Arhiva | 4:39 pm

PROFESORASUL DE FIZICA KLAUS WERNER JOHANNIS DESPRE SUMMITUL NATO DE LA VARSOVIA DE SAPTAMANA VIITOARE!

1 iul.

 Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a susținut o alocuțiune în cadrul ceremoniei de declarare a Capacităţii Operaţionale Iniţiale a Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est şi a Capacităţii Finale a Unităţii NATO de Integrare a Forţelor.

Ceremonia are loc în contextul pregătirii Summitului NATO de la Varșovia de săptămâna viitoare.

Alocuţiunea preşedintelui

„(…)Summitul se va desfășura pe fondul unei dinamici accentuate a mediului de securitate, cu impact asupra statelor membre și Alianței ca întreg.

Am asistat, în anul 2015, la amplificarea și multiplicarea provocărilor de securitate la adresa spațiului euroatlantic, în special cel european, situație care continuă și în prezent. Perpetuarea crizei din Siria și a instabilității în regiunea Orientului Mijlociu și Nordului Africii au favorizat extinderea amenințării teroriste relaționate ISIL/Daesh în spațiul european.

Pe de altă parte, situația din vecinătatea estică a NATO continuă să fie volatilă, iar procesul de soluționare a dosarului ucrainean se derulează cu dificultate, pe fondul implementării parțiale și deficitare a Acordurilor de la Minsk.

De aceea, Summitul NATO de la Varșovia este esențial pentru consolidarea securității și apărării colective, după implementarea Planului de acțiune pentru creșterea capacității operaționale, stabilit la Summitul din 2014.

Poziția României la Summitul NATO din acest an de la Varșovia este în favoarea armonizării intereselor comune de securitate și apărare, în spiritul solidarității și coeziunii Aliate, dar de o manieră echilibrată pe cele două flancuri, estic și sudic, și pe cele două dimensiuni, nordică și sudică, ale Flancului Estic. Ne dorim menținerea regiunii Mării Negre în procesele de reflecție și de luare a deciziilor actuale și viitoare ale Alianței legate de continuarea adaptării NATO pe termen lung.

De asemenea, este important ca același echilibru să se reflecte și în demersurile de asistență pentru partenerii NATO din Flancul Estic, respectiv Sudic al Alianței.

O astfel de poziție corespunde principiilor „28 pentru 28”, respectiv „abordare de tip 360 de grade”, susținute extins la nivel aliat și reflectate în procesul de adaptare pe termen lung a NATO.

Doamnelor şi domnilor,

Ceremonia de astăzi are o semnificație aparte pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare și a prezenței înaintate Aliate pe flancul estic al NATO.

Practic, România și-a îndeplinit integral și la termenele stabilite obiectivele asumate, în concordanță cu nivelul de ambiție al Alianței și cu măsurile adoptate în 2014, la Summitul din Marea Britanie, ceea ce demonstrează că suntem un aliat credibil.

O dovadă în acest sens este şi faptul că am crescut cheltuielile pentru apărare și o vom face în continuare până la atingerea nivelului de 2% din PIB anul viitor.

După cum cunoașteți, structurile NATO de comandament din România – Unitatea NATO pentru integrarea forțelor și Comandamentul Multinațional de Divizie – au un rol major în cadrul eforturilor de îmbunătățire a capacității Alianței de a răspunde cu succes provocărilor prezente, dar și viitoare.

Ele facilitează dislocarea forțelor Aliate în regiune, în sprijinul apărării colective, prin asigurarea conexiunii vitale între forțele NATO și cele naționale, inclusiv prin planificarea și conducerea de exerciții multinaționale și alte forme de pregătire în comun.

Cu câteva săptămâni în urmă, am inaugurat Facilitatea antirachetă de la Deveselu, care marchează atât aprofundarea cooperării în cadrul parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, cât şi consolidarea profilului României în Alianța Nord-Atlantică în perspectiva integrării acestei facilităţi în Sistemul NATO de apărare antirachetă.

Vreau să reamintesc că sistemul Aegis Ashore din România nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având strict rol defensiv, dar constituie o asigurare a apărării României şi a Aliaților europeni împotriva unor potențiale amenințări.

România își asumă în continuare să fie un furnizor de securitate în regiune, un aliat predictibil și un pol de stabilitate la extremitatea estică a spaţiului euroatlantic care, din păcate, este supus provocărilor şi ameninţărilor.

Singurele variante viabile de soluţionare rămân cele politice, nu cele militare, iar solidaritatea Aliată rămâne factorul esenţial al stabilităţii şi securităţii euroatlantice.

Le mulțumesc tuturor celor implicați în realizarea nivelului de operaționalizare declarat astăzi pentru tot ceea ce fac în a asigura securitatea României, în conformitate cu obiectivele stabilite prin Strategia Naţională de Apărare a Țării.

România este și va rămâne un aliat credibil şi un pilon de stabilitate şi securitate în regiune”.

SLOVACEXITUL!

1 iul.

Viitorul Uniunii Europene cu 27 de state nu poate fi decis doar de câteva dintre ele, a avertizat premierul slovac Robert Fico

Viitorul Uniunii Europene cu 27 de state nu poate fi decis doar de câteva dintre ele, a avertizat premierul slovac Robert Fico

Viitorul Uniunii Europene cu 27 de state nu poate fi decis doar de câteva dintre ele, a avertizat premierul slovac Robert Fico, a cărui țară preia vineri președinția semestrială a Consiliului UE și va avea de gestionat în perioada următoare mai ales efectele ieșirii Marii Britanii din UE și continuarea crizei provocate de valul de migranți, relatează agențiile AFP și EFE.

Reacția sa survine după ce, în zilele ce au urmat referendumului privind Brexitul, unii responsabili europeni s-au întâlnit în grupuri restrânse pentru a discuta despre viitorul UE, cum a fost reuniunea de sâmbătă a miniștrilor de externe din cele șase state fondatoare ale blocului comunitar (Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Olanda) sau cea de luni la care au participat cancelarul german Angela Merkel, președintele francez Francois Hollande și premierul italian Matteo Renzi.

‘Deciziile cruciale asupra viitorului Europei nu pot fi definite de unul, două sau trei state membre’, a subliniat Fico la o conferință de presă desfășurată la Bratislava. El a cerut să nu fie luate în seamă doar punctele de vedere ale statelor fondatoare ale UE și să se asculte și vocea celor care s-au alăturat blocului comunitar după anul 2004. În acest sens, premierul slovac consideră un prim succes desfășurarea la Bratislava, în loc de Bruxelles, a summitului informal al UE din 15 septembrie, care va avea ca principal punct pe agendă implicațiile Brexitului.

SEFUL DIICOT, DANIEL HORODNICEANU:”2,5 TONE DE COCAINA CAPTURATE LA CONSTANTA!”

1 iul.

Peste 2,5 tone de cocaină au fost descoperite ascunse în patru containere care au fost descărcate de pe un vapor în Portul Constanța.

Update: Șeful DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat vineri, că valoarea de piață a cocainei descoperite este de 125 milioane euro, dacă s-ar fi vândut en gros, dar valoarea pe piață ajunge la „cifre astronomice”, de peste 600 milioane euro.

Cocaina provenea din America de Sud, în special din Columbia, și avea ca destinație Olanda, de unde urma să fie distribuită în alte state din vestul Europei. Drogurile urmau să fie transportate, pe cale terestră, cu camioane de marfă.

Șase persoane au fost reținute în acest caz, dintre care cinci în România – cetățeni columbieni și lituanieni. A șasea persoană a fost reținută în Spania — un marocan cu dublă cetățenie — olandeză și spaniolă, fiind suspectat că era liderul rețelei.

O parte din droguri a fost adusă vineri la sediul central al DIICOT din Capitală, unde au fost expuse (foto).

„Este cea mai mare captură de cocaină din România și una dintre cele mai mari din Europa”, a spus Horodniceanu.
O altă captură importantă captură a fost făcută în ianuarie 2009, când DIICOT Constanţa şi Brigada de Combatere a Crimei Organizate Constanţa au descoperit în incinta Portului peste o tonă de cocaină, adusă din Brazilia de o reţea de traficanţi români şi spanioli.

Momentul în care traficanții au fost arestați

INTENDENTUL LUI KLAUS JOHANNIS ,GABRIEL IZMANARU A ANUNTAT CA IESE DIN POLITICA!

1 iul.

Gabriel Oprea, unul dintre cele mai controversate personaje postrevoluționare, reevaluat de toate guvernările, susține că va părăsi scena politică la sfârșitul acestui an.

Cu două dosare penale în cârcă, Oprea a anunțat vineri că demisionează din UNPR, partid pe care l-a fondat, urmând să activeze ca senator independent până la finalul acestui mandat, după care se va retrage din politică.

Anunțul a fost făcut de acesta pe Facebook într-un mesaj pe care îl redăm integral:

„Dragi prieteni,

În politică este important să rămâi fidel propriilor principii. Pe această idee s-a bazat apariția UNPR pe scena politică. Timp de aproape 6 ani am condus UNPR respectând aceste principii. La Putere sau în Opoziție, am făcut ceea ce a fost bine pentru România și nu ceea ce a fost util pentru mine sau pentru partid. UNPR a sprijinit România în ultimii 6 ani și a asigurat stabilitate politică, într-o perioadă economică grea la nivel mondial. UNPR a susținut guverne fără să negocieze avantaje și privilegii. Singurele condiții pe care le-am pus partenerilor noștri au fost legate de protejarea drepturilor cetățenilor români și în special ale militarilor și de tratarea cu responsabilitate a tuturor aspectelor ce țin de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională.

Pentru a respinge toate scenariile ireale care se fac în legătură cu activitatea mea politică, vă anunț că am decis ca drumul meu să se despartă de cel al UNPR și să devin senator independent. Am decis, de asemenea, ca la finalul acestui mandat al Parlamentului să mă retrag din politică.

Voi susține mereu proiectele ce țin de securitatea națională, îl voi susține pe Președintele României în tot ceea ce ține de acest domeniu și, până la finalul mandatului, voi vota acele proiectele economice și sociale de care societatea are nevoie.

Pe foștii mei colegi, alături de care am fondat UNPR și alături de care am luptat în acești 6 ani, îi voi păstra în suflet și îi asigur că în mine vor avea întotdeauna un prieten. Le urez succes, indiferent de drumul pe care aleg să-l urmeze. Orice ar face și în orice proiect politic s-ar implica, să nu uite că misiunea lor este să facă bine pentru România și pentru români.

Vă mulțumesc tuturor și fie ca succesul să fie de partea celor care îl merită.

Gabriel Oprea
Senator independent”

CEHXIT !,CUTIA PANDOREI S-A DESCHIS!

1 iul.

Președintele ceh Milos Zeman vrea organizarea de către Cehia a unui referendum privitor la apartenența țării la Uniunea Europeană și NATO, după ce britanicii au decis ca țara lor să părăsească blocul comunitar, relatează Reuters.

Zeman, care spune că ar susține rămânerea țării în ambele organizații, nu are printre atribuții convocarea unui referendum, care presupune aprobarea parlamentului, însă este un lider politic influent într-o țară unde mulți alegători sunt sceptici în legătură cu Uniunea Europeană.

”Nu sunt de acord cu cei care susțin părăsirea Uniunii Europene, dar voi face totul pentru ca ei să aibă un referendum și să se poată exprima. Același lucru este valabil și pentru o ieșire din NATO”, a spus liderul ceh într-o întâlnire cu cetățenii în orașul Velke Mezirici.

UN AVION DE AGREMENT PRIVAT S-A PRABUSIT VINERI,IN JUDETUL SIBIU,CELE PATRU PERSOANE AU SCAPAT CU VIATA!

1 iul.

Foto tribuna.ro

Foto tribuna.ro

Update: Un avion de agrement s-a prăbușit vineri, în județul Sibiu. Avionul s-a prăbușit în zona căii ferate dintre Cisnădie și Șelimbăr, anunță presa locală. Cele patru persoane aflate în avion, trei bărbați și o femeie, au scăpat doar cu răni ușoare, potrivit ISU.

Două persoane au escoriații ușoare, un bărbat și o femeie, un alt bărbat nu este rănit, iar cel de al treilea bărbat este posibil să își fi luxat clavicula.

Avionul s-a prăbușit la o distanță de aproximativ o sută de metri de aerodromul de la Măgura, aflat în apropierea orașului Cisnădie.

Lângă municipiul Sibiu, aproape de orașul Cisnădie, se află aerodromul Măgura unde au loc zboruri de agrement.

Nu se cunoaște deocamdată cauza prăbușirii avionului. Aparatul nu a fost cuprins de flăcări.

Foto tribuna.ro

GUVERNATORUL COLONIEI ROMANIA,PENALUL KLAUS JOHANNIS A PARTICIPAT IN CADRUL CEREMONIEI DE DECLARARE A CAPACITATII OPERATIONALE A COMANDAMENTULUI DIVIZIEI MULTINATIONALE SUD-EST A NATO!

1 iul.

România își asumă în continuare să fie un furnizor de securitate în regiune, un aliat predictibil și un pol de stabilitate la extremitatea estică a spațiului euroatlantic, zonă supusă provocărilor și amenințărilor, a afirmat, vineri, președintele Klaus Iohannis, în cadrul ceremoniei de declarare a capacității operaționale inițiale a Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO.

Șeful statului a arătat că singurele variante „viabile” de soluționare rămân cele politice, nu cele militare, precizând că „solidaritatea aliată rămâne factorul esențial al stabilității și securității euroatlantice”.

Potrivit lui Iohannis, ceremonia de declarare a capacității operaționale inițiale a Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est și a capacității operaționale finale a Unității de Integrare a Forțelor NATO are loc în contextul pregătirii Summitului de la Varșovia de săptămâna viitoare.

„Summitul de la Varșovia este esențial pentru consolidarea securității și apărării colective, după implementarea Planului de acțiune pentru creșterea capacității operaționale, stabilit la Summitul din 2014. Poziția României la Summitul NATO din acest an de la Varșovia este în favoarea armonizării intereselor comune de securitate și apărare, în spiritul solidarității și coeziunii aliate, dar de o manieră echilibrată pe cele două flancuri, estic și sudic, și pe cele două dimensiuni, nordică și sudică, ale flancului estic”, a spus președintele.

Iohannis a amintit că România dorește menținerea regiunii Mării Negre în procesele de reflecție și de luare a deciziilor actuale și viitoare ale alianței legate de continuarea adaptării NATO pe termen lung.

„România și-a îndeplinit integral și la termenele stabilite obiectivele asumate, în concordanță cu nivelul de ambiție a alianței și cu măsurile adoptate în 2014, la Summitul din Marea Britanie, ceea ce demonstrează că suntem un aliat credibil. O dovadă în acest sens este și faptul că am crescut cheltuielile pentru apărare și o vom face în continuare până la atingerea nivelului de 2% din PIB anul viitor”, a menționat șeful statului.

Acesta a afirmat că structurile NATO de comandament din România — Unitatea NATO pentru Integrarea Forțelor și Comandamentul Multinațional de Divizie — au un rol major în cadrul eforturilor de îmbunătățire a capacității Alianței de a răspunde cu succes provocărilor prezente, dar și viitoare, facilitând dislocarea forțelor NATO în regiune.

La ceremonie au mai participat ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm, șeful Comandamentului Militar al NATO de la Napoli, amiralul Michelle Howard, precum și comandantul Diviziei Multinaționale Sud-Est, generalul Ovidiu Uifăleanu.

AGERPRES

KLAUS JOHANNIS SI INTALNIREA DE GRADUL 0 CU GABRIEL OPREA!

1 iul.

 

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a susţinut  că, probabil, a fost minţit de ex-senatorul UNPR, actual PSD, Octavian Bumbu, cu privire la întâlnirea dintre Klaus Iohannis şi Gabriel Oprea privind posibila fuziune dintre PNLP şi UNPR, după ce informaţia a fost dezminţită de Preşedinţie, Populari-liberali şi chiar de către UNPR.

Senatorul de Neamț, Octavian Bumbu, a declarat, joi,  că au fost doar discuţii informale în cadrul UNPR despre o întâlnire între liderii partidului şi şeful statului, Klaus Iohannis.

„Discuțiile între colegi au fost discuții informale, cu argumente pro și contra, pentru a merge într-o parte sau alta în Senat. Argumentul suprem al celor care spuneau că trebuie să meargă cu PNLP, cu conducerea actuală a fost că s-au purtat discuții, inclusiv la Cotroceni și că știu toți, inclusiv fostul președinte (Gabriel Oprea n.r.), iar din această cauză trebuie făcută alianța cu PNLP, fiind un fapt împlinir” a declarat în exclusivitate pentru DC News senatorul Octavian Bumbu.

„Aceasta a fost toată discuția, iar la întâlnirea pe care am avut-o cu domnul Dragnea eu am ținut să-l informez că se vehiculează că a avut loc o întâlnire”, a mai spus Bumbu.

Actualul senator PSD a mai declarat că „nu a spus că la întâlnire ar fi participat Gabriel Oprea, ci actuala conducere, dar colegii de la UNPR i-ar fi declarat că nu domnul Steriu ar fi cel care decide, ci altcineva. Eu nu am spus că domnul Oprea ar fi fost acum la Cotroceni sub nicio formă, ci conducerea actuală a UNPR a purtat discuții la Cotroceni. Asta ce au spus colegii ca argument suprem care ne-a închis gura.”

Întrebat despre ce colegi este vorba, senatorul Octavian Bumbu ne-a mai declarat că este vorba despre colegii din UNPR care au rămas la UNPR la această oră. „Nu credeți acuma că voi face și eu o gafă să dau nume ca să înceapă o adevărată balcaniadă. Acestea au fost discuțiile, iar eu m-am simțit dator să-l informez pe domnul președinte Dragnea”.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a lansat joi informaţia că preşedintele Iohannis s-ar fi întâlnit cu liderii UNPR pentru a discuta despre fuziunea acestei formaţiuni cu PNL, calificând acest gest drept o ”implicare neconstituţională a preşedintelui în viaţa partidelor”. Dragnea a spus că are aceste informaţii de la un fost senator UNPR, Octavian Bumbu.

Preşedintele UNPR, Valeriu Steriu, a negat că negocierea cu PNLP ar fi fost decisă în cadrul unei întâlniri cu preşedintele Iohannis şi l-a ironizat pe Dragnea.

Preşedintele Klaus Iohannis nu se implică în negocierile dintre partide pentru că un astfel de demers este sub nivelul preşedintelui, a precizat joi şi Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea susţine că, probabil, a fost minţit de ex-senatorul UNPR, actual PSD, Octavian Bumbu, cu privire la întâlnirea dintre şeful statului Klaus Iohannis şi Gabriel Oprea privind posibila fuziune dintre PNLP şi UNPR, după ce informaţia a fost dezminţită de Preşedinţie, liberali şi UNPR.

„Înseamnă că domnul senator de la Neamţ ne-a minţit. Dacă nu s-au întâlnit la Cotroceni, asta e o veste bună pentru democraţie şi pentru Constituţie. Iar în legătură cu bancul de la Erevan cred că asta e o chestiune serioasă şi era unul care făcea glumiţe. Nu mai e în politică, eu zic că domnul Steriu nu trebuie să meargă în zona asta, asta era o chestiune foarte serioasă. Dacă n-a fost întâlnirea, înseamnă că domnul senator ne-a minţit, spunând că domnul Gabi Oprea i-a spus sau domnul Gabi Oprea a minţit”, a spus Dragnea, întrebat cum vede faptul că Steriu şi Adminstraţia Prezidenţială au infirmat aceste informaţii.

SALARIUL OANEI ZAMFIR ,SOTIA DEPUTATULUI NOULUI PDL,DANIEL ZAMFIR!

1 iul.

S-a aflat salariul Oanei Zamfir.

Deputatul Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată, și-a depus recent declarația de avere. Mai mult, în act apar și date despre veniturile soției sale Oana Zamfir, cu care s-a căsătorit în anul 2015.

Veniturile ziaristei au rezultat din „contract prestări servicii”, pe anul 2015, motiv pentru care a câștigat suma de 362.778 de lei. Mai sunt trecute în declarația de avere și bijuteriile Oanei Zamfir, care sunt estimate la 10.000 de euro.

În schimb, deputatul Daniel Zamfir câștigă de șase ori mai puțin decât soția, venitul său anual fiind de 60.126 de lei.

MORTAL COMBAT. KLAUS „GHINION”PIERDE IN FATA SEFUL SIE MRU”PUTOIUL OPARIT!”

1 iul.

Scandalul dintre președintele Klaus Iohannis și șefu SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, nu a fost uitat, chiar dacă cele două instituții au negat că ar fi existat un conflict între cele două persoane.

Președintele Klaus Iohannis s-ar fi enervat la o întâlnire cu Mihai Răzvan Ungureanu de la Cotroceni, când șeful SIE a venit cu o situație a românului răpit în Burkina Faso. Potrivit unor surse preluate de România TV, Klaus Iohannis  nu a mai dorit să-l asculte pe MRU, a bătut cu palma în masă, reproșându-i că nu își face treaba, că nu îl ajută cu nimic, că scade în sondajele de opinie. În acest context, Klaus Iohannis i-a cerut demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu.

Șeful SIE s-a ridicat de la masă, a plecat, declarând că ședința s-a încheiat. Ulterior MRU a primit un SMS de la Klaus Iohannis prin care acesta îi cerea  că așteaptă demisia.

Mihai Răzvan Ungureanu i-ar fi răspuns președintelui, tot printr-un SMS,  că nu sunt motive instituționale pentru o demisie a acestuia.

AGENTIA DE NOTATIE STANDARD AND POOR’S A RETROGRADAT JOI CIU O TREAPTA LA AA,RATINGUL UE,CA URMARE A BREXIT!

1 iul.

Agenția de notație Standard and Poor’s (S&P) a retrogradat joi cu o treaptă la AA ratingul aferent datoriei pe termen lung a Uniunii Europene, explicând decizia sa prin incertitudinile din jurul blocului după votul britanic în favoarea ieșirii din UE, informează Reuters și AFP, citate de Agerpres.

„După decizia alegătorilor britanici de a părăsi UE în urma referendumului din 23 iunie, ne-am reevaluat analiza asupra coeziunii în interiorul UE, pe care o considerăm acum mai degrabă ca un factor neutru decât pozitiv în notație”, a declarat agenția într-un comunicat.

Potrivit acestui comunicat, S&P a scăzut nota UE de la AA+ la AA cu o perspectivă stabilă, ceea ce înseamnă că agenția estimează că o retrogradare suplimentară nu va fi necesară pe termen mediu.

Luni, S&P și Fitch au retrogradat ratingul Marii Britanii, menționând referendumul de săptămâna trecută, care a decis în favoarea ieșirii din UE. S&P a scăzut nota țării de la AAA, cea mai bună, la AA, în timp ce Fitch de la AA+ la AA.

DE LA 1 IULIE SCADE PRETUL LA GAZE PENTRU CONSUMATORII CASNICI CU 3 %!

1 iul.

 

Prețurile medii ale gazelor naturale pentru consumatorii casnici vor scădea în medie cu 3%, informează un comunicat ANRE.

Decizia aparține Comitetului de reglementare al ANRE, care a aprobat și menținerea prețului producției interne de la gaze la valoarea de 60 de lei/MWh.

Pentru aprobarea scăderii, comitetul a ținut cont de menținerea prețului producției interne la același nivel, de asigurarea consumului clienților casnici integral din producția internă, precum și de scăderea costului unitar de transport.

Reducerea a fost calculată în funcție de ponderea de piață a fiecărui operator licențiat.

Măsurile sunt valabile pentru perioada 1 iulie 2016 – 31 martie 2017.

150 DE ANI DE LA PROMULGAREA PRIMEI CONSTITUTII MODERNE DIN 1866 A ROMANIEI!

1 iul.

150 de ani de la promulgarea Constituției de la 1866, prima Constituție modernă

 

Prima Constituție a României a fost adoptată la 29 iunie 1866 și publicată în Monitorul Oficial la 1 iulie/13 iulie același an. Constituția din 1866 a fost prima Constituție română elaborată fără concurs străin și fără aprobarea externă a Marilor Puteri, devenind primul act de manifestare – juridică – a independenței care va fi câștigată și declarată, de facto, abia 10 ani mai târziu, la 9 mai 1877.

Constituția din 1866 făcea abstracție de suzeranitatea otomană și garanția colectivă a celor 7 mari puteri – Germania, Marea Britanie, Austro-Ungaria, Franța, Imperiul Otoman, Italia și Rusia –  și oferea, în același timp, cadrul pentru evoluția statului român pe baze moderne și democratice.

La baza Constituției din 1866 s-a aflat textul legii fundamentale a Belgiei din 1831, din motiv că Belgia era o țară de dimensiuni administrative comparabile cu ale României și se afla sub influența modelului juridic francez.

Prima Constituție a României a consfințit o serie de principii fundamentale care să stea la baza organizării statului român:

  1. principiul suveranității naționale
  2. principiul guvernământului reprezentativ

  3. separația puterilor

  4. monarhia ereditară

  5. responsabilitatea ministerială

  6. recunoașterea drepturilor omului și cetățeanului.

La 17 iunie 1866, Adunarea Constituantă, aleasă în aprilie 1866, a început dezbaterile asupra proiectului de Constituție. Sursa de inspirație a constituit-o Constituția belgiană din 1831, considerată în epocă drept cea mai liberală din Europa. Proiectul avea să fie modificat, iar la 29 iunie Adunarea Constituantă a adoptat noua Constituție în unanimitate. Constituția de la 1866 a fost adoptată prin acordul dintre Adunarea legiuitoare și principele Carol I, iar forma finală, promulgată la 1/13 iulie de către acesta, reprezenta un compromis între forțele politice interne. Astfel, spre exemplu, proiectul inițial prevedea dreptul de vot pentru toți românii peste 21 de ani, un Parlament unicameral, alegerea magistraților și inamovibilitatea lor, dar aceste dorințe liberal-radicale nu s-au mai regăsit în textul final.

Constituția de la 1866 a fost prima Constituție internă românească, promulgată de domnitor fără aprobarea puterilor garante și fără a ține seama de puterea suzerană — Imperiul Otoman. Anterior, legea fundamentală fusese Convenția de la Paris, din 1858, stabilită la Conferința de la Paris a Puterilor garante, din același an, care stabilea principiile de organizare internă și statutul internațional al Principatelor Române. Convenția de la Paris a rămas în vigoare până în 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a prezentat ”Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris”, în fapt o nouă Constituție a țării. Cu mai multe modificări, aduse în anii 1879, 1884, 1917, Constituția de la 1866 avea să rămână în vigoare până în 1923.

Publicată în ”Monitorul Oficial” nr. 142 din 1 iulie 1866, Constituția era structurată pe 8 titluri și 133 de articole. Conform Constituției, România este o monarhie constituțională și ereditară. Șeful statului era domnul, ale cărui prerogative erau foarte largi și care era învestit cu dreptul de veto absolut. Șeful statului exercita puterea legislativă împreună cu Reprezentanța națională, iar puterea executivă — împreună cu Consiliul de miniștri.

Titlul I consacra dreptul țării de a purta numele de România și afirma principiul unității statului național: ”Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea de România” (art. 1). Titlul al II-lea, ”Despre drepturile Românilor”, cuprindea 26 de articole prin care se garantau drepturile și libertățile cetățenești: libertatea individuală (art. 13), a presei (art. 24), a învățământului (art. 23), a întrunirilor (art. 26) și a ”consciinței” (art. 21), egalitatea în fața legii, desființarea privilegiilor, scutirilor și monopolurilor de clasă (art.12), inviolabilitatea domiciliului (art. 15), inviolabilitatea proprietății (art. 19), inviolabilitatea corespondenței (art. 25), dreptul la azil politic.

Titlul al III-lea reglementa organizarea statului, având la bază principiul separării puterilor în stat — legislativă (Parlamentul bicameral și domnitorul), executivă ( Consiliul de miniștri și domnitorul), judecătorească (exercitată de curți și tribunale, instanța cea mai înaltă fiind Curtea de Casație).”Toate puterile statului emană de la națiune care nu le poate exercita decât numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate în Constituția de față” se arăta în art. 13. Puterea legislativă se exercită colectiv de către domn și reprezentațiunea națională (Senat și Adunarea Deputaților). Nicio lege nu poate fi sancționată de domn decât după ce va fi discutată și votată liber de majoritatea ambelor adunări , se arăta în art. 32.

Adunarea Deputaților era aleasă pentru patru ani, iar Senatul — pentru opt ani. Printre prerogativele Adunării Deputaților se numărau dreptul de autoconducere, dreptul de răspuns la Mesajul tronului, dreptul de legiferare, dreptul de interpelare, votarea bugetului.

Constituția de la 1866 stabilea votul cenzitar. Pentru alegerea deputaților, corpul electoral era împărțit în 4 colegii, după avere și categorii sociale. Eligibilitatea în Adunarea Deputaților era condiționată de calitatea de român, de deplinătatea drepturilor civile și politice, de vârstă — minimum 25 de ani. Pentru alegerea senatorilor, se constituiau în fiecare județ câte două colegii electorale, care desemnau fiecare câte un reprezentant. Pentru a fi senator era necesar să ai minimum 40 de ani și un venit de 800 de galbeni.

Articolul 82 consacra principiul eredității, conform căruia puteau moșteni tronul numai descendenții pe linie masculină. ”Puterile constituționale ale domnului sunt ereditare, în linie coborâtore directă și legitimă a Măriei Sale Principelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură și cu exclusiunea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor. Coborâtorii Măriei Sale vor fi crescuți în religiunea ortodoxa a răsăritului”, se arăta în acest articol.

Principalele atribuții ale domnului erau numirea și revocarea miniștrilor, sancționarea și promulgarea legilor, dreptul de amnistie în materie politică, numirea și confirmarea în toate funcțiile, conducerea armatei, conferirea gradelor militare, dreptul de a bate monedă, de a conferi decorații, dreptul de a se adresa camerelor reunite la deschiderea sesiunii parlamentare, dreptul de a declara război, de a încheia tratate și convenții. Principele se bucura, totodată, de două privilegii: irevocabilitate și inviolabilitate. Fiecare act al domnului trebuia contrasemnat de un ministru, miniștrii fiind direct responsabili pentru actele de guvernământ.

Titlul al V-lea, ”Despre puterea armată”, statua obligativitatea efectuării serviciului militar. Statul nu putea apela la serviciul unor trupe străine, și nici nu putea permite ocuparea teritoriului sau tranzitul de trupe decât în virtutea unei legi speciale.

Nicio modificare a Constituției nu se putea face fără a întruni consimțământul a cel puțin două treimi din membrii celor două Camere. Prin ”Dispozițiunile tranzitorii și suplimentare”, Constituția de la 1866 deschidea calea unor noi reforme. Se reafirma necesitatea unor legi speciale în domeniile descentralizării administrative, responsabilității ministeriale, regimului pensiilor, dezvoltării căilor de comunicație, exploatării minelor și pădurilor, organizării armatei și justiției militare.

Constituția de la 1866 a fost abrogată implicit la data de 28 martie 1923, când a intrat în vigoare Constituția din 1923.

EVRIKA! ,MINISTRUL MUNCII DRAGOS PISLARU DORESTE INCLUDEREA SPORURILOR SI INDEMNIZATIILOR IN SALARIU DE BAZA!

1 iul.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, ministrul Muncii, a declarat că doreşte includerea sporurilor şi indemnizaţiilor în salariul de bază, pentru „simplificare“, în contextul în care foarte multe astfel de sporuri au fost acordate prin legi speciale.

„Abordarea noastră este una de simplitate, o abordare în care vom încerca să simplificăm. Prin urmare, toate aceste elemente de sporuri, indemnizaţii, care s-au dat pe diverse legi, trebuie înglobate cât mai mult într-un salariu de bază care să reflecte acele principii de echivalare, uitându-ne şi la câştigul net. Mă uit care este salariul de bază, dar mă uit şi cu ce rămâne în mână persoana respectivă“, a mai arătat Dragoş Pîslaru, conform stiripesurse.ro.

Legea salarizării bugetarilor are un impact de 28 de miliarde de lei dacă se ia în calcul varianta care „rezolvă lucrurile“ sau de 10-14 miliarde de lei dacă se restrâng cheltuielile, ceea ce înseamnă că va putea fi implementată în patru-cinci ani de la adoptare, a declarat Dragoş Pîslaru, ministrul Muncii.

Oficialul a declarat că proiectul legii va fi finalizat până la sfârşitul acestui an dacă se păstrează echivalările actuale între categoriile de bugetari şi că s-ar deschide o „Cutie a Pandorei“ dacă se va aduce în dezbatere unde se va situa „profesorul faţă de doctor, poliţist sau judecător“.

În acest moment, Guvernul definitivează principiile pe care se va baza noua lege a salarizării, urmând ca acestea să fie făcute publice peste trei săptămâni.

REPUBLICANUL DONALD TRUMP CARE VA DEVENI PRESEDINTELE USA A DECLARAT CA :”VOI FOLOSI NATO IMPOTRIVA STATULUI ISLAMIC!

1 iul.

 

Donald Trump a declarat joi că, dacă va fi ales președinte al Statelor Unite pe 8 noiembrie, el nu se va opune folosirii forțelor NATO în lupta contra militanților Statului Islamic într-o nouă misiune pentru o alianță pe care a numit-o învechită, relatează Reuters.

„Îmi place ideea de a folosi NATO și de asemenea vecinii care nu sunt în NATO”, a spus Trump, potrivit Agerpres.

Trump a declarat că ideea de a folosi alianța Războiului Rece este pentru a ușura sarcina forțelor americane.

„Nu vreau ca noi să fim prea mult implicați. Vreau NATO să fie implicată”, a spus Trump. „Cheltuim prea mulți bani pe NATO. Avem grijă de țări care, sincer, ar trebui să aibă singure grijă de ele din punct de vedere economic”.

Comentariile lui Trump intervin pe fondul rumorilor asupra unei întâlniri între fostul președinte Bill Clinton și procurorul general Loretta Lynch în momentul când soția lui Clinton, candidatul democrat la președinție Hillary Clinton, este sub investigație federală, notează Reuters.

Întâlnirea privată a avut loc în avionul lui Lynch după ce a aterizat la Phoenix luni seară și Bill Clinton părăsea aeroportul după un miting pentru soția sa ținut mai devreme în aceeași zi.

Hillary Clinton se află sub investigația FBI pentru utilizarea unui server de e-mail privat când era secretar de stat al președintelui Barack Obama în primul său mandat.

Potrivit lui Trump, această întâlnire este dovada acuzațiilor sale că sistemul politic din SUA este „aranjat” în favoarea elitelor politice.

„Este de neconceput”, a declarat Trump la ABC News. „Când există această investigație masivă asupra email-urilor, iar ei au o astfel de întâlnire”.

Lynch, numită în post de Obama în urmă cu mai mult de un an, a declarat că nu a discutat despre ancheta legată de e-mailuri cu Bill Clinton, adaugă Reuters.

%d blogeri au apreciat: