Arhiva | 4:58 pm

POLIZEISTADT.CETATEANUL GERMAN ,GAULEITERUL LANDULUI ROMANIA A LUAT-O PE ARATURA FARA SA CEARA IOBAGILOR ROMANI ACCEPTUL,KLAUS WERNER JOHANNIS „DER TEUFEL”, LINGE TALPILE LUI HOLLANDE SI MERKEL:”ROMANIA SPRIJINA PLANUL FRANCO-GERMAN PENTRU O APARARE COMUNA IN UE!”

13 sept.

 Hollande, prima vizită în România. Mizele prezenței președintelui Franței în România / Foto: presidency.ro

„România este de acord și sprijină inițiativa franco-germană în domeniul apărării. Nu dorim o inițiativa care înlocuiește formatul NATO, ci o inițiativă care lucrează în completarea lui”, a spus Klaus Iohannis, la conferința de presă susținută alături de Francois Hollande, la vizita președintelui francez la București.

Hollande a vorbit la rândul său despre necesitatea ca UE să își protejeze frontierele. „La Bratislava trebuie să găsim soluția pentru a asigura securitatea și protecția frontierelor. Trebuie să ne asigurăm că apărarea europeană nu este doar un principiu evocat, ci trebuie să se realizeze în etape”, a spus președintele.

„Țările europene fac parte, majoritatea, din NATO. Trebuie să rămânem și să participam la acțiuni. În cazul acestei alianțe, și Europa trebuie să se organizeze. Trebuie să aiba capacitățile și mijloacele de apărare. În cazul în care într-o zi suntem amenințați, trebuie să fim autonomi. Chiar dacă țările europene sunt membre NATO, UE nu poate depinde de o putere externa în materie de apărare. Franța e foarte atașată de NATO, dar și de autonomia sa strategicăȚ, a mai spus Hollande, la București.

Inițiativa franco-germană

„În contextul deteriorării mediului de securitate a venit timpul pentru a întări solidaritatea și capacitățile militare din Europa pentru a-i proteja mai bine pe cetățeni și pentru a apăra mai bine granițele Europei”.

Este concluzia la care au ajuns Berlinul și Parisul, care au făcut un pas important pentru consolidarea cooperării în domeniul apărării, un domeniu sensibil care nu a întrunit consensul statelor UE.

Ideile propunerii au fost schițate de miniștrii apărării din cele două țări, Ursula Von der Leyen și Jean-Yves Le Drian, într-un document înaintat duminică serviciului de diplomație a UE și citat de Sueddeutsche Zeitung.

Franța și Germania propun ca misiunile militare – precum cele pentru combaterea migrației ilegale sau ce anti-piraterie – să fie coordonate de un Stat Major comun.

Un centru de comandă ar permite de asemenea coordonarea asistenței medicale, în vreme ce un centru logistic ar permite folosirea comună a tehnicii militare.

Propunerea mai vizează și crearea unor „grupuri tactice” – batalioane comune ale statelor UE, dar și instituirea unui buget comun pentru cercetare militară și pentru achiziții comune de tehnică mlitară.

Documentul precizează că un grup de state UE pot face pați spre această cooperare pe baza actualelor articole din Tratatul de la Lisabona, dar că toate statele UE sunt invitate să participe.

Propunerea va fi discutată la summitul UE de la Bratislava, care va avea loc vineri. Ideea unei apărări comune, care să completeze NATO, ar putea primi susținerea unor state est și central europene, precum Cehia, Ungaria sau Polonia, dar va fi primită cu reticență de Irlanda sau de Olanda.

Un opozant important al apărării comune, Marea Britanie, și-a pierdut dreptul de a vorbi după votul pentru ieșirea din UE.

DEPUTATUL PRU ,SEBASTIAN GHITA A SCAPAT DE CONTROLUL JUDICIAR IN DOSARUL „TONY BLAIR”!

13 sept.

 

UPDATE: Sebastian Ghiță a scăpat de controlul judiciar impus în dosarul „Tony Blair”, în care este acuzat de spălare de bani. Decizia ÎCCJ este definitivă.

Sebastian Ghiţă a ajuns, marți, în faţa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe care a încercat să îi convingă să îl scape de controlul judiciar din aşa-numitul dosar ”Tony Blair” , în care este vizat şi fostul premier, Victor Ponta. Ghiţă este acuzat de spălare de bani şi vrea să aibă libertatea de a vorbi despre acest caz.

”Au fost multe argumente aduse în faţa Înaltei Curţi şi ceea ce pot să vp comunic e că speranța oricărui cetățean din România este în final la judecători. Doar notorietatea unor oameni ca Victor Ponta face ca astfel de dezbateri în societate și astfel de setări de reguli să ajungă în fața publicului. Din trei în trei luni mai apare o nouă acuzaţie şi, probabil, pe măsura ce ne vom apropia de campania electorală și pe masură ce proiectul ‘România Unită’ va crește o să vedem mai multe acuzaţii la adresa mea și a altora din jurul meu”, a declarat Ghiță, la ieșirea de la ÎCCJ.

În dosarul ”Tony Blair”, fostul prim-ministru Victor Ponta este suspectat de fapte de corupţie, după ce ar fi primit foloase necuvenite pentru a-l spijini pe Sebastian Ghiță să candideze la alegerile din 2012. Ponta este acuzat de trafic de influență și de complicitate la infracțiunea de spălare de bani.

Banii oferiți de Ghiță în schimbul candidaturii ar fi fost folosiți pentru organizarea vizitei fostului premier britanic Tony Blair în România.

Ponta a negat acuzațiile, într-un mesaj publicat pe Facebook. ”Cu Sebastian Ghiță am o relație de prietenie de notorietate (ca exemplu, am făcut împreună Revelionul 2011/12 la Viena, așa cum a fost relatat și în mass media)! Ținând cont de natura acestei relații, afirmația că ‘mi-am folosit autoritatea asupra lui în calitate de Președinte PSD’ este evident o speculație pe care o pot demonta cu martori care cunosc raporturile reale dintre noi. Faptul că i-am promis lui Sebastian Ghiță în martie 2012 că va fi ‘pe listă pe un loc eligibil’ la alegerile parlamentare este total neadevărat și ilogic”, susține fostul premier.

BAROUL BUCURESTI A HOTARAT:FOSTUL PREMIER VICTOR PONTA RAMANE AVOCAT!

13 sept.

Image result for PONTA POZE

 

UPDATE 16:25

Fostul prim-ministru Victor Ponta rămâne avocat.

Baroul București a hotărât, marți, să amâne pronunțarea în ceea ce privește retragerea acestei calități, după sesizarea formulată de către europarlamentarul ECR Monica Macovei, informează Antena 3. Amintim că Macovei a cerut ca Ponta să fie exclus din avocatură, după ce CNATDCU stabilise definitiv plagiatul ex-premierului în propria teză de doctorat în drept.

Astfel, până la o pronunțare definitivă a Baroului București, Victor Ponta își păstrează calitatea de avocat.


Marți, 13 septembrie, este o zi cu emoții pentru Victor Ponta.

Astfel, fostul premier al României va afla astăzi dacă va fi exclus sau nu din avocatură, în urma solicitării făcute de europarlamentarul Monica Macovei.

În urmă cu o săptămână, Monica Macovei s-a prezentat la Baroul Bucureşti, acolo unde s-a discutat despre excluderea lui Victor Ponta din rândul avocaţilor. Europarlamentarul a explicat şi de ce a făcut solicitarea.

Conducerea Baroului a decis ca votul final pe tema eventualei excluderi să aibă loc astăzi, informează Realitatea.net

INTALNIRE DUPA 25 DE ANI INTRE UN PRESEDINTE SOCIALIST,FRANCEZUL FRANCOIS HOLLANDE SI UN NATIONAL-SOCIALIST URMAS A LUI CEAUSESCU,KLAUS WERNER JOHANNIS”DER TEUFEL”!

13 sept.

Foto: Administraţia Prezidenţială

Preşedintele francez se află marţi în vizită de stat în România, cu trei zile înainte de summitul european care va avea loc la Bratislava. Francois Hollande a fost întâmpinat marţi dimineaţă, cu onoruri militare, de preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Francois Hollande a fost aşteptat pe platoul oficial de la Palatul Cotroceni de Klaus Iohannis, din delegaţie făcând parte ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, şi consilieri prezidenţiali.

Foto: Administraţia Prezidenţială

După intonarea imnurilor celor două state, preşedintele Franţei a dat onorul Regimentului de Gardă şi Protocol.

Foto: Administraţia Prezidenţială

După convorbirile oficiale, cei doi şefi de stat au făcut declaraţii comune de presă.

Declarațiile lui Hollande și Iohannis la Palatul Cotroceni:

Klaus Iohannis:

„Domnule Preşedinte, îmi face o deosebită plăcere să vă avem astăzi aici oaspete, la București. Vizita de stat de azi este o puternică reconfirmare a importanței pe care o acordăm, la Paris și la București, relației de Parteneriat Strategic dintre Franța și România şi în cursul convorbirilor pe care le-am avut, domnule Preşedinte, noi doi, cred că putem să spunem de pe acum că avem un Parteneriat strategic aprofundat sau intensificat şi că lucrăm la această relaţie foarte specială. Este o relație care constituie o prioritate de prim rang pentru țara noastră. Am confirmat consecvent acest lucru în cei 136 de ani de relații diplomatice și nu numai. Istoria cooperării și prieteniei tradiționale dintre poporul francez și poporul român datează însă de mult mai mult timp. De asemenea, mă bucur că vizita are loc în anul în care aniversăm 25 de ani de la semnarea, pe 20 noiembrie 1991, a Tratatului de înţelegere amicală şi cooperare dintre România şi Franţa. Vizita și dialogul avut astăzi confirmă o relație privilegiată, foarte solidă, cu potențial foarte generos, în valorificarea căruia ne implicăm în permanență, împreună. Avem un parteneriat excepţional, caracterizat de un adevărat reflex de cooperare, a cărui funcționare este bazată pe încredere și orientată înspre rezultate tangibile. Împărtășim aceeași viziune despre dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic şi am examinat astăzi primele rezultate obținute în aplicarea obiectivelor Foii de Parcurs a Parteneriatului nostru, foaie de parcurs actualizată în luna iunie a acestui an, la Paris. Şi în acest context, pot să spun că am fost amândoi de acord şi mulţumiţi să intensificăm dialogul care până acum a fost în domeniului miniştrilor de externe, axat pe o colaborare, o corelare pe probleme de politică externă. Împreună am decis că este cazul să ridicăm acest format la un nou nivel, la nivelul miniştrilor de externe şi de apărare, având în vedere multiplele dosare în care Franţa şi România au abordări comune şi potenţial de a găsi împreuna soluţii. Am discutat cu înaltul oaspete francez despre nevoia de a susține și aprofunda numeroasele aspecte de succes ale cooperării sectoriale, unde aş menţiona în mod expres dimensiunea economică. Cooperarea bilaterală în acest domeniu va primi un impuls suplimentar și cu ocazia acestei vizite, prin organizarea, astăzi, a forumului economic intitulat „Parteneriatele franco-române de viitor”, întâlnire la care vom avea plăcerea de a participa, domnul Președinte Hollande și cu mine. Mă bucur că domnul Președinte va vizita astăzi şi uzina Airbus Helicopters de la Braşov-Ghimbav – un proiect care va avea, sunt convins, acelaşi succes pentru noi pe care îl are deja proiectul de tradiţie „Dacia/Renault”. Am convenit că este necesar să valorificăm și potențialul de diversificare a relației noastre bilaterale, mai ales în domenii de excelență, cum sunt inovarea şi cercetarea științifică. Mă bucur că avem prilejul de a vizita, imediat după această întâlnire, împreună cu domnul Președinte Hollande, Centrul de Cercetare Infrastructura Luminii Extreme – Fizică Nucleară de la Măgurele. Sunt convins că în acest domeniu cooperarea dintre România și Franța are posibilități deosebite de dezvoltare și cred în transformarea ei într-o nouă poveste de succes. În acest sens, astăzi va fi semnat la Măgurele un document important de cooperare privind formarea competenţelor în domeniul laserilor de mare intensitate. Tot cu această ocazie, va fi semnat şi un Protocol de cooperare în domeniile educaţiei şi formării profesionale între ministerele de resort din Franţa şi din România. O atenție aparte în discuțiile noastre a fost acordată pregătirii, împreună cu partea franceză, a Sezonului cultural încrucișat, proiect comun prin care vom marca, în Franța și în România, Centenarul creării României moderne, 1918 – 2018. După cum cunoașteți, ne pregătim să participăm, atât Președintele Hollande cât și eu, la finele acestei săptămâni, la un summit la Bratislava, summit în cadrul căruia vom discuta despre viitorul Uniunii Europene, un summit în format de Consiliu European. România va participa acolo substanțial şi activ la procesul de reflecție demarat la nivel Uniunii Europene pentru găsirea de soluții constructive și pragmatice, care să recâștige încrederea cetățenilor europeni. Provocările actuale pot fi depășite doar printr-o acțiune comună, solidară, inclusivă a celor 27 de ţări membre. Rezultatul dezbaterii care începe la Bratislava trebuie să fie o Uniune mai coezivă, mai pragmatică, orientată spre rezultate concrete, mai flexibilă în proceduri, mai aproape de cetăţeni.

Trebuie să evităm fragmentarea, de aceea e important să ne concentrăm pe acţiuni şi obiective care ne unesc, nu pe cele care ne divizează. Este nevoie, de asemenea, de îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor europene, conform competenţelor lor, de creşterea transparenţei şi legitimităţii lor. Trebuie să comunicăm mai mult, mai bine şi mai inteligent despre Uniunea Europeană. Cred, de asemenea, că priorităţile noastre strategice, şi aici am fost exact pe aceeași lungime de undă cu domnul Preşedinte Hollande, trebuie să fie securitatea internă şi externă a Uniunii Europene, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, mai ales la nivelul tinerilor, dar şi bugetul Uniunii şi piaţa internă. În contextul Uniunii Europene, domnul Preşedinte Hollande şi cu mine am avut discuţii şi pe dosare sensibile. Am abordat împreună, şi, subliniez, foarte constructiv, tematica aderării României la Spaţiul Schengen. De asemenea am discutat foarte constructiv şi credem că putem să găsim împreună soluţii pentru Directiva detaşării lucrătorilor. Este important de ştiut că, în cadrul întâlnirii de astăzi, am avut oportunitatea să discutăm şi despre vecinătatea estică, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, regiuni în care Franţa are o implicare activă în plan politic, aceste discuţii evident pentru facilitarea unui dialog constructiv care să conducă la avansarea unor soluţii pentru conflictele din regiune.

În încheiere, domnule Preşedinte, încă o dată vă mulţumesc pentru vizita pe care o efectuaţi în România şi pentru faptul că se conturează o colaborare mult mai intensă în beneficiul Franţei, a României şi, cred, şi a Uniunii Europene!”

François Hollande:

„Domnule Preşedinte, daţi-mi voie să vă mulţumesc şi să le mulţumesc tuturor autorităților române pentru invitaţie.

Este prima vizită de stat a unui Preşedinte al Republicii Franceze din 1997 încoace, de când a venit domnul Jacques Chirac în România. Mi-aţi făcut această invitație acum câteva luni, sau chiar mai mult, şi mă bucur că pot astfel să îmi respect angajamentul de a mă afla aici. Răspunsul meu la invitaţia dumneavoastră este răspunsul la relaţia noastră istorică, economică, ştiinţifică dintre cele două ţări care s-a închegat de-a lungul generaţiilor între ţările noastre. S-a definit un Parteneriat Strategic acum câţiva ani iar această vizită de stat nu trebuie doar să respecte şi să implementeze acest parteneriat, ci să-l amplifice, să-l aprofundeze. Iată ce am ilustrat prim mai multe proiecte care sunt realizate sau se nasc astăzi. În primul rând, domnule Preşedinte, împreună ne vom deplasa la instalaţia laserului ELI, o instalaţie unde cercetătorii de nivel înalt au putut să-şi pună în comun competenţele şi cunoştinţele în domeniul luminii extreme. Nu este uşor să găsim lumina, darămite lumina extremă. Deci trebuia ca românii şi francezii să-şi unească eforturile pentru a reuşi. Prin această cooperare ştiinţifică se leagă şi legături industriale, pentru că Thales participă la construcţia acestei infrastructuri şi lucrurile vor continua în acest sens, pentru că cercetătorii români şi cercetătorii de la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică şi cei de la platoul de la Saclay vor face investiţii suplimentare şi îşi vor lua angajamente noi.

Al doilea exemplu a ceea ce înseamnă acest Parteneriat Strategic este ceea ce vom face la Braşov pentru a inaugura Uzina Airbus Helicopters. Dorim să arătăm că împreună Franţa şi România au voinţa de a coopera în ceea ce priveşte apărarea. În cadrul Parteneriatului Strategic, domnul Preşedinte Iohannis a spus că miniştrii de externe se întâlnesc în mod regulat, ei bine şi miniştrii de apărare se vor întâlni de acum înainte pentru a găsi soluţii comune în ceea ce priveşte apărarea Europei. Dorim ca ţările noastre să aibă schimburi regulate, să aibă o analiză comună şi să aibă politici comune, pentru că obiectivul nostru este să avem o industrie europeană a apărării. Franţa, de mai bine de 20 de ani, acum, a înţeles că România dorește să se dezvolte, România dorește să se deschidă, România doreşte să se integreze în Uniunea Europeană, iar Franţa a însoţit-o pe acest drum. Sunt aproape 450 de întreprinderi franceze care se află în România şi au creat mai bine de 100 de mii de locuri de muncă pentru salariaţii români. Dorim ca Franţa să poată să aducă soluţii în ansamblul economiei române, în domeniul noilor tehnologii, pentru start-up-uri, în domeniul tranziţiei energetice, în domeniul mediului, transporturilor, transporturilor terestre, feroviare. Trebuie să facem în aşa fel încât să colaborăm şi pentru aeroporturi şi tot ceea ce ţine de amenajarea urbană, răspunsuri pe care partenerii noştri români le aşteaptă. Această vizită de stat vrea să pună în lumină şi cooperarea universitară de nivel înalt. Avem mai bine de 500-600 de acorduri între instituţiile universitare din Franţa şi România. Este considerabil! Franţa este prima destinaţie a studenţilor români în cadrul Programului Erasmus, sunt mai bine de 4.000 şi noi dorim să fie şi mai numeroşi. Această atractivitate a Franţei pentru studenţii români vine din francofonia pe care o împărtăşim. Acum câţiva ani am avut un summit al francofoniei în România. România are rădăcini latine şi, deci, limba franceză trebuie să ne asigurăm că va fi vorbită şi predată în România. 20% dintre elevii români învaţă limba franceză ca şi primă limbă, iar 80% ca limba a doua. Datorită acestei legături lingvistice trebuie să o punem în slujba culturii. Cultura franceză a fost îmbogăţită de mulţi români care au fost exilaţi în Franţa şi care au dat ceea ce a fost mai bun din ei culturii franceze. Deci avem o inspiraţie şi citez aici cinematografia care este o mare reuşită a cooperării dintre cele două ţări şi care consacră talentul artiştilor români. Am hotărât, domnul Preşedinte şi cu mine, ca odată cu ocazia Centenarului naşterii României Moderne să organizăm un sezon cultural încrucişat, de la 1 decembrie 2018 până în iulie 2019, este vorba despre perioada în care România va asuma preşedinţia Uniunii Europene.

Peste trei zile, Preşedintele Iohannis şi cu mine vom fi la Bratislava. Avem aceleaşi priorităţi. Prima este aceea de a-i proteja pe europeni, să le asigurăm securitatea, să controlam frontierele externe. Fiecare ţară trebuie să facă un efort, ţările membre ale Spaţiului Schengen, dar şi celelalte care nu sunt membre încă, dar care aspiră. România s-a dotat prin Programul PNR pentru controlul circulaţiei persoanelor care tranzitează prin aeroporturi şi s-a dotat cu o astfel de structură importantă pentru securitatea noastră. Pentru noi este un punct esenţial în lupta împotriva terorismului, de aceea discuţiile trebuie purtate la Bruxelles pentru a vedea cum pot aduce aeroporturile române o contribuţie în Spaţiul Schengen prin eficacitatea lor.

Am dorit, de asemenea, ca Europa să aibă reguli, inclusiv pentru libera circulaţie. Europa înseamnă creştere, trebuie să fie şi mai multă creştere. Europa înseamnă locuri de muncă, ar trebui să fie şi mai multe locuri de muncă şi să dăm Planului Juncker şi mai mult sens şi la fel şi investiţiilor în următorii ani.

Am abordat chestiunea lucrătorilor detaşaţi. Nu putem accepta fraudele, abuzurile care se pun în calea liberei circulaţii. Este în interesul tuturor să-i pedepsim pe cei care abuzează de această situaţie, care folosesc aceşti lucrători detaşaţi în detrimentul principiului şi care dau apă la moară partidelor şi poziţiilor extremiste. Trebuie să facem în aşa fel încât Directiva cu privire la lucrătorii detaşaţi să fie revizuită, modificată, cum se face de altfel acum pentru a respecta principiile care ne unesc.

Împreună cu Preşedintele Iohannis am abordat şi chestiunea romilor, care acum câţiva ani a avut consecinţe politice în Franţa. Această chestiune din 2012 încoace a fost abordată şi s-au găsit răspunsuri de o parte şi de cealaltă pentru a putea controla deplasarea populaţiilor, să putem asigura întoarcerea unor populaţii şi sprijinul luptei împotriva sărăciei în România, pentru a ne asigura cu toţii că aceste populaţii au condiţii de trai decente în ţara lor. Este o chestiune de demnitate, responsabilitate, solidaritate şi trebuie să evităm ca aceste subiecte să nu fie folosite în slujba xenofobiei.

Preşedintele Iohannis şi cu mine am abordat subiecte internaţionale, cum ar fi Ucraina. Trebuie să ne asigurăm că acordurile de la Minsk, care sunt singura soluţie, să fie singura metodă către stabilitate, securitate şi pace.

Apoi în ceea ce priveşte Orientul Mijlociu, trebuie să sprijinim toate eforturile pentru încetarea ostilităţilor, pentru că ceea ce se întâmplă la ora actuală este un atac al drepturilor omului şi trebuie să vedem ce soluţie găsim pentru o situaţie stabilă din punct de vedere politic în Siria. Mulţumesc României pentru solidaritatea pe care a avut-o faţă de Franţa ca urmare a atentatelor, dar şi pentru sprijinul pe care ni l-a acordat în Mali şi în alte situaţii. Există riscuri pentru Europa, pentru securitatea Europei şi trebuie să abordăm acest subiect la Bratislava. Am dorit ca acordul de la Paris cu privire la Acordul COP 21 să fie ratificat. Am avut deja succese, Franţa a fost prima care a ratificat acest acord. Era de datoria ei, dar au mai ratificat textul şi China, Statele Unite, Brazilia. Trebuie să avem o Europă care să fie o parte implicată până la sfârşitul anului în acest acord de la Paris.

Sunt foarte fericit că mă aflu aici în România, în această ţară europeană din toate aceste motive evocate. România nu este o ţară ca oricare alta, nu. Avem rădăcini comune, avem o cultură, împărtăşim multe şi avem multe legături. Aici în România am impresia că mă aflu acasă şi vă mulţumesc pentru acest lucru.”

Întrebări din partea presei:

Jurnalist: „Am o întrebare, domnule Hollande. Vineri ați fost la Atena și joia viitoare vă întâlniți cu doamna Cancelar Angela Merkel. Care sunt punctele de divergență care trebuie încă soluționate între aceste două blocuri, Europa de Nord și Europa de Sud, înainte de Summitul de la Bratislava? Aveți impresia că Germania susține proiectul dumneavoastră de a dubla Planul Juncker? Apoi, tot în legătură cu domnul Juncker. A dorit să sesizeze Comitetul de Etică cu privire la angajarea de către Goldman Sachs a predecesorului său. Susțineți această inițiativă? Domnule Iohannis, o întrebare cu privire la Spațiul Schengen. După această întâlnire, aveți impresia că vă apropiați de o aderare la Spațiul Schengen? Aveți impresia că sunteți susținut de către Franța?

Președintele François Hollande: „Europa nu mai funcționează pe blocuri. Este o istorie trecută. Europa s-a unit și ea, s-a unit pentru că împărtășește, sau cel puțin trebuie să împărtășească, aceleași valori și angajamente, aceleași perspective. Europa nu s-a unit, pur și simplu, pentru ca fiecare să găsească în bugetul european părticica care îi convine. Europa s-a confruntat cu situații foarte dificile în ceea ce privește chestiunea refugiaților și au fost divergențe. Însă, la ora actuală, trebuie să ne amintim că principiile Schengen și protecția frontierelor trebuie să ducă la protecția frontierelor, inclusiv prin protecția femeilor și bărbaților care se află în interiorul acestor frontiere. Este unul din principiile Europei. La Bratislava trebuie să găsim soluții pentru a asigura securitatea și protecția, mai ales a frontierelor. Germania și Italia ni s-au alăturat. Trebuie să ne asigurăm, și am discutat cu Președintele Iohannis în acest sens, că apărarea europeană nu este doar un principiu evocat, ci trebuie să se efectueze prin etape. S-a prezentat deja un plan comun de către miniștrii Apărării din Franța și Germania. Împreună cu România punem bazele unei industrii de apărare. Deci, prima prioritate de la Bratislava este de ce ne aflăm împreună toți 27, pentru că Marea Britanie a ales să iasă? Ei bine, pentru a purta împreună unele principii, unele proiecte, să asigurăm apărarea europenilor și să ne asigurăm că Europa are ambiții de prosperitate, creștere. Iată miza planului Juncker. Și eu doresc ca acesta să fie dublat și susţinut pentru ca în următorii ani să avem valul de investiții care ne vor pregăti pentru economia de mâine în tehnologia digitală, tranziția energetică. Europa trebuie să fie o speranță. Dacă nu mai este speranță, nu mai este Europa. Ea a fost o speranță multă vreme pentru cei care fac parte din ea. Este vorba despre o piață care s-a deschis, o monedă, o pace, capacitatea Europei de a avea o voce auzită peste tot în lume. Această speranță s-a evaporat. Deci, trebuie să reînnoim această speranță prin tinerii Europei, mobilitate, cercetare, cu posibilitatea de a se forma, de a avea un loc de muncă, și este prioritatea pe care o voi sublinia la Bratislava. Și am impresia că nu voi fi singur, pentru că am trasat aceste linii cu doamna Cancelar Angela Merkel, cu domnul Matteo Renzi, și am discutat acest subiect și cu domnul Președinte Iohannis înainte de Summitul de la Bratislava. Trebuie să fixăm o agendă până la aniversarea Tratatului de la Roma, pentru că eu cred că trebuie să arătăm că Uniunea Europeană a primit un nou impuls. Ceea ce a hotărât domnul Juncker cu privire la situația domnului Barroso, am enunțat deja o poziție când s-a dat acest anunț public. Am spus că am fost uimit de alegerea domnului Barroso și m-am exprimat în favoarea respectării regulilor de etică, pentru că, a te alătura echipelor Goldman Sachs, care este la originea unor dificultăți, ei bine, asta justifică o procedură. Iată ce a început domnul Juncker și sprijin inițiativa dânsului.”

Președintele Klaus Iohannis: „În chestiunea Schengen, România este sprijinită de Franța. Am discutat această chestiune astăzi cu Președintele Hollande și cred că acest demers se înscrie într-un demers foarte solid și sustenabil în cadrul Uniunii Europene. Tot vorbim despre viitorul Uniunii Europene și atunci cred că este important să ne punem întrebarea: ce așteaptă europeanul de rând, cetățeanul de rând de la Uniunea Europeană? Și eu cred că așteaptă două lucruri, prosperitate și securitate. Chestiunea securității externe și interne este, evident, nu doar în atenția cetățenilor europeni, alegătorilor, ci este, în același fel sau poate chiar mai mult, în atenția noastră, a politicienilor. Și aici, dacă vorbim despre securitatea externă, este clar că o bună parte din concept se referă la asigurarea graniței externe a Uniunii Europene. România, în momentul de față, din păcate, nu este încă membră a Spațiului Schengen, și așa trebuie să ne îngrijim noi singuri de granițele noastre, dar, dacă am trage o concluzie despre felul în care România s-a comportat în timpul crizei migrației, de exemplu, cu toată modestia, trebuie să spun că am făcut față foarte bine acestei situații. Acest lucru arată că România știe foarte bine cum să apere granița externă a Uniunii Europene și România acționează de mult timp deja ca un membru de facto al Spațiului Schengen, fiind implicată în toate formatele care se preocupă de Spațiul Schengen și de securitatea granițelor. Și, în acest sens, așa cum a subliniat și domnul Președinte Hollande, chiar acum câteva minute, este în beneficiul Uniunii ca România să vină cu expertiza ei în acest Spațiu. Evident, că din motive practice, acest lucru nu se poate realiza probabil dintr-o dată. Și, așa cum a subliniat Președintele Hollande, trebuie să facem cât de curând demersurile potrivite la Bruxelles pentru a beneficia, toată lumea, de securitatea aeroporturilor românești, adică aeroporturile, Programul PNR, securitatea în aeroporturi sunt la standardele cele mai înalte europene și ar fi benefic pentru toată lumea ca acest pas să se facă cu cât mai repede, cu atât mai bine. Ar fi în beneficiul evident al schimbului economic reciproc. Ar fi în beneficiul turismului, de ce nu. Ne pregătim pentru acel sezon cultural încrucișat, vor fi mulți interesați, mulți artiști care vor vrea să călătorească între țările noastre. Sunt doar câteva din exemple și beneficiul de securitate ar fi însemnat. Deci, pe scurt, da, ne simțim sprijiniți de Franța.”

Jurnalist: „Cât de repede putem avea o armată europeană și dacă ea ar putea să aibă și atribuții de securizare a granițelor externe ale Uniunii?”

Președintele François Hollande: „Securitatea, apărarea, încep cu protecția frontierelor. Am mărit deja numărul pazelor de coastă, de frontieră, iar în următoarele luni trebuie să mărim încă o dată efectivele. Protecția și apărarea frontierelor înseamnă și vapoare care pot să salveze vieți în Marea Mediterană. Iată ce pot face aceste ambarcațiuni. Putem să respingem și să blocăm accesul unor ambarcațiuni care se îndreaptă către Europa, și trebuie să combatem și filierele și traficul. Apoi, ce trebuie să facem pentru apărarea Europei? În primul și în primul rând, trebuie să investim mai mult. Eforturile principalelor țări europene nu sunt suficiente. Franța face o parte, partea ei, Franța este primul buget de apărare din Europa, dar trebuie să facem în așa fel încât toate țările să se implice mult mai mult, în sensul larg al cuvântului, în apărarea Europei. Trebuie să investim, să ne asigurăm că sunt capacități, că avem tehnologii și un al doilea efort pe care trebuie să îl facem, iar Franța și-a asumat deja unele responsabilități, este proiectarea forțelor, ce trebuie să facem când se hotărăște o operațiune internațională, într-o situație de urgență, dacă putem trimite forțe armate în afara frontierelor noastre. Ei bine, iată principiile care trebuie să construiască apărarea Europei în cadrul unei alianțe. Apărarea împotriva terorismului cere o organizare din partea europenilor care să fie diferită de cea trecută. Suntem într-un punct strategic, într-un moment strategic, și Europa trebuie să poată să depășească, să intre într-o etapă nouă în organizarea și finanțarea apărării ei.”

Președintele Klaus Iohannis: „România este de acord și sprijină această inițiativă franco-germană în domeniul apărării comune. Este clar că avem nevoie de o mai bună coordonare, avem nevoie de o mai bună dotare și avem nevoie de o revigorare în continuare a industriei de apărare în Europa. România este conștientă de aceste lucruri și pregătită să participe. În același fel, cred că este bine să spunem că nu dorim să dezvoltăm o inițiativă care înlocuiește formatul NATO, ci dorim o inițiativă care vine în completarea și lucrează împreună cu formatul NATO, lucru care, cu siguranță, va duce la o îmbunătățire netă și pentru termen foarte lung a capacității Uniunii Europene de a se apăra și de a interveni în zone de criză.”

Jurnalist: „Întrebare cu privire la Alstom. Statul este acuzat că ar fi orbit cu privire la participarea Alstom. De ce nu s-a putut anticipa decizia Alstom? Cum se face că Executivul și Ministerul Economiei nu au putut să anticipeze situația și cum se face că trebuie licitație acum pentru a salva instalația de la Belfort? Când vă veți întoarce la Florange?”

Președintele François Hollande: „Întrebarea este de actualitate, nu doar pentru că s-a anunțat ce s-a anunțat, precipitat, fără a fi consultată direcțiunea Alstom. Este de actualitate pentru că Alstom este prezentă în România. Vreau să mă poziționez în favoarea Alstom, nu doar din perspectiva unor licitații. Alstom este o întreprindere privată, care își exercită activitatea datorită comenzile făcute de către instituțiile publice, colectivitățile locale și contractele de export. Am fixat un obiectiv și anume să asigurăm continuitatea instalației de la Belfort în următorii ani. Asta presupune o mobilizare din partea tuturor, nu doar un procentaj de capital. Suntem minoritari în capital. Trebuie să afirmăm foarte clar că Grupul Alstom trebuie să își dea seama ce reprezintă la nivel mondial și această instalație de la Belfort poate să fie sprijinită prin comenzile care există, iar lucrurile pot fi accelerate. Este ceea ce a făcut, de altfel, Guvernul. Trebuie să se susțină eforturile Guvernului pentru a ne asigura că activitatea Alstom și activitatea de la Belfort vor continua. Vreau să mă asigur că activitatea va fi perenizată, mai mulți ani. În ceea ce privește Florange, doresc să mă refer și la exemplul ArcelorMittal. S-au luat angajamente și ne-am asigurat că se fac mai bine de o 186 de milioane de euro investiții și am încercat să ne asigurăm că nu se vor face disponibilizări. Mai bine de 190 de milioane de euro au fost investiți, personalul a fost transferat, partenerii privați au fost asociați la aceste măsuri, și am constatat și eu progresele făcute, și, dacă se poate, mă voi deplasa în următoarele săptămâni acolo.”

Jurnalist: „Cum vă veți asigura că armata europeană nu va concura activitatea NATO? Nu există un pericol ca această armată europeană să slăbească interesele NATO?”

Președintele François Hollande: „Țările europene fac parte majoritatea din NATO și trebuie să rămânem și să participăm la acțiunile NATO, să ne asumăm rolul fiecare. Însă, în cadrul acestei alianțe, și Europa trebuie să se organizeze. Nu se poate baza pe capacitățile unei puteri exterioare. Europa trebuie să aibă capacitatea de apărare, industria necesară și mijloacele care îi permit să acționeze. Nu facem ceva în afară. În cadrul alianței, trebuie să ne asigurăm că Europa este apărată. Trebuie să ne asigurăm că putem răspunde. Dacă noi, într-o zi, vom fi amenințați, trebuie să fim autonomi în alegerile noastre, iar Franța este atașată acestui respect al Alianței, dar și spiritului de autonomie. Și cred că toate țările europene vor să aibă această poziție în alianță, în care au un rol. Am fost la Summitul NATO, la care a participat și domnul Iohannis, și s-a degajat din discuții această linie strategică.”

Președintele Iohannis: „În primul rând, garanția constă în faptul că nu se dorește așa ceva. Apărarea europeană este o temă importantă, foarte importantă. Securitatea externă trebuie garantată. Pe de altă parte, avem foarte multe programe și proiecte NATO și ceea ce se dorește nu este o concurență sau o înlocuire, ci o sinergie între inițiativele europene și inițiativele NATO în beneficiul și unora, și altora.”

După vizita de la Palatul Cotroceni, Hollande va merge împreună cu Iohannis la Centrul de Cercetare ELI-NP din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” din Măgurele, unde va vizita Camerei de Control Laser.

Francois Hollande se va întâlni şi cu premierul Dacian Cioloş, în cadrul unui prânz oficial, care va avea loc la ora 13.00.

Holland şi Cioloş vor merge ulterior la inaugurarea fabricii Airbus de la Ghimbav.

Marţi seară, Klaus Iohannis va oferi o cină oficială pentru preşedintele francez.

Potrivit administraţiei prezidenţiale, obiectivul comun al acestei vizite îl reprezintă necesitatea întăririi parteneriatului strategic dintre cele două state și aprofundarea dialogului bilateral.

AGONIA CONTINUA LA RAFINARIA RAFO ONESTI CU UN NOU PROPRIETAR!

13 sept.

Rafinăria RAFO Onești, fosta perlă industrială a Moldovei, a fost preluată la mai puțin de două luni de la ultima tranzacție de către un grup de investitori belgieni, în frunte cu Daniel Goldenberg.

La data de 25 iulie 96,51% din acțiunile RAFO au trecut de la compania Petrochemical Holding prin societatea Result-4-You BVBA, controlată de Vitali Cebanu din Republica Moldova. Mișcarea fost surprinzătoare pentru că Cebanu, care a cumpărat pachetul majoritar de la oligarhul rus Iakov Goldovskyi, a promis că repune ușor-ușor situația pe picioare și că rafinăria va începe să producă iar carburanți, fără pierderi. Mai mult, Cebanu a dezvăluit că au și fost identificate companii care vor livra petrol rafinăriei, fără plata în avans ca urmare a unor “relații foarte bune”.

Promisiunile de modernizare și de repornire a rafinăriei din Onești nu sunt o noutate pentru că acestea au apărut încă de pe vremea acționarului majoritar Iakov Goldovskiy. Rusul a dat speranțe rafinorilor însă la finele anului trecut ANAF a pus sechestru asigurător pe RAFO în contul datoriilor unui acționar minoritar, societatea Prospecțiuni a lui Ovidiu Tender, care deține doar 2,70% din capitalul social. Goldovskiy a considerat că aceasta este o dovadă că va fi tot timpul împiedicat în proiectele sale și a renunțat la Rafo. Nici noul acționar, Daniel Goldenberg, nu e departe de predecesorii săi.

Astăzi, 385 de salariaţi care mai lucrează în prezent în rafinărie au protestat în faţa sediului administrativ, acuzând conducerea unităţii că nu înaintează actele de disponibilizare colectivă şi intrare în faliment a firmei. Conform liderului de sindicat Ion Marian, angajaţii nu şi-au mai primit salariile din luna ianuarie, iar din februarie bunurile rafinăriei se află sub sechestru.

„Angajaţii nu şi-au mai primit salariile din luna ianuarie, iar din februarie bunurile RAFO se află sub sechestru instituit de instanţă în urma unei cereri formulate de un acţionar minoritar. De marţi dimineaţă, RAFO nu mai are nici curent electric, furnizarea fiind sistată pentru neplata de mai bine de trei luni a facturilor către furnizor. Acest fapt, au atenţionat salariaţii astăzi în cadrul mitingului, pune în pericol instalaţiile aflate în conservare de mai bine de patru ani. Acestea puteau fi repuse în funcţiune rapid tocmai pentru că se află într-o stare bună şi pretabilă la redeschiderea producţiei în cazul în care patronatul ar decide”, a spus Ion Marian.

Protestatarii și preşedintele Consiliului de Administraţie al RAFO, Miroslav Dermenjiev, susțin că Goldenberg nu a mai dat niciun semn că ar intenţiona să repună unitatea în producţie. În plus, nu acceptă nici intrarea în faliment a rafinăriei. Intrarea în faliment şi disponibilizarea personalului ar permite salariaţilor să obţină plăţi compensatorii, restanţele salariale începând din ianuarie 2016 şi intrarea în şomaj.

Exact aceste cereri le formulează protestatarii de la RAFO care solicită conducerii un protocol scris în această privinţă. Până pe 3 august noul acționar trebuia să achite către RAFO cinci milioane de euro, care închideau toate obligațiile salariale, bugetare și comerciale.

Conform unei scrisori primite de la Iakov Goldovskiy, noul proprietar se pare că nu a achitat nici ce datorau către Petrochemical. RAFO se află în stare de conservare de 5 ani şi are în prezent 385 de salariaţi activi. Compania a depus la Tribunalul Bacău documentaţia cu privire la deschiderea procedurii de faliment, concomitent cu semnarea unui contract de vânzare a acţiunilor către o firmă austriacă, a declarat recent pentru Agerpres, Ion Marian, consilier PR la firma profilată pe rafinarea ţiţeiului din Oneşti.

Rafinăria RAFO Onești a fost privatizată în anul 2001 prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni (59,9%) de către consorțiul format din Imperial Oil (deținută de Corneliu Iacobov) și Canyon Servicos (Portugalia) pentru suma de 7,48 milioane dolari. Firma britanică Balkan Petroleum a preluat de la acest consorțiu pachetul majoritar în anul 2003. Compania Calder-A (parte a grupului Petrochemical Holding) a achiziționat Balkan Petroleum în noiembrie 2006, devenind acționarul majoritar.

Rafinăria nu mai produce nimic, iar acţionarul Goldovskyi a decis vânzarea ei la fier vechi. Anul trecut, oamenii de afaceri Ovidiu Tender și Marian Iancu, care au controlat Rafo și Carom Onești, au fost condamnați definitive de Curtea de Apel București pentru spolierea celor două foste societăți de stat. De altfel, la un moment dat, Rafo a fost principalul datornic la bugetele de stat ale României, datoriile de peste 300 milioane de euro, fiind plătite de Goldovskyi.

DEPUTATUL SEBASTIAN GHITA IL VA ASTEPTA MULT SI BINE PE VICTOR PONTA SA SE INSCRIE IN PRU!

13 sept.

Deputatul Sebastian Ghiță a declarat, marți, că nu crede într-o împăcare între Liviu Dragnea și Victor Ponta, iar Partidul România Unită îl așteaptă în rândurile sale pe fostul premier și va merge cu „poza” acestuia în alegeri, transmite AGERPRES.

Prezent la Înalta Curte de Casație și Justiție unde se judecă o cerere a sa privind ridicarea controlului judiciar, Sebastian Ghiță a fost întrebat de jurnaliști cum comentează anunțul că Victor Ponta rămâne în PSD și despre „împăcarea” acestuia cu Liviu Dragnea.

„Fiecare dintre noi își alege felul în care vrea să își gestioneze cariera. Din câte știu eu, între Liviu Dragnea și Victor Ponta nu avem încă o soluție definitivă. Partidul România Unită îl așteaptă pe Victor Ponta în rândurile sale și îl așteaptă ca președinte al partidului. În momentul în care Victor Ponta va simți că trebuie spuse în România adevăruri mai dure decât cele care pot fi spuse în PSD, sunt convins că va face pasul. Sau în momentul în care Liviu Dragnea nu se va ține de cuvânt față de Victor Ponta. Știți bine că mai este un moment serios de luat în calcul, momentul în care Partidul România Unită va merge în alegeri cu poza lui Victor Ponta și cu propunerea ca el să fie prim-ministru din nou, iar PSD va dori să îl susțină pe domnul Cioloș în mod ocult sau pe domnul Dîncu sau pe cine, știu eu, va dori PSD să susțină. Iar la acel moment sunt convins că Victor Ponta și mare parte din PSD vor căuta să se alăture PRU”, a afirmat Sebastian Ghiță.

Întrebat despre ”împăcarea” dintre Liviu Dragnea și Victor Ponta, Sebastian Ghiță a replicat: „Așa sunt informațiile mele. Nu e o împăcare, nu e o soluție definitivă”.

AVOCATUL REMUS BORZA,PRESEDINTELE EURO INSOL,DEZVALUIRI EXPLOZIVE:”M-A SUNAT COSTIN BORC.S-AU INROSIT TELEFOANELE.POLONEZII AU LINS CLANTA LA CABINETUL VICEPREMIERULUI!”

13 sept.

Avocatul Remus Borza, președinte Euro Insol, a făcut dezvăluiri explozive la interviurile DC News Live.

Avocatul a explicat că imediat după deschiderea procedurii insolvenţei împotriva CET, a demarat discuţii şi negocieri cu cei doi parteneri stategici Oltchim şi USG (Uzinele Sodice Govora) în vederea obţinerii unor preţuri corecte şi echitabile care să genereze venituri suplimentare – condiţie esenţială în promovarea cu succes a unui plan de reorganizare. Oltchim, o societate cu capital de stat şi în insolvenţă, a acceptat o creştere de preţuri semnificativă de la 94 de lei Gcal la 106 lei Gcal abur industrial de 13 bari.

Ulterior, Euro Insol a notificat USG-ul că începând cu data de 1 august 2016 oprește furnizarea de abur industrial. Acest lucru s-a întâmplat după mai multe negociere eşuate în care conducerea USG nu a acceptat să plătească preţul cerut de CET Govora, chiar dacă era unul mai mic în comparaţie cu cel cerut de la Oltchim. Decizia de denunţare a contractului a fost luată pentru a reduce pierderile CET Govora care anul trecut au ajuns la 97 milioane de lei.

„Întotdeauna, după ’90, am stat în poziția de drepți în fața unui ambasador. M-ați întrebat de Uzinele Sodice. Au venit ministrul Energiei, ambasadorul Poloniei și premierul să întrebe de nebunul care și-a permis să închidă robinetul pentru că eu asta am făcut. (…) Am pierdut 67 milioane de euro subvenționând doi agenți economici, polonezii și Oltchim. CET Govora a dus în spate doi elefanți: Oltchimul și Uzinele Sodice. Prima dată am negociat contractul cu Olchim și le-am crescut prețul. (…) Nu m-a sunat nimeni pentru Oltchim, în schimb, când le-am închis robinetul polonezilor și i-am chemat să dea prețul măcar în al 12-lea ceas… mi s-au înroșit telefoanele, m-a sunat inclusiv vicepremierul Borc. M-a sunat îngrijorat pentru că polonezii au lins clanța la cabinetul vicepremierului și la cabinetele altor ministere”, a zis Remus Burza la interviurile DC News Live.

Răspunsul integral îl puteți găsi de la minutul 50:

%d blogeri au apreciat asta: