunţat că va returna sumele obţinute din chiria imobilului respectiv, de la comunicarea deciziei instanţei din  Braşov.

Şeful statului şi soţia sa deţin în continuare alte două apartamente şi trei case în Sibiu. Dacă în urmă cu un an, preşedintele Iohannis avea în conturi la BCR 13.500 euro, 9.000 USD şi 161.000 lei, acum şeful statului mai are doar un cont, la aceeaşi bancă, în care are 295.000 de lei.

FRATIA INTRE DOUA IMPERII CARE SE INRUDESC PRIN EKATERINA CEA MARE: RUSIA-GERMANIA!

21 iun.

Vicecancelarul german și ministru al economiei, Sigmar Gabriel, îi va face o vizită președintelui rus Vladimir Putin la începutul săptămânii viitoare pentru discuții privind relațiile între cele două state, deplasare ce are loc pe fondul divizărilor politice în interiorul coaliției de guvernare de la Berlin, scrie cotidianul Rheinische Post, în ediția online de marți, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

Vizita lui Gabriel, liderul Partidului Social-Democrat (SPD), partenerul de coaliție al conservatorilor cancelarului Angela Merkel, va fi cea de-a doua la Moscova în mai puțin de un an.

Precedenta deplasare a lui Sigmar Gabriel în capitala Rusiei a avut loc în octombrie 2015, când scurta întâlnire privată programată cu Putin s-a transformat într-o discuție de două ore. Cancelarul Angela Merkel s-a aflat ultima oară la Moscova în mai anul trecut.

Conform Rheinische Post, biroul cancelarului a fost informat cu privire la vizita programată a lui Sigmar Gabriel la Moscova.

În cursul vizitei vor fi abordate relațiile economice germano-ruse, afectate de sancțiunile impuse Moscovei de Uniunea Europeană, precizează aceeași publicație.

SPD susține în general o poziție mai conciliantă față de Rusia în comparație cu blocul conservator Uniunea Creștin-Democrată (CDU) — Uniunea Creștin-Socială (CSU), al dnei Merkel.

În coaliția de guvernare a izbucnit o dispută legată de relațiile cu Rusia, CDU-CSU reacționând luni cu indignare la declarațiile ministrului de externe Frank-Walter Steinmeier (SPD), care, într-un interviu pentru Bild am Sonntag, a afirmat că Uniunea Europeană ar trebuie să renunțe la sancțiunile impuse Rusiei, răsplătind astfel progresele în procesul de pace din Ucraina. Steinmeier a criticat exercițiile NATO desfășurate la granița cu Rusia, care, în opinia sa, ar putea inflama suplimentar tensiunile cu Rusia, el avertizând împotriva „zăngănitului de săbii și strigătelor belicoase”.

Gabriel s-a exprimat luni în sprijinul lui Steinmeier, în timp ce oficiali NATO și americani au criticat afirmațiile șefului diplomației germane.

Într-o declarație pentru Reuters, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a estimat că Uniunea Europeană ar trebui să mențină sancțiunile împotriva Rusiei, și a apărat planurile de consolidare a prezenței aliate în Europa de Est, drept un răspuns necesar la acțiunile agresive ale Moscovei.

FUHRERUL GERMANIEI FEDERALE,JOACHIM GAUCK,IN VIZITA LA GAULEITERUL NAZI,LA SIBIU LA ORGANIZATIA NAZISTA GRUPUL ETNIC GERMAN SI FDGR:”AR MAI VREA SA STEA O SAPTAMNA LA SIBIU!”

21 iun.

Foto turnulsfatului.ro

Aflat într-o vizită în Sibiu, președintele Germaniei, Joachim Gauck a declarat în cadrul unei scurte întâlniri la sediul FDGR că ”dacă ar fi să lăsăm inima să decidă, am mai sta o săptămână aici”, fiind plăcut impresionat de Sibiu și arhitectura sa, relatează presa locală. Aici, Joachim Gauck și-a amintit de începutul său în politică, făcând o asociere între FDGR și Noul Forum, partidul în care și-a făcut debutul în politică. ”Este frumoasă denumirea de Forumul Democrat al Germanilor din România, îmi place. Și eu, când am intrat în politică am făcut parte din Noul Forum, o organizație care își propunea să schimbe sistemul învechit de a face politică”, a spus președintele Germaniei.

În debutul vizitei în oraș, alături de președintele Iohannis, Joachim Gauck a semnat în cartea de onoare a Primăriei Sibiu. De aici, cei doi președinți s-au întâlnit cu elevi ai Liceului Brukenthal. Aici, președintele german le-a prezentat elevilor un muzician plecat în Germania din Brașov, Peter Maffay. De asemenea, președintele s-a interesat care este motivul pentru care elevii de naționalitate română vor să studieze în limba germană.

Cei doi președinți s-au deplasat și la Biserica Evanghelică, iar ultimul punct al vizitei a fost sediul FDGR, unde s-au întâlnit cu fostul președinte al Consiliului Județean Sibiu, Martin Bottesch.

%d blogeri au apreciat asta: