Arhiva | 5:08 pm

CETATEANUL GERMAN ,KLAUS JOHANNIS S-O SI L-O FACUT DE RAS PE PRESEDINTELE GERMANIEI FEDERALE LA HERMANNSTADT,SALUTAND JURNALISTII DE LA BALCONUL GRUPULUI NAZIST ETNIC GERMAN,FDGR!

22 iun.

 

Președintele Klaus Iohannis împreună cu omologul său german Joachim Gauck s-au aflat, marți, într-o vizită marți, la Sibiu. În timpul vizitei, cei doi lideri de stat, însoțiți de soții, au mers, și la sediul FDGR-ului, iar la final au ieșit pe balconul sediului și au admirat priveliștea, făcând cu mâna turiștilor și sibienilor aflați în zonă. Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat, miercuri, la România TV, prin telefon, în legătură cu acest fapt.

Președintele Klaus Iohannis împreună cu șeful statului german, Joachim Gauck, și-au început marți, vizita la Sibiu, în sediul Primăriei Municipiului, în Sala Atrium, unde oaspetele german a semnat în Cartea de onoare a orașului. După vizita la Primărie, Iohannis l-a invitat pe oaspetele german la Liceul Brukenthal. Ulterior, cei doi lideri de stat au vizitat Biserica Evanghelică din oraș și Casa Calfelor, din vecinătatea bisericii, după care au mers la sediul FDGR. Aici, Iohannis și Gauck au ieșit pe balconul sediului Forumului de unde au admirat priveliștea și au făcut cu mâna turiștilor și sibienilor aflați în zonă.

Rugat să comenteze la România TV în legătură cu gestul președintelui Iohannis din balconul sediului FDRG, pe modelul marilor lideri ai lumii, analistul politic Bogdan CHirieac a declarat: „E un gest frumos, categoric. Faptul că președintele României împreună cu cel al Germaniei au salutat câțiva oameni, că nu era nimic organizat, e un gest frumos. Turiștii s-au uitat, au făcut poze poate. Nu în fiecare zi vezi președintele Germaniei împreună cu un etnic german, președintele României, într-un oraș care a fost o emblemă a comunității germane din România, ieșind la balcon. Nu e un lucru rău pentru relațiile bilaterale (…)”, a declarat Bogdan Chirieac.

Cât despre faptul că această ieșire în public a celor doi președinți nu a fost anunțată, deși poate mulți oameni și-ar fi dorit să fie prezenți, analistul politic a explicat: „Președintele Iohannis are un handicap major, Departamentul de comunicare și Departamentul de protocol. Ar fi putut organiza ceva exact așa cum spuneți. Probabil s-ar fi bucurat și președintele Gauck”, a adăugat Bogdan Chirieac.

COMUNISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS,IDOLUL „DREPTEI „,LAUDAT IN STIL COMUNIST PENTRU INTERESUL DOVEDIT FATA DE CONCEPTIA MARXISTA A MATERIALIMULUI DIALECTIC,DE CATRE PROFESOARA DE FIZICA ANA MARIA BUCUTA,CARE L-O AJUTAT SA PROMOVEZE EXAMENUL DE DEFINITIVAT!

22 iun.

 

Preşedintele Klaus Iohannis, idolul dreptei de pe eşichierul politic contemporan, a fost lăudat în stil comunist pentru interesul dovedit faţă de concepţia marxistă a materialismului dialectic.

Acum 29 de ani, Klaus Werner Iohannis obținea la Școala din oraşul sibian Agnita statutul de profesor definitiv de fizică. S-a întâmplat la 11 iunie 1987, cu două zile înainte de a împlini 28 de ani. Pentru aceasta, Inspectoratul Școlar Sibiu a desemnat un profesor metodist care să inspecteze și să stabilească dacă viitorul președinte merită să promoveze examenul de definitivat, scrie libertatea.ro.

Cea care, în calitate de metodist, l-a inspectat pe Iohannis (la patru ore de curs) a fost profesoara de fizică Ana Maria Bucuță de la Liceul Textil ”7 Noiembrie”. Profesoara Bucuță  și-a notat atent tot ce s-a întâmplat la orele respective și, pe 11 iunie 1987, cu doar câteva zile înainte de vacanță, a întocmit procesul verbal prin care i-a acordat nota maximă – 10. Este interesant, însă, ce a stabilit profesorul metodist în urma acelei inspecții. Iohannis a fost inspectat la clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a. El și-a ales să discute despre aparatul de fotografiat, despre căldura latentă și despre utilizarea microscopului. Iată ce nota acum 29 de ani profesoara Bucuță:

“ Tovarășul profesor s-a evidențiat prin interesul pentru realizarea unei concepții materialist dialectice despre lume și viață la elevi. Este interesat de formarea sentimentelor patriotice la elevi, subliniind realizările științifice și tehnice din țara noastră”.

Potrivit ediţiei din 2009 a DEX, materialismul dialectic este definit drept „concepție potrivit căreia materia și mișcarea ei sunt guvernate de legi obiective: legea acumulărilor cantitative și a salturilor calitative, legea unității și a luptei contrariilor, legea negării negației etc”.

A cântărit la acordarea notei și faptul că tovarășul profesor Iohannis ocupa deja prima funcție politică fiind comandant instructor de pionieri. Acelaşi Klaus Iohannis conducea un cerc de electronică și unul de factură militară fiind comandant PTAP (Pregătirea Tinerilor pentru Apărarea Patriei).

Vedeţi AICI însemnările profesoarei care l-a inspectat pe Iohannis.

A cântărit la acordarea notei și faptul că tovarășul profesor Iohannis ocupa deja prima funcție politică fiind comandant instructor de pionieri. Tot actualul președinte conducea un cerc de electronică și unul de factură militară fiind comandant PTAP (Pregătirea Tinerilor pentru Apărarea Patriei).

Referat de președinte – “De ce este întuneric noaptea?”

S-a mai stabilit că “tovarășul profesor are preocupări pentru o continuă perfecționare în specialitate. Participă activ la activitățile comisiei metodoce a profesorilor de fizică, este membru al unei brigăzi științifice în cadrul căreia a prezentat referatul – “De ce este întuneric noaptea? Cum s-a format universul?”. Contribuie la pregătirea serbărilor școlare.” Este poate greu de imaginat cum pregătea actualul președinte serbările școlare din Agnita.

În concluzie s-a stabilit că tovarășul Iohannis este foarte bine pregătit professional. Cum după orice inspecție era nevoie și de oarece recomandări, și primului om al statului i s-au făcut câteva. “I se recomandă să acționeze și în continuare pentru perfecționarea profesională și politico- ideologică.”

Profesoara Bucuță Ana Maria este pensionară acum. Trăiește la Sibiu, iar nora sa este inspector școlar la ISJ.

AUTISTUL ASPERGER ,PENALUL KLAUS JOHANNIS,FOSTUL PRIMAR DE SIBIU SEMNEZA CA „PRIMARUL”O CONTESTATIE CATRE CCR DE NECONSTITUTIONALITATE CE NEMULTUMESTE ALESII LOCALI!

22 iun.

 

Președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale, miercuri, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Vă prezentăm textul integral al cererii:

„Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali modifică dispozițiile referitoare la încetarea de drept a calității de consilier local și de consilier județean, respectiv a calității de primar și de președinte al consiliului județean. În urma modificării prevăzute la articolul unic pct. 1 (art. 9 lit. f din Legea nr. 393/2004) și pct. 2 (art. 15 lit. e) din Legea nr. 393/2004), aceste calități încetează în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu executare. Totodată, prin pct. 3 al legii se completează art. 15 alin. (2) cu o nouă literă, lit. e1), prin care se derogă de la regula nou instituită la pct. 2, în cazul mandatelor de primar și de președinte al consiliului județean pentru infracțiunile de dare și de luare de mită. Astfel, acestea vor înceta de drept în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunile de corupție prevăzute la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale.
Motivele prezentei sesizări vizează aspecte de neconstituționalitate constând în încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și alin. (5), ale art. 11 alin. (1) și alin. (2), ale art. 16 și ale art. 147 alin. (4) din Constituție.
Intervenția legislativă asupra art.9 lit. f) și art. 15 lit. e) din legea dedusă controlului de constituționalitate conduce la interpretarea că se permite continuarea exercitării mandatului de consilier local, consilier județean, primar și președinte al consiliului județean de către o persoană condamnată penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei (art. unic pct.1 și 2 din lege). Considerăm că fie completarea realizată nu poate fi interpretată decât în sensul jurisprudenței constante a Curții Constituționale ce nu face distincție în funcție de modalitățile de individualizare judiciară a pedepsei, ci menționează doar faptul că pedeapsa privativă de libertate trebuie executată (în formele prevăzute de legislația penală în vigoare), fie intenția legiuitorului a primit o redactare defectuoasă, ipoteză în care aceasta nu respectă nici cerințele de claritate și previzibilitate a legii, așa cum rezultă acestea din art. 1 alin. (5) din Constituție și au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, și nici exigențele principiului egalității, aşa cum rezultă acesta din art.16 din Constituție. Astfel, pierderea mandatului de către alesul local ce este condamnat prin „hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare” presupune că instanța judecătorească a stabilit în mod definitiv vinovăția condamnatului și a aplicat o pedeapsă privativă de libertate. Odată aplicată pedeapsa, ea urmează a fi executată în condițiile prevăzute de Codul penal și individualizate în fiecare caz în parte de instanța de judecată. Prin urmare toate pedepsele privative de libertate aplicate de instanțe sunt „cu executare”, chiar dacă executarea poate fi realizată, în concret, în penitenciar sau prin una din modalitățile prevăzute în Capitolul V privind individualizarea executării pedepsei din Codul penal. Prin urmare, fie prevederile art. 9 lit. f) și ale art. 15 lit. e) din legea dedusă controlului de constituționalitate trebuie interpretate în sensul celor deja statuate de Curtea Constituțională, fie ele nu se corelează cu prevederile legale în vigoare referitoare la aplicarea pedepselor privative de libertate şi modul lor de executare, generând astfel, incertitudine juridică și contravenind art. 1 alin. (5) din Constituție. (a se vedea și deciziile Curții Constituționale nr. 1/2012, nr. 494/2012, nr. 1/2014).
Noua opțiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real și vine în contradicție cu valorile sociale ocrotite prin lege. În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală și cu privire la care instanța a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcțiilor și demnităților publice în coordonatele statului de drept.
Astfel, încetarea mandatului de ales local este dictată, pe de o parte, de rațiuni ce țin de imposibilitatea obiectivă a exercitării funcției pe perioada executării unei pedepse private de libertate, iar pe de altă parte de nevoia de a asigura protecția prestigiului funcției exercitate, care nu poate fi rezumată doar la îndeplinirea îndatoririlor pe care le impune mandatul de ales local, ci presupune și păstrarea unei conduite sociale, morale care să mențină încrederea acordată de electorat. Din această perspectivă, subliniem că potrivit Legii nr. 393/2004, în exercitarea mandatului, aleșii locali se află în serviciul colectivității locale și sunt responsabili în fața acesteia, iar o condiție a exercitării mandatului o reprezintă depunerea jurământului potrivit căruia alesul local se obligă la respectarea Constituției și a legilor. Mai mult, plasarea alesului local condamnat (fie chiar și cu suspendarea executării pedepsei) în afara cadrului legal de exercitare a funcției este realizată și prin incompatibilitatea existentă între specificul raportului juridic penal și acea componentă a funcției și demnității publice ce presupune exercițiul autorității publice. Este de neconceput ca statul, în calitate de subiect pasiv general al infracțiunii și titular al dreptului de tragere la răspundere penală, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, să permită exercitarea autorității publice de către persoana condamnată.
De altfel, instanța de contencios constituțional, a statuat că exercitarea în mod netulburat a funcției dobândite ca urmare a opțiunii electorale nu este un drept absolut, acesta fiind protejat de prevederile Constituției atât timp cât se realizează cu respectarea condițiilor prevăzute de aceasta și de legi. Or, săvârșirea unei fapte penale pentru care există o condamnare definitivă la pedeapsa cu închisoarea plasează, prin ea însăși, alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcției, prin încălcarea jurământului de a respecta prevederile Constituției și ale legilor, asumat potrivit Legii nr. 393/2004, iar consecințele legale pe care nerespectarea condițiilor de exercitare a unei funcții le antrenează nu pot fi considerate o restrângere a exercițiului acelei funcții (Decizia nr. 66/2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 352 din 9 mai 2016). Totodată, în privința încetării de drept a mandatului de ales local în ipoteza condamnării la pedeapsa închisorii, Curtea Constituțională a reținut că un argument în plus (celui al imposibilității obiective a exercitării funcției) pentru care nu trebuie distins în funcție de modul de individualizare a executării pedepsei privative de libertate, respectiv între ipoteza condamnării la închisoare cu executare și ipoteza suspendării executării pedepsei este acela că este necesară protecția prestigiului funcției exercitate, care nu poate fi rezumată doar la îndeplinirea îndatoririlor pe care le impune mandatul de ales local, ci presupune și păstrarea unei conduite sociale, morale care să mențină încrederea acordată de electorat.
Interpretarea sistematică a prevederilor art. 1 alin. (3) și art. 16 din Constituție pun în evidență principiul integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice (Decizia nr. 418/2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014). Or, prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate se îndepărtează de la acest standard constituțional, nu este justificată de o nevoie socială reală, și vine în contradicție cu regimul juridic aplicabil altor categorii socio-profesionale.
Astfel, pentru toate celelalte categorii socio-profesionale legiuitorul a prevăzut consecințe drastice atunci când intervin condamnări la pedepse privative de libertate; de vreme ce pentru salariați (de ex. art. 56 lit. f) din Codul muncii, art. 388 și art. 572 din Legea nr. 95/2006) sau funcționari publici (de ex. art. 54 lit. h) coroborat cu art .98 lit. f) din Legea nr.188/1999, art.69 lit. i) din Legea nr. 360/2002, art. 65 lit. f) din Legea nr. 53/2003) contractul de muncă sau raportul de serviciu încetează ca urmare a condamnării la pedepse privative de libertate, indiferent de forma sub care se execută aceasta, cu atât mai mult este de așteptat din partea demnitarilor publici asumarea responsabilității unei conduite în deplină legalitate și integritate.
Potrivit art. 16 alin. (1) din Constituție, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, iar potrivit alin. (2) nimeni nu este mai presus de lege. Cu privire la principiul general al egalității Curtea Constituțională a statuat că „principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice” (Decizia nr. 1/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Totodată, Curtea a reținut și că, pentru a exista o încălcare a principiului egalității, trebuie ca între persoanele cărora li se aplică același regim juridic să existe diferențe nejustificate obiectiv și rezonabil (Decizia nr. 127/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 9 iunie 2016).
Combaterea corupției reprezintă o cerință reală a societății românești și o componentă de bază a dialogului României cu partenerii săi europeni. Din această perspectivă, instituirea unui regim derogatoriu prin articolul unic pct. 3 al legii supuse controlului de constituționalitate, în ceea ce privește infracțiunile de corupție prevăzute la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu excluderea celorlalte infracțiuni de corupție, contravine art. 1 alin. (3) și alin. (5) coroborat cu art. 11 alin. (1) și alin. (2).
Potrivit art. 11 din Constituție, statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. România a ratificat prin Legea nr. 365/2004 Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003 care la art. 5 par. 1 prevede că „fiecare stat parte elaborează și aplică sau are în vedere, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, politici de prevenire a corupției eficiente și coordonate care favorizează participarea societății și care reflectă principiile de stat de drept, buna gestiune a problemelor politice și bunurile publice, de integritate, transparență și responsabilitate”. De asemenea, la art. 8 par. 1 și 2 se prevede că „pentru a lupta împotriva corupției, fiecare stat parte încurajează în mod special integritatea, cinstea și răspunderea agenților publici, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic. În particular, fiecare stat parte se străduiește să aplice, în cadrul propriilor sisteme instituționale și juridice, coduri sau norme de conduită pentru exercitarea corectă, onorabilă şi corespunzătoare a funcțiilor publice.”
Totodată, prin Legea nr. 27/2002 România a ratificat Convenția penală privind corupția, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999 care proclamă în Preambul „necesitatea de a urma cu prioritate o politică penală comună care tinde să protejeze societatea împotriva corupției, inclusiv prin adoptarea unei legislații şi a măsurilor preventive adecvate” și subliniază faptul că „corupția constituie o amenințare pentru democrație, preeminența dreptului și drepturile omului, subminează principiile de bună administrare, echitate și justiție socială, denaturează concurența, împiedică dezvoltarea economică și pune în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și bazele morale ale societății”. De asemenea, sunt prevăzute faptele de corupție care ar trebui incriminate de către statele parte la Convenție, acestea având o sferă largă de cuprindere care nu se limitează doar la luarea și darea de mită.
Prin introducerea lit. e1) la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 se prevede că încetarea mandatului de ales local intervine în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, doar pentru infracțiunile de corupție prevăzute la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare. Or, eficiența cadrului de integritate, precum și asumarea angajamentelor la nivel internațional de către statul român în lupta împotriva corupției ar putea fi afectate dacă s-ar menține reglementarea din legea dedusă controlului de constituționalitate. Angajamentele internaționale asumate de România nu pot fi contrazise prin legislația națională, întrucât statul român este obligat să respecte cu bună-credință obligațiile asumate la nivel internațional. Aceste obligații asumate prin tratate internaționale constituie garanții pentru protecția drepturilor și libertăților cetățenilor, protecția drepturilor acestora constituind un element al statului de drept, prevăzut expres de art. 1 alin. (3) din Constituție.
Prin urmare, diminuarea prin lege a standardelor de integritate și de luptă împotriva corupției, în sensul că încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracțiunile de dare și luare de mită, iar nu și în cazul altor fapte de corupție prevăzute în Codul penal și în alte legi speciale, este de natură să afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum și angajamentele internaționale asumate de România. Se încalcă, în consecință art. 11 coroborat cu art. 1 alin. (3) din Constituție.
În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali este neconstituțională”.

Carmen Iohannis si tinutele oficiale de la Cotroceni

22 iun.

Andrea Tincu Fashion Blog

A fi designer vestimentar inseamna, pe langa prezentari de moda si evenimente mondene, o munca sustinuta in tot ceea ce inseamna industria textila, incluzand aici atat produsele realizate in serii mari cat si anumite modele create strict pentru persoane private. Dupa ani de zile, in care designul romanesc nu a avut de-a face cu tinutele Primelor Doamne, am salutat cu optimism decizia doamnei Carmen Iohannis de a purta tinute create de noi, designerii romani.

carmen iohannis 2

Astfel, pentru vizita Presedintelui Germaniei, Joachim Gauck si a partenerei sale, Daniela Schadt, in Romania si intalnirile oficiale de la Cotroceni din 20 iunie, am semnat tinutele doamnei Carmen Iohannis. Nu sunt un designer care sa faca politica, nici nu sunt potrivite aceste doua tipuri de pasiuni decat la nivelul designer votant in alegeri, dar, atat timp cat esti designer matur, cu experienta, faptul de a crea tinute pentru Prima Doamna, indiferent din ce partid este…

Vezi articolul original 253 de cuvinte mai mult

BALALAU JOHANNIS NU RENUNTA LA CEA DE A SASEA CASA:CONTESTATIA IN ANULARE A FOST AMANATA PE 28 SEPTEMBRIE 2016,DE CURTEA DE APEL PITESTI!

22 iun.

Klaus Iohannis

Contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei instanţei prin care a pierdut imobilul din centrul Sibiului se va judeca la Curtea de Apel Piteşti pe 28 septembrie, informează B1 TV.

Iohannis a cerut strămutarea dosarului pe motiv că judecătorii de la Curtea de Apel Brașov nu sunt imparțiali, fiind influențați d epresiunea mediatică.

Primul termen trebuia să aibă loc miercuri, dar a fost amânat pentru 28 septembrie pentru că avocații președintelui nu s-au prezentat.

La sfârşitul anului trecut, președintele a pierdut una dintre cele șase case şi a anunţat că va căuta o cale de a contesta decizia instanței.

INTERPELAREA SENATORULUI VALER MARIAN CATRE AMBASADORUL USA ,HEINZ KLEMM LA BUCURESTI SI AMESTECUL ACESTUIA IN MINISTERUL PUBLIC!

22 iun.

Senatorul Valer Marian

Conform unui comunicat de presă, în data de 15.06.2016 la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc o întâlnire între, pe de o parte, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, domnul Hans Klemm și atașatul pe probleme politice al ambasadei, doamna Marisa Mac Isaac, și, pe de altă parte, următorii reprezentanți ai Ministerului Public: procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, primul-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Oprean, procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, procurorul şef adjunct al DNA, Călin Nistor, și procurorul şef al Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Alexandru Fîciu.
Referitor la această întâlnire mai inedită, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
1. Care a fost scopul întâlnirii dintre ambasadorul SUA și reprezentanții Ministerului Public?
2. Dacă această întâlnire a fost solicitată de ambasadorul SUA sau de reprezentanții Ministerului Public?
3. Dacă această întâlnire a fost legală și oportună, având în vedere că a avut loc în ziua în care Curtea Constituțională a României urma să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate ridicate cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu?
4. Dacă, având în vedere calitatea sa de șef al Ministerului Public, ministrul Justiției a fost înștiințat în prealabil cu privire la această întâlnire, dacă i s-a solicitat o încuviințare în acest sens și dacă a fost invitat la întâlnire?
5. Cum explicați absența ministrului Justiției, doamna Raluca Alexandra Prună, și a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi, la această întâlnire?
6. Dacă o astfel de întâlnire este conformă cu uzanțele diplomatice și dacă foștii ambasadori ai SUA în România au avut astfel de întâlniri?
7. Dacă și alți ambasadori acreditați în România au avut astfel de întâlniri cu reprezentanții Ministerului Public?
8. Dacă ambasadorii SUA au avut astfel de întâlniri și cu reprezentanții parchetelor din alte state membre ale Uniunii Europene, începând cu cele din vecinătate (Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Croația, Bulgaria)?
9. Dacă această întâlnire este de natură să afecteze independența justiției din România?

Solicit răspuns scris și verbal.

Senator
Valer Marian

CONSTANTIN BUNGAU ,RECTORUL UNIVERSITATII ORADEA RETINUT DE DNA!

22 iun.

 

Rectorul Universităţii Oradea – Constantin Bungău, fostul decan al Facultăţii de Ştiinţe socio-umane – Floarea Chipea, preotul Marin Dindelegan, din cadrul Parohiei Ioşia, şi soţia sa – psihologul Camelia Dindelegan, profesor universitar, au fost reţinuţi în noaptea de marţi spre miercuri de procurorii DNA Oradea pentru fapte de corupţie, informează ebihoreanul.ro.

Reţinerea s-a făcut în dosarul care vizează concursul de promovare a Cameliei Dindelegan în gradul de profesor şi în care, pe 30 martie, procurorii DNA au efectuat mai multe percheziţii în birourile Universităţii.

Acuzaţiile aduse celor patru persoane sunt, după caz, de luare de mită şi trafic de influenţă.

Ancheta priveşte modul de promovare în funcţii a unor cadre universitare.

Miercuri, cei patru vor fi prezentaţi în faţa magistraţilor de la Tribunalul Bihor cu propunere de arestare preventivă.

%d blogeri au apreciat asta: