



Sigură pe ea, femeia care a reușit să-l smulgă pe nomenclaturistul Bogdan Olteanu din patul Alinei Gorghiu a făcut ieri noapte declarații stupefiante. Bogdan Olteanu și Cristina Andone au doi copii, strănepoții Ghizelei Vass și au divortat oficial in 2009 din cauza amantlâcului politicianului cu Alina Gorghiu dar s-au impăcat ulterior, Olteanu părăsind-o pe Alina care s-a întors la Mihai Voicu în speranța că o va lua de nevastă dar mama acestuia s-a opus. Abia șapte ani mai târziu, Gorghiu a reușit să se mărite cu Lucian Isar după ce a divorțat de soția însărcinată. Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a fost eliberat vineri noaptea din arestul Poliției Capitalei, după ce ICCJ l-a plasat în arest la domiciliu. La ieșirea din închisoare Olteanu a declarat „Este un moment greu, este un moment trist si o perioada foarte trista. Sper sa se termine cat mai repede. Doresc sa obtin achitarea cat mai rapid, pentru a reincepe o viata normala. Pana la acel moment, voi face ceea ce onoarea si respectul fata de institutia din care am facut parte imi cere (n.r. dezacordul ii apartine), voi transmite cat mai rapid demisia mea din conducerea Bancii Nationale si voi urma sa imi sustin cauza in justitie”, a spus Bogdan Olteanu, intr-o scurta declaratie data in fata arestului Politiei Capitalei.
Și nevasta lui a ținut să transimtă un mesaj care a fost preluat și de autorități: „Am trecut printr-un curcubeu de emotii. La inceput am fost destul de relaxata, dupa care spaima, trecand prin speranta. Pentru mine a fost o surpriza ca domnul Sorin Ovidiu Vantu inca mai traieste.”
SOV l-a denunțat pe Olteanu la DNA că a primit un milion de Euro cash pentru ca nașul său, Tăriceanu să-l numească pe Liviu Mihaiu guvernator al Deltei.
Cine știe ce lecții i-o fi predat stalinista Ghizela Vass, bunica lui Olteanu, până la moartea ei în 2004: dușmanii trebuie omorâți! Sperăm că în penitenciar viața golănașului SOV este păzită, să nu ne trezim că alunecă la dușuri și se lovește la cap mai ales când are atâtea lucruri de spus.
Fostul lider PDL Ioan Oltean va fi judecat doar pentru complicitate la trafic de influenţă, după ce o acuzație importantă nu mai apare în dosar, potrivit Antena3.ro.
Astfel, şpaga de 600.000, bani pe care Ioan Oltean i-ar fi primit în 2010, în curtea unei biserici, la sfârşitul anului trecut, pentru a urgenta acordarea unei despăgubiri de către ANRP, a dispărut din rechizitoriu.
În comunicatul DNA se arată că Ioan Oltean este trimis în judecată doar pentru complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
Cel care l-a denunțat pe Ioan Oltean că a luat șpagă în biserica sa a fost un preot, însă anchetatorii nu au reușit să obțină alte probe în susținerea aceste acuzații. Din acest motiv arestarea preventivă a și fost respinsă.
Pe 29 iulie, deputatul PNL Ioan Oltean și fosta președintă ANRP Crinuța Dumitrean au fost trimiși în judecată de Direcția Națională Anticorupție, alături de alte șapte persoane.
Dosarul vizează despăgubirea ilegală acordată de comisia ANRP omului de afaceri Mihai Rotaru, acţionar la CS Universitatea Craiova, care în 2011 a primit aproape 109 milioane de lei pentru un teren din Piteşti. Despăgubirea a fost acordată în perioada în care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP era condusă de Crinuţa Dumitrean.
Potrivit DNA, deputatul Ioan Oltean, „care avea relaţii cointeresate cu cesionarul şi cu preşedinta ANRP”, a intervenit la aceasta din urmă pentru urgentarea şi aprobarea despăgubirii în favoarea cesionarului.
„În schimb, numitul cesionarul i-a remis suspectului Oltean Ioan suma de 600.000 euro anterior datei de 17.06.2010, locul primirii banilor fiind în incinta unei parohii”, au susţinut procurorii.
Guvernul Cioloș va da drumul la cheltuieli suplimentare de 3,5 miliarde de lei fără să atingă deficitul bugetar, stabilit la 2,8% din PIB, printr-un artificiu. În nota de fundamentare a proiectului de rectificare bugetară se vorbește de o “creștere a estimării creșterii economice” pentru 2016 de la 4,1% la 4,2%.
“Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creșteri economice de 4,2% faţă de 4,1% cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat şi un produs intern brut în valoare nominală de 757,0 miliarde lei, faţă de 746,6 miliarde lei cât s-a estimat inițial. În principal, plusul de 8,3 miliarde de lei se explică prin diferenţa dintre datele estimate pentru anul 2015 utilizate la elaborarea bugetului şi datele statistice publicate de Institutul Național de Statistică, precum şi prin reestimarea creşterii economice”, se arată în document.
Analistul economic Florin Cîțu comentează acid această măsură: “Statul crește estimarea de creștere economică de la 4,1% la 4,2% si diferența este tot ce are nevoie pentru rectificare. Ce contează că anul nu s-a terminat și nu știm cum se va termina. Ce contează că datele pe PIB sunt revizuite câțiva ani de acum înainte. Nu conteaza nimic din toatea acestea. Conteaza doar să fim populiști. Poate așa mai prindem un post în guvernul viitor sau în vreo instituție publică „independentă””, susține Cîțu.
După ce s-a modificat estimarea estimarea de creștere economică s-a purces la modificări în buget. Astfel, veniturile precum și cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 2.932,4 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat se menține la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash și 2,95% din PIB potrivit metodologiei ESA 2010”, se spune în document.
Veniturile bugetului de stat pe anul 2016, se majorează pe sold cu suma de 2.951,2 milioane lei iar influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:
– Impozitul pe profit: se majorează cu 1.053,7 milioane lei. Majorarea s-a bazat pe evoluția încasărilor din primul semestru al anului 2016 comparativ cu programul estimat (+534,9 milioane lei).
– Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: se majorează cu 399,0 milioane lei, în principal datorită încasărilor peste estimările inițiale în condițiile intrării in vigoare de la 1 ianuarie 2016 a sistemului de impozitare progresivă a microîntreprinderilor.
– Impozitul pe venit se majorează cu 357,7 milioane lei. Rectificarea pozitivă a impozitului pe venit s-a datorat evoluției încasărilor din prima parte a anului (depășirea nivelului programat inițial cu 3,5%), iar pe de altă parte evoluției indicatorilor macroeconomici (creșterea efectivului salariaților din economie și a câștigului salarial mediu brut).
– Impozite și taxe pe bunuri și servicii se diminuează cu 374,1 milioane lei.
– Taxa pe valoarea adăugată se diminuează cu 248,7 milioane lei. Modificarea se datorează evoluției înregistrată de veniturile din TVA în prima parte a anului șI extinderea cotei reduse de TVA la 9% de la 1 august 2016 pentru serviciile din sectorul agricol și livrarea de îngrășăminte, pesticide, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării.
– Accizele se majorează cu 180,0 milioane lei, în principal datorită depășirii programului stabilit pentru primul semestru și evoluției indicatorilor macroeconomici.
– Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii scad cu 211,1 milioane lei, influențate de diminuarea veniturilor bugetare estimate din impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a diminuării cifrei de afaceri din sectorul gazelor naturale și al petrolului.
– Impozitul pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale se majorează cu 178,9 milioane lei, în contextul evoluției pozitive a încasărilor din prima parte a anului (depășirea nivelului programat inițial cu 106,8 milioane lei).
– Veniturile din contribuții de asigurări sociale cresc cu 535,5 milioane lei.
Influența pozitivă se datorează măsurii legislative privind introducerea obligației de plată a contribuției de stat datorate de asigurații din armată, poliție și funcționarii publici cu statut special.
– Veniturile nefiscale se majorează cu 847,0 milioane lei, în principal datorită reclasificării sumelor provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți, care se restituie în condițiile legii, către bugetele din care au fost acordate, dar șI de veniturile din dobânzi ca urmare a emisiunilor de titluri de stat.
Cheltuielile bugetului de stat anul 2016, se majorează, pe sold, cu suma de 3.521,4 milioane lei iar influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:
– Cheltuielile de personal cresc cu 489,2 milioane lei;
– Cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu 52,3 milioane lei;
– Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 309,9 milioane lei;
– Cheltuielile cu subvențiile se majorează cu 362,9 milioane lei;
– Transferurile între unităţi ale administrației publice se majorează cu 2.259,4 milioane lei din care: suma de 1.429,2 milioane lei pentru echilibrarea Bugetului asigurărilor sociale de stat, suma de 207,2 milioane lei pentru echilibrarea Bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și suma de 150,0 milioane lei reprezentând majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi;
– Alte transferuri se diminuează cu 310,0 milioane lei;
– Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu 674,9 milioane lei;
– Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 1.436,6 milioane lei în principal pentru plata alocației de stat pentru copii majorată, plata indemnizației pentru creșterea copilului și a stimulentului de inserție majorate, plata ajutorului social ca urmare a creșterii numărului de beneficiari prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei, asigurarea pensiilor de serviciu pentru: personalul aeronautic, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, diplomați, personalul Curții de Conturi, funcționari parlamentari;
– Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 414,7 milioane lei;
– Fondurile de rezervă se majorează cu 187,7 milioane lei;
– Cheltuielile de capital se diminuează cu 328,8 milioane lei.
De la 1 august, aproximativ 650.000 de angajați din sistemul bugetar vor beneficia de creștere salariale în medie cu 10%. Aceștia vin în principal din sănătate, educație și zona armată și poliție. Prevederile OUG se vor aplica în două etape, astfel încât o parte dintre acestea vor intra în vigoare la 1 august 2016, urmând ca întreaga grilă de salarizare să fie aplicată din ianuarie 2017. Impactul bugetar al aplicării actului normativ, pentru anul viitor, va fi de 2,6 miliarde de lei.
Europarlamentarul Monica Macovei solicită excluderea ”de urgență” a lui Victor Ponta din Baroul Bucureşti, după ce Ministerul Educaţiei i-a retras fostului premier titlul de doctor.
Update: Cererea Monicăi Macovei privind excluderea din Baroul Bucureşti a lui Victor Ponta se va lua în discuţie pe 23 august, în prima şedinţă a consiliului baroului, a declarat pentru MEDIAFAX decanul Baroului, Ion Dragne.
Macovei spune într-o solicitare adresată decanului Baroului Bucureşti, Ion Dragne, prezentată pe Facebook, că fostul premier nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a exercita profesia de avocat, el fiind primit la cerere, cu scutire de examen, pe baza diplomei de doctor în drept.
Postarea lui Macovei:
Cer, din nou, Baroului București să îl excludă de urgență pe Victor Ponta.
Ponta nu mai poate fi avocat, pentru că a intrat în avocatură doar pentru că avea diploma de doctor în drept, fără să dea examen. Titlul de doctor i-a fost retras, așa încât nu mai poate rămâne nicio o clipă în Baroul București.
“În atenția: Baroului București
Domnului av. Ion Dragne, Decanul Baroului Bucureşti
Domnule Decan,
Vă solicit excluderea imediată din Baroul București a domnului Victor Viorel Ponta, întrucât acesta a dobândit calitatea de avocat fără examen, ca titular al diplomei de “doctor în drept”. Titlul de doctor i-a fost retras de Ministrul Educației, pe baza deciziei definitive că lucrarea a fost plagiată, astfel încât dl Ponta nu mai îndeplinește condițiile legale pentru a exercita profesia de avocat.
Potrivit informațiilor furnizate chiar de Baroul București, “primirea în profesie a domnului avocat Ponta Victor Viorel s-a realizat în baza dispozițiilor articolului 16, aliniatul 2 litera a) din Legea numărul 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, modificată prin Legea numărul 255/2004, în vigoare la data soluționării cererii de primire” (România Liberă). Art. 16, aliniatul 2 litera a) din Legea profesiei de avocat prevede că “(2) la cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen: a) titularul diplomei de doctor în drept”.
Va reamintesc că, în ianuarie 2015, am mai solicitat în scris Baroului București, excluderea domnului Victor Ponta din profesie după ce acesta a notificat, pe 16 decembrie 2014, Rectoratul Universității București de “renunțarea la titlul de doctor în drept acordat în anul 2003 de către Universitatea București”, însă Baroul București nu a luat o decizie în acest sens, anunțând că așteaptă ca Universitatea București să accepte sau nu “renunțarea” la titlul de doctor în drept.
Consider ca situația era clară și în ianuarie 2015, când am solicitat in scris excluderea din Baroul București a dlui Ponta, întrucât decizia unilaterală de a renunța la titlul de doctor în drept anula, pe cale de consecință, și Decizia nr. 644 din 07.01.2005, de primire în profesia de avocat cu scutire de examen pe baza diplomei de doctor în drept.
Acum, pe baza deciziei definitive de retragere a titlului de doctor în drept, prin Ordin al Ministrului Educației, și a Legii pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, vă solicit să îl excludeți imediat pe domnul Victor Viorel Ponta din Baroul București pentru a respecta legea.”
Cel mai probabil doliul național se va ține în ziua în care Regina Ana va fi înmormântată la Curtea de Argeș.
Trupul neînsuflețit al Reginei va fi adus în țară marți, 9 august, pe Aeroportul Henri Coandă, potrivit surselor citate, arătând că se discută în acest moment dacă transportul se va face cu o aeronavă a MApN.
CITEŞTE ŞI: PSD transmite condoloanţe Familiei Regale şi cere Guvernului să decreteze trei zile de doliu naţional
REGINA ANA a murit. Reprezentanții Familiei Regale au anunțat că Regina Ana, soția Regelui Mihai, a încetat din viață astăzi, la ora 13.45, în Elveția.
Potrivit tradiției Funeraliilor Regale, corpul Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleș, apoi pentru o zi în Sala Tronului din Palatul Regal de la București. Regina Ana va fi înmormântată la Curtea de Argeș.
Ana, soția Regelui Mihai, avea 92 de ani. S-a născut pe 18 septembrie 1923, la Paris, în familia prințului Rene de Bourbon-Parma și a soției sale, prințesa Margareta a Danemarcei. L-a cunoscut pe Mihai I, regele României, la finalul anului 1947, iar cei doi s-au căsătorit la Atena pe 10 iunie 1948, la jumătate de an după abdicarea forțată a regelui României.
Comunicatul oficial al Casei Regale
„Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viaţă astăzi, luni, 1 august 2016, la ora 13.45, la Spitalul din Morges, în Elveţia.
La căpătâiul Reginei au stat, până în ultima clipă, Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia şi Principesa Maria. Majestatea Sa Regele Mihai a venit la spital, alături de Regină, în fiecare zi din ultima săptămână. Cu o zi înainte, Regina Ana a primit ultimele sacramente de la părintele titular al Parohiei Catolice din oraşul Morges.
În cursul zilei de mâine va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor.
Conform cu tradiţia Funeraliilor Regale din ţara noastră, corpul neînsufleţit al Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi pentru o zi în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.
Ultimele Funeralii Regale din ţara noastră au avut loc la 24 iulie 1938, când Regina Maria a fost condusă pe ultimul drum. La dorinţa Majestăţii Sale Regelui Mihai I, funeraliile Reginei Ana vor respecta tradiţia înaintaşelor Majestăţii Sale.
Familia Regală anunţă mare doliu pentru primele 7 zile de la înmormântare şi doliu timp de 40 de zile.
Începând de mâine, cărţi de condoleanţe vor fi deschise simultan la Castelul Peleş, la Palatul Regal din Calea Victoriei şi la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziţia publicului timp de 40 de zile de la data decesului. Condoleanţele pot fi transmise online la adresa http://www.familiaregala.ro/mesaje/ .
Toţi cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitaţi să o facă, începând de mâine, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în faţa intrării principale.”
Regele Mihai I şi Regina Ana formau cel mai longeviv cuplu regal din istoria României
Regele şi Regina s-au cunoscut pentru prima dată în Londra în 1947, cu ocazia căsătoriei principesei Elizabeth a II-a a Marii Britanii cu principele Philip, duce de Edinburgh.
Regele Mihai I i-a cerut mâna principesei Ana de Bourbon-Parma la numai o săptămână de la prima lor întâlnire. Devotamentul faţă de ţară, simţul datoriei şi sprijinul logodnicei sale l-au determinat pe rege să se întoarcă în România după încoronarea reginei Elisabeta.
A urmat abdicarea forţată din 30 decembrie 1947, astfel încât Regina Ana a călcat pe pământ românesc abia la sărbătoarea de Paşti din 1992.
Principesa Ana de Bourbon-Parma (cunoscută și sub apelativul Regina Ana, prenume complet Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite; n. 18 septembrie 1923, Paris) este soția fostului suveran Mihai I al României și fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei. Este strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) și Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) și nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma.
Principesa Ana, cetățean francez naturalizat, a participat la cel de-al Doilea Război Mondial. L-a cunoscut pe regele Mihai al României la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România. Guvernul Groza nu și-a dat agrementul la căsătorie și l-a forțat pe regele Mihai I să abdice la 30 decembrie 1947, cuplul căsătorindu-se în cursul anului următor, în ciuda opreliștilor de natură religioasă. În cercurile monarhiste și în familia regală a României este cunoscută sub titlul Regina Ana (cu calificativul Majestatea Sa).
Principesa Ana de Bourbon-Parma, fiică a Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei, s-a născut la 18 septembrie 1923, în arondismentul al 16-lea al Parisului.
În singurul interviu acordat presei din România, cel din cadrul emisiunii „Profesioniştii”, a Eugeniei Vodă, Regina Ana şi-a făcut un amplu portret: o femeie tenace căreia îi place grădinăritul şi care nu şi-a fabricat niciodată o mască pentru a se face plăcută: „Take me, or leave me!”. „Am multe defecte, fără ele viaţa nu are haz”. Regina Ana a vorbit despre tristeţea din anii ’50 a Regelui – aceea de a-şi pierde ţara – şi despre propriile tristeţi: „Culmea nefericirii e atunci când pierzi ceva ce iubeşti. Poate fi un om, poate fi un câine, poate fi o vază care se sparge”.
Sângele albastru. „Slavă Domnului, al meu e tot roşu”
Regina Ana iubea fabulele lui La Fontaine, „pentru că sunt simple” şi spune că sângele albastru e ridicol: „Dacă mă tai, slavă Domnului, e tot roşu. Nu trebuie să fii nobil ca să fii mare”. Regina Ana a fost, de-a lungul vieţii, vânzătoare la un magazin de flori artificiale, a fost şoferiţă pe jeep-urile armatei, a vânat iepuri ca să aibă ce găti la cină.
„La New York am fost vânzătoare la un magazin. Vindeam panglici şi flori artificiale! E ciudat să vezi că atâţia oameni cumpără panglici şi flori artificiale”. În anii ’40, Regina Ana ştia cum se demotează şi cum se montează la loc o maşină. A fost şofer şi infiermieră în armata franceză, pe fronturile din Maroc, Algeria, Italia, Luxemburg şi Germania.
Cum se plăteşte un taxi?
Povestea de dragoste dintre Principesa Ana şi Regele Mihai a început cu un episod amuzant. În noiembrie 1947, Regele Mihai a plecat la Londra pentru a asista la nunta verişoarei sale, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. După nunta Reginei Elisabeta, Regele Mihai a fost invitat la o recepţie la Hotel Claridge’s. Povestea întâlnirii lor a fost spusă de mai multe ori de Regina Ana, de fiecare dată amuzată.
„Am văzut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei şi pe mama, iar de vorbă cu ele, în picioare, era un tânăr în uniformă, Regele Mihai al României… Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele, ca un soldat! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat“, a povestit Regina Ana. Dar stângăcia ei l-a fascinate pe rege. În acel noiembrie 1947, tânăra Ana l-a dus pe Regele Mihai la cinema. Pe vremea aia, Regele Mihai avea 26 de ani şi se confrunta pentru prima dată cu uzanţele vieţii simple: statul la coadă la casa de bilete a cinematografului, plata biletelor, primirea restului. Apoi, cum să te urci într-un taxi şi să plăteşti la finalul cursei? „L-am învăţat toate astea. L-am învăţat cum se trăieşte cu adevărat, nu într-un palat”. Căsătoria lor a avut loc la Atena, în anul 1948, la scurt timp după ce Mihai I a fost obligat să părăsească România. Anul acesta au împlinit 65 de ani de mariaj.
Anne Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguerite
Regina Ana de Bourbon are şase nume. Pe al şaselea l-a descoperit, din întâmplare, abia în 1999. „Eram în căutarea unui extras de act de naştere pentru fiica mea, Margareta. Am fost surprinsă să constat că şi pe mine mă cheamă Margareta. De altfel, nu prea îmi aduc aminte pe de rost cum mă cheamă”. Prenumele exacte ale reginei Ana sunt Anne Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguerite. Regina explică: „Părinţii mei s-au simţit obligaţi moral să-mi dea atâtea prenume, fiindcă aveam pe puţin 12 mătuşi. Trebuia să fim diplomaţi cu toate, dar, în acelaşi timp, trebuia, totuşi, făcută o selecţie”.
La masă cu necunoscutul Sting
Regina Ana mărturisea că nu s-a considerat niciodată frumoasă şi nici în ton cu moda: „Să fii la modă mi se pare o pierdere de timp şi un fel de a arunca banii pe fereastră. Am încercat rar să fiu la modă pentru că nu prea o cunosc. Am fost mai degrabă genul sportivă”. Regina Ana pare desprinsă din alt secol. Povesteşte amuzată în cartea ei cum „am scandalizat partea tânără a familiei mele când le-am spus că nu ştiu cine e acest cântăreţ Sting, cu care stătusem la masă, spre invidia celorlalţi”
Fantomele din viaţa familiei
Regina Ana a României povestea în cartea sa autobiografică, „Un război, un exil, o viaţă“, că, între anii 1951-1952, casa din Bramshill (Anglia) în care a locuit împreună cu Regele Mihai şi cu primele două fiice ale lor, Margareta şi Elena, era bântuită de fantome.
Întâmplarea a avut loc pe vremea în care Regina Ana şi soţul ei, Regele Mihai, locuiau în Bramshill, comitatul Hampshire, din Anglia, plătind chirie pentru o casă veche de sute de ani, al cărei proprietar era un nobil britanic, Lord Brockett. Erau anii 1951-1952, iar cuplul regal avea în acel moment două dintre cele cinci fete care li s-au născut: Margareta şi Elena. Despre „Doamna Albă“ care locuise o vreme în acea casă şi cu care prinţesa Margareta obişnuia să vorbească noaptea, despre teama Margaretei de a merge prin anumite zone ale casei, pentru că „simţea prezenţa mai multor persoane mişcându-se în jurul ei“ şi despre „întâlnirea“ Reginei Ana cu fantoma unui fost proprietar al casei, Sir John Coope, „o prezenţă masculină, foarte rea“, vorbeşte soţia Regelui Mihai în cartea ei, “Un război, un exil, o viaţă”.
“Îmi amintesc de căminul din camera Elenei, fiindcă alături de el l-am văzut pentru prima oară de Sir John Coope, aşezat. Stătea cu faţa întoarsă către mine şi m-a privit cu o răceală care m-a împins afară din cameră. Am închis uşa şi i-am spus doicil să mă aştepte. L-am rugat pe Rege să vină cu mine, dar prezenţa stranie a lui Sir John Coope dispăruse. Trebuie să mă explic: l-am văzut, dar nu am perceput cu ochii prezenţa sa fizică într-un mod complet, aşa cum vedem o persoană normală. Dar pot să spun, de exemplu, că era îmbrăcat cu o cămaşă cu mâneci albe şi cu vestă neagră. L-am văzut cu ochii minţii, să zicem. În fine, ca să termin istoria cu fantomele într-un mod amuzant, trebuie să vă spun că a venit la noi în vizită într-o zi Anne Bowes-Lyon, soţia vărului meu George Al Danemarcei. Când a intrat în camera de zi, deşi nu era nimeni înăuntru, ea exclamat: „There is a cocktail party going in your place!“ („E o adevărată petrecere la voi acasă!“). Cu alte cuvinte, ea a simţit fără să-i spună nimeni că aveam «vizitatori». Atunci am hotărât că trebuie să sfinţim casa. Cum proprietarul ei şi toată familia erau protestanţi, am chemat un preot protestant ca să ne facă slujba de sfinţire. Preotul a venit, a binecuvântat casa, a sfinţit-o, iar apoi… surpriză! Noi nu am mai fost deranjaţi, dar cele două femei şi un bărbat care erau personalul permanent al lordului Brockett pentru îngrijirea casei au început să se plângă că aud în fiecare noapte bătăi în pereţi, paşi grei pe duşumele, ciocănituri în ferestrele lor de la etajul trei etc. Probabil că fantomele s-au supărat şi au mers la etajul superior.“
Majestatea Sa Regina Ana a Romaniei a trecut in nefiinta.
Ea este cea a carei caldura si atentie, aratate fata de mine in 1993, cu prilejul unei vizite la o expozitie unde expunea si tatal meu, la Galeria Catacomba (actualul Muzeul al Colectiilor – Calea Vicatoriei), m-au facut sa decid ca misiune de viata sa lucrez pentru Familia Regala si, ulterior, sa aleg Dreptul in acest scop.
Multi ani mai tarziu, in 2011, ajungand la biroul sau din Aubonne, am gasit o fotografie cu noi doi inramata si semnata…
Sunt profund intristat de aceasta pierdere, si imi sunt vii in memorie momentele petrecute in Romania alaturi de Majestatea Sa, dar si in Elvetia, unde imi aduc aminte ca, gasind in arhiva o imagine cu doi tineri in pozitie „en-garde” la scrima, am intrebat-o cine erau, deschizand astfel o povestire despre copilarie, scoala si despre colegul sau de scrima.
Ma bucur de aceste momente si de faptul ca am putut sa-i aduc un prinos de recunostinta, ajutand la publicarea celor doua timbre (2014 si 2015) romanesti care o portretizeaza sub titlul corect.
Majestatea Sa imi va ramane in suflet mereu ca simbol al misiunii mele in viata.
Odihneasca-se in Pace!
UPDATE. Guvernul va lua în ședința de miercuri o decizie privind stabilirea unei zile de doliu național, pe 13 august, ca urmare a încetării din viață a Reginei Ana a României, a declarat Liviu Iolu, purtătorul de cuvânt alExecutivului, citat de Agerpres.
Ziarul Curentul a publicat o listă numele unor jurnaliști plătiți „cu mult peste valoarea lor profesională sau umană, creându-le o imagine falsă vizavi de propriile persoane, astfel încât răzbunarea lor, perfect legitimă, a căpătat aspectul unei exorcizari în masă a unui corp cu sute de capete cuprins de convulsii epileptice și cu bale la guri”, după cum a scris SOV pe facebook din închisoare.
Pe listă apar nume grele din presă, cum sunt cazurile lui Dan Turturică, Emilia Șercan, Cornel Nistorescu, Grigore Cartianu, Robert Turcescu sau Cristian Tudor Popescu. Iată cât încasau cei care lucrau pentru SOV:
Dan Turturică – 10.780 euro/lună
Emilia Șercan – 8.500 euro/lună
Răzvan Dumitrescu – 8.391.910 lei în 2008
Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu – câte 428.720 lei în 2008
Oana Dobre – 428.720 lei în 2008
Robert Turcescu – 30.000 euro/lună
CTP – 2.000.000 lei
Doru Bușcu – 15.000 euro/lună + 5.062.500 lei
Andreea Crețulescu – 10.000 euro/lună
Ruxandra Săraru – 1.500 euro/lună
Corina Drăgotescu 3.000 euro/lună
Cornel Nistorescu 4.847.240 lei pentru 3 ani (2007, 2008, 2009)
Iosif Boda – 3.000 euro/lună
Grigore Cartianu – 18.650 lei
Mircea Dinescu – 44.508 lei
Mircea Kivu – 76.000 lei
Victor Ciorbea – 23.829 lei
Adriana Săftoiu – 76.000 lei
Comentarii recente