Arhiva | 5:20 pm

Giostraii lui Ehrenmann, Herr, Kavalier, Iohannis Klauss von Stand !

30 aug.

Bolsevic in Sange - de parodie

11203124_502787673205823_8002854149836027583_nFapt. Primul interviu acordat de noul președinte al României, Klaus Iohannis, la foarte, foarte scurt timp după preluare mandatului, a fost acordat postului Realitatea TV, cu Rareș Bogdan în prim plan. Interviul a fost realizat la Cotroceni, pe 22 ianuarie 2015.

Vezi articolul original 1.465 de cuvinte mai mult

VLAD CUBREAKOV,PRESEDINTELE ASOCIATIEI „RASARITUL ROMANESC”DIN REPUBLICA MOLDOVA SI SCRISOARE DESCHISA SI DURA CATRE AMBASADORUL USA LA CHISINAU,JAMES PETTIT:”CUM A AJUNS HAWAII SI ALASKA IN PROPRIETATEA USA!”

30 aug.

Declarația lui James Pettit, ambasadorul SUA la Chișinău, despre unirea României cu Basarabia a dat naștere unui val de nemulțimiri în rândul românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Un detaliu important remarcat de către Vlad Cubreacov: ambasadorul a evitat pe întreg parcursul interviului acordat Moldova1 (cu o singură excepție) folosirea denumirii oficiale și corecte a statului de acreditare, Republica Moldova, înlocuind-o deliberat și exclusiv cu termenul istoric și geografic de Moldova, a cărei parte esențială, cu cele trei capitale istorice (Baia, Suceava și Iași), se află în cadrul României. De asemenea, pe panoul de fundal, din sediul ambasadei SUA în Republica Moldova, denumirea corectă și oficială a statului, cea de Republica Moldova, este substituită cu termenul istoric și geografic de Moldova.

Fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Vlad Cubreacov i-a transmis un mesaj ambasadorului american pe care îl publicăm în întregime.

„Excelență,

Ați declarat textual, într-un interviu acordat recent (26 august 2016) postului public de televiziune, că: „Moldova trebuie să rămână un stat suveran și independent în cadrul unor granițe sigure. Alăturarea României de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică și nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici în Moldova. Ceea ce va face lucrurile mai bune aici în Moldova este cooperarea dintre clasa politică și oamenii din Moldova pentru ca ei toți să contribuie la realizarea unei țări mai bune pentru moldoveni. Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie și propriile sale provocări, printre care este faptul că Moldova este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite și desigur, mai este și problema transnistreană, care nici măcar nu este sub controlul guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, dar un statut special în cadrul R. Moldova”. Totodată, i-ați îndemnat pe cetățenii Republicii Moldova ”să se recunoască pe ei înșiși ca moldoveni, ca o naționalitate aparte”.

Am dori să considerăm că prin această declarație ați exprimat puncte de vedere strict personale, nu unele oficiale ale guvernului Statelor Unite ale Americii.

Declarația dumneavoastră abordează subiecte delicate, de mare sensibilitate culturală, istorică și politică pentru noi.

În opinia noastră aceste puncte de vedere sunt greșite, contrare evidențelor și adevărului.

În plus, considerăm asemenea puncte de vedere, exprimate fără acuratețea necesară, contrare intereselor Statelor Unite ale Americii în regiune. Ele sunt contrare și literei și spiritului Declarației de independență a Republicii Moldova, pe care, indiscutabil, le cunoașteți.

De asemenea, prin extrapolare, considerăm că, lansând declarația publică citată mai sus, ați reușit să aduceți atingere, prin ricoșeu, și intereselor legitime de unitate teritorială și suveranitate ale celor doi buni vecini ai Republicii Moldova – Ucraina și România.

Federația Rusă a anexat Crimeea și ocupă teritorii vaste din estul Ucrainei prevalându-se tocmai de comunitatea istorică, etnolingvistică și culturală cu minoritarii ruși din aceste regiuni ale statului vecin. Comunitatea de limbă, cultură și istorie, de una singură, nu poate fi suficientă pentru dezmembrarea statelor și anexiunea lor teritorială, chiar dacă ea este fundamentală în cazul refacerii unității distruse a unor popoare multistatale, cum este și poporul român în ziua de astăzi, dacă modul de realizare a acestei unități este conform dreptului international și expresie a voinței populare, formulate într-un cadru liber și autentic democratic.

Folosind termenii istorici și geografici de ”Moldova” și ”moldoveni” și afirmând univoc că ”Moldova nu este România”, fără precizarea obligatorie că ar fi vorba despre ”Republica Moldova” și ”cetățenii Republicii Moldova”, dumneavoastră admiteți teoretic o posibilă dezmembrare a României, prin extragerea Moldovei istorice de vest din ansamblul statului român. Moldova, în sensul deplin, istoric și geografic, al termenului, este cu mult mai mare decât noul stat post-sovietic Republica Moldova, iar confuzia pe care ați admis-o voit într-o declarație publică sugerează o posibilă suprapunere a Republicii Moldova cu întreaga Moldovă istorică și geografică. Spre deosebire de noul stat post-sovietic Republica Moldova, România este succesor istoric și juridic direct al Principatului Moldova. România este un stat membru NATO și un aliat strategic al SUA în regiune, iar termenul ”Moldova” și infranimul românesc ”moldoveni” fac parte inseparabilă din patrimoniul istoric și cultural al României și al poporului român astăzi bistatal. După cum și termenul ”român” face parte inseparabilă din patrimoniul istoric și cultural al Republicii Moldova. Denumirea corectă și oficială a statului în care sunteți acreditat începe cu litera R, nu cu litera M. Așa spune Declarația noastră de independență, așa spune Constituția și legislația noastră, așa este înregistrat statul la ONU. Moldova și Republica Moldova nu sunt unul și același lucru, iar confundarea lor voită ori, poate, dintr-o vinovată neglijență, generează întemeiat percepții și temeri pe care, suntem convinși, Statele Unite ale Americii nu și le doresc.

Declarația dumneavoastră a scandalizat opinia publică locală, scoțând la iveală o ciudată raliere la punctele de vedere ale Federației Ruse, care, încălcând norme elementare de morală, de corectitudine politică și de drept international, sfidează istoria tragică a Basarabiei și ne sugerează că istoria acestor oameni și a pământurilor noastre de la răsărit de Prut și-ar avea punctul zero la 27 august 1991, că tot ce a fost înainte nu ar fi existat sau nu contează din perspectiva viitorului. Declarația de independență a Republicii Moldova vă contrazice însă. Sperăm că nu vă supărați dacă vom preciza că acest document fundamental trebuie citit sau recitit cu atenție și respectat.

Comunitatea de istorie, de limbă, de etnie, de cultură și de spiritualitate a României și Republicii Moldova sunt realități indiscutabile pentru orice inteligență onestă de la noi sau de oriunde.

Nu există, așa cum ați sugerat în declarația dumneavoastră publică, un Mihai Eminescu doar al Republicii Moldova, nu există un Ștefan cel Mare doar al Republicii Moldova, nu există un George Enescu doar al Republicii Moldova, nu există un mitropolit Dosoftei, un mitropolit Varlaam, un Dimitrie Cantemir, un Bogdan Petriceicu Hașdeu, un Alexandru Ioan Cuza, o Regină Maria, un Grigore Vieru, un Eugen Doga doar ai Republicii Moldova, nu există o limbă, o istorie și o cultură română doar ale Republicii Moldova, separate de România, aliatul strategic al SUA.

Apropo de istorie și de uniri. Aici analogiile se impun și vă rugăm să ne permiteți câteva considerații pornind tocmai de la precedentele americane.

SUA îi datorează unei mari personalități de origine română, strălucitul general George Pomuț, consul general al SUA la Sankt Petersburg, cumpărarea peninsulei Alaska, care nu era deloc americană și care nu avea absolut niciun fel de comunitate de limbă, istorie sau cultură cu americanii la momentul achiziționării ei. Nu credem că vom comite o impietate dacă vom opina că înainte ca vreun diplomat american să se pronunțe asupra comunității de limbă, istorie, etnie, cultură și spiritualitate a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, ar fi fost de așteptat ca măcar unul dintre ei, măcar o singură dată, să depună, cu recunoștință, măcar o singură floare pe mormântul românului american George Pomuț, mormânt care zace în paragină în cimitirul Smolenski din fosta capitală nordică a imperiului țarist.

Cât despre unirea Statului Hawaii cu Statele Unite ale Americii, în august 1959, sub aspectul istoriei, limbii sau culturii comune a hawaiezilor cu americanii, nici nu mai are rost să vorbim. Cu toate acestea, credem că dumneavoastră nu ați dezagrea unirea Statului Hawaii cu SUA ca fapt împlinit și corect.

Prezentul și viitorul Republicii Moldova trebuie să-l decidă, fără amestec din afară, poporul ei, constituit în proporție de peste 80% de etnici români și de reprezentanți ai unor diverse minorități (ucraineni, găgăuzi, bulgari etc.) încă supuse unor procese de rusificare, prin instituțiile statului, inclusiv sau în primul rând prin școală, fără ca acest fapt inacceptabil să fi trezit vreodată vreo luare de atitudine din partea dumneavoastră. Republica Moldova este, ca și toate celelalte state post-sovietice, cu excepția Federației Ruse, un stat național, având o singură etnie fondatoare, nu mai multe. Faptul că societatea din Republica Moldova este multiculturală, asemenea tuturor societăților moderne fără excepție, și cuprinde și reprezentanți ai altor etnii conlocuitoare nu face din Republica Moldova un stat multietnic sau multinațional.

Publicul căruia v-ați adresat este reprezentat în proporție covârșitoare de foști cetățeni ai României și urmași ai acestora și cuprinde astăzi circa 1 milion de cetățeni maturi ai Republicii Moldova care, indiferent de originea lor etnică, și-au restabilit cetățenia română, iar alte circa 800 de mii de cereri de restabilire a cetățeniei române se află în examinare. A le sugera astăzi, în calitate oficială, foștilor cetățeni români și urmașilor acestora, indiferent dacă și-au restabilit deja cetățenia română sau abia urmează să o facă, ”să se recunoască pe ei înșiși ca moldoveni, ca o naționalitate aparte” amintește pagini triste, tragice chiar, din perioada ocupației sovietice a Basarabiei, când etnonimul Român și infranimul românesc Moldovean erau prezentați ca opozabili și adversativi, nu complementari. Ideea de ”naționalitate moldoveană aparte” a servit drept eșafodaj ideologic pentru anexiunea stalinistă a Basarabiei în 1940, urmare a înțelegerilor secrete sovieto-germane, dar și pentru etnocidul identitar și cultural de după această anexiune invocată expres în textul Declarației de independență a Republicii Moldova. Excelență, ne permitem să observăm că în actualul amplu război hibrid desfășurat de Moscova contra Republicii Moldova, cu o importantă componentă identitară, cu mize geopolitice și geoculturale, a vorbi oficial despre ”moldoveni ca o naționalitate aparte” consună perfect cu teoria de sorginte stalinistă despre ”națiunea, limba, istoria și cultura moldoveană diferită de cea română”. Și asta în condițiile în care Republica Moldova și România vorbesc despre ”spațiul cultural, lingvistic și spiritual comun” al celor două state ale noastre.

Ați invocat ”problema transnistreană, care nici măcar nu este sub controlul guvernului central, dar care are nevoie de un statut special”. Această afirmație nu respectă adevărul complet. În realitate, un număr de 71 de primării din stânga Nistrului, dintre care majoritatea cu populație etnic românească, se află sub ocupația trupelor militare și serviciilor secrete ale Federației Ruse, asemenea Crimeii și regiunilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. Dumneavoastră vorbiți despre faptul că partea de dincolo de Nistru, precum și o parte din trunchiul basarabean al Republicii Moldova, aflată sub control efectiv și ocupație militară rusă, ”are nevoie de un statut special”, fără să precizați că este vorba despre două teritorii ale Republicii Moldova ocupate militar de o putere străină și că un eventual statut special li s-ar putea acorda unor localități de dincolo de Nistru doar după încetarea ocupației, nu înainte și nici condiționat, cum lăsați să se înțeleagă. Felul în care ați pus dumneavoastră problema se situează în afara legii sau deasupra ei, răsturnându-i sensul și consecutivitățile pe care le stabilește, ca și cum Federația Rusă și-ar fi retras deja trupele, arsenalele militare și serviciile secrete din Republica Moldova sau ca și cum acest fapt nu ar mai fi necesar din punctul dumneavoastră de vedere.

Republica Moldova a stabilit prin Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului (Transnistria) nr. 173-XVI din 22 iulie 2005 și prin hotărâri de parlament, votate unanim, criteriile și ordinea pentru eventuale statute special acordate unor (nu tuturor) localități din stânga Nistrului (nu și celor din dreapta Nistrului ocupate militar de Federația Rusă).

Legea din 22 iulie 2005, prin alineatul 2 al articolului său 1, prevede consecutivitatea pașilor procesului de reglementare a diferendului moldo-rus din Transnistria: „(2) După îndeplinirea condițiilor privind demilitarizarea, stipulate în Hotărârea Parlamentului nr. 117-XVI din 10 iunie 2005, în special a celor referitoare la onorarea de către Federația Rusă a obligațiilor asumate la Summit-ul OSCE de la Istanbul (1999) privind evacuarea integrală, urgentă și transparentă a trupelor și armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, și după formarea, în Transnistria, a unui sistem al puterii alese în mod democratic, procesul de negocieri se desfășoară pentru elaborarea în comun și adoptarea Legii organice a Republicii Moldova cu privire la statutul juridic special al Transnistriei”. Orice discuție despre un statut special atât timp cât Federația Rusă nu și-a evacuat integral trupele și armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova este susceptibilă de tentativă de amestec extern și presiune asupra statului nostru. Este cazul să amintim și că Legea din 22 iulie 2005 prevede că localitățile din stânga Nistrului, ai căror locuitori vor decide în libertate să nu facă parte din autonomia transnistreană, nu vor face parte din ea. Alineatul 3 al articolului 3 al legii stipulează că: ”Pot intra în componența Transnistriei sau ieși din componența ei localitățile din stînga Nistrului în baza referendumurilor locale organizate în conformitate cu legislația Republicii Moldova”. Ca și în cazul acordării unui statut special autonomiei găgăuze, după cum vă este bine cunoscut, urmare a referendumurilor locale, zeci de localități au decis în libertate să nu facă parte din respectiva autonomie, chiar dacă proiecte inițiale, inspirate din afara Republicii Moldova, prevedeau includerea lor.

Sperăm că faptul că ați evitat să invocați cu prioritate în declarația dumneavoastră publică aceste aspecte fundamentale nu înseamnă că guvernul Statelor Unite ale Americii s-ar fi alăturat presiunilor exercitate tot mai intens asupra Chișinăului de către Moscova și Berlin în sensul anulării Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului (Transnistria) nr. 173-XVI din 22 iulie 2005 și a celor două hotărâri de parlament conexe.

Domnule ambasador James Pettit, vă rugăm să observați că Declarația de independență a Republicii Moldova statuează univoc: ”Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”.

Fiți de acord, Excelență, că ideea unirii Republicii Moldova cu România este o idee care are dreptul la existență în spațiul public și politic al Republicii Moldova. Observăm cu toții că ea câștigă tot mai mult teren, în special printre tineri, direct proporțional cu gradul de desovietizare a societății și a mentalităților. Sper că veți fi de asemenea de acord că prerogativa exclusivă de a decide în acest sens aparține populației Republicii Moldova, într-un cadru autentic democratic, nu diplomaților străini acreditați la Chișinău.

Formulând aceste considerații, în termeni de  corectitudine și bunăvoință, exprimăm convingerea că nu am adus niciun fel de atingere bunelor relații strategice de parteneriat dintre Republica Moldova și SUA sau dintre România și SUA. Sperăm de asemenea că reacția noastră firească față de declarația dumneavoastră publică va fi înțeleasă corect.

Vă rugăm, Excelență, să primiți asigurarea cuvenitului respect.

Vlad Cubreacov,

Președinte al Asociației ”Răsăritul Românesc” din Republica Moldova”, se arată în scrisoarea deschisă.

PLATFORMA UNIONISTA ACTIUNEA 2012 SI SCRISOAREA DESCHISA ADRESATA SECRETARULUI DE STAT AL USA JOHN KERRY,LEGATA DE DECLARATIILE IRESPONSABILE FACUTE DE AMBASADORUL AMERICAN IN REPUBLICA MOLDOVA JAMES PETTIT DEVENIT PERSONA NON GRATA!

30 aug.

Image result for KERRY,IOHANNIS POZE

 

Platforma Unionistă Acțiunea 2012 a lansat o scrisoare deschisă adresată secretarului de stat al SUA John Kerry, legată de declarațiile făcute de ambasadorul american în Republica Moldova, James Pettit. De asemenea, în Piața Universității din București se face colectă de carte de istorie pentru ambasadorul american (detalii aici). Scrisoarea deschisă o puteți citi mai jos și, dacă sunteți de acord cu ea, o puteți semna la secțiunea ”comentarii”.


29 august 2016, București / 2016, August 29, Bucharest

Scrisoare deschisă

Către Secretarul de Stat al Statelor Unite ale Americii,

Excelența Sa, Domnul John Kerry

 

Excelență,

Interviul colegului Dvs., Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Excelența Sa, Domnul James Pettit, acordat postului public de televiziune de la Chișinău în data de 28 August 2016, în care s-a pronunțat pe o temă foarte sensibilă pentru cetăţenii celor două state românești, ReUnirea Republicii Moldova cu România, a declanșat o stare de profundă îngrijorare faţă de politica SUA ca partener strategic al României.

Afirmațiile Domnului Ambasador James Pettit perpetuează o serie de întreagă de mistificări datând din perioada dictaturii lui Iosif Stalin şi  ar putea fi interpretate de mulţi ca o ofensă față de poporul român: “Consider că este foarte important şi aceasta desigur este politica noastră, cred că şi politica de aici, ca Moldova să rămână un stat suveran şi independent în interiorul unor graniţe sigure. Unirea cu România, de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau orice alt motiv, nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici, în Moldova. … Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie şi propriile provocări“.

Vă rugăm să luaţi notă de faptul că şi să aduceți la cunoștința Preşedintelui SUA ca şi poporului american că populația majoritară din Republica Moldova este românească (73%), are aceeași origine, aceeași istorie, aceeași cultură și aceeași limbă ca populația românească din România. Este regretabil că un diplomat de rang înalt al SUA acreditat într-unul din cele două state românești nu cunoaște istoria românilor din România și din Republica Moldova. Altfel ar fi trebuit să ştie că nu din cauza exerciţiului propriei voinţe, ci din cauza intervențiilor repetate ale Marilor Puteri în ultimele două secole, românii trăiesc în două state: România și Republica Moldova.

Astfel:

  1. 1812 – În urma războiului dintre 1806 şi 1812 dintre Rusia și Imperiul Otoman partea estică a Principatului autonom al Moldovei, situată între râurile Prut și Nistru, a fost dată Rusiei de către Turcia. Noua provincie astfel creată primeşte numele de Basarabia, iar după anul 1821 guvernul ţarist introduce măsuri de interzicere a limbii şi culturii române.
  2. 1856 – Ca urmare a înfrângerii Rusiei în Războiul Crimeii (1853-1856), partea de sud a Basarabiei este retrocedată Principatului Moldovei.
  3. 1859 – Prin Unirea Principatelor Moldovei şi Valahiei se formează statul numit din 1866 România. Partea de sud a Republicii Moldova din zilele noastre a făcut parte din România încă de la fondarea sa.
  4. 1878 – Ca preţ al retragerii trupelor ruse după războiul ruso-româno-turc (1877-1878), al recunoaşterii independenţei şi a drepturilor României în Dobrogea, Rusia obligă România să cedeze teritoriul său de la est de Prut, care este reataşat provinciei Basarabia.
  5. 1905 – Ca urmare a primei revoluţii din Rusia, cultura română este din nou permisă în Basarabia şi se constituie o mişcare de emancipare naţională.
  6. 1918 – În contextul revoluţiei ruse din 1917 şi a afirmării principiului dreptului naționalităților, promovat de președintele SUA Woodrow Wilson, Basarabia se declară independentă şi apoi se reuneşte cu România, prin votul democratic al parlamentului.
  7. 1924 – Pentru a pregăti viitoarea expansiune în estul României, Uniunea Sovietică organizează o aşa-zisă republică autonomă moldovenească pe malul estic al Nistrului.
  8. 1939 – Prin Tratatul Ribentropp-Molotov, Germania lui Hitler și Uniunea Sovietică a lui Stalin au convenit împărțirea Europei de Est: statele baltice, Polonia de Est și o parte a României (Basarabia) au fost recunoscute de Hitler ca zone  de expansiune pentru URSS. Basarabia, alături de alte două regiuni din estul României, a fost anexată cu forța de Uniunea Sovietică în 28 Iunie 1940, în contextul celui de-al doilea război mondial. La 2 august 1940, în timp ce o parte din teritoriile româneşti sunt alipite Ucrainei Sovietice, pe  baza structurilor republicii autonome moldoveneşti este proclamată Republica Sovieitcă Socialistă Moldovenească, care include o parte din teritoriul acesteia şi cea mai mare parte a Basarabiei istorice.
  9. 1945 – Deși Basarabia a fost anexată de URSS prin forță pe baza tratatului Ribbentrop-Molotov şi în pofida participării României la războiul împotriva Germaniei naziste în perioada august 1944-mai 1945, în contextul alianței dintre SUA, Regatul Unit, Franța și Uniunea Sovietică, aceste mari puteri au decis ca Basarabia să rămână URSS, în dauna României, fapt consimţit prin Tratatul de pace de la Paris din 1947.
  10. 1989 – În contextul reformelor din URSS şi sub presiunea maselor populare, RSS Moldovenească revine la scrierea limbii române cu grafie latină, limba română este declarată oficială, iar teza stalinistă a unei limbi „moldoveneşti” separate, o mistificare evidentă, este denunţată ca atare. Era corolarul unor mişcări de rezistenţă şi emancipare care începuseră încă de la finele anilor 1940. În 1990, RSS Moldovenească îşi schimbă numele în Republica Moldova.
  11. 1991 – Ca urmare a destrămării Uniunii Sovietice Republica Moldova devine independentă, însă cu obiectivul declarat o dată cu independenţa de ReUnire cu România. Aceasta este blocată de către Rusia prin susţinerea unor mişcări separatiste, culminând cu războiul de pe Nistru din 1992, în care trupele ruse, aflate şi în prezent fără acordul Republicii Moldova în oraşul Tiraspol, intervin în mod direct.
  12. 2009 – În timpul revoluţiei Twitter din aprilie 2009 tinerii revoltaţi împotriva regimului comunist al preşedintelui Vladimir Voronin cer din nou ReUnirea Republicii Moldova cu România.
  13. 2016, august 28 – Ambasadorul Statelor Unite ale Americii, partenerul strategic al României, la Chişinău afirmă public că Moldova (care este constituită din teritorii care aparţin azi României, Republicii Moldova şi Ucrainei!) are propria sa istorie separată – exact ca în materialele de propagandă sovietică şi rusă – și nu agrează potenţiala ReUnire cu România.

Aşa cum se poate vedea mai sus, soarta românilor din Basarabia și apoi Republica Moldova a fost decisă arbitrar de Marile Puteri în 1812, 1878, 1939, 1945, 1991-1992 și  (deşi sperăm să nu fie cazul) 2016. Atunci când românii moldoveni înşişi şi-au putut decide soarta, ca în 1859 şi 1918, aceasta a fost în favoarea unificării cu ceilalţi români şi nu a statalităţii separate.

În condițiile în care din ce în ce mai mulți cetăţeni ai ambelor state doresc Unirea Republicii Moldova cu România, declarația ambasadorului James Pettit are efecte politice și strategice incomensurabile. Cele mai recente sondaje de opinie efectuate în România indică faptul că 2 din 3 români își doresc ReUnirea. De asemenea, în Republica Moldova există o apetență spre Unificare de aproximativ 28%, iar procentul se dublează atunci când oamenii înțeleg efectele benefice ale acestui act. Unirea României cu Republica Moldova înseamnă reunificarea a două părți ale aceluiași popor, cu respectarea dreptului internațional și bazat pe voința democratică a celor două societăți.

Noi, românii, am înțeles din declarația ambasadorului SUA la Chișinău, dacă aceasta reprezintă cu adevărat poziţia Departamentului de Stat şi Administraţiei Prezidenţiale a Statelor Unite, că:

  1. SUA nu agreează proiectul ReUnirii Republicii Moldova cu România într-un singur stat, ceea ce poate fi interpretat ca o interdicție.
  2. SUA nu respectă sentimentele naționale ale românilor, deși România este aliatul și partenerul strategic al SUA, ceea ce poate pune la îndoială sinceritatea SUA în parteneriatul strategic cu România.
  3. SUA susțin propaganda sovietică şi rusă pentru crearea unei identități artificiale a românilor din Republica Moldova, prin negarea românismului populației din Republica Moldova și clamarea artificială a unui ”popor moldovenesc” cu o altă istorie decât a românilor și cu o altă limbă, ”limba moldovenească”.
  4. SUA au decis împărțirea Republicii Moldova prin recunoașterea unui statut special al regiunii transnistrene.
  5. SUA desconsideră interesele naționale ale României şi Republicii Moldova în favoarea Rusiei.

Afirmațiile Domnului Ambasador James Pettit vor afecta imaginea SUA în România și în Republica Moldova, vor influența percepția publică despre sinceritatea parteneriatului strategic dintre SUA și România și vor declanșa o propagandă antiamericană în România. Românii nutresc o simpatie, o prietenie şi chiar o admiraţie sinceră faţă de Statele Unite şi poporul american.

Rugăm Excelența Voastră, în calitate de Secretar de Stat al SUA, să prezentați public sau să mandataţi pe Excelenţa Sa, Domnul Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite în România, să prezinte poziția SUA în:

  1. problema Unirii românilor din Republica Moldova și România într-un singur stat.
  2. problema identității de neam, de istorie, de cultură și de limbă a populației românești din România și din Republica Moldova.
  3. problema propagandei sovietice şi ruse despre ”poporul moldovenesc” și ”limba moldovenească”.
  4. problema anulării integrale a efectelor Tratatului Ribentropp-Molotov.
  5. problema regiunii transnistrene și a statutului său politic și administrativ.

Din propoziția Domnului Ambasador James Pettit ”aceasta desigur este politica noastră” înțelegem că aserțiunile Excelenței Sale sunt conforme cu politica SUA în regiune.

Vă aducem aminte că la începutul perioadei comuniste românii doreau să vină americanii ca să îi scape de sovietici și de comuniști. SUA au venit în România abia după 50 de ani, a devenit principalul aliat al României și a câștigat încrederea poporului român.

Sperăm că prețul acestui parteneriat strategic dintre SUA și România nu este părăsirea Republicii Moldova în sfera de influență a Rusiei și nici interdicția ReUnirii românilor într-un singur stat. Este un preț prea mare, pe care noi, ROMÂNII, nu vrem să îl plătim!

Noi, ROMÂNII, vă rugăm să exprimați public poziția SUA față de aceste probleme și să clarificați dacă SUA susține afirmațiile ambasadorului său la Chișinău, Excelența Sa, Domnului James Pettit.

Platforma Unionistă Acțiunea 2012 / Unionist Platform Action 2012; Marius Diaconescu, Universitatea din București / Marius Diaconescu, Bucharest University, Asociaţia România Vie / Romania Alive Society


For  English Version of this Opened Letter, click here


Citește și:

Cine este James Pettit, ambasadorul american la Chișinău care a îngropat Unirea Basarabiei cu România în 28 August 2016?


IMPORTANT: Dacă ești și de acord cu scrisoarea de mai sus, SEMNEAZ-O ȘI TU, cu nume și prenume sau în numele unei organizații pe care o reprezinți, mai jos, la secțiunea ”comentarii”.

ROMANI TREZITI-VA:”MOLDOVA NU ESTE ROMANIA”.CINE ESTE EVREUL-KHAZAR,JAMES PETTIT,AMBASADORUL USA LA CHISINAU,CARE A INGROPAT UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA IN 28 AUGUST 2016!

30 aug.

 

James Pettit, ambasadorul SUA la Chișinău, cu ocazia aniversării declarării independenței Republicii Moldova, a făcut o serie de declarații care au reușit să stârnească numeroase controverse.

“Moldova nu este România”

“Moldova îşi are propria ei istorie”

“Alăturarea de România nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune în Republica Moldova”

“Este important ca moldovenii să se recunoască a fi moldoveni, o naţiune aparte”!

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Chișinău, James Pettit, a făcut o declarație scandaloasă, în care a precizat că „Moldova nu este România”.

Diplomatul american a vorbit despre suveranitatea și independența Republicii Moldova, încurajând poporul din Basarabia să urmeze calea europeană, transmite hotnews.ro.

„Alaturarea Romaniei de exemplu, ca o cale de a intra in UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practica si nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici in Moldova”, a afirmat James Pettit.

Dimplomatul a indemnat, insa, tara sa urmeze in continuare o cale europeana: „Moldova nu este Romania, Moldova isi are propria sa istorie si propriile sale provocari, printre care este faptul ca Moldova este o tara multietnica cu oameni care vorbesc limbi diferite si desigur, mai este si problema transnistreana, care nici macar nu este sub controlul Guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, dar un statut special in cadrul Republicii Moldova”.

Potrivit romaniacurata.ro, consecințele acestei declarații ale ambasadorului american sunt apocaliptice:

  1. Este îngropat proiectul Unirii Basarabiei cu România, deoarece aceste declarații vor fi percepute ca decizie fermă a SUA împotriva Unirii Republicii Moldova cu România!
  2. Politicienii români, oricum lași în privința Unirii, vor avea un argument puternic împotriva unioniștilor: americanii nu acceptă Unirea, deci ea nu se poate face!
  3. Moldovenii antiunioniști vor susține că SUA nu acceptă Unirea și sunt de acord caMoldova să fie în sfera de influență a Rusiei!
  4. Moldova va fi tratată ca un stat tampon între NATO și Rusia!
  5. Se va declanșa o propagandă antiamericană în România din cauza acestei declarații iresponsabile!

Ce ascunde trecutul lui James Pettit, ambasadorul SUA la Chișinău?

În 1978 a absolvit Universitatea de Stat din Iowa, cu specializare în Studii internaționale și în limba rusă.

Între 1983 și 1986 a fost funcționar la ambasada SUA de la Moscova, unde a ocupat poziția de ”general services officer” și ”political officer”.

Între 1992 și 1994 a revenit la ambasada SUA din Moscova pe poziția de consul general adjunct.

Între 1995 și 1997 a fost directorul Centrului din Washington al Programului pentru refugiații sovietici.

Între 2003 și 2007 a revenit la Moscova, în calitate de consul general al ambasadei SUA.

Între 2007 și 2009 a fost adjunctul misiunii americane în Ucraina, la Kiev.

În 22 Mai 2014 a fost numit ambasador al SUA în Republica Moldova de către președintele american, prezentându-și scrisorile de acreditare la Președintele Republicii Moldova în 30 Inauarie 2015.

Astfel, potrivit celor mai sus menționate, James Pettit este diplomat cu experiență în Rusia încă din perioda sovietică, cu relații puternice în mediul politic și de afaceri rus.

Mai mult, în Raportul pentru Senatul american, care l-a validat în misiunea din Moldova, este apreciată experiența sa în Rusia încă din perioada sovietică, cunoașterea problemelor din regiune și aptitudinile sale de limbă rusă: ”With three previous tours in Moscow, and as Deputy Chief of Mission in Kyiv, Mr. Pettit has served a third of his career in the former Soviet Union, gaining high respect for his depth of regional knowledge, experience and outstanding Russian language skills. Known as a superior leader and expert manager with a strong background in the interagency process, he will bring key skills to the task of furthering bilateral relations with the Government of Moldova, a key U.S. partner in Eastern Europe.”

MINISTRUL SLOVAC DE EXTERNE MIROSLAV LAJCAK, DEVINE MINISTRUL DE EXTERNE IN LOCUL CEAUSISTULUI BASIST COMANESCU SI SOLICITA CA ROMANIA SA FIE PRIMITA IN SPATIUL SCHENGEN!

30 aug.

Ministrul de Externe slovac Miroslav Lajcak a declarat marţi, la Bucureşti, că România a îndeplinit criteriile de aderare la spaţiul Schengen şi că nu există nicio justificare pentru amânarea procesului, subliniind că ţara noastră protejează graniţele UE cu profesionalism, transmite MEDIAFAX.

„Vreau să reiterez suportul puternic al Slovaciei pentru apartenenţa României la Schengen. Am fost primii care am ratificat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană şi facem lobby puternic pentru aderarea la Schengen pentru ca aţi îndeplinit criteriile şi nu este nicio justificare pentru amânarea acestui proces”, a spus ministrul afacerilor externe şi europene al Slovaciei, Miroslav Lajcak, la o conferinţă de presă la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.

Ministrul slovac a mai spus că România protejează graniţele europene în „aceste timpuri dificile” cu profesionalism. Miroslav Lajcak, un diplomat cu o carieră impresionantă având în vedere ţăara pe care o reprezintă, este propunerea Slovaciei pentru funcţia de secretar general ONU. Premierul slovac a facut recent lobby în discuţiile cu Vladimir Putin de la Bratislava pentru ca Rusia să susţină candidatura lui Lajcak. Cu Slovacia deţinând preşedinţia rotativă a UE şi având posibilitatea de a stabili agenda reuniunilor Consiliului UE, susţinerea lui Lajcak pentru România se poate dovedi importantă, iar în schimb Bucureştiul ar putea susţine candidatura sa.

La rândul său, ministrul Lazăr Comănescu a mulţumit omologului său pentru sprijinul permanent al Slovaciei pentru aderarea României la spaţiul Schengen şi a spus că speră ca partenerii europeni să înţeleagă că aderarea înseamnă valoarea adăugată.

„Sper ca în sfârşit partenerii noştri din Uniunea Europeană, toţi partenerii noştri din Uniunea Europeană să înţeleagă că aderarea României la spaţiul Schengen ar fi un set, o valoare adăugată pentru capacitatea UE de a face faţă provocărilor în materie de securitate, fie că vorbim de cea intrenă sau din afară”, a spus Comănescu.

OMUL DE AFACERI DORIN IACOB,MANA DREAPTA A LUI TRAIAN BASESCU IN PD,FOST SECRETAR EXECUTIV RETINUT IN REGATUL UNIT AL MARII BRITANII PENTRU HARTUIRE SEXUALA,DOAR DOUA ORE!

30 aug.

Fost secretar executiv al Partidului Democrat (PD), omul de afaceri Dorin Iacob, a fost arestat pe teritoriul Marii Britanii la data de 27 august, fiind acuzat că a hărţuit sexual o femeie în timpul unei şedinţe de masaj la un hotel din Manchester, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

Fapta de hărţuire sexuală s-ar fi petrecut pe 26 august la hotelul Mercure Norton Grange Hotel and Spa, din Manchester, unde omul de afaceri era cazat alături de soţie şi de fiică, au precizat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

TTIP INGROPAT DE GERMANIA SI FRANTA!

30 aug.

Guvernul francez a anunţat că va cere Comisiei Europene încetarea negocierilor asupra proiectului de Tratat de liber-schimb transatlantic (TTIP) la două zile după ce vice-cancelarul german, Sigmar Gabriel, a spus că respectivele negocieri “au eşuat”, pentru că „noi, europenii, nu trebuie să cedăm în faţă exigenţelor americane”. TTIP este o propunere a unui acord de liber schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Amercii ce poate duce la liberalizarea a o treime din comerţul mondial, fapt ce ar crea milioane de locuri de muncă. Susţinătorii afirmă că acordul ar duce la o creştere economică multilaterală, în timp ce criticii spun că ar creşte puterea corporativă şi ar face să fie mai dificil pentru guverne de a reglementa pieţele de utilitate publică. SUA şi Uniunea Europeană negociază Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii de trei ani şi ambele părţi se aşteptau să ajungă la o concluzie în 2016, dar între parteneri există divergenţe în mai multe domenii, inclusiv agricultura. Prima rundă de negocieri a avut loc în iulie 2013, având ca scop înlăturarea obstacolelor comerciale dintre cele două pieţe prin reducerea barierelor tarifare şi non-tarifare, respectiv uniformizarea reglementărilor de natură tehnică şi standardelor dintr-o gamă largă de sectoare economice.

„Franţa nu mai acordă sprijin politic acestor negocieri şi cere încetarea lor”, a declarat ministrul francez pentru Comerţul Exterior, Matthias Fekl, la postul de radio RMC, citat de „Les Echos”. Acesta a justificat decizia Franţei prin faptul că negocierile respective, purtate din partea UE de Comisia Europeană în numele statelor membre ale Uniunii, „suferă de un dezechilibru în favoarea părţii americane”. „Americanii nu ne oferă nimic sau doar nişte firimituri… ceea ce nu este normal în negocierile dintre aliaţi”, a spus Fekl, adăugând că „relaţiile actuale nu sunt la înălţime între Europa şi SUA”. „Trebuie oprite clar şi definitiv” şi reluate mai târziu, „pe baze bune”. Această poziţie a Franţei va fi exprimată cu prilejul unei întâlniri a miniştrilor Comerţului Exterior ce se va ţine luna această la Bratislava, capitală ţării ce deţine preşedinţia semestrială a Consiliului European.

Duminică, ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, social-democrat, a declarat că „negocierile cu SUA au eşuat de facto, chiar dacă nimeni nu vrea să admită acest lucru”. Potrivit lui Gabriel, care este şi vice-cancelar, după cele 14 runde de discuţii pe tema TTIP, cele două părţi nu au reuşit să cadă de acord asupra unui singur subiect din cele 27 de capitole care sunt discutate.

În replică, Bruxelles-ul insistă că negocierile pe tema acordului TTIP progresează. „Comisia Europeană face progrese constante în negocierile care se derulează în prezent cu privire la TTIP. Chiar dacă discuţiile comerciale au nevoie de timp, procesul continuă. Ultima rundă de negocieri a avut loc la mijlocul lunii iulie la Bruxelles”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas. Negociatorul şef al Uniunii Europene pentru discuţiile cu SUA privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii, Ignacio Garcia Bercero, a contrazis luni afirmaţiile ministrului german al Economiei. Întrebat dacă afirmaţiile făcute de Sigmar Gabriel sunt adevărate, Ignacio Garcia Bercero a răspuns: “Nu. Amintiţi-vă de ceea ce spunea Mark Twain”. Una din expresiile atribuite faimosului scriitor american este “zvonul despre moartea mea este exagerat”.

La cea de-a 14-a întâlnire ce a avut loc în luna iulie, la Bruxelles, pe masa tratativelor s-au aflat nouă documente conţinând propunerile europene. La începutul lunii octombrie va avea loc cea de a 15-a sesiune de negocieri americano-europene, în Statele Unite, pentru continuarea discuţiilor. Însă, au apărut probleme legate de agenda electorală a Franţei şi a Statelor Unite, ceea ce poate determina întârzieri, dar şi complicaţii legate de personalităţile ce vor ajunge la preşedinţie. Partidele de stânga din Europa (ministrul Gabriel din Germania este social-democrat) se arată inflexibile în privinţa condiţiilor incluse într-un acord de liber-schimb transatlantic. „Propunerile vice-cancelarului se aseamănă perfect cu declaraţiile mele de până acum… Ştim însă că există o dezbatere foarte dură în cadrul marii coaliţii germane şi că dna Cancelar (Angela Merkel, n.r.) se situează pe o altă poziţie decât cea a noastră”, a spus ministrul Fekl pentru „Le Monde”. Preşedintele Hollande şi premierul Valls şi-au exprimat în ultimele săptămâni opoziţia faţă de stadiul actual al negocierilor TTIP. Pentru majoritatea specialiştilor europeni în dosarul TTIP, relevă analiştii economici de „Les Echos”, este deja sigur faptul că o încheiere a acordului TTIP până la sfârşitul acestui an „este mai mult decât compromisă”.

DW: Adio, TTIP. Dar care ar fi alternative?

“O largă alianţă îndeamnă germanii să protesteze faţă de Parteneriatul Transatlantic de Liber Schimb TTIP (UE-SUA), dar şi faţă de acordul CETA (UE-Canada), în cadrul unei demonstraţii de amploare ce ar urma să fie organizată pe 17 septembrie la Berlin. La manifestare vor fi reprezentate numeroase ONG-uri, Biserica şi asociaţii sociale. Ba chiar şi partidul Alternativa pentru Germania (AfD) îşi manifestă intenţia de a li se alătura. Cu toate acestea, organizatorii demonstraţiei s-ar putea scuti de efort, iar oamenii ar putea rămâne la casele lor. Căci TTIP nu va deveni realitate. Cel puţin nu în viitorul apropiat.

Sigmar Gabriel este primul membru al cabinetului Merkel care a rostit “acest adevăr”, susţine DW, iar această declaraţie poate fi atribuit formaţiunii sale politice. “Căci Gabriel este şeful social-democraţilor şi mai ales aripa stânga a partidului se inflamează când vine vorba de TTIP şi CETA. Ministrul Economiei, care tocmai şi-a anunţat dorinţa de implementare a acordului deja negociat cu Canada, vrea să puncteze în faţa tovarăşilor de partid şi să le aşeze TTIP în bătaia puştii. Pură retorică de campanie electorală. Căci Gabriel vrea să-şi salveze pielea”, scrie Deutsche Welle. “Sigmar Gabriel pretinde că ar fi ministrul care luptă pentru locuri de muncă în Germania. Cu acest fals argument a sfidat orice rezerve antitrust şi a permis fuziunea lanţurilor comerciale Edeka/Kaisers-Tengelmann – decizie analizată, între timp, de către judecătorii celei mai înalte instanţe din Germania. Iar acum, ca ministru al Economiei într-una dintre cele mai importante ţări exportatoare ale lumii, să îngropi acordul cu unul dintre cei mai importanţi parteneri de afaceri, locurile de muncă se pare că nu mai sunt aşa de importante. Păi nu-i o ipocrizie?”, se mai spune în comentariul DW.

“SUA sunt în campanie electorală. Donald Trump este un adversar declarat al acordului şi nici Hillary Clinton nu s-a remarcat până acum cu cine ştie ce declaraţii pro TTIP. Dimpotrivă. Chiar şi dacă ar fi pentru parteneriatul cu europenii, Clinton ar trebui să ţină seama de reacţia multor susţinători ai rivalului său din partid, democratul Bernie Sanders.

Iar în acest punct ajungem, de fapt, la nucleul problemei. Mulţi americani, simpatizanţi ai lui Sanders, dar mai ales susţinătorii lui Trump, se consideră victime ale globalizării. În realitate, nici demonstranţii din Germania nu sunt contra Parteneriatului în sine, ci vor o formă de globalizare mai echitabilă. Căci, în actuala împrejurare, globalizarea a dus numai la câştigători şi perdanţi. Şi în multe ţări occidentale învinşii au fost lăsaţi să se descurce singuri. Lucrul acesta dă apă la moară populiştilor şi, pe de altă parte, duce la o creştere a protecţionismului. Iar producţia se va reîntoarce în ţările industrializate, unde dezvoltarea tehnologică permite, între timp, în anumite sectoare, producţie la preţuri mai mici chiar şi comparativ cu ţările cu un nivel de salarizare extrem de scăzut. Linii robotizate. De exemplu, producătorul de articole sportive Adidas nu-şi mai finisează încălţămintea în Vietnam, ci într-o fabrică din Germania, cu ajutorul roboţilor”, se arată în comentariul DW. Ce ar însemna lucrul acesta pentru ţările aflate în curs de dezvoltare şi pentru economiile emergente? Dar pentru marile ţări exportatoare ca Germania? “Hillary Clinton este cea care şi-a întrebat auditoriul de ce trebuie ca aparatura de înaltă precizie să fie de producţie germană, câtă vreme America are cei mai buni muncitori din lume.

TTIP a murit! Adversarii preconizatului parteneriat pot sărbători. Dar care ar fi alternativa? Pentru Europa cea aflată oricum în criză, un blocaj al pieţei ar fi cea mai proastă variantă posibilă”, este concluzia editorialului DW.

Scurt istoric

Barierele economice dintre UE şi SUA sunt deja relativ scăzute, nu numai datorită participării în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), dar şi datorită unor acţiuni mai recente, cum ar fi acordul UE-SUA Open-Skies şi eforturile depuse de Consiliul Economic Transatlantic. Bruxelles-ul susţine că realizarea unui acord comercial transatlantic ar putea duce la creşterea comerţului dintre ţările respective cu până la 50%. Însă relaţiile economice sunt uneori tensionate, existând dispute comerciale frecvente între cele două economii, multe dintre acestea aduse în faţa Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Anumite versiuni de zone de schimb liber transatlantice au deja fost propuse în anii 1990 şi mai târziu în anul 2006 de către cancelarul german Angela Merkel, în urma neînţelegerilor de la seria de discuţii Doha legate de comerţul mondial. Dar protecţionismul prezent de ambele părţi ar putea constitui un obstacol în calea unui acord ulterior. Acesta a fost propus pentru prima dată în 1990 când, la scurt timp după încheierea Războiului Rece, Comunitatea Europeană (12 ţări) şi SUA au semnat o „Declaraţie transatlantică.” Aceasta a solicitat menţinerea în continuare a NATO, precum şi pentru a summit-urile anuale, reuniunilor bianuale a miniştrilor de stat, precum şi întâlnirile frecvente între personalităţi politice şi funcţionari de rang înalt.
Având în vedere că nivelul taxelor vamale între Statele Unite şi UE sunt deja scăzute, Centrul Regatului Unit pentru Politica de cercetare economică estimează că 80% din potenţialele câştiguri economice din acordul TTIP depind de reducerea normelor duplicate dintre UE şi SUA pe diferite domenii, de la siguranţa alimentară la piese auto.

O evaluare economică realizată în martie 2013 de către European Centre for Economic Policy Research estimează că un astfel de acord global ar duce la creşterea anuală a PIB-ului cu 68-119 miliarde de euro în UE până în 2027 şi o creştere anuală a PIB de 50-95 miliarde de euro în SUA, pe acelaşi interval de timp. De asemenea, raportul estimează că o variantă redusă a acordului concentrată numai asupra tarifelor vamale ar genera o creştere anuală a PIB-ului în UE de 24 de miliarde de euro până în 2027 şi o creştere anuală de 9 miliarde de euro în SUA. În cazul în care aceste venituri sunt împărţite în mod egal între persoanele afectate de TTIP, „venitul anual suplimentar pentru o familie de patru persoane” s-ar majora cu „545 de euro în UE” respectiv „655 de euro în SUA”.

Unele propuneri pentru o zonă de liber schimb transatlantic îi poate include de partea americană pe membrii din Acordul Nord-American de Comerţ Liber (Canada şi Mexic) şi de partea europeană, pe cei din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein). Mexicul are deja un acord de liber schimb cu EFTA şi UE, în timp ce Canada are unul cu EFTA şi negociază unul cu UE. Aceste acorduri ar putea fi puse în practică de un acord UE-SUA, mărind potenţialurile zonei de liber schimb.

Direcţiile comerţului

Bunuri

Servicii

Investiţii

Total

UE spre SUA

€260 miliarde €139.0 miliarde €112.6 miliarde €511.6 miliarde

SUA spre UE

€127.9 miliarde €180 miliarde €144.5 miliarde €452.4 miliarde

Ce înseamnă TIPP pentru România

Comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmström, a spus în 2015, într-o conferinţă, despre poziţia României cu privire la TTIP că 130 de oraşe şi localităţi din România exportă deja în SUA, iar peste 60% din exportatorii români peste ocean sunt IMM-uri, şi că parteneriatul Transatlantic ar ajuta toate aceste firme prin reducerea taxelor şi tarifelor de acces pe piaţa americană. „Multe companii româneşti exportă indirect în SUA, prin alte ţări. Produse româneşti, piese sau componente, ajung în alte ţări europene de unde pleacă apoi mai departe în SUA. Ar beneficia de pe urma TTIP”, a declarat Malmström.

Oficialul european a dat exemplu companii româneşti care exportă deja în SUA şi suferă de pe urma taxelor vamale, de la care mulţi dintre concurenţii lor sunt exceptaţi şi au astfel avantajul unor preţuri mai competitive. De asemenea, comisarul european a spus că există companii româneşti care vor să exporte în SUA, dar sunt descurajate de taxele vamale prohibitive, obstacol care ar putea să dispară prin TTIP.
„Antibiotice Iaşi este un lider global pentru muai multe medicamente cheie. Deja exportă în SUA şi în alte părţi ale lumii. TTIP poate ajuta pentru că, pentru a garanta cele mai ridicate standarde de siguranţă şi calitate, compania trebuie să urmeze un set de practici de producţie. Sunt aceleaşi în Europa şi SUA, dar inspectorii din SUA şi cei din UE nu îşi recunosc reciproc munca, deci compania trebuie să fie inspectată de două ori în acelaşi fel, pe aceleaşi standarde, ceea ce nu creşte siguranţa dar dublează costurile. TTIP ar elimina astfel de suprapuneri”, a mai spus Cecilia Malmström.

Un sondaj amplu realizat în rândul companiilor şi IMM-urilor din ţară a relevant care sunt interesele firmelor din România în acordul TTIP. Acestea vizează, conform Economica.net:

– Eliminarea tarifelor la exporturile de încălţăminte în SUA, care pot ajunge până la 37,5% în funcţie de tipul de produs;

– Eliminarea tarifelor la exporturile de produse ceramice în SUA, sector afectat puternic de concurenţa cu producătorii asiatici din cauza tarifelor mari, prohibitive, presupuse de accesul pe piaţa americană – între 8,5% şi 28%;

– Industria de software, engineering şi alţi prestatori de servicii din România doresc eliminarea vizelor pe termen scurt pentru lucrătorii detaşaţi în interes de serviciu;

– România consideră că are şanse să găzduiască centre de date pe teritoriul său, având în vedere anvergura industriei IT locale. Astfel, negociatorii români la TTIP vor încerca să obţină eliminarea eventualelor obligaţii de localizare a datelor la nivel naţional în alte state, măsuri care ar limita şansele de creştere a sectorului IT din România;

– Industria auto din România, de departe cel mai mare exportator, vrea ca standardele şi reglementările să fie omogenizate sau recunoscute reciproc între SUA şi UE, pentru a facilita accesul producătorilor de piese şi accesorii auto (dispozitive de iluminare, geamuri, ştergătoare de parbriz, pneuri, baterii, centuri de securitate, oglinzi retrovizoare etc.) pe piaţa americană;

– Industriile energo-intensive româneşti, în particular industria chimică, au probleme în a concura pe piaţa SUA din cauza energiei foarte ieftine de care beneficiază companiile americane din domeniu. Astfel, România vrea liberalizarea deplină a comerţului cu energie, în special cu gaz lichefiat (LNG), ceea ce ar duce şi la reechilibrarea preţurilor pe cele două maluri ale Atlanticului.

SRI SI PROPAGANDA PENTRU ENTITATI TERORISTE DIN ROMANIA!

30 aug.

Curtea de Apel București a dispus marți declararea ca persoană indezirabilă pentru România a cetățeanului pakistanez Shahzad Ahmed pentru o perioadă de 10 ani, după ce SRI a descoperit că acesta a efectuat propagandă în mediul virtual în favoarea mai multor entități teroriste.

Potrivit unui comunicat al Serviciului Român de Informații, Shahzad Ahmed, aflat în România în calitate de solicitant al dreptului de ședere în baza căsătoriei cu un cetățean român, a intrat în atenția SRI începând cu finele anului 2015, când a pătruns ilegal în țara noastră.

„În urma măsurilor informativ-operative derulate, s-a stabilit că respectivul a derulat activități care, potrivit cadrului legal în domeniul antiterorism, constituie riscuri și amenințări la adresa securității naționale. Concret, străinul s-a remarcat prin activități de propagandă în mediul virtual, în favoarea mai multor entități teroriste active în zona de origine, susținând supremația islamului extremist, incitând la jihadul global, fiind, totodată, preocupat de cunoașterea și însușirea modului de fabricare a unor dispozitive explozive improvizate și a componentelor acestora”, declară SRI.

La propunerea SRI, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a sesizat CAB, care a dispus măsura declarării ca indezirabil a lui Shahzad Ahmed, pentru implicarea în fapte care, potrivit art. 3 lit. „i” și „l” din Legea 51/1991 (republicată), constituie amenințări la adresa securității naționale.

Ca urmare a sentinței Curții de Apel București, străinul a fost luat în custodie publică cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne — Inspectoratul General pentru Imigrări, în vederea îndepărtării de pe teritoriul național.

SRI, în calitate de autoritate națională în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, are ca misiune prioritară prevenirea oricăror riscuri și amenințări pe profil antiterorist, cooperând în acest sens cu celelalte instituții din cadrul SNPCT, precum și cu partenerii externi.

Pentru completarea și verificarea informațiilor, monitorizarea și derularea de măsuri specifice asupra suspectului, SRI a cooperat cu Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul MAI.

Patru președinți, patru oameni de nimic

30 aug.

Blogul lui Buzatu

2016 08 29 Patru presedinti

Evident, afirmația ambasadorului Pettit (pe românește Micu) nu este o gafă diplomatică ci o poziționare a Statelor Unite în raport cu problemele teritoriale din zonă.

Dincolo de orice altceva, mie mi se pare un eșec de proporții cosmice a politicii externe românești, domeniu aflat între atribuțiile constituționale ale președintelui. Și cum ar fi putut fi altfel dacă aceste chestiuni au fost administrate zece ani de Ion Iliescu, un vasal al Moscovei, sau de Traian Băsescu, un individ mai preocupat de țâțele Elenei Udrea decât de țara pe care pretinde că a condus-o.

Pe Emil Constantinescu nu-l mai pun la socoteală.

În ce-l privește pe Iohannis, cred că nu înțelege despre ce-i vorba. Sau și mai grav, are o frustrare pricinuită de declarația de război a României de la 1916 împotriva Germaniei strămoșilor săi, aceeași Germanie în care-i locuiesc părinții și în care – nu mă îndoiesc ! – se va…

Vezi articolul original 91 de cuvinte mai mult

Cât mai avem până la un nou cutremur ?

30 aug.

Blogul lui Buzatu

2016 08 30 Pompieri

Seismul din Italia a avut un impact emoțional extrem de puternic: o localitate a fost aproape integral distrusă (Amatrice), cca. 280 de persoane sunt decedate, alte câteva sute rănite. Pierderile materiale sunt încă greu de evaluat. Seismul a avut 6,2 pe scara Richter și s-a petrecut într-o zonă cu activitate seismică cunoscută.

Dar cu 39 de ani în urmă (în martie 2017 se fac 40) și România a fost scena unui cutremur devastator. Foarte multe localități, în special din sudul țării, au fost grav afectate. S-au consemnat peste 1.500 de morți și peste 11.000 de răniți (majoritatea în București), iar magnitudinea sa a fost de 7,4 grade Richter.

Faptul că de la cutremur au trecut patru decenii ne face să credem că un astfel de eveniment nu se mai poate întâmpla. Și totuși, seismologii sunt de acord că în curbura Carpaților va avea loc un nou cutremur. Întrebarea nu este…

Vezi articolul original 196 de cuvinte mai mult

REACTIE CIUDATA A PSIHOPATULUI AUTIST SI SCHIZOID, ASPERGER(GENIUL RAULUI),KLAUS WERNER JOHANNIS,CARE A SFIDAT PE ROMANII DIN DIASPORA ITALIA DAR SI PE JURNALISTI!

30 aug.

 

Image result for iohannis asperger poze

 

Preşedintele Klaus Iohannis a avut o reacţie ciudată, luni, în momentul în care a fost întrebat dacă nu ar fi trebuit să meargă în Italia, pentru a fi alături de victimele din România ale cutremurului devastator de miercurea trecută.

După ce a semnat în cartea de condoleanţe deschisă la Ambasada Italiei de la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a răspuns câtorva întrebări ale jurnaliştilor.

Ultima dintre acestea a fost legată de faptul că există tot mai multe voci care spun că Iohannis ar fi trebuit să meargă în Italia, după seism, având în vedere numărul mare de români morţi, răniţi, dispăruţi sau afectaţi.

”Vă mulţumesc”, a răspuns preşedintele, după care a plecat.

 

Si cand era primar la Sibiu, in rarele situatii cand acorda audiente sibienilor, secretara acestuia atragea atentia celui ce intra la Iohannis in birou sa fie foarte concis, sa explice pe scurt si clar, si in niciun caz sa nu depaseasca 15 minute. Mai multi martori spun ca dupa aceste 15 minute, Iohannis devenea agitat, se enerva si nu mai putea discuta. Altii sustin ca avea un comportament de autist, de „savant”, ca in filmul Rain Man.

Ziua News a cerut parerea unui specialist in autism, care a studiat si discursurile, ca si confruntarile din campania electorala, precum si iesirile scandaloase ale presedintelui Iohannis. Nefiind vorba despre un control complet, expertul nostru a cerut protectia anonimatului, dar ne-a declarat urmatoarele: „La o prima vedere, Klaus Iohannis sufera de o forma destul de rara a autismului, este vorba despre Sindromul Asperger, cunoscut ca si Sindromul Geniilor Raului, care se dezvolta inca din copilarie si este unul care ii da pe copiii foarte inteligenti, dar retrasi. La Iohannis, simptoamele arata o forma de dezvoltare medie, dar oricum acestea exista. In forme avansate, avem de a face cu asa-zisii Savanti, persoane extrem de inteligente, care inmagazineaza cunostinte uriase, dar sunt extrem de interiorizati.”

Sindromul Asperger este o tulburare care face parte din spectrul autismului. Incidenta acestei boli este mai ridicata in cazul baietilor decat al fetelor. Printre denumirile clinice utilizate pentru sindromul Asperger se numara psihopatia autista si tulburarea schizoida a copilariei. Debutul bolii are loc in jurul varstei de 3 ani. Tulburarea presupune in mod special afectarea comunicarii sociale, imaginatiei sociale dar si a interactiunii sociale. Printre caracteristicile persoanelor afectate de aceasta sindromul Asperger se numara: izolarea sociala si comportamentul excentric, prezenta deficientelor in interactiunea sociala si in comunicarea non-verbala.

Copii si adultii afectati intampina probleme de relationare sociala si in mentinerea relatiilor pe termen lung, manifesta interes doar pentru anumite domenii si retin mecanic multe informatii despre domeniul care ii preocupa. Rolul acestor interese speciale, accentuate este: de a depasi anxietatea, a oferi placere si relaxare, de a-i ajuta sa inteleaga lumea fizica, de a crea o lume alternativa, de a crea un sentiment de identitate, de a facilita conversatia (chiar daca aceasta este unidirectionala) si de a consolida stima de sine.

Comparativ cu alte forme de tulburari din spectrul autismului, totusi, cei care sufera de sindromul Asperger nu au intarzieri semnificative de limbaj sau de dezvoltare cognitiva. Unii dintre acestia detin chiar un vocabular destul de bogat, de multe ori, care priveste un domeniu de interes. Din punct de vedere gramatical, modul in care comunica aceste persoane poate fi destul de atipic ca urmare a anomalilor de inflexiune si a repetitiilor verbale folosite.

Urmatoarele comportamente sunt asociate deseori cu sindromul Asperger (totusi, acestea variaza in intensitate de la un individ la altul):
– interactiuni sociale limitate sau inadecvate
– imposibilitatea de a intelege sarcasmul, metafora sau mesajele subtile
– sustinerea unui discurs repetitiv, a monologului si implicit relationare sociala unilaterala fara sa se inteleaga frazele si cuvintele complexe utilizate
– tendinta de a comunica mai degraba despre sine
– probleme de comunicare non-verbala insotite de abilitati verbale avansate
– prezenta unor posturi aparte
– lipsa de contact vizual sau privirea persistenta
– reactie exagerata la anumiti stimuli vizuali, olfactivi, tactili
– tendinta de a se concentra asupra detaliilor unei situatii si de a pierde imaginea de ansamblu
– absenta conversatiei reciproce
– obsesia pentru subiecte neobisnuite
– dependenta de o rutina si inflexibilitate in modificarea acesteia
– empatie scazuta
– dificultati in a asimila competente organizatorice
– conversatii unidirectionale
– vulnerabilitate la stres
– rigiditate si rezistenta la schimbare
– dificultati in intelegerea normelor sociale conventionale
– lipsa folosirii gesturilor sau greutate in interpretarea acestora
– prezenta miscarilor necoordonate si dezordonate, neindemanare si stangacie.

La maturitate, simptomele bolii se pot stabiliza, iar se va observa o mai buna intelegere a punctelor proprii forte si slabe. Ca adulti, multe dintre persoanele care sufera de sindrom Asperger pot avea legaturi puternice cu cativa prieteni, se vor casatori si ar putea avea copii. Cu toate acestea, dificultatea de a percepe subtilitatile relatiei pot fi suparatoare atat pentru parteneri cat si pentru copii. Totusi va exista posibilitatea invatarii abilitatilor sociale. Chiar daca creierul persoanelor cu tulburarea Asperger proceseaza informatiile si stimulii senzoriale diferit, totusi acestea pot avea multiple calitati care ii pot ajuta sa duca o viata independenta si chiar implinita. In cazul acestora atentia pentru detalii vizuale, onestitate, ingeniozitate, originalitate, vocabular bogat, etica, memoria logica ar putea fi utile in multe profesii. Important este sa nu intervina perfectiunea si obsesia pentru detalii.

DOCUMENTAR. 30 AUGUST 1940.SE IMPLINESC 76 DE ANI DE LA DIKTATUL DE LA VIENA,PRIN CARE NORDUL ARDEALULUI ERA CEDAT CU FORTA DE REGATUL ROMANIA UNGARIEI!

30 aug.

CANCELARUL GERMANIEI FEDERALE ANGELA MERKEL -STAZI ISI VARSA FURIA TARILE ESTICE ,PE ROMANIA ,PE SASUL KLAUS WERNER JOHANNIS:”ADIO SCHENGEN!”

30 aug.

Image result for MERKEL ,IOHANNIS POZE

 

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a denunţat lipsa de solidaritate a ţărilor central şi est-europene în criza imigraţiei, atrăgând replica Poloniei, care susţine că sistemul UE de distribuire a refugiaţilor reprezintă o încălcare a suveranităţii.

„Este inacceptabil ca unele state membre UE să nu accepte refugiaţi doar pentru că sunt musulmani. Fiecare trebuie să aibă propria contribuţie”, a declarat Angela Merkel într-un interviu acordat postului ARD.

Cancelarul Germaniei a subliniat că Uniunea Europeană reuşeşte să găsească soluţii, inclusiv în problema refugiaţilor. Konrad Szymanski, adjunct al ministrului de Externe din Polonia, a criticat declaraţiile cancelarului Germaniei. „Cred că această atitudine este dăunătoare pentru Europa şi deja atrage o opoziţie puternică”, susţine oficialul polonez, citat de site-ul agenţiei AP. În opinia lui, impunerea cotelor de distribuire a refugiaţilor la nivelul Uniunii Europene ar încălca suveranitatea statelor membre şi ar ameninţa integrarea europeană.
Merkel arată cu degetul către Est în momentul în care este încolțită de rivalii politici interni.

Vicecancelarul german Sigmar Gabriel, liderul celui mai important partid partener în coaliția Angelei Merkel, a criticat politica imigrației urmată de cancelar și a cerut impunerea unei limite pentru imigranții care intră în Germania. Sigmar Gabriel, liderul Partidului Social Democrat, a susținut că guvernul a ”subestimat provocarea” integrării a 1 milion de refugiati, cei care au sosit în 2015. Sigmar Gabriel a cerut limitarea numărului de imigranți care vin în Germania, pornind de la statisticile ce arată ritmul în care aceștia pot fi integrați. Este o măsură pe care Angela Merkel a respins-o mereu.

Este semnalul de început al campaniei pentru alegerile generale din 2017. Liderul social-democraților încearcă să profite de scăderea poularitatii lui Merkel, sondajele arătând că majoritatea germanilor nu o mai doresc în fruntea guvernului după alegerile de anul viitor.

Un barometru electoral bun este dat de alegerile ce urmează să aibă loc în landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară, landul de baștină al Angelei Merkel. Aici social-democrații conduc cu 28% din intențiile de vot, iar Uniunea Creștin-Democrată a lui Merkel luptă pentru a nu fi depășită de partidul anti-sistem Alternativa pentru Germania. În alegerile din 2017 va conta mult poziționarea Uniunii Creștin Sociale din Bavaria, aliatul tradițional al CDU, care însă se opune acum politicii imigrației dusă de Merkel.

OPERATIUNEA PRU:”IL ASTEPTAM PE VP!”

30 aug.

Formațiunea obscură PRU, în spatele căreia Liviu Dragnea a sugerat că nu se află „civili”, continuă să aspire foști și actuali pesediști pe bandă rulantă.

Update: Sebastian Ghiță s-a înscris în PRU marți dimineață. (Detalii aici)

Deputatul Mihai Sturzu, care a demisionat anul trecut din PSD, senatorul Daniel Savu, la rândul său demisionar din PSD, deputatul PSD Ion Eparu și deputatul Cristian Rizea, fost membru PSD, s-au alăturat partidului acuzat că promovează mesaje naționalist-extremiste.

După aceste racolări, președintele PRU, Bogdan Diaconu, a scris pe Facebook că îl așteaptă în partid și pe „VP”, referire la Victor Ponta.

„De astăzi suntem mai puternici, iar mâine vom fi și mai puternici… îl așteptăm pe VP!”, a scris Diaconu.

Săptămâna trecută s-au alăturat formațiunii deputatul PSD Marius Manolache, finul fostului premier Victor Ponta, fostul purtător de cuvânt al Guvernului său, Mirel Palada, și alți doi deputați PSD și PMP.

Sebastian Ghiță, care s-ar afla în spatele acestor mișcări, declara luni că este „tentat” să meargă și el la această formațiune.

”Am avut o discuție săptămâna trecută cu Bogdan Diaconu, cred că a vorbit cu o mulțime de deputați și senatori. Bogdan Diaconu este prietenul meu, am o relație foarte bună cu Bogdan și este un om care uneori spune ceea ce gândim toți, dar ne este rușine să spunem în țara noastră. PSD și PNL sunt obligate să joace un joc de comunicare mai safe, mai cu perdeaua trasă, chiar dacă în rândul PSD și PNL sunt mulți oameni care spun că e distrus capitalul românesc, că astăzi, companii românești, care, în loc să primească credite de la bănci pentru a crește sunt blocate de ANAF, un ANAF care se laudă cu asta: am blocat 16.000 de companii românești. PSD și PNL nu pot spune că, astăzi, nu putem să băgăm bani în spitale pentru că vine FMI și ne spune să nu dublăm salariile medicilor, vine FMI și ne spune nu dați bani profesorilor, dar în schimb se aduc tone de multinaționale care să ne fure banii și care nu plătesc un leu impozit pe profit. Asta a fost discuția cu Bogdan Diaconu și, da, cred că un loc în care avem toți posibilitatea de a spune toți ce credem, fără a ne teme că vine ambasadorul hoț al Olandei și îi ceartă pe liderii de partid. (…) Nu am luat o decizie în privința candidaturii mele, dar sunt tentat să merg într-un loc în care putem spune liber ceea ce gândim (PRU – n.r.), fără să ne fie frică că facem rău partidului în fața străinilor. Eu nu sunt străin în țara mea”, spunea luni Sebastian Ghiță, pentru stiripesurse.ro.

Ghiță a mai spus că ”numai nebun să fii, văzându-i cifrele și favorabilitatea în fața oamenilor, să nu ți-l dorești pe Victor Ponta lider de partid”. ”Victor Ponta este la fel de bun prieten cu Bogdan Diaconu, cum este și cu mine. Pe Victor Ponta trebuie să-l întrebați personal ce vrea să facă”, a mai afirmat patronul România TV.

Săptămâna trecută Sebastian Ghiță ar fi coordonat întâlniri cu Mirel Palada, Nicolae Bănicioiu și alți apropiați ai lui Victor Ponta, iar în această mișcare ar fi implicat și fostul lider UNPR Gabriel Oprea. Bodgan Diaconu a negociat și cu liderul PSRO, Mircea Geoană, intrarea în noul partid, iar la discuții a participat și Sebastian Ghiță, anunță televiziunea patronată de deputat.

Referindu-se la PRU, liderul PSD Liviu Dragnea a declarat la Antena 3, anterior: „Poate este o operațiune care îl depășește (pe Bogdan Diaconu – nr.), după părerea mea, asta cu PRU, mă gândesc, poate spun o prostie, poate cei care au conceput UNPR, poate vrea să facă un UNPR reloaded. Așa mă gândesc eu, că cei care au conceput UNRP, poate se gândesc să facă încă un vehicul. Este târziu și nu cred că le iese”.

Președintele PSD a dat de înțeles că oamenii din spatele PRU nu sunt civili. Dragnea a menționat că Victor Ponta, despre care s-a vehiculat că va părăsi PSD, nu e „militar”, are comportament de „civil”.

Până acum Victor Ponta nici nu a confirmat, nici nu a infirmat o eventuală plecare la PRU.

Partidul condus de fostul deputat PSD Bogdan Diaconu, înființat în 2015, afirmă pe pagina sa oficială că reuneşte oameni care cred „în dreptul nostru de a fi pe acest pământ”.

De asemenea, partidul susține că este „alcătuit din toți cei care cred în dreptatea socială și în viitorul acestei națiuni, motiv pentru care logo-ul PRU este reprezentat de cel care întruchipează cel mai bine această aspiraţie a poporului român, Vlad Ţepeş”.

Diaconu, care a candidat la Primăria Capitalei în 5 iunie, îndemna alegătorii pe Facebook la acea vreme: „Fii Vlad Țepeș pe 5 iunie! A venit vremea socotelilor. Pe 5 iunie, fii Vlad Țepeș și arată-le celor care ți-au distrus țara și Capitala că puterea e în mâinile tale! Pedepsește-i la vot! Votează Partidul lui Vlad Țepeș, Partidul România Unită. Marele domnitor justițiar se află pe buletinul de vot, gata să facă dreptate. Votează-l pe Țepeș ca să punem capăt jafului și dezastrului, corupției și nesimțirii din politica ultimilor 26 de ani!”.

De asemenea, cu câteva zile înainte de alegeri Diaconu îşi întreba susţinătorii, pe Facebook, dacă România mai trebuie să facă parte din Uniunea Europeană.

„Mai trebuie România să fie în UE? UE mai are să ne ia RATB-ul la București (pregătit deja pentru privatizare, lucru pe care îl voi opri ca Primar al Capitalei românilor), Portul Constanța, CE Oltenia, aeroporturile, ultimele pământuri și ultimele resurse. UE mai are să ne dea imigranți musulmani și legalizarea căsătoriilor între homosexuali. Așadar, mai stăm în UE până ne jecmănesc de tot, dar ne transformă în schimb în noul Babilon și în Sodoma și Gomora?”, scria pe rețeaua de socializare liderul PRU.

NE-A PARASIT WIILY WONKA, CUNOSCUTUL ACTOR AMERICAN GENE WILDER!,R.I.P.!

30 aug.

Actorul american Gene Wilder, interpretul personajului Willy Wonka și figură centrală a mai multor comedii realizate de Mel Brooks, a murit luni la vârsta de 83 de ani.

Gene Wilder a murit din cauza unor complicații la boala Alzheimer de care suferea, la Stamford, în Connecticut, potrivit publicației Variety.

Actorul s-a făcut remarcat în special prin colaborările cu scenaristul și regizorul Mel Brooks și cu actorul Richard Pryor, amintește Reuters.

Artistul ar fi ales să țină secret faptul că suferea de Alzheimer, astfel încât copiii care îl știau ca Willy Wonka să nu asocieze acest personaj excentric cu o boală a adulților.

Acesta a jucat în filme precum „Blazing Saddles”, „Young Frankenstein”, „The Producers”, „Silver Streak” sau „Stir Crazy”.

%d blogeri au apreciat: