SERVUS CLUJ-NAPOCA!

4 sept.

Cotidianul continuă prezentarea proiectelor propuse de cele patru oraşe româneşti pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021. Am povestit despre Bucureşti şi despre Baia-Mare. Acum e rândul Clujului, care i-a atras pe Adrian Ghenie şi pe Tudor Giurgiu pentru definirea viziunii.

Am găsit în prezentarea Clujului, finalist în programul de selecţie a Capitalei Culturale a Europei în 2021, un exerciţiu bun de adus la lumină ce-a mai ascuns subconştientul. RE, Ra, Zeul Soare. Sau curgerea măsurată de numărul Reynolds. RE, prefix, adică particula (afixul) formată dintr-un sunet sau dintr-un grup de sunete care, pusă înaintea unui cuvânt, formează cu acesta alt cuvânt, cu înţeles deosebit.

REsemnificarea este ”cheia” care deschide poarta şi îi permite municipalităţii Clujului să înceapă producţia unor mecanisme de sprijin precum: ”Programul de granturi cu buget crescător”, ”Percent-for-Art”, “Fond pentru co-producţii internaţionale”,” Rezidenţe artistice”,”Fond de mobilitate”, ”City Card”, ”Voucher cultural”, adică ”garanţia faptului că municipalitatea va continua să susţină sectorul cultural şidupă anul 2021”.

Alături de dosarul Bucureştiului, aceste solicitări îmi par un fel de ”noul val” al aplicaţiilor româneşti, cu diferenţa că producătorii români de film ţintesc să-şi acopere bugete din coproducţii şi distribuţii internaţionale, în timp ce producătorii de festivaluri şi manifestări culturale cer zeci şi zeci de milioane, adică peste 90% din nevoi, din banii guvernului şi ai autorităţilor locale. Am urmărit în ultimii doi ani o mulţime de dosare de candidatură ale oraşelor din Europa care, din 1995, au fost pe rând Capitale Culturale ale Europei. Acestea au câteva caracteristici comune: descriu simplu şi atrăgător oraşul, descriu simplu şi clarificator bugetele pe care le vor utiliza, enumeră simplu şi foarte ordonat obiectivele regiunii şi ale oraşului, pe care le împlinesc prin utilizarea bugetelor din vremea derulării programului european.

Campania Clujului mi-a solicitat mult mai multă linişte şi concentrare. ”Cultura Inspiră. Cultura Conectează. Cultura Lucrează”. Acestea sunt axele programului clujean şi organizatorii au încredinţarea că oraşul va cunoaşte o dezvoltare socială şi economică prin cultură. Se adresează unui număr de 450.000 de locuitori ai Clujului şi, extins, unui număr de 691.000 locuitori ai judetului. Estimând că ”25 de milioane de cetăţeni europenivor afla că oraşul nostru este Capitala Europeană a Culturii în 2021”; că vor implica ”15.000 de cetăţeni europeni în programul Cluj-Napoca 2021, ca participanţi direcţi la programul cultural sau ai programelor de voluntariat”, că vor atrage 1 milion de vizitatori în 2021 (în prezent, Cluj-Napoca numără anual 310.000 de vizitatori) şi vor creşte numărul anual de vizitatori la 500.000, după 2021.

”De asemenea, ne propunem, până în 2021, dar şi după, să creştem perioada de şedere de la două nopţi la trei nopţi, astfel încât vizitatorii să aibă parte de experienţe totale şi personale”.

Cer 35 de milioane de euro pentru temerarul demers

Unul dintre argumente pe care le aduc organizatorii este nucleul artistic ”datorită căruia Clujul a fost desemnat drept unul dintre cele ’12 oraşe de artă ale viitorului’, aflate în avangarda secolului XXI (Phaidon, 2013)”.

”Conceptul candidaturii noastre, East of West, exprimă ideea că suntem în egală măsură un oraş cosmopolit şi occidental în estul Europei şi unoraş estic mijlociu, de provincie, în vestul continentului.Simplul fapt că aparţinem atât estului, cât şi vestului e cea mai bunădovadă că Estul şi Vestul nu pot fi dihotomice. Teritoriile simbolice ale Estului şi Vestului se suprapun şi descriu un spaţiu de tranziţie. În acest loc de mijloc ne situăm noi. Faptul că ne aflăm aici ne permite să ne REnegociem identităţile. Dar nu e vorba doar despre noi: conceptul East of West ne invită să analizăm şi să deconstruim felul în care termenii de ‘est’ şi ‘vest’ se definesc prin opoziţie şi raport într-un flux şi reflux constant de resemnificare reciprocă. Prin urmare, cine suntem? Cine sunt europenii? Şi ce este Europa, pană la urmă? East of West scoate la iveală o serie de constructe dihotomice despre Europa, care cer să fie REgandite. Abordarea East of West iniţiază şi catalizează un proces de REsemnificare a Europei”.

East of West porneşte de la credinţa că ne putem REdefini identitatea colectivă prin cultură şi prin procesul de convergenţă a diferenţelor culturale”.

Şi ce propune Asociaţia Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană?

Academia Deschisă a Schimbării: ”platformă de conectare, învăţare, partajare şi activare locală şi europeană a părţilor interesate şi de cultivare a potenţialului lor de a deveni actori ai schimbării”; ”instituţie de facto şi una dintre principalele moşteniri lăsate de programul nostru, urmând a-şi continua activitatea mult timp după 2021” şi pentru împlinirea ei şi a curriculei, Centrul European de Artă Contemporană, al cărui buget estimat este de 12 milioane euro; reabilitarea râului Someş, cu 25 milioane euro; Centrul Cultural Transilvania, de ridicat cu 65 milioane euro (din care 15 milioane investiţie privată pentru realizarea parkingului subteran); reabilitarea Dealului Cetăţuia (fostă fortificaţie în stil Vauban) şi estimează cheltuieli de 6 milioane euro; reabilitarea Turnului Pompierilor, costuri de 3 milioane euro; realizarea Sistemului de Comunicare al Oraşului pentru care solicită 0,6 milioane euro; reabilitarea monumentelor publice şi a clădirilor istorice şi un buget de 3 milioane euro; reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul, cu 3 milioane euro; pietonalizarea străzii Kogălniceanu şi crearea unui traseu turistic: Cimitirul Central – strada Kogălniceanu – Piaţa Unirii – Piaţa Muzeului – parcul Caragiale – podul Nemţilor – Cetăţuie, cu 9 milioane euro; modernizarea Pieţei Unirii, cu 2,5 milioane euro; crearea Parcului Gheorgheni (complex sportiv şi de relaxare) pentru care le-ar fi necesare 5 milioane euro.

Pentru parte dintre aceste obiective, Primăria şi Consiliul Local intentionează să depună proiecte de solicitare a unor finanţări europene prin POR, Axele 4 şi 5, Fondurile norvegiene şi Programul de cooperare elveţiano-român.

Cum se va consolida cultura Clujului şi cum se vor cheltui banii

2021 – Cluj, Capitala Culturală Europeană a îngrijit fericirea clujenilor (”Terapie prin cultură”, ”REgândirea Fericirii”), a imaginat resorturi pentru consolidarea artelor vizuale contemporane (Centrul European de Artă Contemporană, ”Ţesem Viitorul”, ”Expand”, Remake”), a creat oportunităţi pentru valorizarea diversităţii culturale – în Cluj sunt împreună ”16 minorităţi,7 confesiuni şi oamenii au diferitele stiluri de viaţă” – (”Intergam”, ”Platforma creativităţii sociale”, ”Jivipen”, ”Râul Someş de la vest la est”) şi a descris felul prin care cultura influenţează socialul şi economicul (”Culturepreneurs”, ”Parcul etnografiei intergalactice”). În afara celor 3 axe strategice, în program au fost incluse şi ”Trilogia Greacă” (teatru în coproducţie), ”Simfonia celor 1000 de executanţi” (muzică cultă), ”Longest Table – World Food” (festivaluri de gastronomie), Media Literacy Conference (conferinţe), ”Eşti gata să-ţi schimbi locul de muncă?” (forumuri şi conferinţe). Întregul demers devine o cale şi pentru consolidarea ori expansiunea unor evenimente care au deja notorietate la Cluj: TIFF, Toamna Muzicală Clujeană, Festivalul de dans contemporan Steps, Electric Castle, Untold.

Plan B şi Fabrica de Pensule, Adrian Ghenie şi Tudor Giurgiu, primarul Emil Boc şi vicepremierul Vasile Dâncu sunt implicaţi efectiv sau prin campaniile de suport în programele Clujului. Dacă va câştiga, implementarea 2021 – Cluj, Capitala Culturală Europeană va prinde viaţă prin 250 de organizaţii din Europa şi 150 de organizaţii din România, 90% din ţările membre ale UE, alte 25 de ţări de pe 6 alte continente şi prestigioasele Brentaal Hall Conservatory, United Federation of Planets, Bene Gesserit, The Brotherhood.

La ultima întâlnire cu comisia de evaluare, unul dintre îndemnurile principale pe care aceştia l-au transmis organziatorilor a fost: ”Din inima Transilvaniei nu poate să lipsească Contele Dracula”. Şi faţă de formula anterioară, programul a fost completat cu ”Transylvania Myths Europe” şi musicalul Dracula (o producţie pentru care Opera Naţională Română l-a invitat pe Stephen Barlow – şi care va intra din 2021 în repertoriul Operei Naţionale Cluj-Napoca).

Servus Cluj-Napoca!

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: