Arhiva | 5:55 pm

DIN CICLUL.MAURUL SI-O FACUT DATORIA,MAURUL POATE SA PLECE SAU SA… MOARA.PENALUL KLAUS JOHANNIS „DER TEUFEL”,BREXIT ,DAR NU MENTIONEZA AVERTISMENTUL DAT DE UE SI WASHINGTON CA TREBUIE SA-SI DEA DEMISIA DIN FUNCTIA DE GAULEITER AL COLONIEI ROMANIA!

10 sept.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat vineri, în întâlnirea avută la Berlin cu cancelarul german Angela Merkel, că Marea Britanie trebuie să rămână un partener important.

„Legat de Brexit, am subliniat că este foarte important să nu se înceapă negocieri înainte de declanșarea articolului 50 și că aceste negocieri trebuie să se poarte de către Uniunea 27 cu Marea Britanie. Evident că Marea Britanie trebuie să rămână un partener important și pentru noi. Pentru mine, ca președinte al României, există acolo chestiuni specifice, care sunt importante și vor fi în miezul negocierilor noastre — de exemplu, soarta românilor din Marea Britanie”, a afirmat Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Șeful statului român a avut la Berlin o reuniune de lucru cu Angela Merkel, la care au participat și prim-ministrul belgian, Charles Michel, și prim-ministrul luxemburghez, Xavier Bettel, anunță Agerpres.

„Această întâlnire face parte dintr-un mai amplu proces de consultare între liderii europeni, o consultare care, cel puțin în prima fază, vine să pregătească întâlnirea informală de la Bratislava de săptămâna viitoare. În realitate, este o serie de întâlniri foarte bune, care, așa credem noi, vor permite să ajungem chiar la o strategie pentru viitorul Uniunii Europene. Evident că, pentru întâlnirea de la Bratislava, ne-au concentrat discuțiile în jurul Brexit-ului, în jurul migrației, în jurul securității interne și externe, chestiuni care sunt nu doar în atenția liderilor, ci sunt chestiuni care preocupă pe toată lumea în Uniunea Europeană”, a precizat președintele Iohannis, conform comunicatului citat.

REACTIA FOSTULUI PREMIER VICTOR PONTA LA SOLUTIA DATA DE ICCJ SI POSTAREA MINUTEI PE PAGINA SA DE FB!

10 sept.

Judecătorii i-au ridicat interdicția impusă de procurori, de a vorbi public despre noul dosar în care este anchetat, dar mențin controlul judiciar dorit de anchetatori.

Este o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, control judiciar menținut dar modificat în privința fostului premier, deputatul Victor Ponta. Acesta a contestat măsura impusă la începutul acestei săptămâni de procurorii de la DNA Ploiești în dosarul în care este cercetat pentru complicitate la spălarea banilor și pentru folosirea ilegală a influenței de lider politic în privința punerii lui Sebastian Ghiță pe listele electorale într-un colegiu eligibil la alegerile parlamentare de acum patru ani.

A fost ridicată interdicția impusă de procurori cu privire la declarații date în mass-media în legătură cu acest dosar în care este cercetat. Are însă în continuare obligația de a se prezenta săptămânal la secția 6 de poliția, de a nu lua legătura direct sau indirect cu martori sau persoane inculpate în dosar.

Procurorii îl acuză pe Victor Ponta de spălare de bani și folosirea influenței politice în scopuri ilegale. Anchetatorii spun că ar fi primit aproape un sfert de milion de euro de la Sebastian Ghiță, ca să îl treacă pe listele parlamentare la PSD Prahova. Iar cu acești bani el ar fi plătit vizita ex-premierului Tony Blair, ca să își asocieze imaginea cu britanicul, și să obțină capital electoral.

 

La scurt timp după ce Instanța Supremă i-a ridicat o parte din interdicțiile impuse de procurori, Victor Ponta a postat un mesaj pe o rețea de socializare prin care se declară mulțumit că a avut încredere în deciziile judecătorilor.
„Ma bucur ca am avut incredere in deciziile judecatorilor – asa voi face si de acum inainte – doar pentru ADEVARUL si DREPTATEA la care avem toti dreptul !”

Fostul premier a pus și o poză a minutei pe care a primit-o, minută din care reiese că pe lângă faptul că i s-a ridicat interdicția de a face declarații în presă legate de dosarul în care este suspect, acestuia i s-a ridicat și interdicția de a părăsi țara.

 

https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fvictor.ponta%2Fposts%2F1244880792218472%3A0&width=500

ROMANIA ABANDONATA. USA SI RUSIA UN ACORD ASUPRA SIRIEI,DUPA NEGOCIERI CARE SUNT IN FAVOAREA RUSIEI ,IAR ANGELA MERKEL”ACEA FATA DIN EST” ESTE DE PARTEA LUI VLADIMIR PUTIN!

10 sept.

După mai multe ore de așteptare de la încheierea unor negocieri care păreau să ducă la o nouă amânare, ministrul rus de externe Serghei Lavrov și secretarul de stat american John Kerry au anunțat împreună, vineri noaptea, un acord între SUA și Rusia în privința Siriei, informează agențiile internaționale de presă.

Potrivit șefului diplomației americane, citat de Reuters, cele două puteri speră că planul agreat va aduce pacea în Siria și va reduce suferințele sirienilor. Kerry afirmă că SUA au făcut concesiuni ținând cont de posibilitatea ca Rusia să îl convingă pe președintele sirian Bashar al-Assad să se așeze la masa negocierilor de pace.

Aranjamentul convenit de reprezentanții Moscovei și ai Washingtonului ar putea rezista dacă atât guvernul de la Damasc, cât și opoziția își îndeplinesc obligațiile, a mai declarat secretarul de stat. În special, ar trebui ca forțele guvernamentale să nu mai desfășoare operațiuni militare aeriene în anumite zone controlate de opoziție. Încetarea utilizării butoaielor cu explozivi și a bombardamentelor oarbe ar putea modifica natura conflictului, susține Kerry.

Mai mult, dacă violențele scad în intensitate, Rusia și SUA ar putea colabora pentru a planifica lovituri militare strategice și precise împotriva grupării islamiste Frontul al-Nusra, pe care oficialul american a caracterizat-o drept „teroristă”.

Pentru moment, a anunțat John Kerry, Statele Unite și Rusia fac apel la toate părțile în conflict să se angajeze la o încetare a ostilităților începând de la apusul soarelui, în data de 12 septembrie. Astfel ar putea fi posibilă trimiterea de ajutoare umanitare în zone greu accesibile, inclusiv orașul Alep. În acest scop, toate forțele militare ar trebui să se retragă de pe un drum de acces către Alep. Apoi, în termen de șapte zile, Rusia și SUA vor stabili un centru pentru un grup comun de implementare, în vederea luptei împotriva grupărilor Stat Islamic și al-Nusra. Forțele de opoziție ar trebui să se distanțeze cât mai mult de aceste formațiuni extremiste.

Întreg acordul ruso-american rămâne însă doar o simplă ocazie, până la implementarea sa efectivă, a subliniat secretarul de stat american.

La rândul său, ministrul rus de externe, citat de AFP, a recunoscut că nu poate garanta succesul noului plan. Acesta ar permite „implementarea unei coordonări eficiente a luptei antiteroriste, în special la Alep, și ar permite susținerea armistițiului. Toate acestea creează condițiile pentru o revenire la procesul politic”, a spus Serghei Lavrov.
Șeful diplomației ruse a explicat că în cadrul centrului comun, menționat și de omologul său american, „militarii și reprezentanții serviciilor secrete ruse și americane se vor ocupa de chestiunile practice: diferențierea teroriștilor de opoziția moderată”.

„Ne vom pune de acord asupra loviturilor împotriva teroriștilor realizate de forțele aeriene ruse și americane. Am căzut de acord asupra zonelor unde aceste lovituri vor fi coordonate”, a mai spus Serghei Lavrov.

10 SEPTEMBRIE 1972 ,MOARTEA TRIBUNULUI „CRAISORUL MUNTILOR”,AVOCATUL CU STUDII LA VIENA AVRAM IANCU!

10 sept.

Image result for AVRAM IANCU POZE

Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus – d. 10 septembrie 1872, Țebea) a fost un avocat român transilvănean care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, calitate în care a comandat armata românilor transilvăneni, cu ajutor austriac, împotriva trupelor revoluționare maghiare ale lui Lajos Kossuth.
Îi dăm cuvântul profesorului Gelu Neamțu, autorul următorului eseu despre Avram Iancu:
Sa începem cu interesanta marturie a unei doamne (doamna Pipos din Zlatna) care-i împartaseste lui Aron Densusianu ca l-a cunoscut pe Avram Iancu pe când avea 10 ani. „Era – spune ea – un baiat blond, blând si foarte modest. Am ramas înmarmurita când în revolutiune aud deodata de numele lui atât de razboinic”.
Rezumându-se doar la blândete si modestie, presupune, ca nimeni nu i-ar fi prevazut lui Iancu un viitor de revolutionar. Si totusi … la Târgu Mures, în calitate de cancelist, la cele doua calificative se mai adauga si altele, care îmbogatesc nuantele paletei. Iata cum îl cunoaste Iosif Sterca Sulutiu: „student eminent, cu exterior placut, blondin, modest, cu inima deschisa, sincer si cu caracter, avea mult temperament dar era foarte tolerant – fata de alte natiuni si confesiuni, apoi tinea mult la parola cuvântului dat”. Acestui portret o cunoscuta gazeta maghiara îi adauga si alte trasaturi semnificative: Iancu – se spune acolo – „nu stia sa se încovoiasca nici sa se linguseasca. Pe figura lui impozanta, si pe fata lui superba barbateasca, se oglindea timbrul acelei constiinte, pe care singur convingerea meritelor proprii o poate da”. Cu alte cuvinte era mândru, dar nu era vanitos, iar sira spinarii era întotdeauna dreapta, ferma.
Dar nu numai descrierea portretului sau este graitoare; mult putem afla despre „temperamentul sau revolutionar” si urmarind una din cele mai cunoscute izbucniri ale sale, moment despre care acelasi Sulutiu, crede a sti ca i-ar fi hotarât definitiv viitorul drum în slujba poporului român.
Scena s-a petrecut în balconul dietei din Cluj, în ianuarie 1847. Impresionat de cinismul si rapacitatea nobilimii maghiare ce vota proiectul de lege al nefastului urbariu care îl despoia cumplit pe iobag, Iancu „gemea ca un taur înferecat si tremura ca varga, o convulsiune l-a cuprins. Îl scuturau frigurile”. A trebuit sa-l duca de-acolo. Este semnificativ în acest sens, ca tot la sedinta respectiva, se revolta chiar si un deputat maghiar, Kémény Dénes, care ia apararea iobagilor aratând ca dupa ce acestia au fost despuiati de toate drepturile omului, de toata demnitatea omeneasca punându-i-se sarcini cari îi întreceau puterile, stapânul îi ia tot ce a muncit bietul de el, apoi vine al doilea stapân, statul; iar în final acest om în zdrente onest si muncitor ajunge în situatia ca nici acel pamânt de trei coti, care dupa moarte îi va acoperi trupul sa nu fie al sau.
Pe drum, Iancu i-a marturisit lui Sulutiu, cu patos, ca auzind ticalosiile propuse de nobili „eram sa ma arunc din galerie între ei si sa-i izbesc de perete”. Si apoi citeaza cuvintele Iancului ce constituie chintesenta revolutionara a spiritului sau, moment de referinta al biografiei sale; „Nu cu argumente filosofice si humanitare vei putea convinge pe acei tirani, ci cu lancea, ca Horia”. Va avea ocazia în curând sa foloseasca lancea pomenita, deoarece tirania nu a cedat terenul fara lupta în Transilvania.
El stie sa devina autoritar daca e cazul, cu toate ca este descris de contemporani ca un om cu fire blânda. Numai într-un singur caz se spune ca îsi potolea cu anevoie mânia, când auzea batjocuri la adresa românilor, fie din gura vreunui dascal, fie de la camarazii sai. Si S. Dragomir comenta pe drept cuvânt ca „Daca pe lânga asemenea însusiri el va izbuti sa se impuna si în conducerea maselor, îl putem de pe acum socoti pe deplin format pentru rolul care îl asteapta”.
Iancu polarizeaza miraculos poporul în jurul sau, este unul din principalii organizatori ai adunarii de la Blaj din Duminica Tomii.
La începutul lunii mai, tânarul Avram Iancu, rosteste si în fata autoritatii, a spanului cameral Lázár György, hotarârea sa si a poporului sau de a se ridica la lupta. Cuvintele lui Iancu citate de numitul span sunt acestea: „românii nu cersesc libertatea de la unguri; natiunea româna este destul de puternica pentru a-si câstiga libertatea nationala luptând”.
Si la târgul de tara din Câmpeni, Iancu face pasul hotarât spre lupta. Urcându-se pe o masa în mijlocul târgului vorbeste poporului. Rezumatul cuvântarii e scurt la Ciurileanu, cum scurta va fi fost si cuvântarea: „Toata Europa se înarmeaza pentru a izbândi libertatea. Românii se pregatesc de asemenea, fiindca a sosit timpul sa fie si ei liberi”. Este interesant ca toti autorii, toate documentele, citeaza sau rezuma foarte pe scurt cuvântarile sale. Nicaieri nu întâlnim discursuri lungi sau alambicate si nu ni se pastreaza pentru simplul fapt ca nu au fost rostite. Si totusi, masele înteleg perfect mesajul. Reactia la scurta cuvântare de mai sus vine spontan, multimea striga: „Vivat Iancu! Vivat natiunea româna” sa ne înarmam!”
Sentimentul propriei sale forte, si-l ia de la poporul ce sta în spatele sau, cu aspiratiile sale drepte si în slujba carora Avram Iancu stie sa se puna total si neconditionat. Alecu Russo l-a auzit vorbind pe Câmpul Libertatii în fata celor 10.000 de moti de sub comanda sa, la Marea Adunare din 3/15 Mai 1848 si ne da fragmentul or poate esenta acestei cuvântari, la fel de semnificativa ca si cele de pâna atunci. El cauta sa impuna maselor constiinta fortei lor izvorâta din forta numarului: „Uitati-va pe câmp românilor, suntem multi, ca cucuruzul brazilor, suntem multi si tari, ca Dumnezeu e cu noi”.
Cuvintele sale sunt din nou scurte dar rostite cu avânt. Gestul sau stapâneste, linisteste sau dezlantuie poporul; este o întrepatrundere cu totul neobisnuita între forta sa de o sugestibilitate extraordinara, aproape magnetica, si multime.
Directorul domeniului montanistic Zlatna, Nemégyei János, confirma devotamentul motilor pentru Iancu, acest tânar de 22 de ani, plin de curaj. El este, se spune, „urmat fara sovaire”. Si Iancu e constient de vocatia sa de conducator, asigurându-l pe acelasi Nemégyei ca „nici opt regimente nu ar fi în stare sa tina rânduiala între iobagii din domeniul de sus ca el singur”.
Contactul lui Iancu cu motii trebuie sa fi fost foarte intim. Întreaga sa fiinta este împletita din însusiri care-l fac popular. Vorba scurta si hotarâta; graiul presarat uneori cu glume si înflorit cu metafore. Oamenii batrâni îl lauda pentru sfatul sau cuminte, iar tineretul îl admira pentru curajul sau si pentru avântul nadejdilor sale. Momentul în care un astfel de barbat de actiune recunoscut de popor putea sa se manifeste din plin sosise odata cu primavara anului 1848.
Fata de celelalte personalitati ale revolutiei românilor la 1848-1849, Avram Iancu are fara îndoiala „ceva” aparte, ceva foarte greu de definit si care, credem noi, face parte indiscutabil din temperamentul sau revolutionar. Este acea putere de a „fermeca” multimile, dupa cum atesta si G. Baritiu care l-a ascultat personal, dar care totusi noteaza ca NU a fost un orator în adevaratul sens al cuvântului. Dar în ciuda acestei constatari paradoxale, recunoaste totusi faptul ca „era peste putinta sa nu rapeasca cu sine pe ascultatori”. L-am numi azi, un conducator charismatic.
La cea de a treia adunare de la Blaj, în 21 septembrie 1848, în fruntea a 6.000 de moti înarmati, Iancu intra în Blaj si se îndreapta direct spre Câmpul Libertatii. Aici se urca pe o tribuna si rasucind pistolul în mâna, rosteste tunator: „pretentiile noastre sunt sfinte, pe cât de sfânta e dreptatea. Noi suntem gata a le apara cu orice pret”. Apoi, pentru a-si sublinia hotarârea descarca pistolul, semn ca porneste la organizarea luptei. De aici începe rolul sau de „general”, rol confirmat si sustinut cu stralucire de victoriile sale. Nu e de prisos a spune ca generalul rus Lüders, care dispretuia profund pe generalii austrieci a declarat textual, ca atunci când a intrat în Transilvania, n-a gasit aici decât un singur general, pe Avram Iancu.
Si tot lui Avram Iancu îi este atribuita de catre Lucian Blaga si chemarea atât de sugestiva, de în spiritul sau, al omului de actiune: „Sa punem pumnul în pieptul furtunii ca de nu pierim”. Cuvinte sapate si pe o veche cruce de lemn înnegrita de vreme care strajuieste si astazi defileul de la Fântânele în amintirea vitejiei motilor ce au pastrat ei singuri Transilvania ca pe o Tara Româneasca, dovedind inamicului ca Muntii Apuseni sunt inexpugnabili.
Nevoia de mit a poporului îl ridica pe Iancu asezându-l pe un piedestal de semizeu, plasmuind legenda invulnerabilitatii sale la gloantele obisnuite; astfel – afirma Alexandru Roman în niste însemnari ale sale – poporul credea ca Iancu nu putea fi rapus decât numai cu un glont de argint pe care stapânirea nu-l avea (or nu-l stia), exact ca si în legenda lui Pintea Viteazul (ceea ce în fapt ar putea fi expresia unui transfer al mitului).
Nu în ultimul rând, se cuvine a fi mentionata si o oarecare însemnatate pe care trebuiau sa o fi avut la extinderea popularitatii sale, chiar frumusetea si simplitatea numelui sau: – Avram Iancu – limpede si sonor, obisnuit între români; îmbinare fericita a doua prenume, de o rezonanta aproape cristalina. Nemaivorbind de versurile populare, cu audienta de marseilleza care venea sa actioneze ca stimul de situatie la sugestie:
„Astazi cu bucurie, românilor cântati
Pe Iancu în câmpie cu toti sa-l urmati”.

ANALISTUL MILITAR BASISTO-JOHANNIS ,RADU TUDOR,UITA CA ANTENELE PRIN MENTORUL LOR DAN VOICULESCU”SOLUTIA IMORALA” AU INSTAURAT IN 2004,REGIMUL POLITIENESC A LUI TRAIAN BASESCU,IAR ACUM CAND ANTENA 3 A DEVENIT PNL TV,SE REVOLTA :”AUGUSTIN ZEGREAN NU TREBUIE SA CANDIDEZE DIN PARTEA PNL!”

10 sept.

Jurnalistul Radu Tudor consideră că, dacă fostul șef al CCR Augustin Zegrean va candida la alegerile parlamentare pe listele PNL, acesta e un gest de sfidare la adresa românilor din partea liberalilor.

”Dacă PNL face acest gest (ca Zegrean să candideze pe listele PNL – n.r.) e unul de sfidare la adresa a milioane de români și, evident, încă un pas spre apropierea de foștii lideri ai regimului Băsescu care au batjocorit populația României, care au condus abuziv instituții ale statului”, a declarat Radu Tudor la Antena 3.

Acesta a mai spus că PNL este ”un partid istoric cu o imagine bună”, iar candidatura lui Zegrean pe listele lor ”va aduce înfrângerea în alegeri, la 11 decembrie” a formațiunii.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a anunțat, sâmbătă, ca a acceptat să candideze la alegerile parlamentare pe listele organizației PNL Bistrița Năsăud.

CAND GEORGE SOROS SI ONG-URILE FINANTATE DE ACEST MILIARDAR VOR FI INTERZISE IN ROMANIA PRECUM SE INTAMPLA SI IN ALTE TARI!

10 sept.

Image result for GEORGE SOROS ,IOHANNIS POZE
În sfârşit se apucă şi românii să introducă în dezbaterea publică tema Soros.
Asta după ce ţări întregi au luat măsuri legislative pentru a bloca anexarea societăţii civile la ong-urile emanate de Soros.
Cine e Soros?
Soros e un nume, E o imagine bine aleasă pentru a masca impunerea hegemoniei culturale americane în Europa de est, Orientul apropiat, Asia şi pe unde se mai poate.
De ce George Soros? Pentru că e evreu maghiar, deci est-european, de-al nostru, anticomunist, modelul succesului pentru oricare dintre noi.
Putea la fel de bine să fie şi Ion Ţiriac- poate chiar mai bine, dar să nu le dăm idei.
Sub masca acestui bătrân filantrop „de-al nostru” s-a format intelectual şi ideologic o elită pentru ţările est-europene, s-a finanţat fabricarea unei societăţi civile şi unei mass-media dependente de o viziune şi de o reţea.
S-a profitat, desigur, de lipsa unei societăţi civile organizate la noi, de slăbiciunea intelectuală şi morală a unei elite autohtone care îşi revenea cu greu din prostituţia intelectuală a cultului personalităţii unor analfabeţi de talia Elenei Ceauşescu.
S-a profitat de sărăcia teribilă în anii 90. Dar mai ales s-a profitat de idolatria oarbă şi quasi-fanatică a societăţilor est-europene din anii 80-90, faţă de tot ceea ce venea din Occident.
Echipa Soros nu a trebuit decât să se prezinte ca fiind Occidentul pentru a fi uşor receptată ca singura opţiune eligibilă. Să ne aducem aminte de România anilor 90 şi chiar şi 2000, când cuvinte ca Vest, Occident, Europa, societate civilă, democraţie, stârneau reverii, fantezii şi chiar şi orgasme cu pretenţii intelectuale.
Care e ideologia sorosistă? Conceptul de societate deschisă, luat din filosofia politică popperiană, e un concept care nu spune prea multe.
În fapt ideologia sorosistă e un amestec aparent nefuncţionabil de fantezii ideologice occidentale (multiculturalism, corectitudine politică, ecologism, secularism) cu neoliberalism (corporatismul multinaţionalelor), interese militare, politice şi economice americane şi ….prostie doctă (a celor prinşi în mrejele ideologiei- care cred că proiecţia ideologiei sorosiste este inevitabilul viitor al lumii).
Cum funcţionează?
Aplicând strategia marxistă gramsciană a dobândirii hegemoniei culturale într-o societate. Controlează discursul public, sau măcar îl influenţează (prin finanţare, măcar).
Apoi controlul asupra societăţii civile. Acesta se face fabricând ONG-uri sau influenţând prin finanţare altele gata fabricate, care să ocupe spaţiul public şi să se impună ca singuri parteneri civici în relaţia cu instituţiile statului.
În sfârşit, al treilea pas este controlul politicului. Acesta se face profitând de degradarea clasei politice şi încurajând neîncrederea în clasa politică şi apoi promovând, în toate partidele politice (sorosişti veţi găsi nu doar la USB(R), nici doar în PNL, ci şi în PSD şi cam peste tot pe unde se poate intra), oameni de încredere, verificaţi ideologic.
Cum poate fi combătut?
Prin recâştigarea societăţii civile. Altă soluţie nu este. Dacă nu vindeci rădăcinile, e inutil dacă ocupi crengile (parlamentul, guvernul). Iar cel mai bun caz îl avem în Statele Unite- rădăcinile sorosismului.. Acolo s-a respectat aceeaşi reţetă: hegemonia culturală- ocuparea spaţiului public- controlul politic.
Acolo, o victorie conservatoare americană ( Reagan, Bush Jr.) sau republicană, la Casa Albă, nu mai are posibilitatea de a schimba ideologizarea societăţii şi redirecţionarea ei, ci doar, cel mult să amâne sau să întârzie acest proces revoluţionar.

SFARSITUL „CARIERIEI POLITICE”A AVENTURIERULUI CU CETATENIE GERMANA KLAUS WERNER JOHANNIS IN ROMANIA DUPA CE A VANDUT BUCATA CU BUCATA ACEASTA TARA SI A ASERVIT-O MUTINATIONALELOR SI ONG-URILE LUI GEORGE SOROS:”UE SI USA PRIN NOUA INTELEGERE DE LA IALTA CU RUSIA ,PRIN ANGELA MERKEL,L-O ANUNTAT PE KWJ”DER TEUFEL”, LA MINI SUMMITUL GERMANIA-ROMANIA-BELGIA -LUXEMBURG DE LA BERLIN SA-SI DEA DEMISIA!”

10 sept.

Image result for IOHANNIS POZE

 

Pe 16 septembrie, la Bratislava, va avea loc un Summit UE în formula cu 27 de membri, fără participarea Marii Britanii, un summit la care se va discuta ”despre imaginea UE într-o perioadă în care cetățenii sunt preocupați de globalizare”. Este o întâlnire la care se așteaptă ca statele membre UE să vină cu propuneri privind reformarea Uniunii dupa Brexit.

”Întâlnirea va avea loc într-un noment critic pentru Europa”, a spus președintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk. El și cancelarul Angela Merkel au făcut un tur de forță diplomatic în statele UE pentru a pregăti acest summit. Se pare însă că, in ciuda acestor eforturi, Summit-ul va semăna cu un ”brad de Crăciun”, după cum a spus un diplomat european. În primul rând, va fi un summit informal, care nu va fi urmat de concluzii concrete. În al doilea rând, se așteaptă ca multe state membre să vină cu poziții extrem de diferite care vor fi expuse ca într-un ”brad de Crăciun”. Se va discuta despre problemele zonei euro, despre Brexit, despre șomaj, despre piața unică digitală, despre imigranți, despre o viitoare armată europeană. Mult prea multe teme majore pentru a fi abordate într-o singură întâlnire.

Există formate regionale de cooperare în care statele UE au încercat să stabilească o poziție comună. Este cazul Grupului de la Visegrad (Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria), la care se adaugă și recenta întâlnire dintre Viktor Orban și Jaroslaw Kaczynski, care vorbesc despre oportunitatea unei ”contra-revoluții culturale” în UE și care au abordat problema imigranților și a concetățenilor care lucrează în Marea Britanie.

România nu mizează pe asemenea formate în cadrul UE, dar le favorizeaza în cadrul NATO, prin întâlnirile în ”formatul București”, cu statele din flancul estic al Alianței. În vederea Summitului UE de la Bratislava, președintele Klaus Iohannis a optat pentru o întâlnire la Berlin, într-un mini-summit cu cancelarul Angela Merkel, premierul belgian Charles Michel și cel luxemburghez Xavier Bettel.

Vineri 9 septembrie, la finalul întâlnirii, preşedintele Romaniei a declarat ca UE trebuie să se pregătească pentru ”crizele care cu siguranță vor veni” și a precizat că a propus crearea unei Agenţii pentru Combaterea Terorismului.

„În cadrul întâlnirilor am propus ca şi o măsură concretă, deocamdată este o propunere şi vom vedea cum poate fi ea transpusă în practică, crearea unei agenţii europene de combatere a terorismului. Ar fi o măsură foarte concretă care ar înlocui multiplele entităţi care se ocupă acum cu prevenirea actelor teroriste şi cred că ar putea realmente să crească nu numai securitatea propriu-zisă, ci şi sentimentul securităţii în interiorul Europei”, a afirmat preşedintele într-o conferinţă de presă la sediul Ambasadei României la Berlin.

De asemenea, Iohannis a mai spus că există „un larg consens „în ce priveşte măsurile de prevenire a terorismului şi că în viitorul apropiat „cu siguranţă” vor fi la nivel european „măsuri foarte concrete” pentru îmbunătăţirea situaţiei.

Klaus Iohannis a pledat pentru „soluții comune la toate problemele actuale – Brexit, migrație, chestiunea suveranității”, și a avertizat: „Trebuie să avem grijă să nu apară falii în UE”.

Preşedintele a mai spus că securitatea internă şi externă a Uniunii Europene este o temă centrală în dezbaterile naţionale europene, adăugând că în UE au fost prea multe acte de terorism.

VERDE IN FATA.PRESEDINTELE CEHIEI ,MILOS ZEMAN DA PE FATA INTELEGEREA DINTRE UE+USA+RUSIA+UKRAINA:CRIMMEA NU POATE FI DATA INAPOI UKRAINEI !

10 sept.

Peninsula Crimeea nu va putea fi niciodată dată înapoi Ucrainei, a declarat Milos Zeman, președintele Cehiei, într-un interviu pentru Parlamentni Listy, citat de RT, scrie B1.ro.

”Hrușciov a făcut o prostie de neiertat, iar politicienii lumii recunosc azi că peninsula Crimeea nu poate fi dată înapoi Ucrainei”, a declarat Zeman, referindu-se la liderul sovietic Nikita Hrușciov care, în 1954, a alipit Crimeea la Ucraina, care era atunci parte din Uniunea Sovietică.

Totuși, Zeman recunoaște că, într-adevăr, Crimeea a fost anexată de Rusia în 2014.

”Este evident că acordurile care au garantat integritatea teritorială a Ucrainei au fost încălcate”, a spus el, răspunzând întrebării unui cititor, care a susținut că peninsula a fost, din punct de vedere istoric, parte a Rusiei, prin urmare aceasta s-a ”întors” la Rusia și nu a fost ”anexată” de Rusia.

De altfel, Milos Zeman a solicitat Uniunii Europene să recunoască anexarea Crimeii la Federația Rusă imediat după ce aceasta a avut loc, în 2014.

De asemenea, el s-a pronunțat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor impuse Rusiei de către Uniunea Europeană și Statele Unite, în urma crizei ucrainene.

MINISTRESA JUSTITIEI CU SCOALA PROFESIONALA DE DREPT,ADICA LA PRIVAT,RALUCA PRUNA NEDUMIRITA CA NOUL MINISTRU DE INTERNE DRAGOS TUDORACHE SI-O GASIT AVOCAT!

10 sept.

Ministrul Justiţiei Raluca Prună a catalogat drept „josnice” criticile publice la adresa colegilor săi, spunând că pentru ea este de neînțeles de ce Guvernul din care face parte e „atât de atacat cu atacuri la persoană”.

Prună a dat exemplu noului ministrul de Interne, Dragoș Tudorache, despre care preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a spus că este „un nimeni”.

„Pentru mine e de neînțeles de ce un guvern de tehnocrați e invitat într-o țară într-un moment grav ca să pregătească algerile și de ce în aceste condiții un guvern care a primit votul Parlamentului e atât de atacat cu atacuri la persoană care mi se par absolut josnice”, a spus Prună într-o emisiune a Digi 24 ce urmează să fie difuzată duminică.

DECLARATIA POLITICA A SENATORULUI INDEPENDENT VALER MARIAN,AVAND CA TITLU:”FATA INTUNECATA A DNA:INCOMPENTENTA,CORUPTIE SI IMORALITATEA UNOR PROCURORI!”

10 sept.

Senatorul independent Valer Marian face o declaraţie politică având titlul „Fața întunecată a DNA: incompetența, corupția și imoralitatea unor procurori anticorupție”.

Proba incompetenței: 60% condamnări cu suspendare + 10-12% achitări = 70-72% rebuturi profesionale Procurori și polițiști corupți la cele mai înalte niveluri ale DNA Procurori anticorupție arestați pentru fapte de corupție Procurori anticorupție anchetați pentru trafic de tablouri sau pentru trafic de minore • Procurori anticorupție acuzați de implicare în trafic cu țigări • Cum a șantajat SRI un fost procuror șef din DNA care a întreținut relații adulterine cu o subalternă, care a recurs la avort • Cum a fost șantajat de un alt serviciu secret un procuror important din structura centrală a DNA pentru relații homosexuale • Cum au făcut unii procurori din serviciile teritoriale ale DNA jocurile unor grupuri de interese politice și economice locale • Se amestecă binomul SRI-DNA în viața politică din România și urmărește controlul Parlamentului, Guvernului și Justiției? • Pulverizează binomul SRI-DNA capitalul românesc și favorizează capitalul străin? • A ajuns binomul SRI–DNA sub comandă străină? • Necesitatea și urgența unui audit asupra activității DNA • Lupta anticorupție trebuie să continue, dar trebuie să fie bazată pe o politică penală structurată și eficientă, pe profesionalism, pe administratea unor probe pertinente și concludente și, bineînțeles, pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale •

Procurorul șef Daniel Morar, promovat pe filieră politică portocalie
În perioada 2005-2013 Direcția Națională Anticorupție a fost condusă de către procurorul șef Daniel Morar, care a fost numit în fruntea DNA de preşedintele Traian Băsescu în 2005, la propunerea ministrului justiţiei de atunci, Monica Luisa Macovei. Daniel Morar a fost propulsat în această funcţie, la vârsta de 39 ani, de la Cluj-Napoca, unde era procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, de către preşedintele PDL, Emil Boc, care era în perioada respectivă primar al municipiului Cluj-Napoca şi președinte al PDL. Procurorul Morar s-a aflat în siajul PDL și al lui Emil Boc, prin intermediul deputatului PDL Daniel Buda, actualmente europarlamentar, de profesie avocat, care era cumnat cu un coleg și prieten lui Morar, Florin Maghiar, care a deținut funcțiile de prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, precum și al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Despre cariera procurorului Daniel Morar dinainte și din perioada conducerii DNA am prezentat o amplă declarație politică în ședința Senatului din 16.04.2013, intitulată „Procurorul șef Morar, sluga preaplecată și avocatul principal al președintelui Băsescu”.
Procurorul Morar a intrat în atenţia opiniei publice, până la învestirea în fruntea DNA, datorită unor arestări abuzive şi trimiteri în judecată imputabile, realizate la comandă politică, în perioada 1997-2000, sub guvernarea CDR-PD-UDMR, când a activat la Secţia de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, unde a înregistrat nu mai puţin de opt achitări. Achitările cele mai sonore au fost în cazul fostului director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Liviu Ciupe, si în cazul fostului primar al municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar. Pe fostul director Liviu Ciupe, cu apartenenţă politică la PD (vicepreşedinte judeţean), procurorul Morar l-a arestat pentru abuz în serviciu, la comanda prefectului PNŢCD de atunci al judeţului Cluj, pe fondul unor fricţiuni locale şi centrale între PNŢCD şi PD, în perioada guvernării în coaliţie. Achitat definitiv de instanţele din România, Liviu Ciupe a obţinut din partea Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) condamnarea şi obligarea statului român să-i achite despăgubiri de 500.000 de euro pentru perioada în care a fost arestat abuziv de procurorul Morar. În perioada arestării, mama lui Liviu Ciupe a murit de inimă rea, iar procurorul Morar a dat dovadă de totală neomenie refuzând să-i încuviinţeze arestatului să asiste, escortat de poliţişti, la înmormântarea acesteia.
Inculpări sau favorizări cu motivație politică
Întrucât în perioada guvernării PSD dintre 2001-2004 a fost neglijat şi marginalizat, neprimind nicio comandă politică şi nicio funcţie profesională, procurorul Morar a avut o reacţie de frustrare şi de răzbunare faţă de reprezentanţii PSD, după ce acest partid a ajuns în opoziţie în 2005. Principala ţintă şi victimă a frustrării şi răzbunării sale, ca şi a stăpânului său de la Palatul Cotroceni, a fost ex-premierul Adrian Năstase, fost preşedinte al PSD, care a fost supus unei adevărate hăituiri judiciare începând din 2005, materializată în instrumentarea mediatizatelor dosare „Trofeul Calității”, „Zambaccian” și „Mătușa Tamara”. Alte ţinte care au fost supuse unei adevărate persecuţii judiciare, pe bază de comandă politică, au fost ex-senatorul Dan Voiculescu, fostul președinte al Partidului Conservator (pentru că a trecut în opoziție față de președintele Traian Băsescu, iar trustul de presă patronat de acesta a devenit cel mai critic la adresa puterii portocalii), fostul ministru liberal al Agriculturi, Decebal Traian Remeș (pentru că a devenit cel mai critic ministru la adresa președintelui Traian Băsescu din guvernul Tăriceanu 2), ex-senatorul PNL Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiției în guvernul Tăriceanu 2, care i-a succedat în această funcție lui Monica Macovei (pentru că a solicitat revocarea procurorului Doru Țuluș, șeful Secției de combatere a infracțiunilor conexe faptelor de corupție din DNA, și a șefului Serviciului tehnic de interceptări din DNA, în urma constatării unor nereguli grave de către Inspecția Judiciară a CSM), ex-senatorul PSD Cătălin Voicu (pentru implicarea în contestarea rezultatelor scrutinului prezidenţial din 6 decembrie 2009 soldate cu realegerea preşedintelui Băsescu, motiv pentru care a fost blocat în trafic şi reţinut ilegal în plină stradă, iar după câteva luni a fost arestat nelegal pentru pretinse fapte de corupţie, după ce a fost interceptat ilegal, pe mandat de siguranţă naţională), ex-deputatul PSD Ioan Stan, fost șef al Comisiei parlamentare de supraveghere a activității SRI (pentru că i-a deranjat pe președintele Traian Băsescu și pe șefii SRI, George Maior și Florian Coldea, prin anumite declarații politice și interpelări parlamentare, în urma cărora a fost amenințat de către fostul director al SRI că va fi arestat), judecătorul Adrian Toni Neacşu de la CSM (pentru contestarea fostelor şefe ale CSM, Alina Ghica si Oana Hăineală, fiind supus unei percheziţii informatice nelegale si învinuit de presupuse fapte de înşelăciune, cu un prejudiciu estimat la 50.000 lei, constând în deconturi fictive, care nu erau de competenţa materială a DNA), judecătorul Corneliu Bârsan de la CEDO (supus unor interceptări telefonice şi unei percheziţii domiciliare nelegale, efectuate fără avizul CEDO), fostul șef al DGPI, comisarul șef Cornel Șerban (pentru că l-a deranjat pe președintele Traian Băsescu în urma obținerii anumitor informații despre fiicele sale, Ioana și Elena) şi, cazul cel mai evident de persecuţie politică, sute de participanţi la referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu din iulie 2012 anchetați abuziv pentru modul în care au votat.
În schimb, sub conducerea lui Daniel Morar, DNA i-a protejat şi favorizat pe oamenii puterii portocalii, în mod deosebit pe apropiaţii lui Traian Băsescu, ca fostul consilier prezidențial și ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea (în condițiile în care existau informații privind corupția instituționalizată din Ministerul Dezvoltării și Turismului), fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu (în cazul afacerilor „băieţilor deştepţi” cu Hidroelectrica, Electrica şi Transelectrica), fostul preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar (acuzat de presă și de membri ai Parlamentului de implicare în contrabanda cu carburanţi şi ţigări, precum și de instituționalizarea corupției în vămile din România), fostul consilier prezidențial Daniel Moldoveanu, șeful Comunității Naționale de Informații (nașul lui Blejnar, implicat în afaceri cu acesta și cu ANRP), fostul procuror general al României, Laura Codruţa Kovesi (în dosarul de corupție al fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Sorin Nicușor Apostu, cunoscut drept un apropiat al său și al tatălui său), foștii preşedinți ai ANI, Cătălin Macovei şi Horia Georgescu (în cazul faptelor de abuz în serviciu şi de corupţie semnalate printr-un raport al Curții de Conturi a României, prin informări ale unor servicii secrete și prin declaraţii politice ale unor parlamentari) ș.a.
Practici abuzive consacrate în epoca Morar
În perioada în care Daniel Morar a condus DNA (2005-2012) în România a fost înregistrată cea mai mare și păguboasă contrabandă cu carburanți, țigări, legume și fructe, precum și o corupție instituționalizată în sistemul vamal din România. În această perioadă a fost instituționalizată corupția în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. În această perioadă s-au produs marile fraude și au fost plătite cele mai mari comisioane nelegale în afacerile cu licențe Microsoft și cu sistemul de securizare a frontierelor EADS. În această perioadă s-a produs devalizarea aproape totală a Fondului Proprietatea. În această perioadă au fost înregistrate cele mai multe și mai mari retrocedări frauduloase din activitatea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. DNA nu a instrumentat însă niciun dosar de anvergură cu privire la aceste acte grave de fraudă și corupție. În anul 2011 a fost arestat un vicepreședinte al ANRP, Remus Baciu, pentru luare de mită, dar în acest caz s-a acționat la comandă politică, după ce Elena Udrea l-a pârât președintelui Traian Băsescu, iar acesta s-a adresat SRI. În realitate acest vicepreședinte nu a fost agreat de Elena Udrea și de soțul său Dorin Cocoș, care erau implicați în afaceri de anvergură cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, întrucât era apropiat de deputatul PDL, Ioan Oltean, și de pupila acestuia de la ANRP, președintele Crinuța Dumitrean, care aveau propriile lor combinații în materie de retrocedări. După această arestare gruparea Udrea-Cocoș a reușit să scape și de Crinuța Dumitrean, care fiind înfricoșată a demisionat din funcție.
Sub comanda procurorului şef Morar, DNA a consacrat practici represive nelegale, abuzive, ca interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice, efectuată direct din sediile proprii de către procurori sau ofiţeri de poliţie judiciară, sau influenţarea prin intimidare ori şantajare a judecătorilor, avocaţilor și martorilor implicaţi în dosarele de corupţie cu inculpaţi miniştri, parlamentari sau magistraţi. Un exemplu sugestiv în acest sens este vizita înregistrată video a procurorilor DNA Lucian Papici, şeful Secţiei pentru combaterea corupţiei, si Mariana Alexandru, şef serviciu în Secţia pentru combaterea corupţiei, în biroul judecătorului Anton Pandrea, pe atunci şeful Secţiei Penale de la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie şi preşedintele completului de judecată care l-a arestat pe ex-senatorul Voicu. Procurorul şef Morar a contribuit, alături de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Laura Codruța Kovesi, la consacrarea practicii telejustiţiei, prin care, în esenţă se realiza demonizarea mediatică a unor învinuiţi sau inculpaţi înainte de arestarea sau de condamnarea lor.
Până în prezent Direcția Națională Anticorupția a înregistrat cel mai mare procent anual de achitări, în jur de 12%, datorită modului defectuos în care au fost instrumentate multe dosare în perioada șefiei lui Daniel Morar. Un astfel de procent de achitări este de două ori mai mare decât media europeană în materie (6%) și de 12 ori mai mare decât media înregistrată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (1%). Au fost înregistrate achitări răsunătoare în dosarul „Mătușa Tamara” (în care a fost achitat fostul prim-ministru Adrian Năstase pentru dare de mită), în dosarul „Armele de vânătoare” (în care a fost achitat fostul ministru coordonator al Secretariatului General al guvernului Năstase, Șerban Mihăilescu, pentru luare de mită), în dosarul fostului ministru al muncii din guvernul Tăriceanu, Paul Păcuraru (achitat pentru luare de mită), în dosarul privind referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu din iulie 2012 (46 de inculpați achitați), în dosarul fostului secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, Laurențiu Mironescu (toți cei 39 de inculpați achitați) și în dosarul vameșilor și polițiștilor de frontieră de la Aeroportul Otopeni (toți cei 21 de inculpați achitați).
Recunoștința procurorului șef Morar, urmată de recunoștința președintelui Băsescu
Spre final de mandat, fostul președinte Traian Băsescu a motivat că l-a numit pe Daniel Morar procuror șef la DNA întrucât anterior a avut curajul să aresteze un senator, referindu-se la fostul senator PD de Bistrița-Năsăud, Liviu Ciupe. Motivația lui Băsescu este însă falsă și demagogică. Pe de o parte, Liviu Ciupe nu mai era senator la data arestării ci deținea de peste un an funcția de director al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj, în care a fost numit de ministrul Transporturilor din guvernul CDR-PD-UDMR, Traian Băsescu, care a protestat vehement atunci împotriva acestei arestări, ca și în cazul prefectului PD de Constanța, motivând că Parchetul nu a informat guvernul cu privire la aceste arestări. Pe de altă parte, așa cum am arătat, arestarea lui Liviu Ciupe s-a dovedit nelegală, abuzivă, întrucât a fost achitat de toate instanțele de judecată din România, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul român să-i achite despăgubiri de 500 000 euro pentru perioada în care a fost arestat abuziv de către procurorul Morar.
După învestirea în funcţie, procurorul şef al DNA şi-a dovedit recunoştinţa închizând celebrul dosar „Flota”, în care Traian Băsescu fusese inculpat şi trimis în judecată anterior pentru prejudicierea economiei naţionale cu suma de 324 milioane de dolari, prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave. În loc să semneze rechizitoriul întocmit în dosarul „Flota” în anul precedent, în vederea regularizării actului de sesizare a instanței, conform îndrumării date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărârea de restituire la DNA, şi să-l retrimită instanţei supreme, procurorul şef Daniel Morar a repartizat dosarul unui procuror din subordine, care a dispus o nouă expertiză, ce a stabilit un prejudiciu de 0 lei, faţă de prejudiciul de 324 milioane dolari stabilit prin prima expertiză efectuată în cauză. În baza noii expertize, procurorii DNA au decis scoaterea de sub urmărire penală a unui număr de 76 de inculpaţi din dosarul „Flota”, iar în privinţa lui Traian Băsescu au dispus disjungerea cauzei, motivând că şeful statului ar beneficia de imunitate prezidenţială şi nu poate fi cercetat.
În semn de recunoştinţă și drept recompensă pentru absolvirea sa de răspundere penală din dosarul „Flota” și pentru executarea întocmai și la timp a comenzilor sale de persecuţie judiciară a adversarilor politici, preşedintele Traian Băsescu s-a îngrijit de cariera ulterioară a lui Daniel Morar. Astfel, în anul 2008 l-a reînvestit în funcția de procuror șef al DNA, iar după expirarea ultimului mandat l-a numit, în 2012, procuror general interimar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după care în anul 2013 l-a numit judecător la Curtea Constituțională din partea Președinției României, pentru un mandat de 9 ani. Morar a fost numit în această funcție desi nu avea o carieră didactică, neactivând în învăţământul universitar, nu avea niciun doctorat sau masterat, iar activitatea sa pe tărâmul științei dreptului se reducea la trei articole anoste publicate în Buletinul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și al Centrului de Resurse Juridice, care, culmea ironiei, conțin considerații teoreticedespre infracțiunile de delapidare și evaziune fiscală, nu despre infracțiuni de corupție.
Principalii colaboratori sau, mai bine zis, principalele unelte din DNA ale procurorului șef Daniel Morar au fost procurorii Lucian Papici (șeful Secției de combatere a corupției), Doru Țuluș (șeful Secției de cercetare a infracțiunilor conexe faptelor de corupție), Mariana Alexandru (șeful Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupție din cadrul Secției pentru combaterea corupției), Claudia Roșu (amanta și apoi soția lui Țuluș), Elena Botezan (admiratoarea înfocată a lui Morar) și Emilian Eva. Papici a fost coleg cu Morar la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca, iar procurorii Țuluș și Botezan i-au fost colegi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, rezultând că fostul șef al DNA s-a constituit în jurul lui o bisericuță cu foști colegi de facultate și de serviciu.
Procurorul Lucian Papici, principala unealtă a lui Morar
Mâna dreaptă și principalul sfetnic al lui Daniel Morar a fost Lucian Papici, care provenea de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, de unde a fost promovat la București pe filieră politică PNL-PDL. Potrivit unor foști colegi, Papici a fost un procuror mediocru la parchetele din Timiș, unde a fost autorul a numeroase dosare eșuate, chiar scandalos întocmite, înregistrând mai multe achitări imputabile, unele chiar rușinoase, cum a fost într-un dosar având ca obiect mici furturi, numite găinării în jargonul profesiei. O achitare pentru găinării era considerată cea mai umilitoare palmă primită de un procuror pe plan profesional. Lucian Papici a înregistrat achitări spectaculoase și rușinoase și în dosare instrumentate în primii săi ani de activitate la DNA. Astfel, au fost achitați definitiv inculpații trimiși în judecată în două dosare intrumentate în toamna anului 2005, după câteva luni de la venirea sa la DNA, cu motivarea că „faptele observate de procuror nu există”. Problema este că doi oameni și carierele lor au fost distruse iar statul român a trebuit să le achite acestora daune substanțiale. Așa s-a întâmplat în cazul judecătorului Vasile Bacu de la Tribunalul București, care a fost trimis în judecată printr-un rechizitoriu întocmit de Papici, pentru luare de mită, iar ulterior a fost achitat definitiv și a fost repus în funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii. Cu toate aceste eșecuri profesionale, la recomandarea procurorului șef Daniel Morar și la propunerea ministrului Justiției, Monica Macovei, în martie 2007 procurorul Lucian Papici a fost numit de către președintele Traian Băsescu în funcția de șef al Secției de combatere a corupției din DNA, ocupând această funcție până în octombrie 2013.
În perioada în care a fost șeful Secției de combatere a corupției, procurul Lucian Papici și-a pus semnătura pe cele mai importante și grele dosare de corupție intrumentate în România: dosarele „Trofeul Calității” și „Zambaccian” (în care a fost trimis în judecată fostul prim-ministru Adrian Năstase), dosarul „Caltaboșul” (în care a fost trimis în judecată fostul ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remeș), dosarul „ICA” (în care a fost trimis în judecată omul de afaceri Dan Voiculescu, fostul președinte al Partidului Conservator și patronul trustului de presă Antena – Jurnalul Național), dosarul „Loteria” (în care a fost trimis în judecată omul de afaceri George Copos, fost ministru al Economiei și patron al clubului Rapid), dosarul de luare de mită al fostului senator PSD Cătălin Voicu și dosarul „Referendumul” (în care a fost trimis în judecată președintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, împreună cu alte 74 de persoane). După cum se poate vedea în toate aceste dosare au fost vizați adversari și opozanți politici de primă mână ai președintelui în funcție Traian Băsescu.
Un procuror anticorupție anchetat pentru trafic de minore și spionarea soției
Cu toate meritele pe care și le-a arogat, după preluarea funcției de procuror șef al DNA de către Laura Codruța Kovesi, Lucian Papici a fost retrogradat în funcția de șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupție din secția pe care a condus-o. În mod surprinzător, după doi ani, respectiv în august 2015, desi mandatul în fruntea serviciului susmenționat urma să-i expire în noiembrie 2016, procurorul Papici a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să-i aprobe revenirea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, cerere care i-a fost admisă urgent de CSM, desi era perioada vacanței judecătorești. Motivul acestei precipitări a ieșit la iveală ulterior: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, condus atunci de procurorul general Tiberiu Nițu, a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție redeschiderea urmăririi penale în două dosare penale în care era vizat procurorul Papici și în care au fost emise soluții de neîncepere a urmăririi penale, respectiv în dosarul Serviciului Teritorial Timișoara al DIICOT nr. 118/D/P/2012 și în dosarul Serviciul Teritorial Hunedoara al DIICOT nr. 2/D/P/2010. Primul dosar avea ca obiect constituirea unui grup infracțional organizat, proxenetism și trafic de minore. Al doilea dosar avea ca obiect interceptări ilegale și operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, imputându-i-se în fapt procurorului Papici că și-ar fi spionat soția în perioada în care se afla la București în conducerea DNA. Conform unui comunicat de presă din 2 octombrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a aprobat cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de redeschidere a urmăririi penale pe numele procurorului Lucian Papici, fost șef al Secției I din DNA, în dosarele susmenționate.
Așadar, omul de bază al lui Daniel Morar, procurorul Lucian Papici, căruia presa aservită sau controlată de binomul SRI-DNA îi construise o imagine eroică de Cattani mioritic, de luptător neînfricat, necruțător și neprihănit împotriva marilor corupți și care devenise un simbol al luptei anticorupție din România, a trebuit să plece din DNA cu coada între picioare întrucât era suspectat de fapte foarte grave, culminând cu spionarea ilegală a soției și trafic cu minore. Cum se explică că binomul SRI-DNA nu a mirosit aceste fapte în timp ce Papici ocupa a doua funcție în DNA? De ce au fost închise dosarele sale în perioada în care Papici era marea vedetă a DNA? Cine l-a protejat pe Papici datorită funcției sale din DNA? Ce explicații poate da în acest sens Laura Coduța Kovesi, care era procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în perioada în care au fost mușamalizate dosarele lui Papici de către DIICOT, care se afla în subordinea sa? Un prim și simplu răspuns la aceste întrebări este că exista putreziciune și corupție și la vârful DNA și la vârful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Consider că actualul procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să dispună cercetări referitor la soluțiile inițiale suspecte de care a beneficiat Papici, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului.
Procurorul Eva, arestat pentru corupție și trafic de tablouri
Lucian Papici nu este singurul caz de rebut profesional și moral din DNA. Un alt caz mediatizat este procurorul Emilian Eva, fost subaltern al lui Papici la Secția de combatere a corupției, cunoscut pentru că a întocmit rechizitoriile în dosarul „ICA” (denumit și Telepatia), prin care a fost trimis în judecată Dan Voiculescu, și în dosarul „Loteria”, prin care a fost trimis în judecată George Copos. Ulterior, procurorul Eva a activat în Serviciul Teritorial Iași al DNA, de unde a fost transferat, în urma unor abateri indisciplinare, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași.
În data de 10 iulie 2015, procurorul Emilian Eva a fost arestat preventiv de Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea DNA, care l-a trimis ulterior în judecată pentru luare de mită, spălare de bani, efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite și fals în declarații. Referitor la infracțiunea de luare de mită, în sarcina lui Emilian Eva s-a reținut că, în calitate de procuror DNA, a pretins și a primit tablouri și sume de bani, în valoare totală de 33 800 euro, de la un medic cardiolog, căruia i-a clasat un dosar în care fusese cercetat pentru luare de mită, înșelăciune, purtarea abuzivă, fals intelectual și uz de fals, cu motivarea că faptele nu există. Unul din tablourile primite cu titlu de mită a fost trimis, împreună cu alte tablouri, în Marea Britanie pentru a fi valorificat prin intermediul unei case de licitații. Potrivit rechizitoriului, în perioada august 2014- iunie 2015, respectiv în mai puțin de un an, procurorul Eva a tranzacționat sau a intermediat tranzacționarea unui număr de peste 200 de tablouri, cu o valoare estimată pe piața de artă de 300 000 de euro, deși profesia de magistrat este incompatibilă cu efectuarea actelor de comerț. Procurorul Eva i-a atras în afacerile sale cu tablouri și pe fiica sa și pe un nepot de-al său, care au fost și ei trimiși în judecată. Potrivit anchetatorilor, din analiza declarației de avere pe anul 2015 rezultă că Emilian Eva a făcut în cuprinsul ei mențiuni necorespunzătoare adevărului care sunt în totală contradicție cu situația de fapt descrisă în rechizitoriu.
…cercetat disciplinar pentru practici nelegale
Emilian Eva a fost cercetat disciplinar și penal și pentru alte fapte grave legate de cariera sa de procuror în DNA. Astfel în 29 octombrie 2014, procurorul Eva a fost sancționat disciplinar de Consiliul Superior al Magistraturii pentru modul în care a instrumentat un dosar de corupție al unor interlopi din Iași. Prin aceeași decizie a fost sancționat disciplinar și procurorul Sorin Mihail Călin, care a deținut funcția de șef al Serviciului Teritorial Iași al DNA. În esență, Consiliul Superior al Magistraturii a reținut în sarcina procurorului Eva că a făcut o înțelegere cu un inculpat într-un dosar pe care-l instrumenta, promițându-i acestuia că va fi pus în libertate, ceea ce s-a și întâmplat în prima fază, și cerându-i acestuia să facă denunțuri și să accepte să poarte tehnică de interceptare în vederea obținerii de informații utile intrumentării unor eventuale alte dosare de corupție care vizau mai mulți judecători de pe raza Curții de Apel Iași. Pentru realizarea acestei înțelegeri, procurorul Eva a convenit cu apărătorul inculpatului ca o parte din faptele dezvăluite de inculpat să se materializeze într-un denunț pe care să-l înregistreze la DIICOT, scopul exclusiv al depunerii denunțului fiind obținerea unei adrese din partea acestei structuri din care să rezulte că inculpatul ar putea beneficia de prevederile art. 19 din Legea nr. 692/2002, pe care să o folosească ulterior la instanță în susținerea cererilor de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive. Pe de altă parte, procurorul Eva i-a solicitat unui ofițer de poliție judiciară să întocmească două denunțuri în numele inculpatului, după ce acesta a fost înregistrat nelegal în arest, iar după punerea sa în libertate i-a solicitat inculpatului să le semneze, înregistrând două dosare penale în baza acestora.
Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii l-a sancționat pe procurorul Emilian Eva pentru abaterea disciplinară constând în „manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției”, apreciind că negocierea purtată între pârâtul procuror Emilian Eva și inculpatul CT ce avea ca obiect revocarea sau înlocuirea unei măsuri preventive în schimbul denunțării și participării de către inculpat la organizarea unui flagrant în vederea descoperirii unor fapte penale constituie elementul material care a adus prejudicii nu numai magistraților pârâți în cauză, ci și imaginii justiției în ansamblul său. Secția pentru procurori a constatat că o astfel de înțelegere între procuror și inculpat nu are suport în procedura penală, existând chiar texte de lege care interzic asemenea practici. CSM a concluzionat că fapta procurorului pârât Emilian Eva se caracterizează printr-un vădit neprofesionalism, fiind bazată pe depășirea competențelor, pe inocularea ideii că procurorul poate influența însăși deciziile instanței prin alte mijloace decât cele stabilite prin lege, că are putere discreționară asupra stării de libertate a inculpatului, creând aparența acestui abuz de putere nu numai inculpatului în cauză și apărătorilor acestuia, dar, mai grav, și în ochii opiniei publice.
… și acuzat de spionarea unui alt iubit al amantei sale
Procurorul Emilian Eva a mai fost acuzat că i-ar fi instrumentat un dosar de corupție și fostului rector al Universității de Medicină din Iași, Vasile Astărăstoaie, drept răzbunare că acesta nu l-a sprijinit pe fratele său, de profesie medic, să obțină un grad universitar superior și o funcție de director de spital. Totodată, un fost procuror DIICOT a formulat plângere penală împotriva lui Emilian Eva, imputându-i acestuia că, în calitate de procuror DNA, ar fi solicitat interceptarea sa nelegală și i-ar fi instrumentat mai multe dosare penale, drept răzbunare pentru faptul că a avut o relație amoroasă pasageră cu amanta sa, o avocată din Iași.
Cum a fost adus și promovat la DNA un procuror cu un background profesional atât de discutabil ca al lui Lucian Papici? De ce acesta a fost promovat în a doua funcție din DNA, în condițiile în care a înregistrat achitări răsunătoare și imputabile atât în dosare instrumentate anterior ocupării acestei funcții cât și în exercițiul acesteia? Ce credibilitate are un procuror afacerist ca Emilian Eva în cazul dosarelor instrumentate unor oameni de afaceri ca Dan Voiculescu și George Copos? Cum au fost aduși și promovați la DNA procurori cu o moralitate atât de îndoielnică, tipică lumii interlope, ca Lucian Papici și Emilian Eva? Pentru că trebuiau să fie instrumente docile ale șefului lor Daniel Morar și ale stăpânului comun Traian Băsescu, buni executanți ai comenzilor politice? Convinși că beneficiază, la schimb, de protecția președintelui României și a șefului DNA, acești procurori au ajuns să se creadă atotputernici și intangibili mergând cu arbitrariul până acolo încât, profitând de funcția deținută, și-au spionat ilegal unul soția și celălalt amanta. Cu astfel de procurori în prim planul Direcției Naționale Anticorupție nu este de mirare că, potrivit ultimului Eurobarometru, în România a fost înregistrată în acest an cea mai drastică scădere a încrederii în justiție din Uniunea Europeană (scădere cuantificată în 13 procente, respectiv de la 48% la 35%).
Senator
Valer Marian

FOSTUL PRESEDINTE CCR,AUGUSTIN ZEGREAN SE VREA DIN NOU PARLAMENTAR….PE LISTELE NOULUI PNL!

10 sept.

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, vrea din nou în Parlament.

Presa locală relatează, citând surse, că Zegrean s-a înscris în lupta internă pentru un loc pe lista PNL, la Senat.

Augustin Zegrean a fost preşedintele Curţii Constituţionale timp de 9 ani, mandatul său expirând în anul acesta în luna iulie. Înainte să fie numit de Traian Băsescu la CCR, Zegrean a fost parlamentar din partea a două partide.

La alegerile din 20 mai 1990 Augustin Zegrean a obținut un mandat de senator în județul Bistrița-Năsăud, din partea FSN. Ulterior a devenit membru PD. La alegerile din noiembrie 2004 a fost ales ca deputat de Bistrița-Năsăud pe lista PD.

DECIZIA COMPLETULUI ICCJ CU PRIVIRE LA CONTESTATIA DEPUSA DE FOSTUL PREMIER VICTOR PONTA IMPOTRIVA MASURII CONTROLULUI JUDICIAR!

10 sept.

Fostul premier Victor Ponta rămâne sub control judiciar, dar are voie să vorbească cu presa despre dosarul său, dar și să părăsească România, a decis instanța supremă. Judecătorii au modificat astfel condițiile controlului judiciar în noul dosar în care acesta este cercetat.

Decizia este definitivă.

Fostul premier a fost pus sub control judiciar marți de către DNA Ploiești, fiind acuzat de folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și complicitate la infracţiunea de spălare de bani. În același dosar, a fost pus sub control judiciar și deputatul Sebastian Ghiță sub acuzația de spălare de bani.

Procurorii acuză în acest dosar că Ponta l-ar fi pus pe Ghiță pe listele de la alegerile parlamentare în schimbul plății de către omul de afaceri a sumei de 220.000 de euro – printr-un interpus – pentru a-l aduce pe Tony Blair în România.

Procurorii i-au impus lui Victor Ponta ca obligații în cadrul controlului judiciar să se prezinte la sediul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești sau la sediile instanțelor de judecată, ori de câte ori este chemat; să informeze de îndată organele judiciare cu privire la schimbarea locuinței; să se prezinte la Direcția Generală de Poliție a Mun. București – Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; să nu părăsească țara decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului/judecătorului competent; să nu se apropie de alte persoane menționate în ordonanță și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale; să nu facă declarații în mass-media referitoare la obiectul cauzei sau aprecieri la adresa procurorilor care instrumentează cauza, la celelalte persoane cercetate în cauză, precum și la martorii audiați în cauză și să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

Măsura controlului judiciar a fost însă contestată de fostul premier la instanța supremă, care s-a pronunțat sâmbătă.

DNA CA INSTITUTIE DE FORTA A REGIMULUI POLITIENESC „POLIZEISTADT”DIN ROMANIA ,SE FACE DE RAS PRIN SCANDALUL TONY BLAIR SI TREBUIE DESFIINTAT,IAR PROCURORII IN FRUNTE CU ROMANES LAURA CODRUTA LASCU,FIICA DE PROCUROR CEAUSIST SI CEILALTI TREBUIE TRASI LA RASPUNDERE PENALA ,MATERIALA ,CIVILA PENTRU DOSARELE POLITICE INTOCMITE SI SABOTAREA LA ORDINUL FORTELOR OCULTE DIN OCCIDENT A STATULUI DE DREPT ROMAN!

10 sept.

Scandalul internaţional declanşat de dosarul în care este implicat fostul premier Tony Blair ar putea să fie extins şi către alţi 3 foşti lideri importanţi: Bill Clinton, fost preşedinte SUA, Mihail Gorbaciov, fost preşedinte al URSS, şi Helmut Kohl, fost cancelar al Germaniei! Altfel, DNA se va face de rîs pentru că ar demonstra definitiv că are preferinţe politice şi face dosare în favoarea unor partide sau politicieni.

Din Comunicatul DNA rezultă că Tony Blair ar fi venit în România pentru a-i face „capital electoral” lui Victor Ponta, primind în schimb 220.000 euro! Oficial, Blair a fost invitat în România de către „Fundaţia Multimedia pentru Democraţie” pentru a susţine o conferinţă, întîlnindu-se cu premierul de atunci Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta. Procurorii DNA susţin însă că totul a fost aranjat de Victor Ponta, iar banii ar fi fost daţi de Sebastian Ghiţă, cu scopul de a fi confirmat pe listele PSD la alegerile din toamna anului 2012!

Excesele de interpretare ale procurorilor DNA sînt evidente şi riscă să genereze o situaţie penibilă pentru România, căci nici un alt lider nu va mai accepta să vină în România, ştiind că ar putea face obiectul unui dosar penal!

De altfel, Tony Blair nu este singurul fost lider politic din ţările mari ale lumii care a venit în România la invitaţia unei fundaţii. Anterior, fuseseră la noi fostul preşedinte american Bill Clinton, fostul preşedinte URSS Mihail Gorbaciov şi fostul cancelar german Helmut Kohl, însă nimeni nu s-a gîndit vreodată să ancheteze venirea lor în România şi pe cine au vrut să sprijine electoral!

Bill Clinton a fost invitat de către „Brand Academy” şi „Omnilogic”

Vizita fostului preşedinte al SUA, Bill Clinton, a avut loc în iunie 2005, fiind organizată de compania de consultanţă Brand Academy şi finanţată de SC Omnilogic, firma cu profil IT a lui Gabriel Marin. Despre Gabriel Marin s-a spus că ar fi chiar „denunţătorul din afacerea Microsoftcare îl menţionează pe Călin Popescu Tăriceanu”, cum scria pe blog-ul său Radu Tudor, însă ulterior Gabriel Marin a precizat că este vorba doar despre o confuzie de nume, deşi referatul procurorilor îl nominalizează şi ca denunţător al Elenei Udrea: „Procurorii arată că din probele administrate rezultă că, în anul 2010, în condiţiile în care Marin Gabriel – administrator SC OMNILOGIC SRL, întâmpina greutăţi în derularea contractului încheiat cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, contract având ca obiect prestare de servicii aferente proiectului e-România 2 şi livrarea produselor aferente infrastructurii hardware, software şi de reţea necesară funcţionării serviciilor, Pescariu Dinu Mihail i-a înlesnit lui Marin Gabriel mai multe întrevederi cu Cocoş Dorin şi remiterea prin conturile Barringwood Investment Limited a sumei de circa 3 milioane de euro pretinsă de acesta pentru a-şi exercita influenţa asupra persoanelor cu atribuţii în acest sens în vederea realizării plăţilor” (v. http://www.evz.ro/referat-dna-elena-udrea-a-fost-denuntata-la-dna-de-gabriel-sandu-si-dinu-pescariu-o-parte-din-banii-de-spaga-s-ar-fi-dus-in-dubai.html)!

Gabriel Marin şi Bill Clinton

Iată cum era prezentată această acţiune în revista Market Watch, nr. 7/10 iunie 2005: „Prezenţa sa la Bucureşti în cadrul conferinţelor „BeyondBorders” este datorată în cea mai mare măsură companiei Omnilogic, care apreciază că acesta va fi evenimentul anului… Preşedintele Clinton a fost invitat şi a venit în România pentru a ne vorbi despre „marcă”, despre „brand”, despre identitate, un subiect atît de discutat şi controversat în tot spaţiul central şi est european după căderea Cortinei de Fier… Acest eveniment cu adevărat excepţional a fost organizat de Brand Academy şi Omnilogic. Acţiunea a depăşit cu mult dimensiunile unei simple manifestări de PR: a fost o întîlnire de convergenţă a ideilor unui mare lider cu cele ale liderilor şi opiniei publice din România, moderator fiind Gabriel Marin, Directorul General al companiei Omnilogic”.

Poate că nu e lipsit de interes să spunem că Gabriel Marin a practicat baschetul şi conduce mai multe firme IT, la fel ca şi Sebastian Ghiţă, anchetat acum că a finanţat venirea în România a lui Tony Blair!

Bill Clinton a primit pentru prezenţa sa în România suma de 500.000 dolari.

Helmut Kohl a fost adus în România de Sorin Ovidiu Vântu pentru prezentarea Raportului Tismăneanu

Fostul cancelar german Helmut Kohl a venit în România în ziua de 22 decembrie 2006 cu ocazia prezentării în Parlament a „Raportului privind condamnarea comunismului”, întocmit de comisia Tismăneanu, sub patronajul preşedintelui de atunci, Traian Băsescu!

Vizita lui Helmut Kohl a fost organizată de Sorin Ovidiu Vântu, actualul puşcăriaş de serviciu, care era atunci un foarte apropiat susţinător al lui Traian Băsescu, împreună cu toată echipa de la Realitatea TV din acea vreme!

Helmut Kohl a participat în acele zile şi la Gala „10 pentru România”, amfitrion fiind Emil Hurezeanu, care fusese în 2003 consilierul Premierului Adrian Năstase, devenit după 2004 un susţinător al lui Traian Băsescu, iar acum este ambasadorul României, numit de Klaus Iohannis.

Prezenţa lui Helmut Kolhl la prezentarea „Raportului Tismăneanu” a reprezentat o susţinere imensă pentru Traian Băsescu: „Referindu-se la prezentarea raportului Tismăneanu în Parlament, fostul cancelar a spus că acesta a fost un act de mare curaj şi că este foarte important ca minciunile istoriei să nu fie propagate, chiar dacă adevărul se obţine cu greu” (Revista Market Watch, nr. din 22 decembrie 2006).

Mihail Gorbaciov a fost adus în România de Adrian Thiess pentru lansarea ziarului „Puterea”

Vizita lui Mihail Gorbaciov de o zi în România a avut loc în 14 aprilie 2010, fiind organizată de MEDIA CONSULTA INTERNATIONAL, firmă de consultanţă patronată de Mihai Craiu, pentru lansarea ziarului „PUTEREA”, care aparţinea unui trust necunoscut, al cărui reprezentant era Adrian Thiess, redacţia fiind formată din jurnalişti care au lucrat pentru ziarele „Ziua”, „Cotidianul” şi „Gardianul”, patronate atunci de Sorin Ovidiu Vântu, ale căror ediţii printate au fost desfiinţate cu puţin timp înainte.

La această vizită au particpat numeroase personalităţi, între care şi foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Ion Iliescu, dar şi persoane controversate, precum Ovidiu Tender:

Iată ce scria presa de atunci despre acest eveniment: „Potrivit unor informaţii pe care Thiess le neagă, publicaţia ar fi finanţată, de fapt, de magnatul rus Alexander Lebedev, care a achiziţionat recent ziarul britanic „The Independent”. Gorbaciov face afaceri cu Lebedev, ceea ce ar justifica prezenţa fostului lider al URSS la lansarea ziarului” (articol semnat de Ana-Maria Onisei în „Click”).

Pentru prezenţa lui la lansarea ziarului „Puterea”, Mihail Gorbaciov a primit suma de 50.000 dolari.

În România au sosit şi alte personalităţi ale politicii mondiale, precum Henry Kissinger, Secretar de Stat și consilier pe probleme de securitate națională al Statelor Unite în timpul președinției lui Richard Nixon și a lui Gerald Ford, care a primit 120.000 dolari!

După cum se observă, vizita lui Tony Blair la invitaţia unei fundaţii şi plata onorariului nu reprezintă – din fericire – o noutate pentru România! Din datele de mai sus, rezultă că tiparul unor astfel de prezenţe ale foştilor lideri politici sau conducători de state şi guverne este acelaşi: invitaţia este adresată de o fundaţie sau o instituţie media, finanţarea o asigură diverşi sponsori, iar beneficiari sînt oamenii politici care obţin, în mod logic, şi avantaje de imagine!

Dar, prin deschiderea dosarului penal DOAR pentru vizita lui Tony Blair şi punerea sub acuzare a fostului Premier Victor Ponta şi a deputatului Sebastian Ghiţă, DNA a demonstrat încă o dată că este adepta unei justiţii selective, prin care se încearcă eliminarea din viaţa politică a adversarilor actualei Puteri din România, reprezentată de Klaus Iohannis şi PNL, în vederea alegerilor din această toamnă!

Există o singură şansă pentru a contrazice această ipoteză: ca DNA să înceapă urmărirea penală şi pentru cei care au organizat vizitele descrise mai sus, adică ale lui Bill Clinton, Helmut Kohl, Mihail Gorbaciov şi Henry Kissinger!

Nu vrem să dăm idei procurorilor DNA sau şefei acestei instituţii, Laura Codruţa Kovesi, dar e bine să ştie şi dumnealor că astfel de vizite se organizează peste tot în lume, iar prezenţa lor în aceste ţări reprezintă implicit şi susţinerea politică pentru anumite formaţiuni politice sau chiar pentru oameni politici interesaţi de „cîştiguri electorale”!

Dar astfel de avantaje nu sînt nici pe departe infracţiuni, aşa cum cred procurorii DNA, ci simple acţiuni politice, fie ele şi de PR, care fac parte din jocul politic democratic! Dacă vrem ca nimeni să nu mai vină în România, atunci acest gen de acţiuni, precum „Dosarul Blair”, trebuie să fie doar „Primul pas”! Izolarea României ar putea fi astfel garanntată!

P.S. Ca simplu exemplu, iată cine a fost prezent la cina oferită de organizatorii vizitei lui Hekmut Kohl: Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, foşti preşedinţi ai României, Alexander Churilin (Rusia) şi Andreas von Mettenheim (Germania), Răsvan Radu ( preşedinte Unicredit Ţiriac Bank), Thierry Millet (CEO Orange România), Nicolae Badea (Computerland), Mihai Georgescu (GM Wrigley Balkans), Marian Alecu, Dan Fischer, Bobby Păunescu, Doru Boştină (Bostina & Asociaţii / Attorneys), Florentin Tucă (Zbarcea & Associates / Attorneys), Sebastian Ghiţă (Asesoft), Bogdan Enoiu (McCann Erickson), Adrian Băicuşi (CEO Transelectrica), Liviu Tudor (Vestco Industries SA), Ovidiu Tender (Tender Group), Horia Ciorcilă (CEO Banca Transilvania), Adrian Thiess (News & Media Investments Ltd. London), Hans Juergen Thiess, Alecu Racoviceanu (Puterea), Mihai Craiu – Media Consulta, Horia Mihălcescu, Alexandru Dobrescu (preşedinte KLM România) şi Viorel Cataramă (Elvila Grup).

KELLY CLARKSON – A MOMENT LIKE THIS!

10 sept.

ALICIA KEYS – FALLIN’!

10 sept.

%d blogeri au apreciat: