Arhiva | 5:01 pm

UNIUNEA NATIONALA A JUDECATORILOR DIN ROMANIA-UNJR,VREA CLARIFICARI DE LA MARIONETA KLAUS JOHANNIS CU PRIVIRE LA IMPLICAREA SRI IN NUMIRILE DIN JUSTITIE!,IATA SI SCRISOAREA ADRESATA LUI JOHANNIS,CARE NU RECUNOASTE CA STATUL DE DREPT ROMAN ESTE UNUL MAFIOT, DAR IL CONSIDERA CA UN STAT DE DREPT FUNCTIONAL!

4 aug.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) i-a cerut președintelui Klaus Iohannis, prin intermediul unei scrisori, să clarifice public în baza cărei legi SRI face verificări prealabile numirilor politice sau candidaților pentru funcțiile de conducere în sistemul judiciar, atât de la parchete, cât și de la instanțe, inclusiv în cazul candidaților pentru Înalta Curte de Casație și Justiție.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania i-a cerut presedintelui Klaus Iohannis pe data de 4 august sa clarifice public in baza carei legi Serviciul Roman de Informatii face verificari prealabile numirilor politice sau candidatilor pentru functiile de conducere in sistemul judiciar, atat de la parchete, cat si de la instante, inclusiv in cazul candidatilor pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Clarificarile sunt solicitatate dupa ce, pe data de 29 iulie, Presedintele Iohannis a transmis un punct de vedere mai multor site-uri in care a afirmat, „fara echivoc si categoric, ca «statul de drept este functional» in Romania, iar declaratiile celor care pun sub semnul intrebarii acest lucru «sunt lipsite de credibilitate», deoarece sunt facute de «persoane puse sub invinuire sau trimise în judecata»”.

„Exact genul acesta de raspuns, care discrediteaza orice critici, in loc sa raspunda obiectiv si motivat la acestea, arata ca statul de drept in Romania nu e functional la parametrii democratici”, au spus judecatorii.

Acestia au explicat ca „statul de drept este statul in care nu doar cetatenii, ci si institutiile statului se supun legii. Mai mult, intr-un stat de drept functional, cei care conduc institutiile sunt obligati sa dea socoteala in fata oricarui cetatean cu privire la activitatea lor, sa raspunda oricaror critici formulate si sa verifice orice posibile abateri de la lege.”

„Acesta e motivul pentru care Constitutia, pe de o parte, garanteaza dreptul la libera exprimare si la petitionare al cetatenilor, iar, pe de alta, obliga institutiile sa raspunda petiilor si reclamatiilor venite de la cetateni”, au aratat judecatorii.

Rolul constitutional al presedintelui este de a veghea „la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice”.

Aceasta „nu e o activitate pasiva de a sta si doar privi, asteptand «rezultate pozitive», in timp ce respingeti apriori orice critici aduse autoritatilor publice”, se arata in scrisoare.

„Spunand ca sunteti increzator in ceea ce fac institutiile, fara sa fi facut o verificare prealabila a reclamatiilor primite, oferiti inca o dovada ca statul de drept nu functioneaza in Romania in parametrii necesari”, au spus judecatorii.

Statul de drept se fundamenteaza pe echilibrul si controlul reciproc intre puterile statului – „checks and balance” – ceea ce presupune ca o institutie o controleaza pe alta, astfel incat orice abuz de putere sa fie din timp identificat si corectat.

„In timp ce dumneavoastra priviti neimplicat si asteptati, institutii ale statului isi desfasoara activitatea – conform celor spuse de dumneavoastra – fara a fie supuse vreunui control, pe motiv ca cei care reclama nereguli nu ar fi credibili”, sustin judecatorii.

„Lipsa de dezbatere si analiza critica a activitatii institutiilor este cea care le vulnerabilizeaza. Modul in care o institutie se raporteaza la critici, modul in care se auto-verifica si isi cenzureaza propriile actiuni, dau masura functionalitatii sale din perspectiva respectarii statului de drept”, au mai spus acestia.

„Fara dezbateri, fara critica, nici o administratie si nici o tara nu poate avea success si nici o republica nu poate supravietui” a spus presedintele american JF Kennedy.

„Aceste cuvinte au ramas in memoria colectiva ca fiind definirea conditiei libertatii, a democratiei, a statului de drept”, s-a spus in scrisoare.

Judecatorii sustin ca „statul de drept este functional doar atunci cand liderii institutiilor inteleg importanta criticilor, a semnalarii derapajelor si raspund direct acestor critici, aratand ca au luat nota de ele si incearca sa le rezolve ori explicand de ce problemele ridicate nu sunt reale”.

„Faptul ca dumneavoastra decretati ca statul de drept e functional nu este un raspuns care aduce lumina in cazul afirmatiilor deosebit de grave facute in spatiul public despre implicarea SRI-ului in justitie”, au spus judecatorii.

Magistratii afirma ca „atunci cand cetateni ai acestei tari se plang de abuzuri ale unor institutii ale statului, acestea trebuie investigate cu toata seriozitatea de cei abilitati, deoarece numai in felul acesta statul, numit «de drept», poate arata ca e functional in a garanta respectarea drepturilor propriilor cetateni”.

Faptul ca persoanele ce ridica probleme legate de buna functionare a statului sunt cercetate penal este irelevant, ancheta penala neanuland drepturile constitutionale ale celor vizati de aceasta, se arata in scrisoare.

„Daca am urma logica dumneavoastra, nici denunturile celor deja condamnati, unii aflati deja in detentie, nu ar trebui anchetate ori luate in serios de DNA, deoarece persoanele care le-au facut sunt deja condamnate, ca atare denunturile ar fi lipsite de credibilitate”, afirma judecatorii.

Persoanele a caror cuvant „il discreditati pe motiv ca sunt «puse sub invinuire sau trimise in judecata» se bucura inca de prezumtia de nevinovatie, un drept garantat constitutional si care e fundamental intr-o democratie construita, prin definitie, pe garantaterea drepturilor si libertatilor individuale”, mai sustin magistratii.

„Faptul ca din pozitia de Presedinte al Romaniei desconsiderati drepturi fundamentale ale cetatenilor si anulati dreptul lor de a reclama disfunctionalitati ale statului este un semnal deosebit de negativ pe care statul roman si dumneavoastra il transmiteti propriilor cetateni si partenerilor Romaniei”, au mai spus judecatorii.

In lumina celor declarate public in perioada actuala de mai multi actuali sau fosti oficiali ai statului, judecatorii au reiterat la final solicitarea Presedinlui Klaus Iohannis sa clarifice public in baza carui temei legal SRI face verificari prealabile numirilor politice sau candidatilor pentru functiile de conducere in sistemul judiciar, inclusiv in cazul candidatilor pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie.

„Un stat in care serviciile secrete sunt implicate in numirile in functii publice si in justitie nu poate fi considerat stat de drept, cu atat mai mult stat de drept functional”, si-au concluzionat scrisoarea judecatorii.

Potrivit unui comunicat al UNJR, clarificările sunt solicitate după ce, pe data de 29 iulie, Klaus Iohannis a transmis un punct de vedere mai multor site-uri, în care a afirmat că „statul de drept este funcțional în România”, iar declarațiile celor care pun sub semnul întrebării acest lucru sunt lipsite de credibilitate, deoarece sunt făcute de „persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată”.

„Exact genul acesta de răspuns, care discreditează orice critici, în loc să răspundă obiectiv și motivat la acestea, arată că statul de drept în România nu e funcțional la parametrii democratici”, arată UNJR.

Rolul constituțional al președintelui este de a veghea „la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice”, iar aceasta „nu e o activitate pasivă de a sta și doar privi, așteptând ‘rezultate pozitive’, în timp ce respingeți apriori orice critici aduse autorităților publice”, arată UNJR.

„Spunând că sunteți încrezător în ceea ce fac instituțiile, fără să fi făcut o verificare prealabilă a reclamațiilor primite, oferiți încă o dovadă că statul de drept nu funcționează în România în parametrii necesari”, se arată în scrisoare.

Judecătorii susțin că „statul de drept este funcțional doar atunci când liderii instituțiilor înțeleg importanța criticilor, a semnalării derapajelor și răspund direct acestor critici, arătând că au luat notă de ele și încearcă să le rezolve ori explicând de ce problemele ridicate nu sunt reale”.

„Faptul că dumneavoastră decretați că statul de drept e funcțional nu este un răspuns care aduce lumină în cazul afirmațiilor deosebit de grave făcute în spațiul public despre implicarea SRI-ului în justiție”, îi mai transmit judecătorii președintelui Klaus Iohannis.

Magistrații afirmă că „atunci când cetățeni ai acestei țări se plâng de abuzuri ale unor instituții ale statului, acestea trebuie investigate cu toată seriozitatea de cei abilități, deoarece numai în felul acesta statul, numit ‘de drept’, poate arăta că e funcțional în a garanta respectarea drepturilor propriilor cetățeni”.

„Faptul că persoanele ce ridică probleme legate de buna funcționare a statului sunt cercetate penal este irelevant, ancheta penală neanulând drepturile constituționale ale celor vizați de aceasta. Dacă am urma logica dumneavoastră, nici denunțurile celor deja condamnați, unii aflați deja în detenție, nu ar trebui anchetate ori luate în serios de DNA, deoarece persoanele care le-au făcut sunt deja condamnate, ca atare denunțurile ar fi lipsite de credibilitate”, mai afirmă judecătorii în scrisoarea adresată președintelui.

Uniunea judecătorilor îi transmite șefului statului că persoanele al căror cuvânt „îl discreditați pe motiv că sunt puse sub învinuire sau trimise în judecată” se bucura încă de prezumția de nevinovăție.

„Faptul că din poziția de președinte al României desconsiderați drepturi fundamentale ale cetățenilor și anulați dreptul lor de a reclama disfuncționalități ale statului este un semnal deosebit de negativ pe care statul român și dumneavoastră îl transmiteți propriilor cetățeni și partenerilor României”, adaugă UNJR.

În lumina celor declarate public în perioada actuală de mai mulți actuali sau foști oficiali ai statului, judecătorii au reiterat la final solicitarea președintelui Klaus Iohannis să clarifice public în baza cărui temei legal SRI face verificări prealabile numirilor politice sau candidaților pentru funcțiile de conducere în sistemul judiciar, inclusiv în cazul candidaților pentru Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Un stat în care serviciile secrete sunt implicate în numirile în funcții publice și în justiție nu poate fi considerat stat de drept, cu atât mai mult stat de drept funcțional”, mai spune UNJR.

Reclame

ECONOMISTUL LUCIAN ISAR:”BNR A DECLANSAT ULTIMA CRIZA FINANCIARA DIN ROMANIA!”

4 aug.

Mugur Isărescu

Economistul Lucian Isar, cel care a dezvăluit că guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, câștigă lunar 40.000 de euro, susține într-o postare pe blog că BNR a facilitat, înaintea crizei economice, încălzirea economiei prin modificarea Condițiilor Financiare și a dat câteva exemple: ridicarea nivelului permis de îndatorare pentru populaţie, întărirea monedei naţionale la un nivel nesustenabil ce a permis atât iluzia de îmbogăţire, precum şi supra-îndatorarea în valută. Potrivit acestuia, România este condusă prin crize pentru a se putea justifica anumite decizii stranii din perspectiva interesului societal. Ulterior, BNR prin alterarea Condiţiilor Financiare în România a declanşat criza financiară, a amplificat căderea şi a prelungit perioada de revenire economică, a scris Isar.

Conform acestuia, BNR nu a afectat doar condiţiile monetare, ci şi zona mai puţin transparentă pentru decidenţii guvernamentali, politici sau populaţie, şi anume porţiunea ne-tradiţională a condiţiilor financiare.

În opinia sa, BNR, începând cu noiembrie 2008:

– a introdus un regulament abraziv de provizionare şi de restructurare a creditelor: multe din creditele care nu au putut fi restructurate în perioada 2009-2010 declanşând insolvenţe în lanţ au fost datorate acestei frânări pe canalul creditului, frână impusă de BNR chiar la începutul crizei economice;

– a afectat canalul de lichiditate prin blocarea administrativă a dobânzilor în afară pieţei (altfel spus pentru poză era bine în piaţă lipsa de lichiditate contribuia la insolvenţa companiilor şi în oglindă la bonusul de performanţă a BNR);

– nu a introdus elemente de drenare a lichidităţii decât către băncile prietene, făcând licitaţii “deschise”, dar dedicate doar anumitor bănci;

– a ajutat în afara cadrului legal de atunci o bancă, ceea ce a creat probleme de hazard şi de limitare a limitelor de expunere pe bănci Condiţiile Financiare din România, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în celelalte ţări europene, au fost înăsprite dramatic cu câteva luni înaintea declanşării crizei din România.

Pe lângă zona de dobânzi menţinută ridicată care a fost percepută de toată lumea prin comparaţia cu Polonia, Cehia, Uniunea Monetară Europeană, celelalte zone de frânare brutală au fost realizate sub radar. Ultima criză din România a fost declanşată, amplificată şi prelungită prin alterarea condiţiilor financiare de către Banca Naţională a României, a conchis Isar.

CINE ESTE PENIBILUL CEDERIST OPORTUNIST „LIBERALUL” VLAD NISTOR!

4 aug.

Înainte de alegerile din 2012, Vlad Nistor era un simplu profesor. Notorietatea şi-a dobîndit-o cînd a devenit invitat permanent al televiziunilor care susţineau USL şi Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu. Ţinta atacurilor sale: PDL, motiv pentru care i s-a făcut propunerea de a deveni deputat din partea USL!

Însă, de o bună bucată de vreme, Vlad Nistor pare la televizor mai pedelist decît cei mai vechi PDL-işti, ca şi cum toată viaţa ar fi fost sub comanda lui Traian Băsescu. În faţa acestei metamorfoze ciudate a lui Vlad Nistor, mai ales că şi la alţi colegi ai săi din fostul PNL se manifestă acelaşi sindrom, am încercat să găsim o explicaţie.

Înainte de toate, să constatăm că, în mod oarecum surprinzător, îl găsim pe acelaşi Vlad Nistor ca vicepreşedinte al ONG-ului „Asociaţia Secular-Umanistă din România” (ASUR), care este condusă de Alexandru Toma Pătraşcu, unul dintre ultimii băsişti veritabili, cel care susţine şi azi că în 2012 în România a avut loc o LOVITURĂ DE STAT!

Dovadă stă ultimul articol semnat de Alexandru Toma Pătraşcu pe site-ul băsiştilor, contributors.ro, pe 2 august 2016, sub titlul arogant „Da, sîntem puţini. Şi ce dacă?”, în care se autoplasează între cei cîţiva „elitişti” care ar fi gînditorii neamului. Dar nu păsărelele care-i ciripesc lui Pătraşcu prin cap ne interesează aici, ci următorul pasaj:

„Un mic exemplu. În vara lui 2012, PSD-ul, aliat pe atunci cu PNL-ul, a încercat acel autogolpe, acea lovitură de stat parlamentară. Cîţi crezi că au fost cei care au decis-o? Probabil că nu mai mult de zece – îi cam ştim pe toţi; ceilalţi s-au raliat rapid. (“Credeţi că pe noi ne-a întrebat cineva?” îmi spunea, plin de amărăciune, un parlamentar PSD, aflat, de altfel, destul de sus în ierarhie, în timp ce aşteptam să se termine pauza de publicitate şi să reintrăm în direct la un post de ştiri ca să comentăm referendumul de demitere a preşedintelui.) Pînă la urmă, tentativa de putsch a eşuat. Cîţi i s-au opus? Cîteva zeci de oameni din societatea civilă, cîţiva formatori de opinie care au reuşit să coaguleze o opoziţie; fără aceasta, presiunile din partea Uniunii Europene şi a Statelor Unite ar fi fost inutile – vedem ce se întîmplă acum în Turcia”.

Repetăm: acest articol a apărut ieri (2 august 2016) şi ne întrebăm cu ce sentiment o fi citit „liberalul” Vlad Nistor aceste rînduri, ştiind că în 2012 făcea parte (cel puţin declarativ) din grupul „puciştilor”! Semnatarul textului este, aşadar, Alexandru Toma Pătraşcu, adică şeful lui Vlad Nistor în ONG-ul ASUR:

Vorba lui Versace: „Păi, ce facem, măi nene, mă?” Pe de o parte, sîntem PNL-iştii care au dat „lovitura de stat” în 2012 şi, pe de altă parte, sîntem subalternii ăluia care acuză PNL-ul de acest „putsch”, cum scrie germanizînd Toma Pătraşcu în articolul de pe contributors.ro?

Vlad Nistor a fost declarat incompatibil de către ANI

Căutînd în arhiva Cotidianul, cu ajutorul documentaristei noastre Roxana, am găsit uşor, şi explicaţia metamorfozei lui Vlad Nistor. La exact un an de la ruperea USL, mai exact în luna mai 2015, a explodat o informaţie-bombă: Vlad Nistor a fost declarat incompatibil de către ANI!

Cităm din ştirea difuzată de AGERPRES în mai 2015: „Potrivit unui comunicat al ANI remis miercuri AGERPRES, Vlad Nistor s-a aflat în stare de incompatibilitate întrucât, în perioada 29 aprilie 2010 – 1 octombrie 2012, a deținut simultan cu funcția de decan al Facultății de Istorie – Universitatea București și funcțiile de director al Institutului de Studii Diplomatice din cadrul Facultății de Istorie (perioada 29 aprilie 2010 – 9 februarie 2011) și director al Departamentului de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei din cadrul Facultății de Istorie (intervalul 1 noiembrie 2011 – 1 octombrie 2012). În opinia ANI, Vlad Nistor a încălcat dispozițiile art. 72, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 128/ 1997, potrivit cărora „Funcțiile de conducere (…) de decan (…) director de departament (…) sau de unitate de cercetare (…) nu se cumulează”, și dispozițiile art. 214, alin. (1) din Legea nr. 1/ 2011, potrivit cărora „Funcțiile de conducere (…) de decan (…) de director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare (…) nu se cumulează.

Acest Comunicat ANI a fost preluat de toate publicaţiile: „Evenimentul zilei” „22”, „Hotnews”, „Adevărul”, „DC News”, Mediafax”, „România liberă”, „Cotidianul”, dar nu a avut nici un efect concret. Abia în 3 noiembrie 2015, deci după 6 luni, Vlad Nistor adresează o Scrisoare către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, solicitînd ca acesta să analizeze dacă există incompatibilitate între calitatea de deputat şi cea de rector al unei universităţi de stat:

Şi, cu asta basta! Acum mai sînt doar cîteva luni şi mandatul de deputat PNL al lui Vlad Nistor se încheie, putînd să beneficieze liniştit de pensia suplimentară rezultată din acesta.

Ne amintim însă cum a reacţionat ANI în cazul actorului Mircea Diaconu, cînd a făcut toate demersurile pentru a fi împiedicat să candideze la Europarlamentare! Sentinţe peste sentinţe, apel, recurs, campanie media, ce mai, tot tacîmul.

În cazul lui Vlad Nistor, după acel Comunicat în care ANI l-a declarat incompatibil, linişte şi pace. Nu cumva aceasta este explicaţia metamorfozei lui Vlad Nistor, adică a trecerii sale de la statutul de „pucist” din 2012, la coleg cu adeptul teoriei „loviturii de stat”? Nu cumva aşa se explică seninătatea cu care acum justifică parteneriatul cu băsiştii din PDL?

Cel puţin aşa se vede: că, după ce a fost declarat incompatibil, lui Vlad Nistor i-au crescut la mîini nişte sfori, cu care este mînuit de cineva care l-a vrut dresat. În acest fel, fostul distins profesor de istorie a devenit brusc un penibil deputat liberal, manevrat de pedeliştii pe care-i punea la zid acum cîţiva ani. Ani, nu ANI!

„FINALUL”EPOCII BOGDAN BUZAIANU,CEL MAI „DESTAPT BAIAT” DIN ENERGIE!

4 aug.

Energy Holding, una dintre societățile vizate joi de percheziții ale procurorilor, este societatea care a fost ani de zile port-drapelul așa-numiților băieți deștepți din energie.

În spatele acesteia stă Bogdan Buzăianu, dar se spune că a fost creația lui Dan Ioan Popescu, fost ministru PSD. Firma, cu puternice conexiuni în lumea politică, dar și în cea a serviciilor, a făcut carieră în anii 2000, atunci când a cumpărat o mare cantitate de energie de la compania de stat Hidroelectrica, producătorul celei mai ieftine energii de pe piață. În perioada 2001-2004, de exemplu, Buzăianu a achiziționat aproximativ 60% din această energie. Contractele au fost încheiate ferm şi pe o perioadă de 10 ani, iar principalele companii care au semnat cu societatea de stat şi aflate în sfera sa de influenţă au fost Alpiq Romenergie, Alpiq Romindustries, Energy Holding, Ehol, Atel Energy şi Energy Financing Team.

Povestea băieţilor deştepţi a început în 2001 şi a durat timp de aproape zece ani, perioadă în care am avut parte de contracte secrete, distorsionarea pieţei şi devalizarea Hidroelectrica, paguba ridicându-se la 1,1 miliarde de euro, conform lui Remus Borza, şeful administratorului judiciar al producătorului de energie. În acel an, firma elveţiană Sulzer, reprezentată în ţară de Bogdan Buzăianu, a pus mâna pe un contract de retehnologizare a hidrocentralei de la Porţile de Fier, cea mai mare din ţară. Din cauză că la vremea aceea statul român nu avea bani, s-a căzut de acord ca o bună parte din curentul produs de Hidroelectrica să fie preluat de Energy Holding, o companie care apărea ca fiind a aceluiaşi Buzăianu. Acest contract a fost semnat la începutul anului 2004, moment când s-a consfinţit apariţia băieţilor deştepţi din energie. Respectiva înţelegere a fost secretă, încheiată pe ani buni. Energy Holding scotea un beneficiu de 90 milioane de lei pe an după ce plătea 119 lei/MWh la Hidroelectrica. Clienţii EH au fost: Ductil Steel, unitatea de la Oţelul Rosu, Delphi, Laminorul Brăila, Vega Ploieşti, Victoria Floreşti, Cora.

La vremea respectivă se spunea că Energy Holding plasa o parte din cantitatea imensă de curent luat de la Hidroelectrica și celorlalți furnizori, ziși băieți deștepți. Dacă la început tranzacţia a fost favorabilă Hidroelectrica în sensul că preţul de vânzare era peste media pieţei, cu timpul contractul a devenit defavorabil producătorului de energie iar acest fapt a fost vizibil în momentul în care a apărut pe piaţă bursa de energie OPCOM, în 2006. În perioada 2006-2012, Hidroelectrica a suferit prejudicii reprezentând diferenţa dintre preţul mediu de pe OPCOM şi preţul prevăzut în contractul cu Energy Holding. Buzăianu nu a rămas doar la o singură companie, ci a introdus în piaţă şi alte nume. Chiar dacă a ieşit din acţionariatul Energy Holding în 2002, el a condus compania prin interpuşi. Pe parcurs a înfiinţat o altă companie, Buzzmann Industries, în timp ce Energy Holding a ajuns în proprietatea unei bănci din Elveţia, ţară unde s-au făcut multe jocuri ce aveau cu miză beneficiarii de curent ieftin de la Hidroelectrica. Gurile rele susţin că Buzăianu ar fi fost doar un paravan pentru interese ale unor servicii secrete din România.

În 2008, după mai multe tranzacţii, alţi elveţieni, Atel, preiau Buzzman Industries şi Ehol, societate care a preluat o parte din contractele Energy Holding. Ulterior Atel îşi schimbă denumirea de Alpiq şi se impune pe piaţă ca al doilea mare băiat deştept. În plină perioadă de criză, atât Energy Holding, cât şi Alpiq, prin cele două companii, RomIndustrie şi RomEnergie, au scos profituri serioase. De exemplu, Alpiq a realizat 42 milioane de euro în 2009 şi 33,4 milioane de euro în 2010. În 2008, Buzăianu a renunţat la cetăţenia română dar nu şi la afacerile cu România, chiar dacă susţinea contrariul. Într-un document DNA, numele lui Bogdan Buzăianu apare într-un caz în care avea nevoie de un document emis de DIICOT pentru a fi depus într-o cauză aflată pe rolul instanţei. Procurorii susţin că Buzăianu a obţinut acel document cu sprijinul unui anume Mihail Udroiu, consilier al Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT. Pentru serviciile aduse, Udroiu a fost ofertat cu o excursie în Dubai.

De asemenea, notează procurorii, „au rezultat indicii infracţionale privind traficarea şi cumpărarea influenţei pentru soluţionarea favorabilă a unor contracte din domeniul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi soluţionarea favorabilă a unor dosare în care era implicată firma Energy Holding şi alte firme aparţinând numitului Buzăianu Bogdan Nicolae sau în raport cu care acesta avea interes, aflate pe rolul Tribunalului Bucureşti”. În documentul în cauză se vorbeşte despre mai multe persoane care „foloseau telefoane cu cartele oferite de Buzăianu şi întâlniri conspirate pentru reuşitele infracţionale. Căpușarea ani de zile a Hidroelectrica a împins statul român, patronul producătorului de energie, să ceară instanței intrarea în insolvență a societății. Pentru Energy Holding, dar și pentru alți foști băieți deștepți, această mișcare a statului a fost fatidică. Energy Holding a denunţat în instanţă ruperea în 2012 a contractului foarte avantajos de achiziţie de curent de la Hidroelectrica. După deschiderea procedurii de insolvență, administratorul judiciar Euro Insol, condus de Remus Borza, a început negocierile cu toți comercianţii de energie, aşa-numiţii băieţi deştepţi, în scopul alinierii prețului contractual (între 103 — 132 lei/MWh) la cel practicat pe piețele de energie electrică, unde energia era tranzacționată la prețuri duble față de cele din contracte (între 220 — 300 lei/MWh). Cu excepţia a trei societăţi, niciunul dintre traderi nu a fost de acord cu mărirea preţului la curentul livrat de producătorul de stat. Prin urmare, Euro Insol a rupt toate contractele. Remus Borza a spus că vânzarea de energie electrică la prețurile din contracte a generat pentru Hidroelectrica doar în perioada 2006-2012 o pierdere cumulată de aproximativ 4,875 miliarde de lei (aproximativ 1,1 miliarde de euro).

„În contextul eșecului negocierilor cu traderii de energie, în data de 24.07.2012, administratorul judiciar a denunțat, printre altele, și Contractul de vânzare cumpărare energie electrică încheiat de Hidroelectrica cu Energy Holding nr. 33CE/14.01.2004. În perioada de derulare a contractului, diferența dintre valoarea prețului mediu anual al Pieței Zilei Următoare (PZU) și valoarea contractuală a prețului energiei livrate firmei Energy Holding a generat în perioada 2006 — 31 mai 2012 o pierdere de 1,45 miliarde de lei. Prin denunțarea contractului cu Energy Holding, Hidroelectrica a obținut, până în prezent, venituri suplimentare de peste 550 milioane de lei, ceea ce a permis companiei să înregistreze un profit record de peste 2 miliarde de lei cumulat pe exercițiile financiare 2013-2014 și aproape 1 miliard de lei pe primele 10 luni din 2015”, a spus acum un an Borza, reprezentantul Euro Insol.

În prima fază, Tribunalul București a respins, la data de 29 mai 2013, ca inadmisibilă contestația formulată de Energy Holding, soluția instanței de fond fiind casată de Curtea de Apel în data de 20 martie 2014. În rejudecare, în data de 17 decembrie 2014, Tribunalul București a soluționat cauza pe fond, pronunțarea fiind amânată până la data de 6 ianuarie 2015, când a respins ca neîntemeiată contestația Energy Holding împotriva deciziei administratorului judiciar. „Decizia Curţii de Apel Bucureşti este fără îndoială corectă, legală şi mai ales morală. Timp de aproape 10 ani, venituri de sute de milioane de euro care ar fi trebuit să intre în conturile Hidroelectrica şi implicit ale Statului Roman, prin încheierea şi ulterior derularea acestor contracte frauduloase, erau deturnate în buzunarele unor băieţi care şi-au achiziţionat palate, iahturi şi proprietăţi la Monte Carlo sau, mai nou, Dubai, ori ale căror nume apar în vitrina celor mai scumpe şi exclusiviste magazine din lume”, a declarat Borza.

Acesta face referire bineînţeles la Bogdan Buzăianu şi la Dan Ioan Popescu. Numele lor sunt gravate pe vitrina House of Bijan, cunoscut ca fiind cel mai scump magazin din lume. Ei apar alături de clienţi faimoşi ai precum Barack Obama, Vladimir Putin, Tony Blair, Arnold Schwarzenegger, Michael Jordan, dar şi miliardari din Golf. În urmă cu câteva luni, Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi în valoare totală de 165.843.604 lei (aproximativ 37 milioane euro) compania Hidroelectrica SA şi 10 parteneri contractuali ai acesteia, în principal comercianţi de energie, pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa producerii şi comercializării de energie electrică. Amenzile aplicate au fost: 1. HIDROELECTRICA SA: 20.436.271 lei (aprox. 4,6 mil. euro); 2. ALPIQ ROMINDUSTRIES SRL: 21.728.026 lei (aprox. 4,8 mil. euro); 3. ALPIQ ROMENERGIE SRL: 87.821 lei (aprox. 20.000 euro); 4. ALRO SA: 21.238.719 lei (aprox. 4,7 mil. euro); 5. ELECTROCARBON SA: 864.203 lei (aprox. 193.000 euro); 6. ELECTROMAGNETICA SA: 9.021.308 lei (aprox. 2,0 mil. euro); 7. ELSID SA: 2.553.868 lei (aprox. 570.000 euro); 8. ENERGY FINANCING TEAM AG (SWITZERLAND): 71.374.436 lei (aprox. 16,0 mil. euro); 9. ENERGY HOLDING SRL: 12.359.852 lei (aprox. 2,8 mil. euro); 10. LUXTEN LIGHTING COMPANY SA: 5.454.150 lei (aprox. 1,2 mil. euro); 11. MENAROM-P.E.C. SA (succesor EURO-P.E.C. SA): 724.950 lei (aprox. 162.000 euro). Conform unor surse din piață, citate de ZF, la finele anului trecut, Energy Holding, a renunţat la toţi clienţii din proprie iniţiativă. “Au explicat că se retrag de pe retailul de energie şi că se implică în alte activităţi. Nu se ştie ce activităţi anume, dar acum Energy Holding este o nucă goală“, au declarat sursele.

COMUNICATUL DNA CONFIRMA CANICOLAE BOGDAN BUZAIANU ESTE UNUL CARE CONTROLEAZA AFACEREA DIN ENERGIE PRIN CARE STATUL ROMAN A FOST TEPUIT CU PESTE UN MILIARD DE EUROI SI CONTROLEAZA SI PROTEJEAZA DIN UMBRA GRUPUL DE FIRME ENERGY HOLDING SI ALPIK!

4 aug.

Comunicatul DNA prin care se arata ca Elena Udrea ar fi cerut 5 milioane de dolari de la un om de afaceri in schimbul interventiei sale pe langa “factori de decizie” din Ministerul Economiei si Hidroelectrica SA, pentru prelungirea unui contract bilateral de vanzare-cumparare de energie, confirma, printre altele, ceea ce noi semnalam de cativa ani, anume ca unul dintre cei care controleaza afacerea prin care statul roman a fost tepuit cu peste un miliard de euro se numeste Nicolae Bogdan Buzaianu, personaj identificat deja de Udrea ca fiind cel despre care se spune ca ar fi mituit-o printr-un intermediar.

Altfel spus, Buzaianu ar reprezenta in continuare, din spatele paravanelor offshore cipriote sau olandeze, interesele a cel putin trei societati care i-au adus miliarde de euro din contractele cu Hidroelectrica, traderii de energie Energy Holding, Alpiq Romindustries si Alpiq Romenergie SRL.

Pe de alta parte, daca se dovedeste ca prelungirea (ca si incheierea) contractelor cu baietii destepti s-a facut prin mituirea conducerii Hidroelectrica (de la Traian Oprea la Mihai David) si Ministerului Economiei ( de la Dan Ioan Popescu la Adriean Videanu), asta inseamna ca aceste contracte au fost viciate din start, adica s-ar putea pune problema recuperarii imensului prejudiciu pe care partenerii contractuali l-au adus statului roman.

Este vorba aici de o teapa de aproape doua miliarde de euro, rezultata din diferenta dintre pretul energiei pe piata libera (OPCOM) si pretul preferential “negociat” si consemnat in contractele cu traderii de energie reprezentati de Buzaianu & Co. Cum se stie deja, pe de o parte, doar in perioada 2006-2012 a fost consemnat in documentele Hidroelectrica un prejudiciu de 1,1 miliarde euro, pe de alta parte prejudiciul continua sa creasca pana in 2018,  contractele bilaterale fiind prelungite cu inca 5 ani si, in fine, pe rolul instantelor de judecata exista procese in care “baietii destepti” solicita despagubiri de aproape 700 milioane de euro. Cumulat, prejudiciul depaseste asadar 2 miliarde de euro.

Afacerea contractelor bilaterale incheiate cu”baietii destepti” este cel mai mare tun dat statului roman, de un grup restrans de persoane, dupa 1990, prin urmare miza celor implicati aici este imensa.

Este de inteles asadar de ce nu doar directorii generali ai Hidroelectrica, sau ministrii Economiei din perioada 2002-2011 au facut pactul cu gruparea reprezentata de Buzaianu prin incheierea si prelungirea contractelor care au pagubit si pagubesc statul roman cu peste un miliard de euro, ci si de ce Comisia Europeana, care sesizata in 2011 cu privire la acest caz, a decis initial ca traderii de energie vizati au primit prin aceste contracte un ajutor de stat,  si-au schimbat complet pozitia dupa 3 ani de asa-zise “investigatii”, sustinand acum ca afacerea e una legala, care a respectat regulile economiei de piata.  Lobby-ul „baietilor destepti” a fost atat de substantial si convingator incat membrii Comisiei Europene si-au inghitit propriile afirmatii, actionand ca niste functionari corupti din primaria Capitalei.

DNA ridica insa un colt al cortinei ce acopera adevarul despre afacerea cu energie de pe sarmele statului roman. Este vorba, concret, de spaga. Asta rezulta atat din ultimul comunicat al procurorilor anticoruptie, cat si dintr-un dosar recent investigat tot de procurorii DNA si in care este direct implicat acelasi personaj ce poarta numele de Nicolas Buzaianu, alias Nicolae-Bogdan Buzaianu.

cgdc stantchev

Incepand cu a doua jumatate a anului 2012, “baietii destepti” agatati de sarmele statului au declansat ofensiva pe mai multe fronturi impotriva Hidroelectrica si a statului roman, dupa ce compania de la care se alimentau cu energie  a intrat in insolventa si a denuntat si intrerupt, pentru 7 luni, contractele bilaterale. Despre ofensiva baietilor destepti, dusa atat in instantele romanesti, unde cer despagubiri uriase, cat si la Comisia Europeana, unde au obtinut deja o victorie importanta, voi scrie intr-un material separat.

Deocamdata, observam ca Nicolae Buzaianu este cel mai agresiv dintre reprezentantii “baietilor destepti” desi, oficial, el anuntase ca nu mai are nicio legatura cu grupul de firme pe care le infiintase (Energy Holding, Alpiq Romindustries SRL – fosta Buzmann Industries SRL – si Alpiq Romenergie – fosta Ehol Distribution) si in numele carora obtinuse contractele preferentiale cu Hidroelectrica.

El a iesit oficial,  pe 30.01.2005, din actionariatul Energy Holding SRL (si-a vandut pachetul de 5% din actiunile societatii cu 20 milioane de euro catre offshorul cipriot ATELL INVESTMENTS LIMITED), iar pe 7.02.2005 a renuntat si la functia de administrator al Energy Holding SRL; pe 30.06.2006, Buzaianu a renuntat oficial si la calitatea de administrator unic al societatii elvetiene ENERGY CONSULT SA (astazi SELECTRA AG), cea prin care controlase fabrica de facut bani numita Energy Holding SRL.
https://vis.occrp.org/Metro/view/9b0deb761f7761a4d8b810684f6394f6
– pentru vizualizare, CLIK pe butonul din dreapta jos –
De ce a facut Buzaianu aceste miscari? De frica puscariei! Intrat in atentia presei pentru afacerile din domeniul energiei, care au pagubit cu sume imense statul roman (un miliard de euro doar in cazul retehnologizarii Portilor de Fier I si II prin firma VA Tech Hidro, reprezentata de Buzaianu), afaceri incepute inca de pe vremea in care ministru al Industriei si Comertului era Calin Popescu Tariceanu (1997) si continuate pe vremea ministrilor BerceanuDan Ioan Popescu (nasul de cununie al lui Buzaianu) si Codrut Seres (vizat direct in dosarul de subminare a economiei nationale, deschis in 2005,  in care aveau sa fie condamnati ulterior cativa dintre cei care au devalizat Hidroelectrica, adica Traian Oprea, Nicolae Opris si altii), Nicolae Bogdan Buzaianu s-a speriat si a incercat sa-si stearga urmele iesind, cum am aratat, din toate societatile in care fusese implicat ca actionar sau administrator, infiintand sau folosindu-se de mai multe offshoruri si societati in Olanda sau Cipru pe care le-a introdus ca paravan in firmele sale, iar apoi, in 2008, renuntand la cetatenia romana si devenind cetatean elvetian sub numele Nicolas. Nicolas Buzaianu.

In urma cu patru ani dezvaluiam printr-un material de presa implicarea lui Buzaianu in mai multe operatiuni dubioase pe plan international dar si in tara.  Numele “celui mai destept baiat din energia” romaneasca aparea pe site-ul Forumului Crans Montana, Nicolas Buzaianu fiind prezentat atunci drept “un industriaş elveţian al cărui holding este implicat în producţia şi distribuţia de energie electrică, precum şi în producţia de echipamente pentru centralele electrice, în special în Europa de Sud-Est”. L-am mai gasit implicat in afacerea UCM Resita dar si sprijinind o asociatie (Center for Global Dialogue and Cooperation – CGDC) din care facea parte, printre altii, insusi Stamen Stantchev, spionul din dosarul privatizarilor strategice.stantchev cgdc

La fel, acelasi magnat Nicolas Buzaianu, aparea ca ambasador al Zambiei la UNESCO şi membru al comitetului executiv al UNESCO din partea acestei ţări, dar si, culmea!, facand reclama firmelor Energy Holding SRL si GAZPROM tocmai la Tokio.

Toate acestea in vreme ce „industriasul” de pe sarmele statului roman sustinea, de frica procurorilor DIICOT, ca nu mai are nicio legatura cu Energy Holding sau cu o alta firma din grup. Iata insa ca procurorii DNA il contrazic surprinzandu-l, penal, in cel putin doua pozitii nefiresti: intr-un dosar disjuns din dosarul Alina Bica (2004) – in care este cercetat pentru trafic de influenta si cumparare de influenta alaturi de directorul financiar de la Energy Holding, Lavinia Elena Ticu – si in dosarul in care Elena Udrea este acuzata de luare de mita chiar de la Nicolas.

Nicolae (Nicolas) Buzaianu revine, asadar, la locul faptei, pentru prelungirea contractelor bilaterale incheiate cu Hidroelectrica inca din anul  2002, pe societatea Holdings ApS Romania, firma care avea sa-si schimbe numele, in 2003, in Energy Holding SRL.

Contractul care avea sa-i aduca miliarde de euro are numarul nr.33CE si a fost semnat pe 14 ianuarie 2004, pe o perioada de 9 ani (1.02.2004-1.02.2013), fiind prelungit, cum vom vedea, pana in 2018.

energy holding1-page-001 energy holding1-page-002 energy holding1-page-003 energy holding1-page-004 energy holding1-page-005 energy holding1-page-006

Ordinul care l-a scos pe Buzaianu din barlog

In 2009, cu patru ani inainte de expirarea contractelor bilaterale, a intervenit insa o urgenta care l-a determinat pe Buzaianu sa intervina personal, daca Elena Udrea si procurorii DNA nu mint, pentru prelungirea acestor contracte. Este vorba despre ordinul de ministru nr. 445/2009, emis in martie 2009 de Ministerul Economiei, Comertului și Mediului de Afaceri. Documentul ii  autorizează pe reprezentantii proprii din consiliile de administratie si din adunarea generala a actionarilor a companiilor publice de electricitate ca, pana pe 31 martie 2009, sa se asigure ca partea din producția de energie electrica destinata pietei angro este comercializata exclusiv pe platforma OPCOM. Adica pe piata libera. Baietii destepti au primit, totusi, o derogare: conform articolului 1 alineatul (2) din acelasi ordin, contractele bilaterale în curs de executare sunt exceptate de la această regulă.

A fost suficient de ingrijoratoare aceasta decizie pentru Nicolas Buzaianu, incat sa-l scoata din “barlog” si sa-l cheme la negocieri cu reprezentantii lui Adriean Videanu, la doar trei luni dupa ce acesta ocupase portofoliul de la Economie? Dar pentru ceilalti traderi aflati in relatii contractuale de acelasi tip cu Hidroelectrica?

Se pare ca da, de vreme ce s-au prezentat cu totii la prelungirea contractelor bilaterale, cu cativa ani inainte de data expirarii lor. Este posibil ca Nicolas Buzaianu si ceilalti reprezentanti ai firmelor care aveau contracte bilaterale in derulare sa se fi temut ca in urma ofensivei declansate de Traian Basescu impotriva “baietilor destepti”, guvernul Boc va bloca toate contractele bilaterale, ordinul 445/2009 fiind un prim pas in acest sens.

Energy Holding face rost de 12,7 milioane de dolari iar apoi isi prelungeste contractul cu cinci ani

Stim cu certitudine ca prelungirea contractelor bilaterale dintre Hidroelectrica si cele trei firme reprezentate de Nicolas Buzaianu (Energy Holding SRL, Alpiq Romenergie SRL si Alpiq Romindustries SRL) s-a facut in aceeasi zi, adica pe 21 decembrie 2009 si a fost semnata din partea Hidroelectrica de noul director general Mihai Ciprian David. Arestat si el, anul acesta, in dosarul George Scripcaru (Brasov), Mihai David este un cunoscut al lui Buzaianu, el fiind sotul fostei sotii a lui Adrian Chebutiu, cel care a reprezentat atat Energy Holding (in forma din 2002 – Holdings ApS Romania SRL) cat si Energy Consult Romania SRL (fosta Hydro Energy), fiind numit in 2004 director la UCM Resita, o alta societate controlata, indirect, de acelasi Buzaianu.

energy.holding2-page-032 energy.holding2-page-033 energy.holding2-page-034

Nu stim daca prelungirea celor trei contracte s-a facut prin spaguirea “factorilor de decizie” din Ministerul Economiei (Videanu) si Hidroelectrica (David), asa cum afirma procurorii anticoruptie ca intentiona sa faca ”omul de afaceri” care a apelat la Udrea, dar stim ca prelungirea celor trei contracte  a fost precedata de intrarea unei mari sume de bani in conturile Energy Holding. Este vorba de 12.712.603 USD, bani cu care offshorul cipriot ENERGY HOLDING (CYPRUS) LIMITED a imprumutat firma Energy Holding SRL printr-un “contract de imprumut” semnat cu doua luni inainte de prelungirea oficiala a celor trei contracte, adica pe 24 octombrie 2009.

In vreme ce Energy Holding primeste 30 milioane de dolari, Udrea cere doar 5 

In vara lui 2010, cand procurorii DNA sustin ca Elena Udrea i-ar fi cerut lui Buzaianu 5 milioane de euro, in conturile Energy Holding SRL intra 30 milioane de dolari, tot in baza unui contract de imprumut intre aceasta firma si offshorul cipriot ENERGY HOLDING (CYPRUS) LIMITED. Contractul de imprumut a fost semnat pe 26 iunie 2010.

In conditiile in care contractele ce-l interesau in mod direct pe Buzaianu fusesera prelungite la sfarsitul anului anterior, “derularea” carui contract ar fi putut-o asigura, contra mitei de 5 milioane de dolari, fostul ministru Elena Udrea?

Daca era vorba despre Energy Holding, atunci traficarea influentei s-ar fi putut face fie prin asigurarea semnarii ultimului act aditional (nr.19), din 21 decembrie 2010, fie ca plata pentru servicii anterioare. Prin Actul aditional nr. 19, se fixeaza pretul pentru cantitatea de energie ce avea sa fie livrata in 2011, la 130 lei/MWh, printr-o derogare de la intelegerea facuta in decembrie 2009 (Act aditional nr.18), prin care se prevedea posibilitatea ajustarii pretului cu un coeficient mai mic sau egal cu coeficientul tinta de inflatie stabilita de BNR in anul anterior (2010), dar nu mai mare de 3,5%.

energy.holding2-page-037 energy.holding2-page-038

A fost favorizat Energy Holding prin acest document? Conform datelor de pana acum, Energy Holding a fost favorizata continuu in relatia cu Hidroelectrica, iar daca Buzaianu a fost dispus sa dea aproape 5 milioane de dolari numai pentru ca una dintre firmele sale (cea pentru care DNA dispune de dovezi!) sa-si deruleze contractul cu Hidroelectrica, este de presupus ca profitul firmei astfel protejate era de cel putin 10 ori mai mare, spaga fiind, de regula, 10% din castig.

Si in cazul celorlalte doua societati controlate de Buzaianu (Alpiq Romindustries si Alpiq Romenergie) au fost semnate acte aditionale, pe 20 decembrie 2010, prin care pretul fixat pentru energia ce urma sa fie livrata in 2011 a fost de 130 lei/MWh, sub pretul de pe piata libera (OPCOM).

ALPIQ ROMINDUSTRIES SRL: Actul Aditional nr. 19/20.12.2010
ALPIQ ROMINDUSTRIES SRL: Actul Aditional nr. 19/20.12.2010 (pag.1)
ALPIQ ROMINDUSTRIES SRL: Actul Aditional nr. 19/20.12.2010
ALPIQ ROMINDUSTRIES SRL: Actul Aditional nr. 19/20.12.2010 (pag.2)
ALPIQ ROMINDUSTRIES SRL: Actul Aditional nr. 19/20.12.2010
ALPIQ ROMINDUSTRIES SRL: Actul Aditional nr. 19/20.12.2010 (pag.3)

Energy Holding disponibilizeaza 3,96 milioane dolari, iar Udrea primeste, prin intermediar, 3,8 milioane cash

La începutul anului 2012, se afirma in comunicatul DNA, Elena Udrea “a primit de la acelaşi om de afaceri, prin intermediar, suma de 3.800.000 USD şi o creanță de 900.000 de euro”, adica un total de 4,7 milioane dolari. Avand in vedere ca in februarie 2012, raportul euro/dolar a fost in medie de 1,32, suma totala care, conform DNA, a fost primita ca mita de Elena Udrea este de 5 milioane dolari. Sigur, ramane de vazut ce-a facut ea pentru acesti bani, dar si ce avantaje a primit “omul de afaceri” Buzaianu in acest mod.

Coincidenta face ca tot la inceputul anului 2012, pe 1 februarie, Energy Holding sa returneze offshorului cipriot 3,96 milioane USD, suma ce reprezenta o parte din imprumutul contractat in 2010.

Cinci luni mai tarziu, pe 2 iulie 2012, in conturile Energy Holding SRL intra, din aceeasi sursa obscura (offshorul cipriot Energy Holding (Cyprus) Limited) alti 6 milioane de dolari, suma totala primita in acest mod de firma reprezentata de Buzaianu ridicandu-se la peste 48,7 milioane de dolari. Ce-a facut Energy Holding cu acesti bani nu se stie, dar Buzaianu a fost prins in flagrant sau a fost documentat incercand (cazul Udroiu-Bica) si chiar reusind (cazul Udrea), conform procurorilor anticoruptie, sa mituiasca persoane influente din zona sa de interes.

Documentul care consemneaza intrarile de bani din Cipru in conturile Energy Holding SRL este HOTĂRÂREA NR. 3/31.05.2013 a adunării generale a asociaților ENERGY HOLDING – S.R.L (publicata in MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA A IV-A, Nr. 4863/19.IX.2013), prin care s-a decis schimbarea actionarului majoritar al societatii, prin compensarea creantei de  47,75 milioane USD (detinute de offshorul cipriot asupra debitoarei Energy Holding SRL) cu contravaloarea partilor sociale emise de societate. Debitul este folosit, practic, pentru majorarea capitalui social al Energy Holding cu suma datorata, creditorul (Energy Holding (Cyprus) Limited)  ajungand sa detina astfel 99,94% din capitalul societatii, in vreme ce fostul actionar majoritar, societatea paravan olandeza M.V. MARKEN INVESTMENT & TRADING M.I.T., ramane cu doar 0,06%.

energy holding cyprus ltd

 

In definitiv, prin operatiunea de imprumut descrisa, s-au mutat banii dintr-un buzunar in altul schimbandu-se doar numele buzunarului din care, apoi, au fost alimentate alte buzunare.

DNA a facut tandari acoperirea „industriasului elvetian” Nicolas Buzaianu

Interventia lui Buzaianu pentru prelungirea unuia dintre contractele bilaterale preferentiale cu Hidroelectrica este, dincolo de operatiunile financiare ciudate descrise mai sus, o prima dovada certa ca finul si protejatul lui Dan Ioan Popescu, miliardarul refugiat in Elvetia se ascunde inca in spatele grupului Energy Holding. Altfel n-ar fi intervenit personal s-o mituiasca pe Elena Udrea, fie si prin intermediar.

O alta dovada a faptului ca Buzaianu n-a plecat niciodata din spatele Energy Holding & Alpiq este, cum spuneam, in dosarul disjuns de procurorii DNA, la sfarsitul anului trecut, din celebrul dosar al prietenei Elenei Udrea, Alina Bica, fosta sefa a DIICOT. Ordonanta de disjungere a fost publicata integral pe siteul turcescu.ro, ceea ce ne intereseaza pe noi fiind prezentat in paginile 12-14.

Procurorii DNA  vizeaza, pe de o parte, mituirea de catre Nicolae Bogdan Buzaianu (cu promisiunea nerefuzata a unei excursii in Dubai) a judecatorului Mihail Udroiu, consilierul procurorului sef al DIICOT, Alina Bica, pentru obtinerea unui document cu semnatura procurorului sef adjunct al DIICOT, necesar intr-un proces pe care Buzaianu il avea pe rol in decembrie 2013. Demersul a fost facut prin intermediul avocatului Zbîrcea Gabriel Ionel, omul de afaceri Stoica Marius Constantin si Țicu Lavinia Elena, nimeni alta decat directorul financiar al ENERGY HOLDING SRL.

Bica-12 1

Bica-13 1

Pe de alta parte, in acelasi dosar exista informatii conform carora Nicolae Bogdan Buzaianu ar fi folosit o retea infractionala compusa din cinci persoane ce utilizau, dupa modelul din dosarul privatizarilor strategice, cartele telefonice oferite de Buzaianu si ”intalniri conspirate” in scopul derularii unor actiuni de trafic de influenta pentru solutionarea favorabila a unor contracte din domeniul sistemului de aparare, ordine publica si siguranta nationala, si solutionarea favorabila a unor dosare in care erau implicate firme ale lui Nicolae Bogdan Buzaianu (inclusiv Energy Holding).

Este vorba despre influentarea instantelor in dosare aflate pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia a VI-a si a VII-a civila, ce vizeaza exact traderii lui Buzaianu: Energy Holding SRL, Alpiq Romenergie SRL si Alpiq Romindustries SRL.

Dosarele vizeaza, pe de o parte, actiuni in despagubire formulate de Hidroelectrica impotriva traderilor Energy Holding, Alpiq Romindustries si Alpiq Romenergie, care s-au judecat la sectia a VI-a civila a Tribunalului Bucuresti, iar pe de alta parte, actiuni in despagubire intentate societatii Hidroelectrica de catre, cei trei traderi de energie, dosare aflate pe rolul Sectiei a VII-civila.

In prima categorie sunt dosarele 22864/3/2013 (parat Energy Holding), 22857/3/2013 (parat Alpiq Romenergie) si 22862/3/2013 (parat Alpiq Romindustries), iar in cea de-a doua dosarele 22367/3/2013 (reclamant Alpiq Romenergie solicita suma de 215.752.920,21 lei), 22062/3/2013 (reclamant Energy Holding solicita despagubiri de  1,047 miliarde lei) si 22371/3/2013 (reclamant Alpiq Romindustries solicita despagubiri de 398.615.235,65 lei).

In actiunile introduse de Hidroelectrica, firmelor lui Buzaianu li se cer despagubiri in cuantum egal cu diferenta dintre pretul energiei de pe piata libera si pretul din contractele bilaterale, iar in actiunile intentate de traderii din grupul Energy Holding, societatii Hidroelectrica i se cer  despagubiri totale de 1.661.677.064.65 lei (375 milioane euro).

Pana acum, in cele trei dosare de la sectia a VI-a civila instanta a dat castig de cauza firmelor lui Buzaianu, unul dintre dosare (nr.22857)  fiind castigat definitiv, in apel, de Alpiq Romenergie, ceea ce poate insemna si ca traficul de influenta al lui Nicolas Buzaianu a avut efect.

dosar 22857

dosar 22862

dosar 22864

In celelalte trei dosare, aflate pe rolul sectiei a VII-a Civila (sindic), influenta “industriasului” Buzaianu nu pare a avea deloc trecere la judecatorul care instrumenteaza cauzele.

In concluzie, daca in dosarul disjuns din dosarul Bica procurorii DNA detin probe ca ”desteptul” de Buzaianu a intervenit pentru rezolvarea favorabila a dosarelor, atunci dincolo de latura penala a faptei constatam ca in 2013 el controla inca acele afaceri, fie ca patron, fie ca intermediar al patronatului.

Avand in vedere forta de negociere financiara a acestui personaj, care pare a-i fi cumparat pe toti ministrii Economiei din 1997 incoace,  la pachet cu toti directorii generali ai Hidroelectrica, iar mai nou pe membrii Directiei Generale de Concurenta din cadrul Comisiei Europene, o intrebare al carei raspuns urmeaza sa-l aflam este cine se afla in stanga, sau in spatele elvetianului Nicolas Buzaianu?

Intrebarea este corect pusa cata vreme ”vehiculele” prin care se misca Buzaianu pe sarmele statului roman trec nu numai prin Cipru, Elvetia sau Olanda, ci si prin Moldova KGB-istului Iavorski sau, mai nou, a fostului ofiter GRU Boris Golovin, administratorul unei societati din Chisinau detinute chiar de ENERGY HOLDING (Cyprus) LIMITED (fosta Atell Investements Limited – nume sub care i-a transferat lui Buzaianu in cont, in 2005, 20 milioane de euro pentru 5% din Energy Holding!), adica tocmai de firma care, cum am aratat, a preluat contra sumei de peste 44 milioane de euro, in 2013, controlul total al firmei lui Buzaianu, Energy Holding SRL.

Societatea din Chisinau, detinuta prin offshorul cipriot Energy Holding (Cyprus)Limited si administrata de agentul rus Boris Golovin se numeste Intreprinderea cu Capital Strain MOLD  ITERA ENERGY SRL:

energy holding cyprus_ Golovin

moldova golovin 1

 

Dan Badea

Sursa :http://presadeinvestigatii.ro/

„BAIETII DESTAPTI” DIN ENERGIE BUZAIANU SI MACHITSCHI AND CO.,INVINSI LA FOC AUTOMAT IN INSTANTA DE „FETELE DESTEPTE”,LAURA GILCEVESCU SI SIMONA MILOS!

4 aug.

Hidroelectrica a castigat, zilele trecute, inca trei procese din cele intentate in urma cu patru ani de ”baietii destepti” din energie, doua dintre ele la Tribunalul Bucuresti si al treilea la Curtea de Apel. Cel de la Curtea de apel a fost solutionat in 1339 de zile desi, conform legii insolventei, trebuia finalizat in exact cinci zile.

Laura Gilcevescu 1
avocat Laura Gilcevescu – „BORZA si Asociatii”

Meritul ingenunchierii mafiotilor care au pagubit statul roman cu cateva miliarde de euro si intentioneaza s-o faca in continuare, ascunsi in spatele acelorasi privilegii mostenite de la golanii de partid si de stat care au controlat in mod direct

avocat Simona Milos
avocat Simona Milos – „MILOS, DUMITRU si Asociatii”

Hidroelectrica in perioada 1997-2011 (de la Tariceanu, via Dan Ioan Popescu, pana la Videanu si Udrea) este al grupului de avocati de la”Borza si Asociatii” si “Milos, Dumitru si Asociatii”, reprezentat cu maiestrie de ”fetele deștepte” Laura Gilcevescu si Simona Milos.

De partea cealalta, cei care i-au reprezentat si ii reprezinta mai departe pe destepti in toata aceasta cursa perversa provin de la casele de avocatura Casa de avocatura Schoenherr si Asociatii (Alpiq-uri) si Țuca, Zbârcea și Asociații (Energy Holding si ALRO).

Pe 12 februarie,  judecatorul sindic de la Sectia a VII-a Civila a Tribunalului Bucuresti desemnat sa solutioneze dosarele Hidroelectrica, Vasile Fițigău, a respins contestatiile formulate de Alpiq Romindustries si ALRO in dosarele 36549/3/2012, respectiv 36781/3/2012, prin care cele doua societati ale caror contracte preferentiale de vanzare cumparare de energie incheiate cu Hidroelectrica au fost suspendate in 2012 ca urmare a aplicarii clauzei de forta majora si, deci, a diminuarii cantitatii de energie livrate tuturor partenerilor contractuali (evident, toti fiind privilegiati!, compania condusa pana atunci exclusiv de complicii penali ai ”baietilor destepti” si nescotand in anii anteriori nici macar un MW de energie pe proprie pe piata libera), au cerut inscrierea la masa credala cu sumele de 527,8 milioane lei (redusa ulterior la 450 milioane lei) respectiv 129,7 milioane lei.

buzaianu boss
„desteptul” Bogdan Nicolas Buzaianu

Sigur, in aceste cazuri, ”desteptii” tip Buzaianu vor continua hartuirea companiei de stat la Curtea de Apel unde, după opinia mea, vor avea succes doar daca vor sti pe cine sa mai mituiasca asa incat sa nu fie saltati in grup de DNA, pentru ca altfel mi se pare imposibil sa mai aiba, ca pana acum, castig de cauza.

In celalalt caz, de la Curtea de Apel, un complet compus din trei judecatoare (Madalina Badea, Adina Corbos si Carmen Mihaela Negulescu) la fel de impartiale ca judecatorul Fițigău de la Tribunalul Bucuresti a respins definitiv opozitiile formulate de traderii de energie Alpiq Romenergie si Alpiq Romindustries impotriva hotararii de deschidere a procedurii insolventei Hidroelectrica, dupa ce dosarul a fost plimbat, ca la ping-pong, intre cele doua instanțe Tribunal-Curte de Apel-Tribunal-Curte de Apel.

patron-alro
„desteptul” Vitaliy Machitski, patron ALRO

Concret, ”ping-pong”-ul magistratilor cu dosarul Alpiq-urilor (Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie si Alpiq AG) intre Tribunal si Curtea de Apel este cel mai bine descris chiar de catre reprezentantii administratorului judiciar al Hidroelectrica, in ultimul comunicat de presa dat ieri publicitatii : ”Opozitia inregistrata la Tribunalul Bucuresti sub nr. 26502/3/2012 a fost initial respinsa ca lipsita de interes prin sentinta nr. 6218 pronuntata la data de 19.06.2013.  Aceasta sentinta a fost casata de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 459 din 25.02.2014 a admis recursul sindicatului si traderilor si a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Bucuresti. In rejudecare, Tribunalul Bucuresti prin sentinta civila 1440 din 11 februarie 2015 a respins ca neintemeiate opozitiile formulate de Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Alpiq AG si Sindicatul National Petrom Energie impotriva hotararii de deschidere a procedurii insolventei Hidroelectrica din data de 20.06.2012. Totodata, Tribunalul a obligat oponentele Alpiq RomIndustries si Alpiq RomEnergie la cheltuieli de judecata in suma de 29.469,05 lei catre Hidroelectrica si in suma de 29.516,71 lei catre Fondul Proprietatea, care a intervenit in cauza in favoarea Hidroelectrica. Impotriva hotararii Tribunalului data in rejudecare au formulat recurs oponentele Alpiq Romenergie si Alpiq Romindustries, acesta fiind respins prin decizia civila 99 pronuntata joi, 18 februarie 2016. Opozitiile au fost astfel solutionate definitiv intr-un termen record de 1339 zile, in conditiile in care legea insolventei prevede ca acestea se vor solutiona intr-un termen de 5 zile!”.

Iata asadar ca, la patru ani de la declansarea celei mai ample operatiuni de hartuire in instanta a Hidroelectrica, “baietii destepti” Buzaianu (reprezentantul Energy Holding si al Alpiq-urilor), Machitski (ALRO), Tufan si Anastasescu (Elsid si Electrocarbon), care au muls statul roman de mai multe miliarde de euro, iar prejudiciul adus doar in perioada 2006-2012 depasind un miliard de euro, au inceput sa piarda, pe banda rulanta, atat la Tribunalul Bucuresti, cat si la Curtea de Apel, procesele deschise impotriva companiei de stat.

avocat Emeric Domokos Hancu - SCHOENHERR & ASOCIAȚII
Emeric Domokos Hancu (avocat Alpiq-uri) – ”SCHOENHERR & Asociatii”

Au inceput sa apara, asadar, solutiile care confirma justetea masurii de denuntare, in anul 2012, a contractelor cu mafiotii ”destepti” de tip Buzaianu. In tot acest timp, armatele de avocati ale ”desteptilor” au folosit toate tertipurile juridice pentru a amana judecarea cauzelor.

Au invocat, pe rand, in fiecare dosar, expertize judiciare si extrajudiciare, obiectiuni la obiectiuni, obiectiuni la expertize, expertize la obiectiuni si obiectiuni la expertizele obiectiunilor, doar pentru a se calcula, parafrazand un fotbalist celebru, cat s-ar fi castigat daca nu s-ar fi pierdut, sau care a fost viteza apei la intrarea si la iesirea din lacurile de acumulare in functie de vectori perturbatori precum bataia vantului din Est in nopti cu luna plina si cum a influentat asta seceta din 2011-2012, ca sa nu mai vorbim de experti care se plagiau unul pe altul la fel ca ”doctorii” lui Oprea&Ponta dar care, in plus duhneau a spaga mai puternic decat Buzaianu a parfum rusesc, tertipuri atat de dragi avocatilor de la Casele de avocatura Schoenherr si Țuca, Zbârcea și Asociații.

avocat Ionut Serban - "Tuca, Zbarcea & Asociatii"
Ionut Serban – „Tuca, Zbarcea & Asociatii” (avocat Energy Holding)

Succesul “fetelor destepte” de la Hidroelectrica nu putea fi obtinut insa fara impartialitatea si profesionalismul dovedit deja de magistrati precum tânarul judecator sindic Vasile Fițigău,  președintele completului de judecata de la Tribunalul București, sau precum cei din completul compus din judecatoarele Madalina Badea, Adina Corbos si Carmen Mihaela Negoescu de la Curtea de Apel Bucuresti.

Dosarele in care acum, dupa aproape 4 ani, se da castig de cauza Hidroelectrica, in defavoarea ”baietilor destepti”, au avut un traseu extrem de ciudat, anumite complete de judecata de la Tribunalul Bucuresti si de la Curtea de Apel favorizandu-i in mod ciudat pe profitorii de pe sârmele statului, protejati mai bine de un deceniu de politicienii corupti din guvernele Nastase, Tariceanu si Boc.

Am aratat in alta parte cum, dupa interventia de tip mafiot a lui Buzaianu pe langa magistrati, monitorizata de procurorii DNA si aflata deja in atentia acestora, o instanta de la Sectia a VI-a Civila a Tribunalului Bucuresti i-a dat castig de cauza mituitorului (refugiat din 2008, pentru protectie, in Elvetia), la foc automat, in trei dosare:  22864/3/2013 (parat Energy Holding), 22857/3/2013 (parat Alpiq Romenergie) si 22862/3/2013 (parat Alpiq Romindustries). Aici era vorba de dosare cu o miza de 1.662 milioane lei (375 milioane de euro), bani pe care compania de stat a vrut sa-i recupereze, prin instanta, de la grupul mafiot condus si reprezentat apoi de Nicolae (alias Nicolas) Buzaianu si ceilalti ca el. Atacate cu recurs la Curtea de Apel, in primul dintre dosare (22864/3/2013) instanta a ramas in pronuntare, in al doilea (22857/3/2013) a respins actiunea avocatilor Hidroelectrica, iar ultimul (22862/3/2013) se afla pe rol, cu termen pe 10 martie.

Bica-12 1Bica-13 1

Alte trei procese (dosarele: 22062/3/2013 – Energy Holding solicita despagubiri de  1,047 miliarde lei , 22367/3/2013 – Alpiq Romenergie solicita despagubiri de 215.752.920,21 lei si 22371/3/2013 – Alpiq Romindustries solicita despagubiri de 398.615.235,65 lei), de care era interesat Buzaianu in perioada in care mituia magistrati, inca se afla pe rolul unui complet al sectiei a VII-a a Tribunalului Bucuresti, compus dintr-un  judecator greu de corupt, dupa opinia mea, Vasile Fițigau.

Dupa cum se stie, in 2012, dupa invocarea de catre Hidroelectrica a clauzei de forta majora si denuntarea contractelor bilaterale incheiate cu”baietii destepti”, ca urmare a faptului ca in perioada octombrie 2011-decembrie 2012, Hidroelectrica s-a confruntat cu o seceta extrema, caracterizata prin cele mai mici debite inregistrate pe Dunare in ultimii 150 de ani si materializata printr-un minim istoric al productiei de energie electrica de doar  11,8 TWh in anul 2012, ofensiva ”desteptilor” impotriva companiei de stat s-a declansat pe toate fronturile juridice posibile, armatele de avocati ale lui Buzaianu, partenerilor si complicilor lui actionand pe cel putin cinci directii: 1. contestatii la tabelul preliminar al creanțelor, prin care se solicita inscrierea la masa credala cu o suma totala de 1 miliard de lei, 2. actiuni in despagubire pentru denuntarea contractelor unilaterale in cuantum de 1,67 miliarde lei, 3. contestatii impotriva denuntarii contractelor bilaterale, 4. contestatii impotriva masurii de aplicare a clauzei de forta majora in contractele bilaterale si 5. opozitii impotriva hotararii de deschidere a insolventei.

In paralel, cum am amintit deja, mafiotul Buzaianu, care oficial afirma ca nu mai are nicio legatura cu firmele Energy Holding si Alpiq, a fost surprins de procurorii DNA folosind instrumente ale crimei organizate (mituire a unui judecator repartizat pe langa seful DIICOT, creare de grup infractional organizat) pentru a rezolva favorabil anumite dosare aflate pe rolul unor instante de la Tribunalul Bucuresti, dupa ce o mituise deja cu 5 milioane de euro, conform  propriului autodenunt, pe Elena Udrea pentru a interveni la sefii Hidroelectrica ca sa prelungeasca, cu cativa ani mai devreme decat data la care expirau, contractele preivilegiate cu Hidroelectrica. Asta ar putea fi una dintre explicatiile la intrebarea de ce anumite dosare, favorabile Hiodroelectrica intr-o prima faza, au fost intoarse spre rejudecare, in recurs, de magistrati de la Curtea de Apel, primind apoi, dupa doi-trei ani de expertize-contraexpertize-obiectiuni-contraobiectiuni, din nou aceleasi solutii la Tribunal ca inainte de recuzare, intr-un fel de ping-pong cu dosarul jucat intre magistrati.

In acest moment, pe rolul sectiei VII Civila a Tribunalului Bucuresti mai sunt de solutionat, dupa zeci de amanari de termene la cererea avocatilor baietilor odata ”deștepti” pe motiv de expertize-contraexpertize-obiecțiuni la expertize-expertize la obiecțiuni,  zece dosare repartizate astfel:

  • cinci dosare din categoria contestatiilor la tabelul preliminar, contestatoare fiind Energy Holding (pretentii de 91,1 mil.lei), Alpiq Romenergie (295,6 mil. Lei), Elsid Titu (13 mil. lei), Electrocarbon (18,1 mil lei) si EFT AG  (11,3 mil. lei);
  • o contestatie formulata impotriva masurii denuntarii unor contracte de vanzare cumparare energie electrica de catre administratorul judiciar, formulata de Andrytz Hydro GmbH Viena;
  • o contestatie impotriva masurii da aplicare a cauzei de forta majora in contractele bilaterale in 2012, formulata de Alro SA și
  • trei actiuni in despagubire formulate de traderi impotriva Hidroelectrica, astfel: Alpiq Romindustries solicita daune de 398,6 milioane lei, Alpiq Romenrgie 215,7 mil. lei si Energy Holding 1047 milioane lei, asadar despagubiri totale din partea grupului ”desteptului” Buzaianu de 1662 milioane lei!

Iata, mai jos, situatia dosarelor Hidroelectrica aflate pe rolul diferitelor instante in prima jumatate a lunii decembrie 2015, asupra careia au intervenit modificarile prezentate:

Situatia litigiilor.

Litigiile generate de procedura insolventei pot fi grupate in doua diviziuni principale, prima cunoscand si subdiviziuni, dupa cum urmeaza:

  1. Contestatii in procedura insolventei:

(i)  Contestatii formulate impotriva Tabelului preliminar al creantelor;

(ii) Contestatii formulate impotriva masurii denuntarii unor contracte de vanzare-cumparare a energiei electrice de catre administratorul judiciar.

(iii)Contestatii  impotriva  masurii  de  aplicare  a  clauzei  de  forta  majora  in  contractele bilaterale in anul 2012.

(iv)Opozitii impotriva hotararii pronuntata in data de 20.06.2012 prin care a fost deschisa procedura insolventei

  1. Actiuni in despagubiri impotriva unor traderi de energie electrica sau formulate de traderi impotriva Hidroelectrica.
  1. Contestatii in procedura insolventei.

Contestatiile formulate impotriva Tabelului preliminar de creante.

(i)  Contestatia formulata de Alpiq Romindustries SRL.

Alpiq Romindustries este si unul dintre traderii de energie ale caror contracte bilaterale  de vanzare a energiei electrice au fost denuntate, astfel ca suma pentru care a solicitat inscrierea la masa credala are si o componenta de despagubiri pentru denuntare.

Alpiq Romindustries a solicitat inscrierea la masa credala cu suma de 449.900.015,68 lei, reprezentand (i) despagubiri pentru nelivrarea intregii cantitati contractate in anul 2011, ca efect al invocarii clauzei de forta majora si (ii) despagubiri pentru denuntarea contractului de catre administratorul   judiciar.   Mentionam   ca   Initial   suma   solicitata   a   fost   in   cuantum   de 527.790.918,03  lei,  aceasta  fiind  redusa de catre Alpiq  Romindustries printr-o  precizare de actiune.

Contestatia a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a VII-a Civila sub nr. 36549/3/2012 iar prin sentinta nr. 5558/05.06.2013 a fost respinsa ca inadmisibila.

Recursul Alpiq impotriva acestei sentinte a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia civila nr. 463/25.02.2014 a admis recursul, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare instantei de fond.

Urmatorul termen de judecata in rejudecare a fost fixat la data de 16.12.2015.

(ii) Contestatia formulata de Alpiq Romenergie SRL.

Contestatorul este de asemenea unul dintre traderii de energie ale caror contracte bilaterale de vanzare a energiei electrice au fost denuntate, astfel ca suma pentru care a solicitat inscrierea la masa credala are si componenta de despagubiri pentru denuntare.

Alpiq Romenergie a solicitat inscrierea la masa credala cu suma de 295.589.881,51 lei, reprezentand (i) despagubiri pentru nelivrarea intregii cantitati contractate in anul 2011, ca efect al invocarii clauzei de forta majora si (ii) despagubiri pentru denuntarea contractului de catre administratorul   judiciar.   Mentionam   ca,   initial,   suma   solicitata   a   fost   in   cuantum   de 719.152.974,30 lei, aceasta fiind redusa de catre Alpiq Romenergie printr-o precizare de actiune.

Contestatia a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a VII-a Civila sub nr. 36546/3/2012 iar prin sentinta nr. 3788/10.04.2013 a fost respinsa ca inadmisibila.

Recursul Alpiq impotriva acestei sentinte a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti prin decizia 1027/16.04.2014, instanta constatand nulitatea completarii motivelor de recurs formulate de Alpiq (vizand anularea  unor  incheieri  din  dosarul  de  fond),  insa  admitand  recursul  pentru motivele formulate initial, sentinta fiind casata si cauza trimisa spre rejudecare instantei de fond.

Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 16.12.2015.

(iii)Contestatia formulata de Energy Holding.

Energy  Holding  a  solicitat  inscrierea  in  Tabelul  preliminar  al  creantelor  cu  suma  de 91.137.692,26  lei  reprezentand  prejudiciu  pentru  neexecutarea  de  catre  Hidroelectrica  a obligatiei de a livra intreaga cantitate de energie electrica prevazuta in contract pentru anul 2011, an in care datorita secetei accentuate Hidroelectrica a invocat clauza de forta majora si a redus cantitatile livrate in toate contractele bilaterale.

Administratorul judiciar a respins cererea de inscriere in tabel, masura fiind contestata de Energy Holding in cadrul dosarului nr. 36545/3/2012.

Prin sentinta nr. 3757/10.04.2013 Tribunalul Bucuresti a respins contestatia ca inadmisibila. Recursul Energy Holding impotriva sentintei susmentionate a fost admis de Curtea de Apel prin decizia civila nr. 643/12.03.2014, sentinta fiind casata si cauza trimisa spre rejudecare. Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 16.12.2015.

(iv)Contestatia formulata de Termoelectrica S.A.

Termoelectrica a formulat declaratie de creanta admisa in parte de administratorul judiciar, care a respins la inscriere suma de 9.336.477,76 lei solicitata de Termoelectrica cu titlu de penalitati contractuale.

Contestatia Termoelectrica impotriva tabelului preliminar a fost admisa de judecatorul sindic, care prin sentinta nr. 1150/06.02.2013 pronuntata in dosarul nr. 36561/3/2012 a dispus inscrierea creantei sub conditie suspensiva.

Recursul declarat de administratorul judiciar a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 456/25.02.2014 a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare.

La termenul de judecata din data de 29.04.2015 instanta a ramas in pronuntare asupra fondului cauzei, aceasta fiind amanata succesiv pentru 6, 13 si 20 mai 2015, cand instanta a admis cererea Hidroelectrica de repunere pe rol a cauzei pentru a se pune in discutie  hotararea Comisiei Europene prin care derularea contractului cu Termoelectrica a fost declarata ajutor de stat.

La termenul de judecata din data de 02.12.2015 instanta a ramas in pronuntare. Pronuntarea a fost amanata o saptamana.

(v) Contestatia formulata de Elsid Titu SA.

Elsid a formulat declaratie de creanta pentru suma de 13.026.661 lei reprezentand prejudiciu pentru neexecutarea de catre Hidroelectrica a obligatiei de a livra intreaga cantitate de energie electrica pentru anul 2011, datorita activarii clauzei de forta majora motivat de seceta accentuata.

Administratorul judiciar a respins cererea de inscriere, masura fiind contestata de Elsid in fata judecatorului sindic in cadrul dosarului nr. 36861/3/2012.

Prin sentinta nr. 3806/10.04.2013 Tribunalul Bucuresti a respins contestatia ca inadmisibila.

Recursul Elsid impotriva sentintei mentionate a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 456/25.02.2014 a casat sentinta si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.

Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 13.01.2016.

(vi)Contestatia formulata de Electrocarbon SA.

Electrocarbon a  formulat  declaratie de  creanta  pentru  suma  de 18.074.422  lei  reprezentand prejudiciu pentru neexecutarea de catre Hidroelectrica a obligatiei de a livra intreaga cantitate de energie electrica pentru anul 2011, datorita activarii clauzei de forta majora motivat de seceta accentuata.

Administratorul judiciar a respins cererea de inscriere, masura fiind contestata de Electrocarbon in fata judecatorului sindic, in cadrul dosarului nr. 36857/3/2012.

Prin sentinta nr. 3754/10.04.2013 Tribunalul Bucuresti a respins contestatia ca inadmisibila.

Recursul Electrocarbon impotriva sentintei mentionate a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 889/04.04.2014 a casat sentinta si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.

Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 16.12.2015.

(vii)     Contestatia formulata de Alro SA Slatina.

Alro a formulat declaratie de creanta pentru suma de 129.664.792,20 lei reprezentand prejudiciu pentru neexecutarea de catre Hidroelectrica a obligatiei de a livra intreaga cantitate de energie electrica pentru anul 2011, datorita activarii clauzei de forta majora motivat de seceta accentuata.

Administratorul judiciar a respins cererea de inscriere, masura fiind contestata de Alro in fata judecatorului sindic, in cadrul dosarului nr. 36781/3/2012.

Prin sentinta nr. 3789/10.04.2013 Tribunalul Bucuresti a respins contestatia ca inadmisibila.

Recursul Alro impotriva sentintei mentionate a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 464/25.02.2014 a casat sentinta si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.

Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 16.12.2015.

(viii)    Contestatia formulata de EFT AG.

EFT a formulat declaratie de creanta pentru suma de 11.287.478,89 lei reprezentand prejudiciu pentru neexecutarea de catre Hidroelectrica a obligatiei de a livra intreaga cantitate de energie electrica pentru anul 2011, datorita activarii clauzei de forta majora motivat de seceta accentuata.

Administratorul judiciar a respins cererea de inscriere, masura fiind contestata de EFT in fata judecatorului sindic, in cadrul dosarului nr. 37379/3/2012.

Prin sentinta nr. 1151/06.02.2013 Tribunalul Bucuresti a respins contestatia ca inadmisibila.

Recursul EFT impotriva sentintei mentionate a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 644/12.03.2014 a casat sentinta si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.

Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 27.01.2016.

(ix)Contestatia formulata de Andritz Hydro GMBh Ravensburg.

Andritz a formulat cerere de inscriere la masa credala pentru creante aferente lucrarilor efectuate conform contractelor in vigoare. Cererea a fost admisa in parte, administratorul judiciar respingand cererea pentru suma de 846.403,35 lei considerand ca aceasta suma nu este datorata de Hidroelectrica.

Contestatia Andritz a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 37358/3/2012, fiind respinsa ca neintemeiata prin sentinta civila nr. 1405/13.02.2013.

Recursul  Andritz  a  fost  admis  de  Curtea  de  Apel  Bucuresti,  care  prin  decizia  civila  nr. 839/25.03.2014 a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare instantei de fond. Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 16.12.2015.

Contestatii formulate impotriva masurii denuntarii unor contracte de vanzare-cumparare a energiei electrice de catre administratorul judiciar.

(i)  Contestatia formulata de Alpiq Romindustries.

Constatand  ca  debitoarea  inregistreaza  prejudicii  din  executarea  contractului  de  vanzare  a energiei electrice incheiat cu acest trader, administratorul judiciar a dispus denuntarea contractului, in temeiul art. 86 din Legea insolventei, cu efect de la 01.08.2012.

Impotriva masurii denuntarii Alpiq Romindustries a formulat contestatie, inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 31379/3/2012.

Prin sentinta civila nr. 5557/05.06.2013 judecatorul sindic a respins contestatia ca inadmisibila. Recursul Alpiq Romindustries a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti prin decizia civila nr. 461/25.02.2014,  prin  care  s-a  dispus  casarea  sentintei  si  trimiterea  cauzei  spre  rejudecare instantei de fond.

La termenul de judecata din data de 13.05.2015 instanta a ramas in pronuntare si a amanat pronuntarea pana la data de 05.06.2015 cand prin sentinta nr. 5323 a respins pe fond contestatia ca neintemeiata.

Solutia poate fi atacata cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti.

(ii) Contestatia formulata de Energy Holding.

In mod similar contractului mai sus referit, si in privinta contractului incheiat cu acest trader administratorul judiciar a constatat ca aduce pierderi averii debitoarei, motiv pentru care a dispus denuntarea cu efect de la 01.08.2012.

Impotriva  masurii  denuntarii  Energy  Holding  a  formulat  contestatie,  inregistrata  pe  rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 29713/3/2012.

Prin sentinta civila nr. 5355/29.05.2013 judecatorul sindic a respins contestatia ca inadmisibila. Recursul Energy Holding a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti prin decizia civila nr. 729/20.03.2014,  prin  care  s-a  dispus  casarea  sentintei  si  trimiterea  cauzei  spre  rejudecare instantei de fond.

Prin  sentinta  civila  nr.  43/06.01.2015  pronuntata  pe  fond  in  rejudecare,  Tribunalul

Bucuresti a respins contestatia ca neintemeiata.

Solutia a fost atacata cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti.

Prin decizia civila nr. 705/12.11.2015 instanta a respins ca nefondat recursul declarat de Energy Holding, obligand-o la plata cheltuielilor de judecata in suma de 29.293,07 lei. Solutia este irevocabila.

(iii)Contestatia formulata de Andritz Hydro GMBh Viena.

Analizand relatia contractuala dintre Andritz si Hidroelectrica nascuta in baza contractului-cadru nr. 2I/50765 din 09.11.2001 si constatand ca in baza acestui contract cadru au fost incheiate acorduri subsecvente si independente materializate in Amendamentele nr. 4/05.12.2002 respectiv

6/26.03.2003, Amendamente care nu au fost niciodata executate de Andritz insa in temeiul carora Hidroelectrica achitase un avans consistent, administratorul judiciar a dispus denuntarea acestora.

Impotriva masurii denuntarii Andritz a formulat contestatie, inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 4697/3/2013. Prin sentinta nr. 5561/05.06.2013 Tribunalul a respins contestatia ca neintemeiata. Recursul  Andritz  impotriva  acestei  sentinte  a  fost  admis  prin  decizia  Curtii  de  Apel  nr. 731/20.03.2014, prin care a fost casata sentinta si cauza trimisa spre rejudecare. Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 16.12.2015.

Contestatii impotriva masurii de aplicare a clauzei de forta majora in contractele bilaterale in anul 2012.

(i)   Contestatia formulata de Alro SA Slatina.

In  anul  2012  managementul  Hidroelectrica  a  decis  aplicarea  clauzei  de  forta  majora  in contractele bilaterale, datorita scaderii drastice a productiei pe fondul secetei intense. Masura a fost contrasemnata de administratorul judiciar.

Alro a contestat masura aplicarii clauzei de forta majora la judecatorul sindic, care prin sentinta nr. 4394/24.04.2013 pronuntata in dosarul nr. 31569/3/2012 a respins ca inadmisibila contestatia.

Recursul Alro impotriva sentintei a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr.

462/25.02.2014 a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare instantei de fond. Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 27.01.2016. (ii)  Contestatia formulata de Elsid Titu SA.

Elsid Titu SA este unul dintre traderii ale caror contracte au fost afectate de aplicarea clauzei de forta majora in anul 2012 de catre managementul Hidroelectrica, formuland de asemenea contestatie impotriva acestei masuri.

Ca si Alro SA, Elsid a contestat masura aplicarii clauzei de forta majora la judecatorul sindic, care prin  sentinta nr. 4393/24.04.2013  pronuntata in  dosarul  nr. 31833/3/2012  a respins  ca inadmisibila contestatia.

Recursul Elsid impotriva sentintei a fost a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 1026/16.04.2014 a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare instantei de fond.

Prin  sentinta  civila  nr.  1443/11.02.2015  pronuntata  pe  fond  in  rejudecare,  Tribunalul

Bucuresti a respins contestatia ca neintemeiata.

Solutia a fost atacata cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti.

Prin  decizia  civila  nr.  706/12.11.2015  instanta  a  respins  recursul  Elsid  ca  nefondat, obligand Elsid si la plata de cheltuieli de judecata in suma de 29.293,07 lei.

Opozitiile impotriva hotararii de deschidere a procedurii insolventei.

Impotriva hotararii pronuntata de Tribunalul Bucuresti la data de 20.06.2012 in dosarul nr.

22456/3/2012, prin care a fost deschisa procedura insolventei, au formulat opozitie traderii Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Alpiq AG, respectiv Sindicatul Hidroelectrica Hidrosind si federatia Sindicatul National Petrom Energie.

Opozitiile au  fost inregistrate pe rolul  Tribunalului  Bucuresti  si  au  fost  conexate in  cadrul dosarului nr. 26502/3/2012.

Prin sentinta nr. 6218/19.06.2013 Tribunalul a admis exceptia lipsei de interes, invocata din oficiu, motivata pe stadiul avansat al procedurii insolventei.

Recursul traderilor mentionati precum si al Sindicatelor a fost admis de Curtea de Apel prin decizia civila nr. 459/25.02.2014, instanta dispunand casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin sentinta civila nr. 1440/11.02.2015 pronuntata pe fond in rejudecare, Tribunalul Bucuresti a respins toate opozitiile ca neintemeiate si a obligat oponentii la plata cheltuielilor de judecata avansate de catre Hidroelectrica.

Solutia a fost atacata cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti, urmatorul termen in recurs fiind stabilit pentru data de 14.01.2016.

  1. Actiuni in despagubiri impotriva unor traderi de energie electrica sau formulate de traderi impotriva Hidroelectrica.

Actiuni formulate de traderi impotriva Hidroelectrica.

(i)  Actiunea formulata de Alpiq Romindustries.

Acest trader a formulat actiune in despagubiri intemeiata pe dispozitiile art. 86 alin. (2) din Legea insolventei prin care a solicitat obligarea Hidroelectrica la plata sumei de 398.615.235,65 lei cu titlu de daune pentru denuntarea contractului de catre administratorul judiciar.

Mentionam  ca  sume  cu  acelasi  titlu  au  fost  solicitate  de  acest  trader  si  prin  intermediul contestatiei la tabelul preliminar.

Actiunea este inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 22371/3/2013 si are termen de judecata la data de 27.01.2016.

(ii) Actiunea formulata de Alpiq Romenergie.

Similar situatiei anterior descrise, traderul a formulat de asemenea actiune in despagubiri intemeiata pe dispozitiile art. 86 alin. (2) din Legea insolventei prin care a solicitat obligarea Hidroelectrica la plata sumei de 215.752.920,21 lei cu titlu de daune pentru denuntarea contractului de catre administratorul judiciar.

Si acest trader a solicitat sume cu acelasi titlu si pe calea contestatiei la tabelul preliminar.

Actiunea este inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 22367/3/2013 si are termen de judecata la data de 16.12.2015.

(iii)Actiunea formulata de Energy Holding.

Energy Holding a formulat o actiune similara in despagubiri pentru suma de 1.047.308.908,79 lei, intemeiata tot pe dispozitiile art. 86 alin. (2) din Legea insolventei.

Cauza este inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 22062/3/2013 si are termen de judecata la data de 27.01.2016, acordat pentru efectuarea expertizei contabile.

Actiuni formulate de Hidroelectrica impotriva traderilor de energie.

(i)  Actiunea formulata impotriva Alpiq Romindustries.

Hidroelectrica a solicitat prin actiune obligarea Alpiq Romindustries la plata de despagubiri pentru refuzul de a renegocia cu buna credinta pretul energiei electrice, refuz datorita caruia Hidroelectrica a inregistrat prejudicii egale cu  diferenta dintre pretul practicat in pietele de energie electrica, si pretul contractual.

Actiunea  a  fost  inregistrata  pe  rolul  Tribunalului  Bucuresti  sub  nr.  22862/3/2013,  fiind solutionata de instanta prin sentinta civila nr. 1598/01.04.2014 prin care actiunea precizata a fost respinsa ca neintemeiata.

Impotriva solutiei a fost declarat apel motivat in termenul legal. Urmatorul termen de judecata in apel a fost fixat pentru data de 14.01.2016.

(ii) Actiunea formulata impotriva Alpiq Romenergie.

Hidroelectrica a solicitat prin actiune obligarea Alpiq Romenergie la plata de despagubiri pentru refuzul de a renegocia cu buna credinta pretul energiei electrice, refuz datorita caruia Hidroelectrica a inregistrat prejudicii egale cu  diferenta dintre pretul practicat in pietele de energie electrica, si pretul contractual.

Actiunea  a  fost  inregistrata  pe  rolul  Tribunalului  Bucuresti  sub  nr.  22857/3/2013  fiind solutionata de instanta prin sentinta civila nr. 2981/11.06.2014 prin care actiunea precizata a fost respinsa ca neintemeiata.

Impotriva  sentinte  a  fost  declarat  apel  motivat  in  termenul  legal.  Prin  decizia  civila  nr.

1454/05.10.2015 Curtea de Apel Bucuresti a respins ambele apeluri ca nefondate.

(iii)Actiunea formulata impotriva Energy Holding.

Hidroelectrica a solicitat prin actiune obligarea Energy Holding la plata de despagubiri pentru refuzul de a renegocia cu buna credinta pretul energiei electrice, refuz datorita caruia Hidroelectrica a inregistrat prejudicii egale cu  diferenta dintre pretul practicat in pietele de energie electrica, si pretul contractual.

Actiunea  a  fost  inregistrata  pe  rolul  Tribunalului  Bucuresti  sub  nr.  22864/3/2013  fiind solutionata de instanta prin sentinta civila nr. 3443/02.07.2014 prin care actiunea precizata a fost respinsa ca neintemeiata.

Impotriva solutiei a fost declarat apel in termenul legal. Inca nu a fost fixat termenul de judecata in apel.

Litigiile care nu sunt generate in mod direct de procedura de insolventa a Hidroelectrica si pe care le descriem pentru o privire completa asupra tuturor informatiilor relevante in procedura, sunt doua si anume litigiul pornit de Asocierea Hidroconstructia – Romelectro – ISPH impotriva Hidroelectrica pentru sume aferente lucrarilor la AHE Bumbesti – Livezeni, respectiv litigiul fiscal cu ANAF pentru sumele inscrise in Raportul de Inspectie Fiscala din data de 21.01.2014.

Litigiul cu Asocierea Hidroconstructia – Romelectro – ISPH.

Acest litigiu a fost generat de refuzul Hidroelectrica, intemeiat pe legislatia speciala a achizitiilor publice, de a incheia un act aditional la contractul de achizitie publica lucrari 21DI/16.01.2004 pentru lucrarile suplimentare efectuate de Asocierea Hidroconstructia – Romelectro – ISPH la constructia AHE Bumbesti  – Livezeni. Motivul refuzului a fost acela ca, potrivit OUG nr.

34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, lucrarile suplimentare care nu aveau un caracter absolut imprevizibil la momentul incheierii contractului trebuie atribuite dupa o noua procedura de atribuire, nefiind permisa demararea cu contractorul a procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare.

Avand in vedere faptul ca, pentru lucrarile suplimentare efectuate intre 2010 si 2013 nu a fost parcursa procedura legala de achizitie, Hidroelectrica nu a incheiat un act aditional cu Asocierea pentru decontarea acestora, cu atat mai mult cu cat cantitatea efectiva de lucrari nu a fost integral agreata.

Pentru considerentele ce preced, Asocierea a formulat cerere de chemare in judecata la Sectia de Contencios Administrativ a Tribunalului Bucuresti, prin care a solicitat pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act aditional la Contractul de lucrari si obligarea Hidroelectrica la plata sumei totale de 88.441.174,2 lei, compusa din (i) 68.016.774,59 lei lucrari suplimentare efectuate in perioada 2010 – 2013 si (ii) 20.424.399,61 lei alte despagubiri.

Cauza a fost inregistrata pe rolul Sectiei a II-a a Tribunalului sub nr. 40314/3/2013.

La termenul de judecata din data de 21.04.2015, instanta a disjuns capatul de cerere avand ca obiect pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act aditional la Contractul de lucrari, pentru care si-a retinut competenta si a continuat judecata, respectiv a admis exceptia necompetentei functionale a Sectiei a II-a a Tribunalului, pentru capetele de cerere avand ca obiect pretentii, invocata de catre Hidroelectrica.

Toate capetele de cerere avand ca obiect pretentii, disjunse coform celor aratate mai sus, au fost inregistrate pe rolul Sectiei a VII-a a Tribunalului Bucuresti sub nr. 16919/3/2015*.

In dosarul nr. 40314/3/2013 (avand ca obiect capatul de cerere prin care se solicita pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act aditional la contract), Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Civila a pronuntat sentinta civila nr. 8350/24.11.2015 prin care instanta a admis exceptia inadmisibilitatii actiunii, invocata de Hidroelectrica, si a respins actiunea pe acest considerent. Solutia este supusa apelului la Curtea de Apel Bucuresti.

In ceea ce priveste trimiterea cererilor de pretentii spre solutionare judecatorului sindic acesta este un fapt pozitiv, intrucat in opinia noastra sumele aferente lucrarilor efectuate pana la momentul deschiderii procedurii insolventei nu mai pot fi solicitate, nefiind cerute si inscrise in Tabelul preliminar. Ca atare, in privinta acestora consideram ca a operat decaderea conform art. 76 din Legea nr. 85/2006 si in mod evident indreptatit si cel mai in masura sa aplice aceasta sanctiune este in principal judecatorul sindic, familiarizat cu Legea insolventei. Sanctiunea decaderii ar afecta astfel mai mult de jumatate din sumele pretinse de Asociere.

In acest dosar – 16919/3/2015* – pe care urmeaza sa il solutioneze judecatorul sindic, la termenul de judecata din data de 02.12.2015 reclamanta a formulat cerere de recuzare a instantei. Urmeaza sa fie solutionata aceasta cerere si sa fie acordat apoi un alt termen de judecata.

Litigiul cu ANAF.

La data de 21.01.2014 ANAF – DGAMC a emis Raportul de inspectie fiscala nr. F-MC 7 si Decizia de impunere nr. F-MC 851 prin care au fost stabilite obligatii fiscale suplimentare de plata in suma de 232.519.889 lei.

Inspectia fiscala care s-a finalizat cu RIF si Decizia de impunere a fost initiata in procedura insolventei,  respectiv  la  data  de  09.08.2012  si  finalizata  in  perioada  de  dupa  inchiderea procedurii prin Sentinta insa anterior casarii acesteia de catre Curtea de Apel, respectiv la data de 21.01.2014.

Obiectul controlului a constat in verificarea pentru perioada 01.01.2007 – 30.06.2012 a ansamblului declaratiilor fiscale si operatiunilor relevante pentru impozitele, taxele, contributiile sociale si alte venituri datorate bugetului general consolidat al statului, verificarea modului de conformare  fiscala,  verificarea  modului  de  organizare  si  conducere  a  evidentei  fiscale  si contabile.  Strict  in  ceea  ce  priveste  impozitul  pe  profit,  verificarea  a  acoperit  perioada 01.01.2006 – 20.06.2013.

Mentionam  ca  sumele  cu  care  ANAF  –  DGAMC  a  solicitat  si  a  fost  inscrisa  in  Tabelul preliminar si definitiv nu sunt cele stabilite prin Decizia de impunere, sumele incluse in tabelul preliminar avandu-si izvorul in evenimente complet separate ca si obiect sau desfasurare in timp fata de cele verificate in timpul controlului si care s-au aflat la baza deciziei de impunere.

De asemenea, mentionam ca suma din Decizia de impunere s-a diminuat ca urmare a admiterii partiale  de  catre  ANAF  a  contestatiei  formulate  de  Hidroelectrica  impotriva  Deciziei  de impunere, in acest moment suma totala inscrisa in Decizia de impunere fiind de 214.385.212 lei.

Impotriva deciziei de solutionare a contestatiei Hidroelectrica a formulat actiune in contencios administrativ, aceasta fiind in stadiul de draft final si urmand a fi depusa la Curtea de Apel Bucuresti.

In cadrul dosarului de insolventa ANAF a formulat de asemenea si o cerere de plata, intemeiata pe dispozitiile art. 64 din Legea nr. 85/2006, pretinzand ca ar detine asadar o creanta curenta, nascuta in timpul procedurii pe considerentul formal ca Decizia de impunere a fost emisa in timpul procedurii insolventei.

Administratorul judiciar a respins cererea de plata, invocand decaderea ANAF din dreptul de a invoca sau valorifica un drept de creanta nedeclarat in termenul legal la masa credala, conform art. 76 si 137 din Legea nr. 85/2006.

Impotriva masurii administratorului judiciar ANAF a formulat contestatie, inregistrata sub nr. 22456/3/2012*/a1.

Prin sentinta civila nr. 6458/17.07.2015 pronuntata in dosarul mentionat instanta a respins contestaţia formulată de creditoarea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva măsurii administratorului judiciar al debitoarei Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale HIDROELECTRICA SA de respingere a cererii de plată a creanţei curente prin raportul de activitate publicat în BPI nr. 1310/22.01.2015 ca neîntemeiată. Solutia poate fi atacata cu recurs în 7 zile de la comunicare.

Practic, prin aceasta solutie, instanta a validat masura administratorului judiciar de refuz la plata a sumei cuprinsa in Decizia de impunere si a constatat ca ANAF este decazuta din orice drept cu privire la acea creanta, inclusiv dreptul de a solicita suma respectiva dupa inchiderea procedurii insolventei.

In  mod  implicit  instanta  a  validat  rationamentul  administratorului  judiciar  potrivit  caruia creantele stabilite prin Decizia de impunere sunt neindoielnic anterioare deschiderii procedurii si trebuiau inscrise la masa credala chiar daca nu erau stabilite printr-un titlu, conform art. 64 alin. (3) din Legea 85/2006.

Neinscrierea in tabel a oricaror creante anterioare deschiderii procedurii  este sanctionata cu decaderea, sanctiune care, spre deosebire de prescriptie, implica disparitia dreptului din patrimoniul titularului (in cazul prescriptiei dreptul ramane, insa el nu mai este asigurat prin mecanismele coercitive ale statului). Asadar, din aceasta perspectiva, ANAF nu mai detine o creanta impotriva Hidroelectrica de la expirarea termenului de formulare a declaratiei de creanta pentru toate sumele din Decizia de impunere, concluzie validata de instanta prin sentinta mentionata mai sus (nr. 6458/17.07.2015).

Dan Badea

Sursa :http://presadeinvestigatii.ro/

UNIFICAREA DREPTEI-UN „BORDEL”CONSTRUIT DE BLAGA , FRUNZAVERDE SI MAFIA DE RIT VECHI CU GAZ LAMPANT!

4 aug.

Vasile Blaga este, dupa opinia mea, una dintre cele mai mari „cocote masculine” („curve” – în limbaj comun) din „dreapta” spectrului politic romanesc. Alături de Antonescu şi Frunzăverde, alte două prostituate masculine de lux, Blaga încearcă încropirea unei troici a cărei menire este să păcălească electoratul şcolit (deci DE DREAPTA) din ţara asta, pentru că analfabeţii şi cei cu creierul spălat sunt deja „proprietatea” urmaşilor lui Ion Iliescu şi Adrian Năstase, tâmpiţi de mass media turnătorului ordinar cu nume de cod Felix, zis şi Dan Voiculescu.

foto: Mediafax
foto: Mediafax

Cum se ştie deja, Blaga este unul dintre mafiotii de lux ai tranzitiei care a incercat sa dea o lovitură de palat atunci cand, in calitatea sa de ministru de interne, INFORMAT FIIND de UM 0962 (fosta Doi şi un Sfert – adevărata POLIŢIE POLITICĂ din România) despre miscarea de protest a „militienilor” care planuisera sa atace – simbolic, desigur! – palatul Cotroceni, prin aruncarea caschetelor dincolo de gardul Institutiei Prezidentiale, a refuzat sa ia masurile firesti in astfel de situatii si sa ceara interventia trupelor de Jandarmi pentru a evita ” atacul simbolic” asupra celei mai importante institutii a statului român!

Ministrul complotist al „caschetelor”, de atunci, a preferat sa-si dea demisia, evitând o ancheta ce s-ar fi declansat si ar fi putut evidentia adevaratele lui intentii. Abia atunci a inteles cu adevarat, Traian Băsescu, cine este Blaga si cate parale face, devenind, astfel, indezirabil pentru Cotroceni.

Al doilea element care ma determina sa cred ca Blaga este un personaj politic extrem de periculos nu numai pentru dreapta românească dar si pentru statul de drept, este modul in care s-a comportat in 3 iulie 2012, atunci când, preşedinte al Senatului fiind, a cedat SUSPECT DE USOR in fata manevrei facute de senatorul Chelaru (avocatul si custodele averii lui SOV, in 2002), care l-a inlocuit printr-un „artificiu legislativ” ilegal, cu CRIN ANTONESCU, înlocuirea fiind unul din pasii concreti de realizare a planului loviturii de stat din vara lui 2012 pentru eliminarea presedintelui legitim al tarii, Traian Basescu.

De remarcat faptul că preşedintele României (deci este de presupus că şi preşedintele Senatului, care este al doilea om în stat!), au fost informaţi, din vreme, de SRI (conform declaraţiilor publice ale lui Traian Băsescu), cu privire la planul loviturii de stat pus la cale de complotişti, dar nu s-a luat nicio măsură pentru a împiedica tăvălugul conspiratorilor din solda lui Dan Voiculescu sau, după unii, a ruşilor. De ce? Pentru că, fiind informaţi cu 2-3 zile înainte, nu se mai putea face nimic, a spus Băsescu. De fapt, complotiştii au încercat să meargă pe marginea legii, forţînd-o la maximum, sau, acolo unde lipsea, folosind arma ordonanţelor de urgenţă. Alea iacta est!…

Întrebarea este însă de cât timp ştia Vasile Blaga de lovitura de stat? Când îl informase Frunzăverde, vechiul său prieten?!!

Este lovitură de stat – se plângea atunci Blaga, in plenul Parlamentului. USL convoacă sesiune extraordinară încălcând Constituţia şi regulamentul Senatului. USL nu are nici un motiv pentru a mă demite. Suntem în aceeaşi logică, confiscarea instituţiilor statului” – ţipa fostul sef al vamesilor din Oradea de la tribuna Parlamentului Romaniei.

Numai ca, in vreme ce in Parlament se producea inlocuirea lui, Blaga se inchisese in propriul birou si astepta sa se intample ceea ce fusese deja programat de Ponta, Antonescu, Voiculescu si, as spune, Frunzaverde „de mason kaki” (speriat de Justitia romana).

frunza-blaga

Mai departe.

Blaga si prim-vicepresedintele lui, pe linie de partid, cetăţeanul Frunzăverde, stăpânul judeţului Caraş-Severin şi şeful câtorva sute de masoni cu vipuşcă, au stabilit in martie 2012 să se desparta pentru o vreme, unul dintre ei urmând să se refugieze în sânul USL, adică al celor care urmau să dea o lovitură de stat pentru înlăturarea preşedintelui Băsescu. Motivele plecării lui Frunzăverde sunt, pe de o parte teama primară de Justiţie a puscăriabilului, procurorii fiind – indirect – pe urmele sale, iar pe de altă parte misiunea coagularii unei alternative de dreapta care sa fie in afara zonei acoperite/controlate de Preşedintele Traian Băsescu. Este vorba despre „dreapta capitalistilor rosii„, a liberalilor penali aflaţi în război deschis cu instituţiile protejate şi încurajate de Traian Băsescu şi Uniunea Europeană: DNA, DIICOT, SRI.

Referitor la misiunea „detaşării” sale în USL, via PNL, unde a devenit vicepreşedinte, Frunzăverde a anunţat, ATENŢIE!, într-o declaraţie făcută la sfârşitu lui martie 2012 pentru „ADEVĂRUL”, următoarele; „Acesta este ÎNCEPUTUL CONSTRUCŢIEI DREPTEI MODERNE in Romania. Maine voi explica, intr-o conferinta de presa, implicatiile acestei decizii„- a spus atunci mafiotul „kaki” din Caraş Severin. Sigur, „mâine” n-a mai explicat nimic despre proiectul care avea să fie lansat, oficial, abia ieri: crearea unei înţelegeri/uniuni/asocieri PNL- PDL.

Cei care cred ca totul este întâmplător, inclusiv ruperea USL, sunt mai naivi chiar şi decât derbedeii aceia de miliţieni care ţipau, precum cumpărătorii de fier vechi, spre cel mai înalt demnitar al statului român, Preşedintele României: IEŞI AFARĂ, JAVRĂ ORDINARĂ! (Personal, consider că miliţienii care au scandat acest slogan, iar apoi şi-au aruncat caschetele peste gardul palatului Cotroceni, trebuiau scoşi din Poliţie şi daţi pe mâna procurorilor.)

Ar mai fi ceva.

În iulie 2013, acelaşi cetăţean cu ochi bulbucaţi din Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, a intervenit în favoarea mafiotului GRUIA STOICA, penalul care în luna precedentă câştigase deja licitaţia pentru cumpărarea pachetului majoritar de la CFR Marfă pe care avea intenţia să-l cumpere cu capital…RUSESC.
Pentru că Preşedintele Traian Băsescu, în stilul său caracteristic, a atras atenţia în mod public asupra unor grave suspiciuni ce planează asupra acestei afaceri mai mult decât dubioase, Sorin Frunzăverde – care dovedeşte astfel că MASONERIA „kaki”, din care face parte, este condusă de duşmani ai intereselor româneşti – a ieşit şi el cu declaraţii publice prin care l-a ameninţat pe Preşedintele Băsescu.
In legatura cu, in general, starea transporturilor din Romania si a companiei CFR Marfa nu cred ca Traian Basescu trebuie sa faca aprecieri – a spus complotistul mason din Caraş-Severin. (…)Traian Basescu a redevenit arogant! Da din nou sfaturi, dupa ce a condus aproape 9 ani dezastruos Romania – a continuat cel care s-a aflat alături de Băsescu 8 din cei 9 ani! (…)Cred ca USL, evident pe cale parlamentara, chiar si intr-o sesiune speciala, trebuie sa inceapa demersul suspendarii lui Traian Basescu. Motive sunt suficiente, nu se poate coabita cu Traian Basescu si Romania nu-si poate permite sa plateasca in continuare costurile comportamentului lui Traian Basescu” – declara mafiotul pentru Hotnews în 22 iulie 2013.

Aşadar, constructorul DREPTEI MODERNE din RUSIA, pardon!, ROMÂNIA, cânta pe acelaşi ton cu turnătorul ordinar al Securităţii, Dan Voiculescu: SUS-PEN-DA-REA!!!
Dincolo de tonul comun al duşmanilor democraţiei din România, rămâne de clarificat răspunsul la o întrebare care, după recenta vizita a vicepreşedintelui SUA, Joe BIDEN în România, capătă o importanţă STRATEGICĂ:

Ce interes avea Frunzăverde, (care a fost ministru al Apărării Naţionale în două guverne, inclusiv în guvernul Tăriceanu, plus membru în Parlamentul European – a îndeplinit funcția de șef al delegației române din cadrul PPE-DE, vicepreședinte al Subcomisiei de Securitate și Apărare, titular în Comisia pentru Afaceri Externe și supleant în Comisia de Dezvoltare – iar, în pauze, vreme de un deceniu, preşedintele CJ Caraş Severin), să susţină un mafiot care folosind capital RUSESC, intenţiona să preia, prin încălcarea legii . cum avea să se demonstreze – compania CFR MARFĂ??!

„DREAPTA MODERNĂ„, rumegată vreme de doi ani în burta încăpătoare a lui FRUNZĂVERDE, ca alternativă, chipurile, la STÂNGA PUTINISTĂ a lui Ponta şi Voiculescu, ale cărei baze au fost puse ieri, formal deocamdată, între Blaga şi Antonescu, pute mai urât decât gazul cu care se aprindeau lămpile pe vreme în care nu exista curent electric!

Până când şmecherii care conduc astăzi PNL şi PDL, nu trec testul DNA/DIICOT/SRI, pana la rudele de gradul III măcar, iar rolul lui Blaga in jocurile de culise ale USL nu va fi clarificat, haita lui Ponta este identică haitei lui Blaga&Antonescu!

Prin urmare, negocierile de unificare a Dreptei, începute ieri, sunt la fel de credibile precum este individul acela din PNL care turna la Securitate, pe vremuri, GHIŞE. Ghişe şi nu-mai-ştiu-cum…Ioan Ghişe!

PS. Vreme de doi ani, in perioada 2010-2012 am lucrat ca Redactor Şef Adjunct la un ziar controlat de nişte cârnăţari ai lui Blaga, soţii Mirela şi Mihai Iacob (cel din urmă – un mafiot provincial implicat în mai multe escrocherii – fiind condamnat deja, recent, intr-o primă instanţă, la 4 ani de puşcărie cu suspendare pentru jefuirea RAFO Oneşti) deci cunosc din interior schimbarea de atitudine a lui Blaga faţă de Traian Băsescu, imediat după nereuşita loviturii de stat din iulie 2012, supararea care i-a cuprins pe escrocii care primiseră acces interzis la Cotroceni!

Dan Badea

Sursa :http://presadeinvestigatii.ro/

%d blogeri au apreciat asta: