ALT MERCENAR ,ANALISTUL FINANCIARO-ECONOMIC FLORIN CITU SI ATACUL ASPRA SISTEMULUI BANCAR ROMANESC IMPOTRIVA BNR CARE A BAGAT ROMANIA IN RECESIUNE!

8 sept.

Florin Cîțu
Analistul economic Florin Cîțu susține că în 2008 Banca Națională a României a luat câteva decizii care au aruncat economia în recesiune și criză și le enumeră:

Exista doua tipuri de analisti, trebuie spus din capat. Analistii „buy-side” si cei „sell-side”. Primii lucreaza strict pentru angajatorii lor si foarte rar sau aproape deloc nu veti gasi sfaturile lor prin ziare. Ceea ce cititi in media sunt opinii ale analistilor “sell-side”, care incearca prin recomandarile pe care le fac sa provoace cat mai multe tranzactii clientilor pe care ii au angajatorii lor. In Romania exista circa 200 de analisti in total, din care 150 sunt membri ai Chartered Financial Analyst.

Dintre ei, mai bine de jumatate sunt sell-side, ca s-o lamurim si pe asta. Marile banci isi au echipele proprii de analisti sell, iar jucatorii mai mici au unul sau chiar deloc (am intalnit o banca din aceasta categorie).

Ce fac ei de fapt?

Citesc. Asta fac. Sunt niste lectori ai rapoartelor financiare pe care companiile pe care ei le urmaresc, le publica. Cum spuneam, citesc si pe urma fac rapoarte din care rezulta potentialul firmei in raport cu piata. Rapoartele lor sunt adesea insotite de recomandari „cumpara”, „vinde”, „stai pe loc”, „outperform” sau „underperform” (daca firma merge mai bine sau mai prost decat piata pe care activeaza).

Ca sa faca asemenea recomandari, analistii utilizeaza modele financiare complexe, dar apeleaza si la specialisti „de nisa”. Daca un analist urmareste o firma din zona farma, evident ca rapoartele lui vor include opinii ale unor doctori a caror opinie este relevanta. Daca nu, nu.
Cine sunt analistii astia?
Majoritatea sunt tineri, cu varste intre 25 si 35 de ani. Nu sunt in mod necesar economisti, ci pot fi chimisti, ingineri sau de ce nu? , intelectuali. Inca ceva. Meseria de analist nu ti-o alegi pe viata. Ea e de regula o trambulina catre alte functii. Din cate imi spunea un respectabil membru al CFA Romania, cei mai multi analisti se „retrag” in zona de controlling, corporate finance sau investor relations.
Fireste, sunt pasionati de Bursa. Regula e sa nu joci pe actiunile firmei pe care o urmaresti. Dar, de asta sunt facute rudele. In special nepoteii. In practica, fiecar5e banca isi are propriile reguli, ca sa nu spunem mai mult.
Cat castiga?
Salariile variaza. Un buy-er de succes atinge 5000 de euro brut, in Romania. Exista zvonuri ca ar fi un salariu de 7000 de euro, dar e neverificat. Bonusurile ajung uneori la nivelul unui salariu. Raportul salarial dintre cele doua categorii de analisti e de 1:3. Guess in favoarea cui.
Un soi de paradox. Sau nu
Analistii sunt firi optimiste. Nu va inchipuoiti ca sunt un fel de Benny Hill cu manecutze, ci au inclinatia de a prezenta in roz observatiile lor. Matematic exprimat, exagerarile pozitive sunt mai mari decat estimarile negative. Sold conjunctural: + 13%. Asta ca sa nu mai zic ca sefilor le plac chestiile optimiste si ca practica a deminstrat ca in Romania, cei care lauda mai mult sunt avansati mai rapid decat negativistii.
Ce a mai ramas de spus?

1) BNR a vândut euro şi a cumpărat lei (a redus masă monetară);

 

2) mai puţini lei au dus la creşterea dobânzilor (cerere şi oferta, până şi BNR înţelege cum funcţionează);

3) dobânzi mari au descurajat consumul şi investiţiile.

Toate acestea s-au suprapus cu criza economică mondială. “Mai simplu nu se poate. Bineînţeles că BNR poate să vină şi să arunce cu populisme (ştiu, acum se plâng, dar sunt maeştrii la propagandă populistă) de genul “am intervenit în piaţă valutară pentru că trebuia să protejăm grupul X sau Y din economie”.

Prostii, protejezi un grup şi distrugi altul. Nu există intervenţie discreţionară a unor funcţionari în economie neutră. Toate distrug atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung (am mai arătat cum iar dacă nu este clar o mai fact)”, a scris Cîțu pe site-ul personal.

Conform acestuia, BNR nu are cum să nege relaţia inversă dintre dobânzi şi economie. “Ar însemna să nege modul prin care ne spune că influenţează economia pe termen scurt – dobânzi mici stimulează eocnomia, iar dobânzi mari o încetinesc. O să-mi spuneţi că este drum lung de la încetinire la recesiune. Este. Dar băncile centrale nu dublează dobânzile în economie peste noapte. Lucrează cu cel mult un punct procentual.

Până şi BNR are studii care arată că o creştere cu un punct procentual a dobânzii de politică monetară se transferă în totalitate în economie în mai puţin de 12 luni şi influenţează negativ creşterea economică. Ca să nu existe dubii, BNR spune “în timp ce dobânzi mai ridicate stimulează economisirea, inhibând pe termen scurt consumul şi investiţiile”.

Ce cuvânt frumos inhibând, nu-i aşa? Politică monetară “inhibă creşterea economică când creşte dobânzile sună mult mai bine decât politica monetară afectează negativ creşterea economică. Dar şi aici şi în studiul prezentat mai sus vorbim de creşteri ale dobânzii de politică monetară gradual, cu cel mult un punct procentual la câteva luni”, susține analistul economic.

Dar în 2008, BNR a crescut dobânzile la ceruri. “Şi aici apare populismul BNR. Populismul şi propaganda BNR încearcă să va convingă că, deşi o creştere de dobânda cu un punct procentual “inhibă” creşterea economică, o creştere a dobânzilor de a 10% la 100% nu influenţează negativ economia.

În 2008, dobazile la credite noi şi existente, lei şi euro, s-au dublat, iar BNR ne spune senin că acest lucru nu a aruncat economia în recesiune. Nu. De vină au fost speculatorii, străinii, moş gerilă şi alte personaje imaginare, dar nu BNR”, a mai scris acesta.

În încheiere, Cîțu spune că teoria economică, întreaga strategie de politică monetară a BNR, analizele empirice ale BNR şi datele din economie arată un singur lucrur – dobânzi mari afectează negativ creşterea economică.

“Iar când dublezi dobânzile neaşteptat în timp ce economia globală este în recesiune singurul rezultat este recesiunea şi criză economică. Putem să discutăm despre ce a “motivat” BNR să crească dobânzile în economie în 2008, dar nu avem ce să discutăm despre efecte – dobânzi mari au aruncat economia în recesiune şi în criză.

Restul nu este istorie pentru că plătesc pentru acele decizii şi generaţiile viitoare, nu doar noi”, a conchis Cîțu.

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: