Arhiva | 5:09 pm

JURNALISTUL IONUT CRISTACHE L-A IRONIZAT PE PLIMBARETUL KWJ,DUPA CE ACESTA A POSTAT O POZA DINTR-O DRUMETIE LA BALEA LAC:”VEDETI CASA AIA?,STATI POTOLIT!”

6 aug.

Ionuț Cristache l-a ironizat pe Klaus Iohannis, după ce președintele a postat pe contul său de Facebook o poză dintr-o drumeție.

„Ahahahhahahahahhahahahahhaha, cel mai tare banc din acest weekend! Ce nu face omu’ cand e in cadere libera! Mai baga o vizita si prin Romanica! Miss u ‪#‎miami‬ miss u ‪#‎madeira‬!
p.s da, bre, rucsacul ala jos sa simti eliberarea, vba lu’ nea colonelu’
p.p.s si apropo, vezi casuta aia mica-mica de tot din spatele tau? O vezi? Stai potolit!”, scrie Cristache pe Facebook.

Reclame

REMEMBER.6 AUGUST 1916 – 6 AUGUST 2016: 99 DE ANI DE LA LUPTELE DE LA MARASESTI!,DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA PE EROII CARE SI-AU JERTFIT VIATA SI CARE A FACUT POSIBILA INFAPTUIREA MARII UNIRI DE LA 1 DECEMBRIE 1918!,DUMNEZEU SA-L OCROTEASCA PE BUNICUL MEU EROU CAZUT LA MARASESTI!

6 aug.

 

La 6 august 1917 începea la Mărăşeşti cea mai importantă bătălie a Armatei Române din timpul Primului Război Mondial.

Operaţiunea complexă, de apărare şi menţinere a liniei frontului punctată de 61 de riposte ofensive din partea românilor, era desfăşurată în condiţiile în care armata rusă, în plină disoluţie revoluţionară, îşi părăsea poziţiile.

Germanii şi austro-ungarii plasaseră lângă Mărăşeşti 12 divizii cu peste 1100 tunuri şi în 6 august a început atacul prin focuri de artilerie germană asupra luncii Siretului, apărată de ruşii care începuseră să se retragă din faţă trupelor inamice. Pe poziţiile lor au intervenit însă soldaţii români din Divizia 5 şi 9 Infanterie, în timp ce alte două regimente au oprit ofensivele pe direcţia Moara Albă- Furceni. Rezistanta ostaşilor românilor a fost neobişnuit de dîrză în decursul celor 14 zile de lupte de la Mărăşeşti, continuate apoi şi la Varniţa şi Muncelu. Au pierit în lupte 480 de ofiţeri şi 21.000 de soldaţi români, dar eroicele lor fapte de arme au intrat în istorie.

Concomitent cu bătălia de la Mărăşeşti s-a luptat şi pe văile Casinului, Slănicului, şi a Oituzului pentru a opri ofensiva germano-austro-ungară care urmarea pătrunderea în Moldova. Misiunea de la Oituz a fost încredinţată trupelor conduse de generalul Friedrich von Gerock, iar disproporţia de forţe era destul de mare, în defavoarea românilor care acopereau şi breşă lăsată prin plecarea corpului de armata rus. Animaţi de deviza, „Pe aici nu se trece!”, lansată de generalului Eremia Grigorescu care a condus personal operaţiunile, ostaşii români au rezistat cu eroism în faţă diviziilor inamice, începând din 8 august şi până la 22 august. Pierderile Armatei a II-a în bătălia de la Oituz au fost însemnate, 1 800 morţi, 4 850 de răniţi şi 1 570 de dispăruţi, dar armata română a rezistat dovedind lumii, că „pe aici nu se trece !”.

Pe 8 septembrie 1917 când au încetat operaţiunile militare, România pierduse în total 27.000 de oameni, iar Germania în jur de 47.000. Pe întreagă perioada a confruntărilor cu Puterile Centrale, România a pierdut însă 250.000 de soldaţi şi 430.000 de civili, aproape 10% din populaţia ţării.

Eroii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz

Generalul de corp de armată Constantin Christescu,

(w220) Ge. Constaunul dintre principalii creatori ai planurilor de campanie din 1916 şi 1917, şi la solicitarea Serbiei şi a planul de campanie împotriva armatei bulgare, a fost schimbat, poate pe nedrept, de la conducerea Armatei I, cu doar câteva zile înainte de declanşarea marii bătălii de la Mărăşeşti, fiind însă înlocuit cu om de aceeaşi valoare, generalul Eremia Grigorescu.

Numele său nu a fost uitat, este recunoscut ca unul dintre marii comandanţi ai armatei şi creator al şcolii de stat major din România. Mormântul său se afla la cimitirul Bellu din Bucureşti, iar în 2013, la 90 de ani de la trecerea sa în nefiinţă a fost comemorat printr-o mare ceremonie militara.

Generalul Eremia Grigorescu, care se distinsese în fruntea Diviziei 15 Infanterie, denimită şi Divizia de Fier, atât în luptele de apărare din Dobrogea în 1916, cât şi pe frontul din Carpaţi, în trecătoarea Oituz şi la Mărăşeşti, a primit comandă Armatei I la 30 iulie 1917, în condiţii excepţional de grele şi de mare răspundere după cum afirma, şi şi-a mobilizat soldaţii cu îndemnul „izbânda nu se obţine sigur decât atacând cu hotărârea de a face orice sacrificiu” dobândindu-şi titlul de onoare de „Eroul de la Mărăşeşti”.

(w220) Ge. EremiaLa terminarea războiului a fost avansat la gradul de general de corp de armata, iar la 11 noiembrie 1918 când în aula Universităţii din Iaşi i-a fost înmânată o sabie pe care erau înscrise numele glorioase: Oituz, Panciu şi Mărăşeşti, mulţumind, generalul Grigorescu a spus: „Nu am făcut de cât să execut un ordin. Mi s-a ordonat să nu las inamicul să treacă şi l-am oprit.

Generalul Grigorescu a primit nenumărate distincţii militare româneşti şi străine, dar şi aprecieri elogioase din partea regelui Ferdinand I, ale Ţarului Nicolae al II-lea sau ale unor personalităţi politice şi militare ale epocii. A fost numit apoi ministru de război în guvernul condus de Constantin Coandă şi deşi a ocupat postul numai o luna, a adus îmbunătăţiri în organizarea armate şi s-a ocupat de -a ocupat de refacerea instalaţiilor petrolifere şi a altor obiective distruse de inamic. S-a stins din viaţă la 20 iulie 1919 şi a fost înmormântat, la dorinţa lui, la Mărăşeşti, în mijlocul soldaţilor care s-au jertfit în bătăliile din aceste locuri.

(w220) Ge. AlexanDe strălucitele bătălii de la Mărăşti şi Oituz îşi leagă numele şi generalul Alexandru Averescu, conducătorul Armatei a II-a. S-a remarcat printr-un spit ingenios şi plin de iniţiativa, iar operaţiunea din Munţii Vrancei a reprezentat un model de artă militară.

Pentru meritele pe câmpul de lupta a fost decorat cu  Ordinul Mihai Viteazul, iar pe 14 iunie 1930 regele Carol al II-lea i-a conferit demnitatea onorifică de mareşal.

Căpitanul Grigore Ignat din Regimentul 51/52 infanterie primise ordin să ocupe, în zona Mărăşeşti – La Răzoare, poziţiile slăbite şi să reziste până va primi întăriri. Şi a rezistat cu îndârjire împreună cu soldaţii săi sub focul artileriei germane, printre zeci de obuze şi tiruri de mitralira, ordonând că şi morţii să fie puşi în poziţie de tragere. În bătălia de la Răzoare-Mărăşeşti din 6 august 1917 toţi cei 180 de ostaşi au căzut eroic, la fel şi căpitanul Ignat, găsit mort sub cadavre inamice, într-un transeu, cu mitraliera în braţe.

(w220) Grigore IgJertfa căpitanul Ignat şi a companiei sale a oferit un răgaz armatei române, care a contraatacat şi recucerit pământul pierdut. Post-mortem a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul şi înmormântat în Mausoleul de la Mărăşeşti.

Sublocotenentul Teodor Grigoriu, din compania de mitraliori condusă de căpitanul Ignat, grav rănit la cap, dar declarat mort pe câmpul de lupta, a fost recuperat de nemţi, operat la Focşani şi trimis în lagărul de prizonieri din insula Strahlsund-Danholm. A fost singurul supravieţuitor al acestei companii eroice. A primit Steaua României clasa I şi alte decoraţii româneşti şi străine şi înaintat în grad, ajungând general. S-a stins în anul 1974, iar numele său este trecut în dreapta intrării în Mausoleul de la Mărăşeşti, lângă cel al maiorului Grigore Ignat şi al eroicei Companii de mitraliori.

Ecaterina Teodoroiu, răsplătită pentru curaj în lupta cu distincţii militare şi ridicată ridicată la gradul de sublocotenent, primise comandă unui pluton de infanterie.

(w220) Ecaterina

La 22 august 1917 în bătălia de la Varniţa şi Muncelu a căzut eroic, în fruntea plutonului, fiind împuşcată în piept.

Ultimele ei cuvinte au fost: Înainte băieţi, sunteţi cu mine !. Este prima femeie-ofiţer din armata româna care şi-a sacrificat viaţa pe câmpul de luptă. Avea doar 23 de ani.

A fost înmormântată în satul Poieni din judeţul Vrancea, dar osemintele sale au fost strămutate în iunie 1921 la Târgu Jiu, în mormântul monument din centrul oraşului.

În memoria ei au fost ridicate încă cinci monumente, la Slatina, Brăila, Tişiţa, Azuga şi Soveja, iar bustul ei a fost amplasat pe aleea personalităților istorice de pe platoul din fața Mausoleului de la Mărăşeşti.

Măriuca Zaharia, o fetiţă de 12 ani din satul Haret, a ajutat armata română transmiţînd din nucul aflat în spatele casei date despre înaintarea nemţilor, până în momentul în care a fost doborîtă de glonţul unui lunetist neamţ.

În cinstea sacrificiul făcut, trupul neînsufleţit al Măriuca Zaharia a fost depus în Mausoleul Mărăşeşti, printre alţi mari eroi ai acelor lupte, iar în faţă şcolii din Haret s-a ridicat un monument închinat faptelor ei din anul 1917.

(w300) Măriuca ZFigura eroică a fetiţei a fost evocată în filmul Baladă pentru Măriuca în anul 1969 şi în cartea Povestiri istorice al lui Dumitru Almaş, prezentă şi în manualele claselor primare.

Chiar în zona de rupere a frontului inamic a fost ridicat Mausoleul de la Mărăşti.

Pe cele 15 table de marmură albă au fost înscrise numele soldaţilor căzuţi în lupta, din Regimentele: 17 infanterie, 30 Dorobanţi, 11 Infanterie, 18 Infanterie, 2 Vânători, Regimentul de Călăraşi, numele sublocotenetior I. Stănescu, C. Breazu, sergent C. Florea, dar şi eroi necunoscuţi. Aici a fost înmormântat şi marele general Alexandru Averescu, alături de Arthur Vaitoianu, Alexandru Mărgineanu şi Nicolae Arghirescu.

(w620) Mausoleu M

Cel mai important mausoleu al eroilor din Estul Europei a fost construit la Mărăşeşti, „Întru slavă eroilor neamului„, aşa cum a fost scris pe frontispiciu, în memoria celor 480 de ofiţeri şi peste 21.000 de soldaţi care şi-au jertfit viaţa în lupte. Mausoleul a fost ridicat la iniţiativa Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române, pe pămîntul donat chiar de socrul marelui general Eremia Grigorescu, boierul Georges Ulise Negropontes, şi inaugurat în 18 septembrie 1938. În impresionantul monument sunt osemintele a 5.073 de soldaţi, ofiţeri şi preoţi, în 154 de cripte individuale şi 9 cripte comune.

Aici sunt şi osemintele micuţei eroine Măriuca Zaharia, pe Culoarul Cavalerilor, alături de maiorul mitralior Grigore Ignat sau locotenentul Gabriel Pruncu, dar şi mormântul generalului Eremia Grigorescu, sprijinit pe osemintele a 600 de eroi necunoscuţi. În muzeul  mausoleu sunt expuse steaguri, arme, tunuri, proiectile sau alte trofee şi documente revelatoare pentru luptele de la Mărăşeşti, iar de pe terasă, de lângă marele basorelief care înfăţişează episoade din timpul crincenelor bătălii, se vede Valea Siretului apărată de eroi cu preţul vieţii.(w380) Mausoleu S

Mausoleele de la Focşani, Mărăşti, Mărăşeşti şi Soveja au fost restaurate, printr-un proiect început în 2007,  şi introduse în circuitul turistic Drumul de glorie, împreună cu alte monumente istorice şi religioase,  care cuprinde localităţile Focşani, Mărăşeşti, Panciu, Străoane, Varniţa, Mărăşti şi Soveja.

Surse

 

Din Alba Iulia, capitala de suflet a Neamului Românesc aducem un omagiu fierbinte eroilor care şi-au jertfit viaţa în urmă cu 99 de ani în luptele pentru desăvârşirea unităţii naţionale. Prin suprema jertfă de sânge în luptele duse în anii 1916-1918, a fost posibilă înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Este meritul bravilor români patrioţi, intelectuali, cărturari, care cu înţelepciunea necesară au convins conducerea României de atunci să intre în conflagraţia mondială alături de Antanta în momentul în care se vor obţine tratate politice şi militare favorabile nouă. Un lider de necontestat al acestora a fost Nicolae Iorga care a militat neobosit pentru ca România să intre în război de partea Antantei, pe care-l considera „cea din urmă jertfă de răscumpărare pe care neamul nostru din Ardeal îl aduce pentru robia lui de 2000 de ani”. Singura posibilitate de a realiza idealul naţional al românilor în acele condiţii istorice era folosirea conjuncturii internaţionale. Războiul la care s-a angajat la 14 august 1916 împotriva Puterilor Centrale a fost un moment de grea încercare pentru poporul nostru şi pentru armata română care era chemată să dea grele jertfe pentru ţelul nobil al apărării libertăţii şi independenţei patriei, pentru întregirea hotarelor şi făurirea unităţii naţionale.

Primul Război Mondial a fost războiul de cea mai mare amploare, cu cel mai mare volum de forţe, în cadrul celei mai mari coaliţii, cu cele mai mari eforturi, cu cele mai grele jertfe, dar urmat şi de cele mai măreţe înfăptuiri, istoricii l-au numit „Războiul pentru întregirea neamului”, fiind posibilă realizarea României Mari. România avea nevoie acută de sprijinul marilor puteri ale Antantei, în special în aprovizionarea cu armament, tehnică de luptă şi materiale de război. Prin Tratatul politic şi Convenţia militară din 4 august 1916 României i se recunoştea dreptul de a-şi alipi provinciile aflate sub stăpânirea monarhiei austro-ungare, Bucovina şi Transilvania.

În urma operaţiilor militare în faţa unui inamic foarte puternic, România a ajuns într-o situaţie foarte grea, Bucureştiul a fost ocupat în noiembrie 1916, Regele Ferdinand şi Regina Maria s-au refugiat în Moldova, la Iaşi a fost organizat un guvern naţional, iar Parlamentul a decis modificarea Constituţiei pentru a oferi temei legal reformelor preconizate. Tezaurul naţional ce cuprindea arhivele, valută, valori mari, lingouri de aur, tezaurul Casei Regale, obiecte ale Mitropoliei Ungro-Vlahiei a luat drumul Moscovei şi de atunci nu s-a mai întors în ţară. Pe teritoriul ocupat de Puterile Centrale, ce însemna o mare parte din teritoriul ţării, s-a organizat un regim de ocupaţie militară. Printr-un uriaş efort militar s-a refăcut o forţă militară ce grupa 460.000 militari. De un real ajutor a fost şi Misiunea militară franceză condusă de generalul Henri Berthelot.

În vara anului 1917 s-au desfăşurat luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Rezistenţa eroică a Armatei a II-a Române conduse de generalul Alexandru Averescu a determinat pe Mackensen să schimbe direcţia de ofensivă a trupelor austro-germane spre Focşani-Mărăşeşti-Adjud. Desfăşurarea bătăliei de la Mărăşeşti se întinde pe o durată de 29 de zile cuprinsă între 24 iulie şi 21 august 1917, dar ziua de 6 august a avut un caracter decisiv pentru întreaga bătălie. Generalul Eremia Grigorescu, cu celebrele cuvinte „Pe aici nu se trece”, spunea: „Ziua de 6 august a fost scrisă de voi cu litere de aur în cartea vitejiei neamului nostru”. Numai în această bătălie am avut pierderi de peste 12.000 militari. Biruinţa de la Mărăşeşti a stârnit admiraţia în rândul aliaţilor şi a avut un puternic ecou peste hotarele ţării. Numeroase personalităţi politice şi militare, ziare, posturi de radio, corespondenţi de război, au subliniat eroismul ostaşilor români. Generalul Berthelot aprecia că: „Soldaţii români luptă admirabil. Ei sunt la înălţimea celor mai viteji apărători, sunt cei mai buni soldaţi din lume”. Generalul american John Pershing, aflat pe teritoriul francez, exclama plin de admiraţie: „Admir splendidul eroism al armatei române, care şi-a apărat cu îndârjire pământul patriei sale”. Strălucitele victorii obţinute de armata română în vara anului 1917 au zădărnicit planul Comandamentului german de a nimici forţele româno-ruse din Moldova şi a sili România să capituleze. În această crâncenă încercare, inamicul a pierdut 65.000 oameni, morţi şi răniţi. Şi personalităţile marcante din tabăra adversă au recunoscut succesele armatei române. Contele Czernin, ministrul de Externe al Austro-Ungariei, relata, în memoriile sale: „La ultima mare ofensivă de la Mărăşeşti trupele lui Mackensen au suferit pierderi sângeroase. Acest succes a încurajat pe români.” 

Reflectând impresia puternică produsă în lumea întreagă de vitejia armatei noastre, ziarul englez „Times” aprecia în numărul din 17 august 1917, că: „Românii s-au bătut cu un eroism mai presus de orice laudă. Soldaţii germani au fost atât de violent atacaţi, încât aruncau armele pentru a fugi mai iute ca să nu fie făcuţi prizonieri. Această înfrângere este lovitura cea mai importantă pe care au primit-o germanii în răsăritul Europei”. Rezistenţa eroică a armatei române în Moldova a salvat statul român, dar totodată, a oprit şi înaintarea Puterilor Centrale spre Rusia.

Deşi România era victorioasă pe front, situaţia sa s-a înrăutăţit odată cu adâncirea agitaţiilor politice din Rusia. Prin lovitura de stat bolşevică de la Petrograd din 25 octombrie/7 noiembrie, care a modificat complet situaţia Rusiei, România era singură şi înconjurată de duşmani. Generalul Scerbacev, comandantul trupelor ruse din România, a propus germanilor încheierea unui armistiţiu. Prin Pacea de la Brest-Litovsk între Rusia sovietică şi Puterile Centrale, trupele germane au intrat în Ucraina şi au lăsat România total descoperită în faţa Puterilor Centrale şi înconjurată din toate părţile de duşmani. România trebuia să aleagă între o pace umilitoare sau ocuparea de către inamic a întregului teritoriu al ţării. Guvernul Marghiloman a acceptat o misiune foarte grea, aceea a încheierii unei păci umilitoare la 24 aprilie/7 mai 1918, Pacea de la Bucureşti. Ea a fost deosebit de grea pentru ţara noastră. Dobrogea era ocupată de Puterile Centrale, iar accesul României la Marea Neagră era permis doar de-a lungul unui drum comercial până la Constanţa. Armata română urma să fie demobilizată. Austro-Ungaria îşi mărea teritoriul de-a lungul crestelor Carpaţilor în mod considerabil. Surplusurile de petrol şi cereale ale ţării au fost preluate de către Germania şi s-a prevăzut, de asemenea, controlul german asupra economiei româneşti. Deşi ratificată de Parlamentul de la Iaşi, ea nu a fost promulgată de Regele Ferdinand, deoarece ea nu semnifica decât o necesitate de moment, de natură militară.

Victoriile Antantei din vara anului 1918 au creat condiţii favorabile reintrării ţării noastre în război şi continuării luptei pentru eliberare naţională. Trupele Antantei au trecut Dunărea şi au pătruns în România. Ţara noastră a declarat război Germaniei şi a anunţat că Pacea de la Bucureşti este un act nul şi neavenit. La 18 noiembrie/1 decembrie 1918 Bucureştiul eliberat a primit pe suverani şi autorităţile centrale.

Cu preţul unor mari jertfe în Primul Război Mondial, peste 750.000 de militari, morţi, răniţi, prizonieri, a fost posibil ca la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia să se înfăptuiască Marea Unire, visul de veacuri al românilor, iar anterior Bucovina şi Basarabia s-au unit cu România, realizându-se România Mare. Acum după 96 de ani de la aceste importante evenimente ale istoriei poporului român constatăm cu mâhnire apariţia unor pretenţii revizioniste, revanşarde ale iredentismului maghiar, prin vocea europarlamentarului Laszlo Tökes. Acesta, sprijinit de Budapesta, ca un adevărat vârf de lance al maghiarismului iredentist, solicită ca Transilvania să devină un protectorat al Ungariei, să se realizeze un drapel al Transilvaniei şi autonomia secuimii, călcând în picioare demnitatea românilor. În evidenţele statistice, la ultimul recensământ figurează în jur de 1000 de secui. La toate aceste fărădelegi şi samavolnicii le răspundem cu un protest ferm şi hotărât că la noi acasă aşa ceva nu se poate înfăptui.

Constatăm cu regret că românii din Transilvania nu sunt reprezentaţi în Stema Ţării. Am făcut toate demersurile necesare şi aşteptăm ca această eroare să fie îndreptată de către cei în drept cât mai repede cu putinţă. Prin ofensiva revizionismului maghiar se încearcă modificarea mai multor steme ale unor oraşe şi judeţe din Transilvania, printre care şi stema judeţului Alba, prin eliminarea Tricolorului şi a sigiliului lui Avram Iancu, un adevărat simbol naţional, iar în locul acestora şi-au făcut apariţia simboluri habsburgice. S-a putut merge aşa departe deoarece tot ce se încearcă nu are nici un temei legal. Anul acesta vom sărbători 95 de ani de la Marea Unire, de la 1 Decembrie 1918, şi nici după atâţia ani, cu toate insistenţele şi eforturile făcute nu avem la Alba Iulia un Monument al Unităţii Naţionale. Până la centenarul Marii Uniri din anul 2018 mai sunt cinci ani, suficienţi pentru ridicarea acestui mult dorit monument şi aşteptăm o implicare mai hotărâtă a autorităţilor locale şi centrale. Dorim ca promisiunile făcute să fie concretizate printr-un monument măreţ, reprezentativ pentru toţi românii şi care să dea strălucire capitalei Marii Uniri.

Începând cu anul 1990 ziua de 1 Decembrie a devenit Sărbătoarea Naţională a românilor. Acum au apărut din nou fel de fel de voci, care nu simt româneşte, şi care încearcă din toate puterile să convingă, că mai potrivit pentru a sărbători este luna mai, decât în decembrie când este frig. Cu cinism, falsitate şi minciună, aceştia recurg la cele mai josnice căi şi metode pentru a păcăli cât mai mulţi iar în final să-şi impună punctul lor de vedere. Dar tot mai mulţi s-au deşteptat, dau dovadă de vigilenţă, iar blândeţea şi indiferenţa au fost înlocuite cu prudenţa şi exigenţa, arătând care sunt adevăratele valori ale românismului.

13 PERSOANE AU DECEDAT SI ALTE 6 RANITE IN URMA UNUI INCENDIU INTR-UN BAR DE TINERI DIN ROUEN-FRANTA!

6 aug.

Cel puțin 13 persoane au murit, iar alte șase au fost rănite într-un incendiu izbucnit într-un bar din Rouen, Franța.

Incendiul s-a declanșat la subsolul barului, acolo unde avea loc o petrecere aniversară.

Pompierii au găsit 13 persoane decedate. Persoanele decedate sunt tineri cu vârste între 18 și 25 de ani, potrivit informațiilor furnizate de presa franceză.

Incendiul s-ar fi declanșat după ce lumânările tortului au fost aprinse la înălțime. Potrivit comisariatului de poliție din Rouen, victimele au fost otrăvite după aprinderea tavanului.

„Nu a existat nici o explozie, sunt lumânările folosite pentru o petrecere aniversară care au aprins plafonul realizat din polistiren, eliberând gaz care a otrăvit victimele”, a transmis poliția, conform ziarului „Le Monde”.

Ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, citat de AFP, a confirmat că incendiul din barul din Rouen s-a soldat cu cel puțin 13 morți și șase răniți.

„O anchetă judiciară este în curs pentru a determina cauzele incendiului”, a transmis ministrul într-un comunicat.

DUPA 14 ANI DE CASNICIE PRINTESA MARTHA LOUISE A NORVEGIEI DIVORTEAZA DE SOTUL EI SCRIITORUL ARI BEHN!

6 aug.

Prințesa Martha Louise a Norvegiei și soțul său, scriitorul Ari Behn, vor divorța după 14 ani de căsnicie, a anunțat Palatul regal din Oslo, transmit AFP și DPA, citate de Agerpres.

„Viața nu merge de fiecare dată în linie dreaptă”, a declarat prințesa într-un comunicat, adăugând că în ultima perioadă de timp ea și Ari Behn s-au îndepărtat din ce în ce mai mult unul de altul.

Prințesa Martha Louise are 44 de ani și este fiica regelui Harald și a reginei Sonja.

Prințesa și scriitorul Ari Behn s-au logodit în anul 2001 și s-au căsătorit în mai 2002 la catedrala din Trondheim. Cei doi au trei fete.

Prințesa a mai precizat că atât ea cât și soțul său în vârstă de 43 de ani încearcă de mult timp să-și salveze căsnicia, însă fără succes.

Regele și regina și-au exprimat la rândul lor regretul pentru destrămarea acestei căsnicii și au precizat că doresc să aibă în continuare o relație bună cu Ari Behn.

Marthe Louise este a patra în linia descendenței la tronul Norvegiei, după fratele său mai tânăr Haakon și cei doi copii pe care acesta îi are.

Regina Ana a fost excomunicată de Papă, asemenea Regelui Ferdinand, pentru că a ales să servească poporul român

6 aug.

11iunie.ro

Regina Ana a României a trecut la Domnul luni, 1 august 2016. La 18 septembrie ar fi împlinit 93 de ani. Va fi înmormântată sâmbătă, 13 august, la Noua Necropolă Regală de la Curtea de Argeş.

Vezi articolul original 728 de cuvinte mai mult

ISTORIA CASEI REGALE A ROMANIEI 1866 SI PANA IN PREZENT!

6 aug.

regi

Puteţi adresa noi întrebări în secţiunea comentarii de mai jos.

  1. de ce un prinţ străin?
  • Pentru a pune capăt luptelor interne.

 

  1. de ce a fost dat jos Cuza în 1866?
  • Cuza şi-a asumat îndeplinirea rezoluţiilor adunărilor ad-hoc, inclusiv aducerea unui prinţ străin, iar, în 1866, îi expirase mandatul de 7 ani conform Convenţiei de la Balta Liman din 1849.

 

  1. ce a fost „republica de la Ploieşti” din 1870?
  • A fost o acţiune antidinastică a unor aventurieri. A. Candiano-Popescu, şeful mişcării, şi-a revizuit această atitudine, devenind aghiotantul Regelui Carol I.

 

  1. a putut Carol I să schimbe România în bine?
  • Da. Marile sale merite includ: cea mai democratică constituţie din estul Europei (1866), obţinerea indepedenţei în 1877, a construit 4000 de km de cale ferată, am obţinut Dobrogrea (1878), modernizarea Bucureştiului.

 

  1. ziua independenţei este 9 mai sau 10 mai?

 

  1. de ce Regele Carol I a orientat România spre Puterile Centrale între 1883-1914? din cauza originii sale germane sau din teama de Rusia?
  • De teama Rusiei, care ne-a luat sudul Basarabiei după războiul de independenţă (Cahul, Ismail şi Bolgrad).

 

  1. de ce Regele Carol I a ”omorât” ţăranii în timpul răscoalei din 1907? regele ţinea partea moşierimii sau a ţărănimii?
  • A fost o agitaţie comunistă cu influenţe din răscoala lui Lenin din 1905, dar e adevărat că situaţia ţăranilor era dificilă.

 

  1. de ce România nu a intrat în război de partea Puterilor Centrale în 1914?
  • Tratatul de alianţă cu Puterile Centrale era defensiv, ori Austro-Ungaria este cea care a atacat Serbia.

 

  1. de ce ne-am alăturat Antantei în 1916?
  • Pentru a elibera Transilvania, Bucovina şi Banatul. Antanta (Franţa, Anglia şi Rusia) ne garanta obţinerea acestor teritori.

 

  1. Regele Carol I ar fi cedat Transilvania pentru Basarabia? care a fost atitudinea lui faţă de intrarea României în război în 1914, până la moarte?
  • Regele Carol I dorea obţinerea tuturor teritoriilor româneşti, ca toată opinia publică, în orice ordine, dar integral.

 

  1. de ce România a intrat nepregătită în război?
  • Am avut cel mai lung front din sud (Bulgaria, Turcia) şi vest (Germania, Austro-Ungaria). Totuşi, armata română a rezistat admirabil până în 1917.

 

  1. am schimbat în vreun fel soarta primei conflagraţii mondiale?
  • România a răsturnat raportul de forţe egal între Antanta şi Puterile Centrale.

 

  1. de ce am trimis tezarului României în Rusia, în decembrie 1916 şi, mai grav – după revoluţia rusă -, în iulie 1917?
  • Pentru că Rusia era singurul aliat al României pe frontul de est. De asemenea, Regina Maria era pe jumătate rusoaică. 

 

  1. care a fost rolul Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria în realizarea României Mari?
  • Regii României şi-au asumat opţiunea majorităţii opiniei publice româneşti ca România să intre în război de partea Antantei pentru recuperarea Transilvaniei şi şi-au menţinut această poziţie şi s-au dedicat cu trup şi suflet cauzei româneşti până la sfârşitul războiului. Regele Ferdinand nu a semnat tratatul de pace cu Puterile Centrale.

 

  1. Ferdinand a fost un rege slab controlat de Brătianu?
  • Nu a fost un rege slab, depăşindu-şi originea germană. Regele domneşte, nu guvernează, iar, după Primul Război Mondial, Partidul Naţional-Liberal ajunsese să domine scena politică românească după dispariţia conservatorilor. Partidul Naţional Ţărănesc s-a format deabia în 1926.

 

  1. de ce a fost interzis Partidul Comunist din România (PCdR) în 1924?
  • Pentru că era un partid antiromânesc care dorea să distrugă unitatea teritorială a României.

 

  1. cum a ajuns Carol al II-lea la putere în 1930, detronându-şi propriul fiu?
  • „O dinastie e într-adevăr întemeiată numai când ţara poate respecta un rege prost” (P.P. Carp). Aveam nevoie de regalitate, Regenţa nu o putea substitui până în 1942, când Regele Mihai a devenit major.

 

  1. Carol al II-lea este un exemplu de rege rău?
  • Regele Carol al II-lea nu a fost mai rău decât spiritul epocii sale.

 

  1. de ce Carol al II-lea i-a împuşcat pe muncitorii de la atelierele Griviţa din 1933?
  • Greva din 1933 a fost o agitaţie comunistă care destabiliza ordinea socială.

 

  1. de ce Carol al II-lea l-a ”asasinat” pe Codreanu şi a ”omorât” legionari?
  • Citiţi jurnalul suveranului şi pe cel al prim-ministrului Armand Călinescu.

 

  1. de ce Carol al II-lea a desfiinţat partidele politice şi a instaurat ”dictatura regală”?
  • Am evitat instaurarea unui regim dictatorial precum cel al lui Mussolini în Italia în 1922, monarhia continuând să reprezinte o garanţie.

 

  1. constituţia din 1938 a însemnat sfârşitul democraţiei româneşti interbelice?
  • Da, numai că România rămăsese ultimul stat democratic din estul Europei.

 

  1. de ce s-a destrămat România Mare? de ce am cedat Basarabia, nord-vestul Transilvaniei şi Cadrilaterul?
  • Pentru că a fost împărţită prin Pactul Hitler-Stalin din 23 august 1949 iar, la 22 iunie 1940, a căzut singurul garant al integrităţii teritoriale a României, Franţa.

 

  1. de ce Regele Carol al II-lea i-a dat puteri sporite generalului Antonescu?
  • Pentru că regimul de autoritate monarhică al Regelui Carol al II-lea a eşuat iar generalul Antonescu se bucura de cea mai mare popularitate la acel moment.

 

  1. de ce Carol al II-lea a abdicat la 6 septembrie 1940? cu ce a plecat din ţară?
  • Tentativa Regelui Carol al II-lea de a preveni un regim dictatorial eşuase. Regele devenise impopular iar Antonescu, Maniu şi Brătianu i-au cerut să abdice. A plecat din ţară cu bunurile personale.

 

  1. de ce Regele Mihai l-a lăsat pe Antonescu dictator?
  • Pentru că încă era minor (până în 1942), iar regimul dictatorial fusese deja instaurat cu o zi înainte.

 

  1. de ce Regele Mihai a promulgat decretul prin care România devenea ”stat naţional legionar”?
  • Pentru că nu a avut de ales, cu precizarea că Regele Mihai nu avea nicio simpatie pentru mişcarea legionară. 

 

  1. de ce Regele Mihai nu s-a opus trecerii Nistrului în 1941?
  • Pentru că nu a fost întrebat. Regele Mihai a aflat de intrarea în război la radio, la 22 iunie 1941.

 

  1. de ce Regele Mihai a început să acţioneze pentru scoaterea României în război deabia în 1943?
  • Pentru că după înfrângerea de la Stalingrad (februarie 1943) devenise evident că România pierde războiul.

 

  1. de ce am ieşit din alianţa cu nemţii şi am intrat în alianţă cu ruşii?
  • Germania pierde războiul şi nu mai putea garanta României integritatea ei teritorială, chiar Ion Antonescu considerând că suntem rupţi de orice obligaţie morală faţă de aceştia.

 

  1. de ce Regele Mihai l-a arestat pe mareşalul Antonescu la 23 august 1944?
  • Regele Mihai a acţionat pentru a urgenta ieşirea României din alianţa cu Germania, pe care Antonescu amâna s-o realizeze, în pofida promisiunii făcute în dimineaţa de 23 august 1944. Apoi, Antonescu voia să anunţe Germania de acest lucru, fapt care ar fi dus la înlocuirea sa cu un guvern colaboraţionist condus de Horia Sima.

 

  1. de ce armistiţiul a fost semnat deabia după 21 de zile, la 12 septembrie 1944?
  • Armistiţiul trebuia semnat la 23 august 1944 la Cairo, dar ni s-a răspuns că lipseşte unul dintre ambasadorii anglo-saxoni, apoi că negocierile vor avea loc la Moscova. Englezii şi apoi ruşii au amânat semnarea armistiţiului.

 

  1. de ce Regele Mihai a permis ca 150.000 de militari să fie luaţi prizonieri?
  • Nu a fost vina Regelui Mihai. Actul de la 23 august a fost o improvizaţie datorită tărăgănărilor lui Ion Antonescu, vina aparţinând acestuia.

 

  1. de ce Regele Mihai s-a refugiat la Dobriţa?
  • Pentru că la Palatul Regal a fost bombardat la 24 august, ora 9:00. Şi guvernul Sănătescu s-a refugiat, un timp, în comuna Bolintin.

 

  1. de ce am continuat lupta pe frontul de vest?
  • Pentru eliberea nord vestului Transilvaniei, finalizată la 25 octombrie 1944.

 

  1. de ce am recuperat nord-vestul Transilvaniei dar am ”cedat” din nou Basarabia?
  • Nu mai putem vorbi de o „cedare” a Basarabiei, deoarece eram deja ocupaţi de Armata Roşie.

 

  1. de ce Regele Mihai a fost „decorat de Stalin”?
  • Şi Montgomery şi Eisenhower au primit înalta decoraţie a URSS. Şi preşedintele Truman l-a decorat pe Regele Mihai.

 

  1. de ce Regele Mihai l-a numit prim-ministru pe Petru Groza?
  • Petru Groza a fost impus într-o cvasi lovitură de stat. Numirea lui Groza a fost condiţia pentru a restabili administraţia românească în nordul Transilvaniei, la 6 martie 1945.

 

  1. de ce regele Mihai a făcut greva regală în august 1945 şi a oprit-o în ianuarie 1946?
  • Iniţial, SUA nu dorea să recunoască guvernul Groza, conform declaraţiei din august. Ulterior, anglo-americanii au decis, la Moscova din decembrie 1945, ca guvernul Groza să primească doi miniştri fără portofoliu de la PNL şi PNŢ. După acest compromis, Regele Mihai a oprit greva.

 

  1. de ce Regele Mihai a recunoscut Parlamentul realizat în urma alegerilor falsificate din 19 noiembrie 1946?
  • Pentru că nu avea de ales, întrucât Aliaţii nu au răspuns protestelor opoziţiei faţă de falsificarea alegerilor şi nu i-au acordat niciun fel de sprijin. 

 

  1. cum a ajuns Antonescu să fie predat ruşilor şi de ce Regele Mihai nu l-a graţiat pe Antonescu?
  • Prim-ministrul Sănătescu l-a predat, fără cunoştinţa Regelui Mihai, pe Antonescu comuniştilor, care l-au predat ruşilor. Dacă Regele l-ar fi graţiat pe Antonescu, monarhia ar fi luat sfârşit în 1946.

 

  1. de ce Regele Mihai nu l-a graţiat pe Maniu şi pe alţi deţinuţi politici?
  • Pentru că Maniu nu a făcut cerere de graţiere. Regele Mihai a salvat însă alţi deţinuţi politici, când a avut posibilitatea. De câte ori a putut face bine, a făcut-o.

 

  1. de ce Regele Mihai a abdicat la 30 decembrie 1947?
  • Pentru că a fost ameninţat cu omorârea a 1000 de studenţi.

 

  1. cu ce a plecat Regele Mihai din ţară la 3 ianuarie 1948?
  • Cu bunurile personale şi cu o valiză conţinând o pungă cu pământ românesc înconjurată de un tricolor.

 

  1. ce a făcut Regele Mihai pentru România în perioada exilului?
  • S-a implicat în organizarea românilor în exil în Comitetul Naţional Român şi a trimis continuu mesaje liderilor occidentali pentru cauza românilor aflaţi în lagărul comunist. De asemenea, a fost un sprijin moral pentru Românii din ţară, prin mesajele de la Crăciun de la „Europa Liberă”.

 

  1. de ce Regelui Mihai i s-a interzis revenirea în ţară de către regimul Iliescu?
  • Ion Iliescu este un comunist. Îi era frică de Regele Mihai, fiind întors pe drumul spre Curtea de Argeş la 25 decembrie 1990.

 

  1. cum a fost primit Regele Mihai în aprilie 1992?
  • E primit de 1.000.000 de oameni în Bucureşti, cu dragostea şi afecţiune.

 

  1. de ce Regele Mihai a revenit deabia în 1997?
  • Pentru că atunci i s-a permis, de către Preşedintele Constantinescu.

 

  1. de ce Regele Mihai s-a împăcat cu Ion Iliescu şi cu guvernul PSD în 2001?
  • Pentru a continua lobby-ul pentru susţinerea canditaturii României la NATO şi UE.

 

  1. de ce a candidat Principele Radu la alegerile prezidenţiale din 2009?
  • Pentru a da un model de implicare civică. „Familia mea încearcă să unească şi să însănătoşească România de astăzi. Vrem să arătăm cum trebuie slujit un popor cu adevărat” (Majestatea Sa Regele Mihai, 23 aprilie 2009)

 

  1. de ce preşedintele Băsescu l-a numit ”trădător” pe Regele Mihai în 2011?
  • A fost o imensă gafă, criticată de o mare parte din societatea civilă (ex. Grupul pentru Dialog Social) şi chiar de ambasada SUA.

 

  1. care este statutul copiilor nelegitimi ai regelui Carol al II-lea?
  • Nu fac parte din Casa Regală a României. Calitea de Prinţ al României nu o poate da decât Regele Mihai. Paul Lambrino este un impostor.

 

  1. cine este „regele ţiganilor”?
  • Este o funcţie creată de Ion Iliescu care, simţindu-se ameninţat de vizita Regelui Mihai din 25-26 aprilie 1992, l-a susţinut pe Ion Cioabă în a se proclama „regele internaţional al ţiganilor” la 5 mai 1992. Reprezentanţi ai ţiganilor, precum Mădălin Voicu, nu recunosc drept Rege decât pe Majestatea Sa Regele Mihai, iar defunctul Florin Cioabă preciza că reprezintă doar ţiganii, în timp ce Regele Mihai toţi românii, inclusiv ţiganii din România.

 

  1. de ce M.S. Regele Mihai l-a exclus de la succesiunea Coroanei pe nepotul său, Nicolae al României, la 1 august 2015?
  • Regele a luat această decizie „cu gândul la România timpurilor care vor veni după încheierea domniei și vieții fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei” (comunicat 10 august 2015). Oficial, nu au fost prezentate motivele acestei decizii.

Un război, un exil, o ţară. Celor nu ştiu ce a făcut Regina Ana pentru poporul român

6 aug.

Organizaţia de tineret a Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei

regina ana funeralii coposu.jpg Regina Ana la funeraliile lui Corneliu Coposu – 14 noiembrie 1995

În ultimele zile, multe persoane au scris despre Regina Ana a României. Unii au ales să-i conteste titlul de regină, alţii să-i conteste iubirea de ţară, alţii să o acuze de erezie întrucât era romano-catolică. Autorii acestor reacţii dau dovadă de o imensă ignoranţă şi lipsă de respect faţă de cea mai longevivă consoartă de monarh din istoria noastră naţională (68 de ani, 10 iunie 1948-2016) şi consoarta celui mai longeviv suveran de la propria sa încoronare (89 de ani, 20 iulie 1927-2016). Vom demonstra că nu au dreptate:

Vezi articolul original 1.260 de cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat asta: