Arhiva | 5:55 pm

ALINA MUNGIU PROPAGANDISTA TEZELOR CEAUSISTE INAINTE DE 1989,AVEA 5 MINUTE EMISIUNE DE INDOBITOCIRE A TINERETULUI UTECIST,DUPA REVOLUTIE MAREA ABSOLVENTA SECURISTA DE LA STEFAN GHEORGHIU ,COMUNISTA „DE DREAPTA”,FINANTATA DE GEORGE SOROS A TRECUT LA DISTRUGEREA DEMOCRATIEI SI A STATULUI DE DREPT DIN ROMANIA IN REGIMUL TRAIAN BASESCU-MONICA MACOVEI-JOHANNIS!

29 sept.

Imagini pentru ALINA MUNGIU POZE

 

Preşedintele Societăţii Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi, a făcut o serie de previziuni șocante potrivit cărora ”societatea românească e vlăguită de impostură şi dezertări, şi victimă uşoară a securiştilor de şcoală veche şi nouă şi a proiectului lor de ţară”, și poate avea ca efect un ”război, măcar civil dacă nu regional”.

”Am avut momente, în 1989 şi după, când securiştii au încuiat uşa camerei din Petroşani în care încercau să mă intimideze, sau când Iliescu, aflat la dreapta mea, a îndemnat o mulţime de ciraci de ai lui să strige Moarte studenţilor!, sau când minerii au înconjurat carul de filmare şi a trebuit să fac promisiuni la telefon liderului lor ca să scape oamenii mei nevătămaţi, sau când un securist afiliat unui partid lipea zilnic pe uşa casei mele blesteme elaborate sau dădea telefoane de ameninţare.

Alegerile şi din 1990, şi din 2014 au lăsat urme fizice pe maşina mea, şi am pierdut şirul şefilor de servicii secrete, miniştri de Interne şi de Justiţie care au pornit anchete sau procese contra mea şi a alor mei, pe care din fericire le-au pierdut (Talpeş, Stănoiu, Pascu, Chiuariu sunt doar câteva nume…). Dar cum am prieteni în Coreea de Sud, rude în Argentina şi studenţi din Pakistan, am avut întotdeauna justa proporţie a preţului plătit de noi pentru democraţie, şi mi-am spus că merită să trecem prin ce trecem, că alţii au plătit mult mai scump”, susține Alina Mungiu-Pippidi.

Alina Mungiu-Pippidi: Securişti din toate părţile, calmaţi-vă! Alina Mungiu-Pippidi este preşedinta Societăţii Academice din România (SAR) Societatea românească e vlăguită de impostură şi dezertări, şi victimă uşoară a securiştilor de şcoală veche şi nouă şi a proiectului lor de ţară. Problema e că sunt aşa cretini că până la alegeri pot provoca un război, măcar civil dacă nu regional, în ritmul în care văd că pedalează. De acelasi autor Alina Mungiu-Pippidi: De ce ţinem alegeri? Alina Mungiu Pippidi: Tolontan vs Guran. Cine are dreptate? Alina Mungiu-Pippidi: Falsul mister al căderii încrederii în justiţie… Am avut momente, în 1989 şi după, când securiştii au încuiat uşa camerei din Petroşani în care încercau să mă intimideze, sau când Iliescu, aflat la dreapta mea, a îndemnat o mulţime de ciraci de ai lui să strige Moarte studenţilor!, sau când minerii au înconjurat carul de filmare şi a trebuit să fac promisiuni la telefon liderului lor ca să scape oamenii mei nevătămaţi, sau când un securist afiliat unui partid lipea zilnic pe uşa casei mele blesteme elaborate sau dădea telefoane de ameninţare. Alegerile şi din 1990, şi din 2014 au lăsat urme fizice pe maşina mea, şi am pierdut şirul şefilor de servicii secrete, miniştri de Interne şi de Justiţie care au pornit anchete sau procese contra mea şi a alor mei, pe care din fericire le-au pierdut (Talpeş, Stănoiu, Pascu, Chiuariu sunt doar câteva nume…). Dar cum am prieteni în Coreea de Sud, rude în Argentina şi studenţi din Pakistan, am avut întotdeauna justa proporţie a preţului plătit de noi pentru democraţie, şi mi-am spus că merită să trecem prin ce trecem, că alţii au plătit mult mai scump. E prima oară în acest an când încep să cred că nu prea mai merită. Efluviile provocate de lupta anticorupţie, ca şi mica societate civilă spontană construită pe tema exploatărilor cu cianură au pus de gânduri establishmentul nostru securistic, care pare reşapat, coalizat şi cu nişte obiective care subminează pe faţă democraţia. Miza numărul 1 este de a compromite integral anticorupţia judiciară. Eu nu credeam oricum că pe calea ei vom reduce noi corupţia – e semnificativ că România conduce la OLAF şi la anchete pe fraude europene deschise, şi la fraude europene consemnate, şi e codaşă numai la capitolul rezolvarea administrativă, şi nu penală, a fraudelor. Anticorupţia nu poate merge bine când toată lumea e lăsată să fure prin inexistenţa controalelor şi reguli goale de conţinut şi neimparţiale, ca după aia să arestăm doar pe alese, mai ales în ani electorali. Felicit pe judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care a invalidat probele procedural greşit obţinute contra Olguţei Vasilescu şi vă atrag atenţia că scopul nostru este statul de drept, nu câştigarea alegerilor. DNA şi alegerile trebuie să aibă cât mai puţină legătură, oricât s-ar supăra pe mine d-nul Ghinea, promotorul sloganului „Votez DNA” la alegeri care i-au salvat pe Băsescu şi PDL, ca şi jaful patronat de ei, încă vreo câţiva ani. Aşa limitat cum e potenţialul anticorupţiei judiciare, el a avut marele merit că a lichidat sentimentul impunităţii, şi nu vrem să vedem mai multe dosare bidon, ca ăsta al Olguţei, că pot compromite DNA. Şi deja se cam adună, deşi, slavă Domnului, sunt şi cazuri super serioase, la care ai ce face, nu trebuie nici să pierzi vremea cu Blair. M-am emailat cu nişte judecători zilele astea şi nimeni nu pare să creadă că Oprea l-a omorât pe Bogdan Gigină şi deci condamnarea lui e extrem de improbabilă. Da, ocupaţi-vă de Ghiţă, dar cu ceva beton, please. Miza numărul 2 este de a influenţa agenda alegerilor astfel încât să nu vorbim deloc despre care e veritabila ofertă electorală şi să o ţinem tot într-un circ existenţial cu pseudo-subiecte, gen arestarea lui Oprea (e impresionat ce mulţi v-aţi adunat contra lui Oprea, cum nimeni din organizatorii cunoscuţi de demonstraţii nu au organizat-o pe asta din Bucureşti, deşi au făcut-o pe cea, mult mai mică, când l-am dat jos pe Oprea acum zece luni, cum gazetele s-au coordonat să dea titluri cu „Ucigaşii şi morţii noştri”, punând la plural şi pe plagiatorul decăzut din funcţii, şi pe victima accidentului, cum site-uri care nu au suflat o vorbă despre demonstraţii sau le-au calificat drept hipstereşti le-au scos de data asta în faţă, etc. Am să vă transmit două lucruri. Unu, că mai ieşiţi vreodată din casă un an după, riscaţi să găsiţi un cu totul alt context, ce să mai vorbim ca dacă ieşea altfel acum un an puteam avea oameni arestaţi şi cu probleme până v-aţi urnit voi (clujenii fac excepţie). Doi, o să vă rog să îmi trimiteţi scanat la contact@romanicurata.ro dacă jandarmeria a dat amenzi tura asta. Mă încearcă presimţirea că manifestaţia asta s-ar putea să fi fost în mod ocult permisă, dar dacă aţi luat amendă ca de obicei, aştept scanul şi o să v-o plătesc eu după contestaţie, cum am mai făcut. Şi în altă ordine de idei, mai cu decenţă, că acuşi produc texte de acum cinci-şase ani, când regimul Băsescu stătea pe umerii lui Oprea şi eram trei oameni care protestam că îşi face partid din armată, iar Gabi Liiceanu, care e folosit acuma din greu, nu vedea vreo problemă, că, vorba aceea, fără Oprea nu era o majoritate ICR. Fără atâta violenţă, şi omor, şi criminali, daţi-vă seama că e o conspiraţie contra lucidităţii voastre, păstraţi-vă calmul şi focusul, avem alegeri, acuma e momentul să puneţi presiune pe partide să obţineţi de la ele ceva, nu întâi le votăm şi pe urmă vedem noi ce facem. Eu o să mă ocup numai de programe pe viitor, şi am început cu dna Andronescu, dar în corul ăsta isteric cam greu. Şi mai grav decât borşul Oprea reîncălzit e povestea cu Rusia, unde se vede că noua generaţie de securişti are toată doctorate copiate şi creier ioc. Ok, ruşii au fost neinspiraţi să doneze ceva (de ce? Nu a fost cutremur sau o ocazie veritabilă când e musai), dar au lipit un mic material cum că am fost veşnic prieteni. Eu, care am strămoşi executaţi de ei pentru loialitate faţă de statul român, başca împrăştiaţi din Siberia, văd în asta o încercare propagandistică grosieră de detensiona atmosfera dintre noi. Se putea face o ironie la adresa lor, dar să iasă un fost ministru, Marius Bostan, unul din naşii programului SIL al SRI să demonstreze pe trotuar şi să spună că ruşii au scuipat pe Brâncuşi e o provocare semioficială. Aşa credeţi voi că se răspunde la propaganda rusească, cu o provocare organizată de servicii, aripa free lancer? Poate nu aţi auzit la summitul NATO când v-au zis americanii să nu-i mai provocaţi pe ruşi? Miza numărul 3 e compromiterea societăţii civile, atâta puţină câtă e, şi la asta trebuie să felicit pe securiştii de toate persuasiunile şi ideologiile cum şi-au dat mâna. A fost summit pentru refugiaţi la ONU şi George Soros a anunţat că donează jumătate de miliard de dolari, mai mult ca toată Europa de Est la un loc, ca să ajute, au fost titluri pe BBC şi CNN, numai în mediul online securizat românesc Soros e băiat integral rău. Victor Ponta iarăşi a fost genial, zice că nu l-am lăsat să facă Roşia Montană pentru că nu reuşise Soros să aibă exploatarea. Pentru cine nu ştie, mişcarea anti-Gold a fost sprijinită de Soros până s-a consolidat, după aceea el a început să nu mai fie de acord, că i se părea economic fezabil proiectul. Era însă târziu, şi societatea civilă românească a dat dovadă de autonomie, a demonstrat contra părerii lui şi fără bani de la el, a fost un test de maturitate. Mulţi dintre noi i-am făcut şi reproşuri, dar la urma urmei, are şi el, ca şi Ponta, dreptul să îi placă mineritul, cum avem şi noi dreptul, cei care nu câştigăm nimic de pe urma lui, să îl vrem fără cianură. Tot la acest capitol intră şi munca pe Facebook a unor nuclee de diversionişti, şi scrisorile false trimise prin spitale semnate Asociaţia România Curată pentru a întreba de achiziţii (doctori din România, nu suntem noi!, dar degeaba aş face plângere la procuratură, că furtul de identitate la noi nu îl rezolvă nimeni). Ce să mai spun de fostul asistent al Monicăi Macovei şi al meu, azi oploşit în staff-ul de campanie USR şi autointitulat purtător de cuvânt al mişcării de la Colectiv, care circulă pe la diplomaţi explicând că el e responsabil cu listele de integritate ale candidaţilor (nu a dus niciodată nici lada cu fluturaşi), ca să nu mai ştie lumea ce e partid, ce e societate civilă, şi să avem oamenii noştri la butoane peste tot în triplă capacitate. Nici asta nu poţi reclama la Parchet, toată ziua vorbim de plagiat, dar în România nu poţi apăra în nici un fel dreptul de proprietate intelectuală (şi Hrebenciuc a făcut liste negre la concurenţă cu România Curată, nu credeţi alte liste negre decât pe cele de aici – click). Ştirea proastă e însă infiltrarea cvasitotală care se îndreaptă spre fiascoul de culme, adică tehnocraţii buni riscăm să se înapoieze de unde au venit, iar ăia traşi de sfori se vor băga în toate partidele şi guvernele viitoare, ca să nu mai fie nimic spontan. Vorba aceea, o fi avut Alexandru Lăzescu dreptate şi eu m-am înşelat, nu mai poate ieşi nimic nici la capitolul partide noi pentru că în societate nu mai există potenţial. Nu există vreun cerc privat de oameni care să dezbată educaţia şi problemele ei şi care să producă nişte idei, nu există un cerc la sănătate, apărare, dezvoltare rurală etc. Societatea e vlăguită de impostură şi dezertări, şi victimă uşoară a securiştilor de şcoală veche şi nouă şi a proiectului lor de ţară. Problema e că sunt aşa cretini că până la alegeri pot provoca un război, măcar civil dacă nu regional, în ritmul în care văd că pedalează.

KLAUS WERNER JOHANNIS ,PARTE A UNUI PLAN OCULT IMPOTRIVA ROMANIEI!

29 sept.

 

Imagini pentru IOHANNIS ,OCULTA MONDIALA POZE

 

Copreşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, este de părere că declaraţia şefului statului de joi, referitoare la Dacian Cioloş, reprezintă ‘un atac direct, brutal şi imediat la democraţie’.

‘Doresc să subliniez că declaraţia de azi a preşedintelui României este un atac direct, brutal şi imediat la democraţie. Este limpede că domnul preşedinte este parte a unui plan ocult împotriva poporului român şi a libertăţilor câştigate la Revoluţie. Îi atrag atenţia domnului preşedinte, cu tot respectul datorat funcţiei sale, că îşi asumă o grea responsabilitate şi consecinţele care decurg de aici acum, când, într-un total dispreţ faţă de Constituţie, s-a angajat deschis într-o campanie electorală partizană’, afirmă Tăriceanu.

El aminteşte că a propus partidelor şi preşedintelui României un acord politic, prin care fiecare urma să se oblige să respecte verdictul urnelor din 11 decembrie.

‘Vinerea trecută, am propus, în numele ALDE, partidelor şi preşedintelui României un acord politic, prin care fiecare urma să se oblige să respecte verdictul urnelor din 11 decembrie. Am făcut o referire expresă la faptul că preşedintele României are obligaţia constituţională să numească drept candidat la funcţia de prim-ministru persoana aleasă de partidul majoritar sau de coaliţia majoritară formată în viitorul Parlament. Preşedintele Iohannis a etichetat propunerea mea drept ‘obrăznicie politică’. Până azi, am evitat să dau o replică, pentru că n-am ştiut dacă e doar o exprimare nefericită sau o stare de nervozitate, de moment, a preşedintelui’, a adăugat Tăriceanu.

El a subliniat că, după declaraţia şefului statului, a înţeles că ‘indiferent de ce vor vota românii pe 11 decembrie, preşedintele îl va nominaliza tot pe membrul de atunci al PNL – Dacian Cioloş’.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că premierul Dacian Cioloş va trebui să răspundă, în perioada următoare, dacă rămâne independent sau dacă îşi declară simpatia ori adeziunea pentru un partid politic.

De asemenea, el a anunţat că, după alegerile parlamentare din acest an, nu va nominaliza în funcţia de premier o persoană independentă politic.

MARELE MAESTRU AL MARII LOJI NATIONALE DIN ROMANIA,RADU BALANESCU:”ROMANIA A DEVENIT MOTORUL MONDIAL AL MASONERIEI!”

29 sept.

România a devenit motorul mondial al masoneriei.

Prof.univ. dr. Radu Bălănescu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România, în interviul anului 2016 pe care l-a acordat la DC News Live, a explicat cum a ajuns țara noastră să ‘câștige’ această titulatură.

„Anul 2016 așează România în topul marilor loji din lume. În masonerie nu se fac clasamente, dar acesta este adevărul. Este o părere unanimă a celor care au vizitat țara noastră, a celor care lucrează în boardul Conferinței Mondiale. România este, în acest moment, considerată motorul mondial al masonieriei. Cei care au spus acest lucru sunt oameni care au organizat conferințe europene, mondiale, sunt oameni de expertiză”, a spus Prof.univ. dr. Radu Bălănescu.

Cel mai mare eveniment masonic care s-a întâmplat vreodată în lume

Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România a vorbit și despre cel mai mare eveniment masonic care s-a întâmplat vreodată în lume: Conferința Mondială a Marilor Loji Masonice Regulare. România a fost preferată în fața Rusiei pentru a organiza reuniunea din 2014. Decizia a fost luată la Cartagena de Indes (Columbia), unde a avut loc a XI-a Conferință Mondială a Marilor Loji Masonice Regulare.

„În 2014 am găzduit Conferința Mondială a Marilor Loji Masonice Regulare și am fost ales Secretarul Executiv al acestei conferințe fiind oarecum, prin această alegere, numărul 1 în masoniera mondială urmându-l pe Thomas Jackson, cel care a conceput și inițiat evenimentul. (…) Din 2014 și până acum a urmat o dezvoltare continuă pentru că evenimentul s-a bucurat de un succes extraordinar. Au fost prezente 106 mari loji de pe toate continentele. A fost cel mai mare eveniment masonic care s-a întâmplat vreodată în lume. A avut loc la București în urma unor alegeri care au avut loc cu un an înainte. Am concurat cu Rusia. Votul marilor maeștri prezenți a fost în favoarea României”, a mai zis Prof.univ. dr. Radu Bălănescu la interviurile DC News Live.

Răspunsul complet după minutul 9:

MAGISTRATI DRESATI DE SECURITATE:VIOREL PASCA,UNUL DIN TABELUL CEPECA!

29 sept.

Imagini pentru viorel pașca drept

 

Ne miram ca astazi foarte multi procurori si judecatori actioneaza fara clipire la comanda politica. Ne miram ca Justitia este una dintre cele mai corupte institutii. Ne miram ca suntem codasi la capitolul Justitie in cursa de aderare la UE. Ne miram ca sunt inca destui comunisti care au puterea politica si economica si ne conduc destinele. Ne miram, desi au trecut 16 ani, ca Securitatea inca mai traieste si actioneaza tacit prin aceeasi retea vasta de fosti ofiteri, agenti si informatori. Vrem insa o Lege a lustratiei. Vrem ca CNSAS sa aiba liber acces la Dosarele Securitatii. Ne intrebam, de ce toate acestea?
De ce magistratii sunt corupti si influentabili din punct de vedere politic? Reporterii ZIUA au investigat si au aflat ca radacina acestei nereguli este mult mai adanca in timp. Se intinde inca de pe vremea cand Securitatea si partidul-stat PCR conduceau destinele magistratilor, ii scoleau si ii dresau sa aplice principiile comuniste. Le inocula ca numai partidul e forta motrice, forta conducatoare. Scoala la care erau dresati magistratii – si nu numai ei, ci si alte categorii sociale – se numea CEPECA. Aici, procurorii si judecatorii primeau misiuni speciale pe linie de partid si Securitate. Acesti magistrati au ramas infipti in functii si dupa decembrie ’89. Obisnuiti sa actioneze la ordinele PCR, s-au adaptat imediat sa fie supusi si fata de PSD, PNL, PNT-CD, sau PD. Nu obiceiurile s-au schimbat, ci doar stapanii. Unii dintre ei au ajuns in posturi cheie, secretari de stat, procurori generali, sefi sau adjuncti de sefi de parchete teritoriale etc. Din aceste posturi au creat prozeliti, i-au invatat pe tinerii magistrati cum pot supravietui in conditile considerate ostile ale statului de drept.
Ziarul ZIUA face publica lista a peste 400 de nume de judecatori si procurori care au fost scoliti de Securitate si de partidul-stat. Datorita acestora, multe dosare au avut o evolutie anormala in Justitie. Numele multor magistrati de pe aceste liste au fost regasite si in marile scandaluri ale Justitiei. 20% dintre acestia mai sunt azi in functie, dar, ce-i mai important, in Justitia de astazi functioneaza clonele acestora, cei scoliti la randu-le de magistratii Securitatii. (Bogdan COMARONI)
Numele acelor magistrati care au facut parte din nomenclatura Justitiei comuniste, ca sefi de instante si parchete, instruiti special de puterea politica pentru a aplica, incepand cu anul 1982, anumite directive, cu avizul Securitatii, vor putea fi cunoscute, oficial, prin Legea lustratiei. Categoria acestor sefi de instante si de parchete, scoliti special la „academia” pecereului, numita „Stefan Gheorghiu”, merita insa o atentie deosebita in comparatie cu informatorii si colaboratorii Securitatii, recrutati din sistemul judiciar.
Putini sunt astazi cei care stiu ca, incepand cu anul 1982, presedintii de instante si procurorii sefi ai parchetelor au avut misiunea de a invata la „Stefan Gheorghiu”, in cadrul unui „centru de instruire”, controlat de Securitate, cum sa aplice, in Justitie, directivele PCR de perpetuare a dictaturii comuniste.
In plan profesional, acesti magistrati, dresati de Securitate pentru a pune in practica justitia politizata, pot fi considerati mai vinovati decat un simplu judecator sau un procuror, care si-au turnat un coleg de birou pentru ca a spus un banc despre dictatorul Ceausescu.
Dupa 1990, multi dintre acesti magistrati au ramas in functii de conducere – sau au fost promovati in varful structurilor. Unii au ajuns: secretari de stat in Ministerul Justitiei (cazul fostului procuror sef Doru Crin Trifoi sau cazul fostului presedinte de judecatorie Gabriela Gaspar) si in MAI (cazul fostului judecator Nicolae Craciun), sau avocat-parlamentar PDSR (cazul fostului procuror militar sef Cornel Badoiu), sau Procuror General al Romaniei (cazul fostului procuror militar sef Vasile Manea Dragulin), sau judecator la Curtea Constitutionala (cazul lui Romul Vonica), sau chiar membri in CSM (cazurile fostilor procurori sefi Alexandru Tuculeanu si Tomita Craciun, ultimul si absolvent al Scolii de Securitate de la Baneasa), sau judecatori la instanta suprema si formatori la INM (Gabriela Gaspar, Marin Voicu, Ileana Mutiu, Ioan Jumanca, Silvia Caramihai etc.) sau inspectori la MJ si Parchetul General.
Cum adoptarea Legii lustratiei intarzie, ziarul ZIUA deschide Cutia Pandorei si publica o lista cu 500 de magistrati scoliti de Securitate, intre 1982-1983, la faimosul CEPECA („Centrul de Perfectionare a Pregatirii Cadrelor de Conducere”). Este vorba de acea institutie creata special de Securitate si PCR pentru recrutarea si instruirea activistilor cu misiune politica speciala, consemnata in fisa personala a magistratului.
„Metode de colaborare a presedintelui cu celelalte organe”
Programul oferit magistratilor colaborationisti de catre CEPECA, intre 1982-1983, sub coordonarea si sub supravegherea atenta a Securitatii, era intitulat „Procuratura-Justitie”. In facsimilul nr.1 reproducem o fisa personala (tip, elaborata de PCR si Securitate), aleasa la intamplare. S-a nimerit sa fie cea a vicepresedintelui Tribunalului Sibiu, Otilia Stoica. Se observa si „Titlul lucrarii elaborate in cadrul programului CEPECA”: „Forme si metode de colaborare a presedintelui de judecatorie cu celelalte organe”. La capitolul „Alte forme de perfectionare absolvite”, vicepresedintele Stoica figureaza cu un „Curs seral de marxism-leninism – 1961, 1964, 1967”.
Colaborarea sefilor de instante cu organele regimului comunist (Partid, Militie, Securitate etc.) o regasim ca tema de baza in dresarea sefilor din sistemul judiciar. De exemplu, in fisa personala a presedintelui Judecatoriei Rm. Sarat, Elena Balanescu, si a presedintelui Judecatoriei Calarasi, Liviu Podgornei, se arata ca „tema de proiect aleasa pentru elaborare si aplicare are ca subiect: Relatiile Justitiei cu organele puterii de stat si cu cele ale administratiei de stat; forme de colaborare”. Un alt exemplu: in fisa personala a presedintelui Judecatoriei Oradea, Maria Ileana Mutiu, citim despre tema data spre aplicare: „Elaborarea si luarea deciziilor de catre conducerea instantei pe baza datelor rezultate din sistemul informational”. Cum „sistemul informational” era asigurat atunci de Securitate si de Militie, este usor de intuit ce fel de decizii luau sefii de instante si de parchete, dupa dresajul de la CEPECA.
„Responsabilitatea politica a organelor de Justitie”
In fisele personale ale presedintelui Judecatoriei Odorheiu Secuiesc, Ludovic Veres, si presedintelui Judecatoriei Tg.Jiu, Gh. Bistreanu, descoperim probe ale politizarii Justitiei, temele instructajului fiind „Responsabilitatea politica a cadrelor de conducere din organele de Justitie” si „Responsabilitatea politica in aplicarea si interpretarea legilor”. Efectele acestui dresaj politic, coordonat de Securitate si partid, au fost vizibile, dupa 1990, de pilda, cand la CSJ anumiti judecatori astfel instruiti, au interpretat legile proprietatii in baza discursului politic al presedintelui comunist Ion Iliescu, tinut la Satu Mare.
Fisa personala a vicepresedintelui Judecatoriei Campina, Liviu Toader, ne dezvaluie dimensiunile dresajului politic care trebuia extins asupra tuturor magistratilor din sistem, chiar si asupra personalului auxiliar. Vicepresedintele Toader cu „Tema de proiect aleasa pentru elaborare si aplicare”(devenita apoi directiva secreta pentru sefii Justitiei comuniste, pana in Decembrie 1989) intitulata „Rolul conducator al organizatiilor de partid din cadrul instantelor judecatoresti in cresterea constiintei politice a judecatorilor si a intregului personal”. Presedintele Judecatoriei Tr. Magurele, Radu Bucu, si vicepresedintele Judecatoriei Sector 6 Bucuresti, Silvia Caramihai, au fost dresati cu tema ur-matoare (ce trebuia imediat aplicata subalternilor): „Programul PCR cu privire la sarcinile Justitiei”. Vicepresedintele Judecatoriei Brasov si-a dresat colegii-magistrati cu tema „Perfectionarea Justitiei in lumina documentelor Congresului al XII-lea al PCR. Cresterea rolului Justitiei in infaptuirea politicii Partidului in acest domeniu de activitate”.
„Metodele procurorului pentru activitatea politico-educativa”
Alte teme oferite de Securitate si de CEPECA magistratilor-sefi erau cele care urmareau transformarea mentalului populatiei cu ajutorul organelor de Justitie. In fisa personala a presedintelui Judecatoriei Bolintin Vale, Ionel Nicola, aflam despre tema intitulata „Justitia si educatia comunista a maselor”. Presedintele Judecatoriei Tg. Secuiesc, Andras Ordog, a avut de aplicat directive extrase din tema „Rolul Justitiei si sarcinile ce-i revin in formarea constiintei juridice a maselor”. Procurorul sef al Procuraturii locale din Simleul Silvaniei, Florica Pop Bogdan, si-a insusit directivele din tema intitulata astfel in fisa personala: „Formarea si dezvoltarea constiintei juridice, imperativ major al activitatii politico-educative. Forme si metode practice folosite de procuror pentru realizarea acestor sarcini”. Detinutii politici, de exemplu, dizidentii, au cunoscut ce au insemnat „metodele practice” folosite de procuror si de militian (ca organ de cercetare penala, supravegheat de magistrat) pentru „educatia politico-educativa”.
„Directia a V-a din Parchetul General”
Acest dresaj ascunde instructajul pentru actiunile ilegale ale acelor procurori si judecatori, care au servit interesele Securitatii, ca Politie Politica, atunci cand era necesara anchetarea si inculparea abuziva sau condamnarea la ordin politic ale acelor cetateni incomozi pentru regimul dictatorial. Adica folosirea Procuraturii si Justitiei, in anumite situatii, ca instrument al Politiei politice.
In documentele CEPECA, procurorii sefi erau trecuti, inainte de dresaj, prin filtrul sinistrei Directii a V-a din Procuratura Generala (vezi facsimil). Era o directie cu regim special de supraveghere, impus de Securitate asupra selectarii cadrelor de conducere din reteaua Ministerului Public. Intrebare: chiar daca legea lustratiei nu va trece de Parlament, acesti magistrati, dresati de Securitate, au meritat sa ramana in sistem dupa 1990? Cu astfel de date in fata, oricine poate acum intelege de ce Justitia postcomunista i-a speriat de moarte pe oficialii de la Bruxelles, de ce o Lege a lustratiei – si cu articole destinate magistraturii comuniste – este atat de necesara a fi aplicata inaintea datei de 1 ianuarie 2007.
Gheorghe Uglean si Romul Vonica
Reproducem numele celor aproape 200 de judecatori si 300 de procurori, sefi de instante si de parchete, extrase din documentele CEPECA, in care s-au consemnat seriile de cursanti, in 1982-1983, cu functiile detinute si institutia reprezentata. In paranteze, prescurtarile inseamna: PRS – presedinte; VPRS – vicepresedinte; J – Judecatorie; T – Tribunal, CA – Curte de Apel; TM – Tribunal Militar; PJ – Parchet de pe langa Judecatorie; PT – Parchet de pe langa Tribunal; PCA Parchet de pe langa Curtea de Apel, PTM – Parchet de pe langa Tribunal Militar.
Din „Tabelul CEPECA – Vicepresedinti de tribunale judetene, perioada 18-23 aprilie 1983”: Uglean Gheorghe (T. Dolj; ajuns sub regimul PDSR-Iliescu presedinte al Curtii Supreme de Justitie, actualmente avocat si profesor universitar la o facultate de drept privata; – n.r.); Vantu Moisa Gheorghe (T. Vaslui), Varva Ioan (T. Bihor), Vonica Romul (T. Iasi; ajuns dupa 1990 judecator la Curtea Constitutionala, cu sprijinul PDSR – n.r.). Abrudan Ioan (T. Salaj), Albert Paul (T. Mures), Anca Maria (T. Suceava), Bigica Vasile (T. Giurgiu), Bolbose Dumitru Emilian (T. Dambovita), Barbu Ion (T. Caras Severin), Badescu Elisabeta (T. Mehedinti), Cornei Nichita (T. Tulcea), Cilan Ioan (Arad), Chirila Pantelimon (T. Valcea), Chilea Gheorghe (T. Constanta), Constantinescu Aurica (T. Braila), Dragnea Constantin (T. Vrancea), Fava Ioan Nicolae (T. Prahova; ajuns dupa 1990 PRS la CA Ploiesti – n.r.), Geamanu Trifon (T. Gorj), Grigorescu Gheorghe (T. Teleroman), Georgescu Mihai (T.Olt), Hrib Emil (Ialomita), Marcu Vasile (Bacau), Nagy Albert (T.Covasna), Nicolescu Vladimir (T.Galati), Nicorici Traian (T.Cluj), Oprea Iuliu (T. Nasaud), Petrus teodor (T. Botosani), Pata Victor (T. Neamt), Popa Marin (T. Bucuresti), Racu Maria (T. Bucuresti), Rogojan Ioan (T. Maramures), Sandor Teodor (T. Brasov), Stoica Otilia (Sibiu), Selyem Andrei (T. Satu Mare), Szabo Alexandru (T. Alba), Stanea Nicolae (T. Deva), Tatu Romulus (T. Timis).
Acest lot de sefi de tribunale a mai fost dresat de Securitate la CEPECA si in perioada 15-20 martie 1982. Tot in 1982, in perioada 15-20 februarie 1982, a fost dresat si vicepresedintele Judecatoriei Pitesti, Cocaina Aurica, promovat dupa 1990 la CA Pitesti.
Judecatorii supremi
Din „Tabelul CEPECA – Presedinti de judecatorii, perioada 13-18 iunie 1983”: Jumanca Ioan (J. Ploiesti; dupa 1990, promovat ca judecator la instanta suprema – n.r.), Vitelaru Paul (J.Sector Agricol Ilfov; dupa 1990, s-a eternizat in functia de presedinte la T. Bucuresti, de unde s-a pensionat onorabil abia in anul 2001 – n.r.), Apostol Spirea (J. Panciu); Blanariu Mihail (J. Medias), Bratuianu Mihai (J. Timisoara), Barbulescu Gheorghe (J. Sector 4), Barcan Felicia (J. Sector 3), Bucu Radu (J. Tr. Magurele), Caramihai Iancu (J. Sector 5; eternizat in aceasta functie pana in anul 2001 cand s-a pensionat, dupa ce a fost mentorul pcr-ist al multor judecatori stagiari, unii ajunsi chiar ministri de Justitie sau membri in CSM – n.r.), Covatariu Ioan (J. Tg.Mures), Cartianu Grigore (J. Campina), Goanta Cezar (J. Tulcea), Deaconu Nicolae (J. Strehaia), Dicu I. Gheorghe (J. Rm.Valcea), Ene Gheorghe (J. Toplita), Gaspar Gabriela (J. Sector 1; este sotia parlamentarului PDSR-PSD Axinte Gaspar; a fost secretar de stat in MJ, sub guvernarea PDSR; ajunsa judecator la CSJ, de unde s-a pensionat onorabil – n.r.); Harza Benedict (J. Zalau); Harsan Eremia (J. Sighisoara), Iftimie Constantin (J. Roman), Ismail Zore (J. Babadag), Iacob Ion (J. Iasi), Lucian Ioan (J. Sibiu), Manolescu Gheorghe (J. Campulung Moldovenesc), Miron Eugenia (J. P. Neamt), Niculica Constantin (J. Sector 2), Nicolau sabina Victoria (J. Valenii de munte), Pop Aurel (J. Sighetul Marmatiei), Stefanescu Georgeta (J.Pascani), Sichet Ioan (J. Carei), Tarniceriu Aurelian (J. Suceava), Tulbure Augustin (J. Simleul Silvaniei), Teodorescu Costica (J. Barlad), Tobescu Constantin (J. Caracal), Tiplea Gheorghe (J.Viseul de Sus), Ureche Gheorghe (J.Alexandria), Vieru Ioan (J.Vaslui).
Penalistul Acatrinei si formatorul INM, Ileana Mutiu
Din „Tabelul CEPECA – presedinti de Judecatorii, perioada 23-28 mai 1983”: Acatrinei Valentino (J.Bolintin Vale; ajuns dupa 1990 judecator la CA Bucuresti, condamnat in 2002 pentru fapte de coruptie judiciara, in lotul avocatului traficant de influenta Lidia Peter impreuna cu alti doi magistrati-colegi – n.r.), Caramihai Silvia Georgeta (J. Sector 6; promovata rapid, dupa 1990, ca judecator la instanta suprema, de unde s-a pensionat onorabil in anul 2003; este sotia eternului presedinte al Judecatoriei Sector 5, Iancu Caramihai – n.r.); Ilie Costache (J. Galati; dupa 1990, promovat de regimul pdsr ca sef al CA Galati, acuzat de justitiabili si presa locala ca a patronat multe acte de injustitie – n.r.), Mutiu Ileana Maria (J.Oradea; ajunsa dupa 1990 PRS la CA Oradea, apoi judecator la CSJ si formator si chiar director adjunct la INM, de unde s-a pensionat in mod onorabil), Moraru Vasile (J. Calarasi; promovat dupa 1990 ca judecator la T.Calarasi sub regimul PDSR, ca om de baza al justitiei locale patronate de avocatul parlamentar Doru Ioan Taracila si sotia acestuia, tot avocat la baroul Calarasi; impins pe listele cu candidati la instanta suprema, dar CSM l-a picat la proba interviului in 2004- n.r.), Olteanu Ioan Lucian (J. Buzau; dupa 1990, eternizat in functia de inspector la MJ, timp de 13 ani: a fost si consilier la CSM: s-a pensionat onorabil de la MJ – n.r.),Albutiu Ioan (J. Hunedoara), Albu Mihai (J. Brasov), Alexandru Stefan (J. Braila), Bistreanu Gheorghe (J. Tg. Jiu), Banta Constantin (J. Tg. Carbunesti), Badea Ionel (J. Tecuci), Butan Nicolae (J. Alba Iulia), Burde Ioan (J. Campeni), Bucurean Traian (J. Beius), Balea Marian (J. Dej), Balanescu Elena (J. Rm. Sarat), Bauer Gustav Victor (J. Sf. Gheorghe), Crisu Constantin (J. Curtea de Arges), Augustin (J. Turda), Comsa Aurel (J. Petrosani), Cristea Nicolae Miron (J. Timisoara), Dobrican Gheorghe (J. Urziceni), Dobre Gheorghe (J. Patarlagele), Ehrman Ioan (J. Resita), Faur Maria Stela (J. Ineu), Guta Vasile (J. Pitesti), Gabor Alexandru (J.Bistrita), Herscovici Bercu (J. Dorohoi), Ionescu Traian (J. Slobozia), Iamandi Stefan (J. Bacau), Mastacan Maria Georgeta (J. Onesti), Moldoveanu Antigona (J. Medgidia), Nicoara Aurel (J. Cluj Napoca), Ordog Andrei (J. Tg. Secuiesc), Podgornei Liviu (J. Oltenita), Petre Vasilica (J. Gaesti), Petri Miron (J. Fagaras), Popa Constantin (J. Campulung Muscel), Samoila Olimpia (J. Botosani), Stefan Ion (J. Targoviste), Secareanu Radu (J. Faurei), Sasarman Gavril (J. Nasaud), Serban Gheorghe (J.Arad), Topala Elena (J. Oravita), Vasilescu Horia (J. Caransebes), Zaharia Florentina (J. Focsani).
Activistul CEDO cu prefata de la Adrian Nastase
Majoritatea magistratilor din seria de mai sus au mai fost scoliti, ca presedinti de Judecatorii, si in perioada 8-13 februarie 1982. Printre acestia s-a aflat si Marin Voicu (J. Constanta). El detine un interesant record al participarii la cursurile unor Scoli Interjudetene pcr. Dupa 1990, Voicu, promovat la Tribunalul Constanta si in functia de PRS la CA Constanta, a fost acuzat de colegii-magistrati, intr-un proces la CSJ, ca si-a traficat influenta de sef pentru eliberarea din arest a Shogun-ului. Ca om al vechilor structuri ceausiste, regimul PDSR l-a impins ca judecator roman la CEDO Strasbourg, cu mandat terminat in 1998. La CEDO, intre 1996-1998, Voicu s-a prezentat, in fals, ca doctor in drept, desi acest titlu academic si l-a obtinut abia in 1999, la revenirea in tara. Acel fals uluitor a fost monitorizat de Asociatia Europeana a Cadrelor Didactice din Romania, for UE care a dezvaluit si grave nereguli in redactarea tezei de doctorat si a tratatelor sale agramate de drept comercial maritim. A fost promovat ca formator la INM. In anul 2001, Voicu a fost promovat de regimul PSD ca judecator la CSJ, dupa ce si-a publicat o carte prefatata de premierul Adrian Nastase, politician cinstit de care il leaga o sincera prietenie. Marin Voicu a demisionat de la CSJ, in 2005, in momentul in care judecatorii de la instanta suprema au fost obligati de lege sa declare, in scris, daca au avut legaturi cu fosta Securitate. S-a refugiat in avocatura. Dar, in ianuarie 2006, Voicu a ajuns membru in Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii, cu avizul si aprecierea acordate de directorul INM, Mihai Selegean. Tot atunci au mai fost instruiti Plesea Anton (J.Bailesti), Tanase Mihai (J.Giurgiu), Zahoi Cornel (J.Oravita), Mustetea Arsenie (J.Carabsebes).
Inspectorul MJ Onica Georgeta, la CSJ
Din „Tabelul CEPECA – vicepresedinti de Judecatorii, perioada 23-28 mai 1983”: Onica Georgeta (J.Sector 2; ajunsa dupa 1990 inspector la MJ si promovata apoi ca judecator la instanta suprema, de unde s-a pensionat onorabil); Pana Gheorghe (J.Buzau; dupa 1990, promovat si eternizat in functia de presedinte la T.Buzau, cu sprijinul PDSR local, implicat in condamnarea abuziva a unor ziaristi de la cotidianul ne-pedeserist OPINIA – n.r.), Burea Alin Dorin (J.Sector 1), Constantin Gheorghe (J.SAI), Dinca Ion (J.Iasi), Filioreanu Dumitru (J.P.Neamt), Fieroiu Octavian (J.Dragasani), Ghercioiu Ion (TM Cluj), Ivanoiu Ion (J. Rm.Valcea), Ionescu Ion (J. Sector 3), Patrichi Constanta (J. Sector 4), Radu Viorel (J. Tr.Severin), Radoi Paula (J. Sector 5), Stefanelli Dorin (J. Tg.Mures), Toader Liviu (J. Campina).
Din „Tabelul CEPECA – vicepresedinti de Judecatorii, perioada 13-18 iunie 1983”: Craciun Nicolae (J.Arad; promovat dupa 1990 ca judecator inspector la MJ; a ajuns chiar secretar de stat la MAI – n.r.), Buzesko Gheorghe (J.Cluj; promovat dupa 1990 ca inspector la MJ, unde a detinut si functie de conducere multi ani – n.r.); Avram Alexandru (J. Deva), Bucur Dumitru (J. Sibiu), Cioineag Gheorghe (J. Bacau), Crisan Ioan (J. Hunedoara), Craciun Nicolae (J. Arad), Dragan Dan Iulian (Constanta), Gant Dumitru (TM Timisoara), Gyorgy Bela (J. Miercurea Ciuc), Ilie Virgiliu (J. Pitesti), Iugulescu Mariana (J. Targoviste), Maican Florea (J. Brasov), Matei Gheorghe (J. Slatina), Maniu David (J. Petrosani), Paraschiv Paul Virgil (TM Iasi), Petrescu Florea (J. Craiova), Popescu Elena (J. Tg.Jiu), Potra Maria Rodica (J. Alba Iulia; promovata dupa 1990 ca PRS la Tribunalul Alba – n.r.), Telegdi Alexandru (J. Oradea).
Din „Tabelul CEPECA – presedinti de Judecatorii, perioada 22-27 februarie 1982”: Dobrican Gheorghe (J. Urziceni; dupa 1990, a ajuns mare notar, cu functie de conducere in structura Uniunii Nationale a Notarilor – n.r.), Iacob Ioan (J. Iasi), Udrea Gheorghe (J. Tr.Severin), Totezan Gheorghe (J. Slatina).
N.R. Dupa 1990, aproape toti acesti judecatori, dresati de PCR si Securitate pentru functia de sef, au fost promovati, sub o forma sau alta in sistemul judiciar.
Doru Trifoi si colegii sai
Din „Tabelul CEPECA – procurori sefi, Procuraturi locale, perioada 6-11 iunie 1983”: Trifoi Doru Crin (P.Sector 5; ajuns dupa 1990 secretar de stat in MJ sub ministeriatul Tanase Joita, cu sprijinul regimului PSD; a fost nevoit sa demisioneze dupa ce in presa au aparut suspiciuni legate de implicarea sa in acte de coruptie judiciara, comise de anumiti procurori prahoveni pentru eliberarea unui evazionist fiscal- n.r.), Baloi Ioan (Ploiesti), Bogdan Pop Florica (Simleul Silvaniei), Cristian Nicolae (Babadag), Dan Dumitrescu (P. Sector 3), Decean Nicolae (Lugoj), Petre Dungan (Dragasani), Florescu Florian (Tr. Magurele), Filip Aurel (P. Sector 4), Gadea Stefan (Rosiorii de Vede), Grosu Vasile (Calarasi), Gheorghita Mircea (Constanta), Ghita Eugen (Rm. Valcea), Gaina Radu Campulung Moldovenesc), Haj Toader (Vaslui) Iepan Corneliu (Zalau), Lazurca Alexandru (Radauti), Muresan Ionel (Tg. Mures), Mihai Atanase (P. Neamt), Nicolae Ioan (Campina ), Negru Emil (Deta), Neamtu Valerian (Focsani), Naste Mihail (Sighetul Marmatiei), Oprescu Marin (Strehaia), Popa Dan (P.Sector 1), Preoteasa Constantin (Sighisoara), Pascalau Gheorghe (Timisoara), Parvel Pavel (Tr. Severin), Pricop Aurel (Pascani), Pop Vasile (Viseul de Sus), Pricop Mihai (Slobozia), Rusu Alexandru (Satu Mare), Radulescu Ioan (Slatina), Rosca Eugen (Baia Mare), Schmidt Alexandru (Carei), Son Constantin (P.Sector 2), Simion Gheorghe (Caracal), Stoian Nicolae (Urziceni), Tanase Dumitru (Roman), Uca Nicolae (Sibiu), Voinea Gheorghe (Panciu), Vizireanu Paul (Tulcea).
Procurorul General, avocatul fericit
Din „Tabelul CEPECA – pocurori sefi adjuncti, Procuraturi judetene, perioada 11-16 aprilie 1983”: Manea Dragulin Vasile (PT Bucuresti; ajuns, sub guvernarea PDSR – 1992-1996 – chiar Procuror General al Romaniei; ramas fara protectia regimului Iliescu, s-a refugiat in avocatura, profesie care uneori ii aduce mari satisfactii atunci cand in sala de judecata intalneste judecatori si procurori care i-au fost colegi la CEPECA – n.r.), Balan Teodor (Neamt), Badiu Radu Buzau), Batorfy Ladislau (PM Timisoara), Buruiana Dragomir (Vrancea), Bouros Stefan (Tulcea), Bria Alexandru (Nasaud), Bundache Dumitru (Valcea), Batea Ion (Maramures), Cires Mihai (Calarasi), Centiu Ioan (P.Militara Brasov), Crasmaru Constantin (PM Iasi), Dulca Liviu (PM Oradea), Gadea Flotrea (Arges), Gotu Petre (Bacau), Ilicea Mihai (Dambovita), Ilie Costica (Brpaila), Ipate Aurel (Botosani), Ilie Iulica (Mehedinti), Ilie istrate (Gorj), Lazar Marin (Dolj), Loghin Traian (Severin), Moraru Florea (PM Craiova), Mironescu Gheorghe (Brasov), Mitrofan Ioan (Hunedoara), Nelega Horia (Bucuresti), Nichimis Stefan (Sibiu), Olah Dumitru (Bihor), Oros Mircea (Mures), Pop Alexandru (Harghita), Petre Constantin (PM Constanta), Pop Mircea (Cluj), Parvulescu Stefan (Timis), Stefanut Petru (Arad), Sararu Paul (Galati), Tuduruta Maria (Suceava), Tironeac Ioan (Teleorman), Tomus Octavian (Covasna), Ulianov Dumitru (Iasi).
Din „Tabelul CEPECA – procurori sefi adjuncti, Procuraturi judetene, perioada 15-20 martie 1982”: Badoiu Cornel (PM Bucuresti; ajuns dupa 1990 parlamentar PSD si avocat al baroului Bucuresti; cunoscut ca un aparator in instanta al interlopilor periculosi si al traficantilor de droguri, carora a vrut sa le ofere portite de salvare penala – eliberare din arest – prin modificarea aberanta a Codului de procedura penala, intre 2002-2003; profesia de avocat-parlamentar ii aduce uneori mari satisfactii profesionale atunci cand in sala de judecata intalneste magistrati dresati la CEPECA, de Securitate – n.r.), Ghergut Emil (Giurgiu; promovat, chiar inainte de 1989, ca judecator la instanta suprema, numita atunci Tribunalul Suprem al RSR, unde a fost secretar BOB al PCR; a fost procuror la Oltenita, orasul natal al lui Ion Iliescu, comunist pe care-l simpatizeaza; a fost presedintele BEC la alegerile din 2004, cand a fost acuzat ca a musamalizat fraudele electorale comise de PSD; in anul 2005, a demisionat din magistratura inainte ca inspectorii CSM sa finalizeze ancheta disciplinara in care era cercetat pentru simpatiile sale politice PSD-iste, manifestate la BEC), Dotiu Nicolae (Alba), Nani Leonid (Constanta), Boroi Vasile (Ialomita), Mitroiu Ielu (Prahova), Cozma B.Vasile (Bacau), Moraru V.Mircea (Ploiesti).
Tuculeanu, doua mandate
Din „Tabelul CEPECA – procurori sefi adjuncti, Procuraturi locale, perioada 15-20 februarie 1982”: Tuculeanu Alexandru (P.Sector 6; ajuns dupa 1990 la Patrchetul General; s-a implicat in anchetarea manifestantilor anticomunisti din Piata Universitatii – 13-15 iunie 1990; ca om al vechilor structuri, a fost impins, sub guvernarea PSD, in CSM, unde a fost membru intre 2003-2005; s-a pensionat de la CSM, in decembrie 2005, cand si-a depus cererea la CSM sub presiunea mass-media si a societatii civile care cereau asanarea morala a inaltului for – n.r.), Ratiu Silviu (Arad), Rais Dorian (Braila), Alexandrescu Alecu (Constanta), Veliscu Adrian (Iasi), Ivascu Sabin (Severin), Sumanaru Vasile (P.Neamt (Predescu Eduard (Ploiesti), Pasca Viorel (Timisoara), Ghita Eugen (Valcea), Stancu Stelica (P.Sector 2), Paun Ecaterina (P.Sector 5).
Din „Tabelul CEPECA – procurori sefi adjuncti, Procuraturi locale, perioada 6-11 iunie 1983)”: Ardei Vasile (Buzau; promovat dupa 1990 la PT Buzau, unde s-a eternizat in functia de sef sub mai multe guvernari dominate de PDSR-PSD – n.r.), Blendea Ion (Craiova), Culcea Costica (Alba), Deaconu Silica (Pitesti), Handrea Ovidiu (Brasov), Keki Zoltan (Cluj), Luca Valeria (Targoviste), Luca Adrian (Galati), Mot Gheorghe (Oradea), Maris Sabin (Arad), Mitroiu Mielu (Prahova), Moise Nicolae (Deva), Nani Leonid (Constanta), Nemeti Ioan (Salaj), Patrascu Dumitru (Braila), Vasiliu Relu (Bacau), Zapotinschi Strefan (Hunedoara).
Stelian Barsu, tatucul cel bun
Din „Tabelul CEPECA – procurori sefi, Procuraturi locale, perioada 22-27 februarie 1982”: Barsu Stelian (Sectorul Agricol Ilfov; promovat, dupa 1990, in parchetele de pe raza CA Bucuresti; ajuns in conducerea Parchetului General; ca magistrat al vechilor structuri, a fost impins in Directia de Inspectie generala a Parchetului General, unde a ajuns sef; sub mai multe guvernari, a fost considerat un fel de tatuc-inspector al procurorilor certati cu codul deontologic sau cu legea penala; s-a pensionat, acum o luna, in mod onorabil, cu cerere depusa la CSM – n.r.), Balin Viorel (Baia Mare), Susman Marin (Valcea), Iorga Anghel (Alexandria), Voinescu Ioan (Suceava).
Absolventul de la Baneasa
Din „Tabelul CEPECA – procurori sefi si adjuncti, Procuraturi locale, perioada 16 -21 mai 1983”: Craciun Tomita (Tecuci; ajuns dupa 1990 sef al PCA Galati; sub mandatul caruia infractionalitatea economica si financiara a cauzat mari prejudicii unor mari societati, precum Combinatul Sidex; in urma dezvaluirilor referitoare la faptul ca a absolvit Scoala de Securitate de la Baneasa, a refuzat sa demisioneze din functia de sef al PCA Galati; a fost membru CSM intre 2003-2004, la sfarsitul anului 2005, s-a pensionat la cerere – n.r.), Carlan Nicolae (Galati; promovat dupa 1990 in conducerea PCA Galati; s-a refugiat in avocatura in momentul in care indicatorii statistici ai eficientei parchetelor galatene ii purtau amprenta sa de sef competent – n.r.), Campean Victor (Alba Iulia; ajuns dupa 1990 sef al PCA Alba, de unde – in 1997, sub ministeriatul Mircea Criste – a fost adus la Bucuresti, ca procuror general al PCA Bucuresti; recent, s-a pensionat, in mod onorabil, din functia de procuror la PCA Alba – n.r.), Cazacu Ion (P.Sector 5; dupa 1990, ajuns in structura Parchetului General, de unde a plecat in zona afacerilor prezidentiale, sub regimul lui Ion Iliescu – n.r.), Blaj Serban (Beius; promovat dupa 1990 la PT Bihor, unde s-a eternizat in functia de sef al acestui parchet judetean; a patronat grave acte de coruptie ale procurorului Gheorghe Leuca, caruia i-a tolerat actiuni si comportamente aberante, potrivit unor acuzatiilor publice, inregistrate chiar si la CSM – n.r.), Aga Dan Constantin (SAI), Balasoiu Gheorghe (Pitesti), Banda petru (Caransebes), Barcu Ioan (Oradea), Csibi Iuliu (Odorheiul Secuiesc), Catrina Stefan (C. Muscel), Ciubuca Traian (Bistrita), David Petru (Nasaud), Draia Ion (Petrosani).
Anchetatorul manifestantilor anticomunisti
Din „Tabelul CEPECA – procurori sefi si adjuncti, Procuraturi locale, perioada 16 -21 mai 1983”: Ghibanescu Horia (Bolintin Vale; ajuns dupa 1990 in structura parchetelor bucurestene; implicat in anchetarea si musamalizarea evenimentelor din 13-15 iunie 1990 – n.r.), Murgu Simeon (Arad; promovat dupa 1990 in conducerea PCA Timisoara, de unde s-a pensionat, in mod onorabil, in 2006 – n.r.), Farcu Gheorghe (Craiova), Florescu Constanta (P.Sector 2), Geza Ferencz (Tg.Mures), Gogoneata Corneliu (Oltenita), Gogu Nicolae (Patarlagele), Harceaga Octavian (Campeni), Hasegan Maria (P.Sector 6), Ionita Dumitru (P Sector 1), Iani Constantin (Curtea de Arges), Kiss Iuliu (Toplita), Kozsokar Gabor (Sf. Gheorghe), Mocanu Ionel (P. Sector 3), Macovei Valeriu (Bacau), Marciu Octavian (Giurgiu), Marin Nicolae (Rm. Sarat), Nemoianu Maria (Rm. Valcea), Moga Constantin (Dej), Oprean Alexandru (Deva), Petrache Gheorghe (Tg. Carbunesti), Pal Ludovic (Miercurea Ciuc), Rascanu Anton (Faurei), Roman Constantin (Botosani), Ranga Traian (Cluj), Sumanaru Vasile (Neamt), Tufariu Anghelina (Resita), Tulbure Stefan (Onesti), Talos Liviu (Brasov), Veliscu Adrian (Iasi), Visea Liviu (Fagaras), Cetean Nicolae (Targoviste).
N.R. Dupa 1990, aproape toti acesti procurori si-au mentinut functiile de sefi in Ministerul Public sau au fost promovati.

BIOGRAFIA INDRUMATORULUI DE DOCTORAT VIOREL PASCA AL „ZEITEI ANTICORUPTIE”,LAURA LASCU-KOVESI ,UN FOST PROCUROR AL REGIMULUI CEAUSESCU,SECRETAR DE PCR AL PROCURATURII SI OMUL SECURITATII SI COLEG CU TATAL LULUTZEI,PROCURORUL IOAN LASCU!

29 sept.

Kovesi a avut maestru bun: secretarul de partid al procuraturii si om al Securitatii.

Lucrarea de doctorat a procurorului general al Romaniei este un plagiat. L. C. Kovesi a copiat inclusiv din referate-scolare.ro, referat.ro, 6profu.ro

Viorel Pașca, îndrumătorul de doctorat al Zeiței Anticorupție, nu este chiar ceea ce s-ar numi o lumină a domeniului său. Dimpotrivă, biografia sa amenință să o tragă în jos zdravăn pe cea a Laurei Kovesi, în condițiile în care Pașca a fost procuror comunist timp de 15 ani de zile, secretar de partid în procuratură, în județul Timiș, și colaborator al Securității, motiv pentru care a avut și serioase probleme după 1989. În plus, el însuși și-a luat doctoratul la aproape un sfert de secol după ce a devenit procuror, în perioada în care acestea se dădeau pe bandă rulantă, la concurență cu diplomele de la ”Spiru Haret”.

Iată ce relata, în 2007, cu doar un an înainte ca Pașca să o ”doctoreze” pe Laura Kovesi, cotidianul Evenimentul zilei, despre controversatul magistrat:

”EFECTUL LUSTRATIEI IN BAROUL TIMIS

Banuit ca a fost colaborator, avocatul Viorel Pasca nu a mai candidat la conducerea baroului dupa ce i s-a cerut un certificat de la CNSAS.
Unul dintre cei mai importanti avocati din Timisoara, Viorel Pasca, nu si-a mai depus candidatura la consiliul de conducere al Baroului Timis, cel mai probabil din cauza uneia dintre cerintele impuse in acest an: un certificat de la CNSAS si o declaratie notariala in care sa afirme pe propria raspundere ca nu a fost colaborator sau informator al Securitatii. Alegerile pentru consiliul Baroului Timis au avut loc joi. „Au fost 16 candidati pentru cele 12 locuri. Jumatate dintre cei 12 membri alesi sunt persoane care au facut parte din vechiul consiliu”, a declarat decanul Baroului Timis, Lazar Gruneantu.
Marea surpriza a fost lipsa de pe lista a avocatului Viorel Pasca, care nu si-a mai depus candidatura dupa ce a facut parte mai multi ani din vechile consilii. Surse din cadrul Facultatii de Drept a Universitatii de Vest sustin ca se pregateste debarcarea lui Viorel Pasca si de la conducerea Scolii de Studii Doctorale a facultatii.
Pozitia detinuta aici de Viorel Pasca nu este de neglijat. In aceasta postura, el coordoneaza doctoratele unor judecatori si procurori, printre care se afla si procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi. Mai mult, in ierarhia didactica, Pasca se situeaza deasupra unor personaje foarte importante: presedintele Curtii Constitutionale, Ioan Vida, sau procurorul general al Parchetului Curtii de Apel Timisoara, Petru Dungan.

A servit PCR-ul
Procuror-sef in procuratura regimului comunist, Viorel Pasca a recunoscut ca a servit interesele PCR din postura de secretar de partid pe unitate. „Da, am fost secretar de partid la procuratura”, a spus Pasca. Avocatul a mai adaugat ca a colaborat cu Securitatea, dar numai de pe pozitie institutionala.
„Acum, Parchetul nu lucreaza cu SRI? Eu am refuzat sa le fac jocurile. Au venit la mine sa-l arestam pe Tökes pentru ca avea 100 de forinti si voiau sa-l arestez pe valuta. Am refuzat. Le-am spus ca daca e spion sa aduca probe si sa il arestam pentru asta”, s-a aparat Pasca. Avocatul a precizat ca s-a retras din Consiliul Baroului Timis pentru ca este foarte ocupat si ca pozitia sa la Facultatea de Drept ar fi mai solida ca oricand”.

Nu doar EVZ a relatat despre controversatul magistrat. Cu un an înaintea, numele lui Viorel Pașca apărea pe o listă de 400 de magistrați școliți de Securitate, publicată de ziarul ”Ziua”, alături de cîteva dintre cele mai sinistre figuri ale Justiției comuniste.

Realizatorii materialului consemnau, la acea vreme:

”Categoria acestor sefi de instante si de parchete, scoliti special la “academia” pecereului, numita “Stefan Gheorghiu”, merita insa o atentie deosebita in comparatie cu informatorii si colaboratorii Securitatii, recrutati din sistemul judiciar.
Putini sunt astazi cei care stiu ca, incepand cu anul 1982, presedintii de instante si procurorii sefi ai parchetelor au avut misiunea de a invata la “Stefan Gheorghiu”, in cadrul unui “centru de instruire”, controlat de Securitate, cum sa aplice, in Justitie, directivele PCR de perpetuare a dictaturii comuniste.
In plan profesional, acesti magistrati, dresati de Securitate pentru a pune in practica justitia politizata, pot fi considerati mai vinovati decat un simplu judecator sau un procuror, care si-au turnat un coleg de birou pentru ca a spus un banc despre dictatorul Ceausescu. Dupa 1990, multi dintre acesti magistrati au ramas in functii de conducere – sau au fost promovati in varful structurilor”.

Comentariile sunt, credem noi, de prisos: Laura Kovesi a învățat, cu siguranță, aplicarea onestă a legii de la cei mai buni. (Bogdan Tiberiu Iacob)

INTERPELAREA SENATORULUI VALER MARIAN:”CHEIA PLAGIATULUI LUI KOVESI ESTE LA SEMNATARUL RAPORTULUI DE NEPLAGIAT:”VERGIL MURARU!”

29 sept.

Marian Valer (Sursa foto: Senat.ro)

 

În ședința Senatului din 05.09.2016 am adresat o interpelare domnului ministru al Educației Naționale și Cercetării Științifice, Mircea Dumitru și doamnei ministru al Justiției, Raluca Alexandra Prună, având ca obiect verificarea de către Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Doctoratelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției (PICCJ) a acuzațiilor de plagiat la adresa tezei de doctorat a procurorului șef al DNA.

În principal, mi-am întemeiat această interpelare pe acuzațiile de plagiat aduse doamnei Laura Codruța Kovesi, fost procuror general al PICCJ, actualmente procuror șef al DNA, de către Grupul de Investigații Politice referitor la teza sa de doctorat, intitulată „Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal”, care a fost susținută în decembrie 2011 la Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității de Vest din Timișoara. În esență, am invocat că Grupul de Investigații Politice a publicat în data de 18.05.2012 o analiză amplă și temeinică, însoțită de documente doveditoare, prin care se apreciază că teza de doctorat a doamnei Laura Codruța Kovesi este un plagiat, fiind prezentat în acest sens un tabel în care sunt puse față în față circa 50 de pasaje plagiate și textele originale.

Totodată, prin interpelarea susmenționată am arătat că am luat cunoștință ulterior de împrejurări care întăresc suspiciunile de plagiat la adresa tezei de doctorat a doamnei Laura Codruța Kovesi. O primă împrejurare este aceea că doamna Laura Codruța Kovesi s-a înscris și a susținut examenul de doctorat la o facultate de drept mai puțin cunoscută și mai puțin consacrată sub aspect științific, respectiv la Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității de Vest din Timișoara, care a fost înființată după 1990. O a două împrejurare este aceea că l-a avut îndrumător de doctorat pe un apropiat al familiei sale, respectiv pe profesorul universitar Viorel Pașca, un cadru didactic relativ necunoscut, fost procuror șef al Procuraturii Județene Timiș în timpul regimului comunist, care a fost coleg și era în relații de prietenie cu tatăl său, Ioan Lascu, fost procuror șef al Procuraturii Locale Mediaș în aceeași perioadă, amândoi fiind cunoscuți drept colaboratori ai Revistei Române de Drept, denumită ulterior Dreptul.

O a treia împrejurare este aceea că teza de doctorat a doamnei Laura Codruța Kovesi are un regim aproape secretizat, la Biblioteca Națională a României aflându-se un singur exemplar, care este aproape ferecat întrucât, pentru a putea fi consultat, trebuie adresată o cerere specială către conducerea bibliotecii și nu se eliberează copii de pe acesta. O a patra împrejurare este aceea că raportul final emis de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) cu nr. 940 din 05.09.2012, prin care doamna Laura Codruța Kovesi a fost absolvită de acuzațiile de plagiat, nu a fost semnat de președintele acestui consiliu, ci de vicepreședintele Vergil Muraru, motiv pentru care se ridică problema valabilității juridice a acestuia.

Prin răspunsul transmis de către Ministerul Justiției în data de 19.09.2016 mi s-a comunicat că a fost sesizat și au fost solicitate informații Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmând să se revină cu un răspuns după ce acestea vor fi primite.
Prin răspunsul transmis de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice în aceeași data, care este semnat pentru ministrul Mircea Dumitru de către o persoană care nu se identifică prin nume, prenume și funcția deținută în minister, mi s-a comunicat, într-un mod ocolitor și alambicat, că procedura pentru soluționarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională poate fi demarată la nivelul CNATDCU în urma unei sesizări, care trebuie adresată în scris Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.

Un asemenea răspuns este totalmente greșit și neavenit întrucât, pe de o parte, interpelarea adresată de un parlamentar unui membru al Guvernului are valențele unei sesizări, iar, pe de altă parte, interpelarea subsemnatului îndeplinește condițiile prevăzute de articolul 2 din Ordinul Ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. 3482/2016 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare al Consiliului Național pentru Atestarea Titlurilor, Doctoratelor și Certificatelor Universitare, respectiv aceasta conține datele de identificare ale subsemnatului, datele de identificare a tezei de doctorat, motivarea argumentată, cu exemple concrete cu privire la existența plagiatului în cadrul tezei de doctorat în cauză și trimiterea la documentele prezentate de către Grupul de Investigații Politice. Concluzia mea este că, printr-un asemenea răspuns, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice a încercat să se spele pe mâini în cazul acuzațiilor de plagiat aduse actualului procuror șef al DNA.

Nu este exclus ca acest răspuns să fie rezultatul unor presiuni, având în vedere că fostul președinte al României, Traian Băsescu, a devoalat faptul că în 2016 doamna Kovesi a sunat un înalt demnitar pe telefonul operativ (TO) și a spus că, dacă reia problema plagiatului său, îi arestează pe toți cei care știu ceva.

Autodenunțul adresat de către deputatul Sebastian Ghiță Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 27.09.2016, prin care sesizează participația sa, împreună cu alți demnitari, la falsificarea raportului Comisiei tehnice în cazul doamnei Laura Codruța Kovesi, și declarațiile ulterioare de confirmare ale fostului președinte Traian Băsescu susțin de asemenea suspiciunile de plagiat la adresa actualului procuror șef al DNA, acestea fiind în mare parte plauzibile. Implicarea deputatului Sebastian Ghiță în falsificarea raportului CNECSDTI este plauzibilă având în vedere prezența frecventa a acestuia în sediul Guvernului României în perioada respectivă, precum și că acesta putea oferi prin firma sa Asesoft un soft care să indice lipsa plagiatului în cauză și că putea participa la redactarea raportului pe un calculator personal, căruia să i se fi pierdut urma ulterior. Implicarea generalului Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, este plauzibilă, având în vedere că acesta se afla în relații apropiate atât cu doamna Laura Codruța Kovesi cât și cu deputatul Sebastian Ghiță.

Este de reținut că deputatul Sebastian Ghiță se afla în perioada respectivă în relații apropiate și cu directorul SRI, George Maior, care a însoțit-o pe doamna Kovesi la susținerea tezei de doctorat la Timișoara împreună cu generalul Coldea. Implicarea primului ministru Victor Ponta este, de asemenea, plauzibilă, având în vedere, pe de o parte, că acesta se afla în relații apropiate atât cu deputatul Sebastian Ghiță cât și cu directorul SRI, George Maior, care era nașul său de căsătorie, iar, pe de altă parte, acesta se afla în perioada respectivă în aceeași situație cu doamna Kovesi, CNECSDTI emițînd un raport de neplagiat și cu privire la teze sa de doctorat în data de 11.07.2012.

Este de observat că rapoartele de neplagiat emise de CNECSDTI în cazurile Ponta și Kovesi au o formulare asemănătoare. Implicarea ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice din perioada respectivă, Mihnea Costoiu, este plauzibilă, având în vedere relația sa de subordonare față de primul ministru Victor Ponta, precum și faptul că a fost, alături de directorul SRI, George Maior, și alți demnitari, fondator al Academiei de Științe ale Securității Naționale. Pe de altă parte, ministrul Costoiu era șantajabil din partea SRI întrucât a fost recrutat colaborator al Securității la vârsta de 16 ani, fapt confirmat printr-un document al CNSAS, în care se preciza că nu a făcut însă poliție politică. În fine, este plauzibil și faptul că nu ar fi avut loc o întrunire efectivă a comisiei tehnice de experți desemnată în cauză și că experților, profesori de drept, li s-ar fi solicitat să transmită un punct de vedere în scris sau pe e-mail cu privire la acuzațiile de plagiat aduse doamnei Laura Codruța Kovesi.

Cheia aflării adevărului cu privire la modul de analizare a acuzațiilor de plagiat aduse doamnei Laura Codruța Kovesi și a modului de adoptare, redactare și semnare a raportului CNECSDTI care concluzionează inexistența pagiatului se află, în opinia mea, la semnatarul acestui raport, vicepreședintele CNECSDTI, Vergil Muraru. Menționez că acesta este de profesie inginer, fiind angajat la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii Destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare, și că niciunul din membrii CNECSDTI nu era de formație juridică. Se cuvine relevat că întregul CNECSDTI a fost schimbat intempestiv în data de 09.06.2012 de către ministrul interimar al Educației Naționale și Cercetării Științifice, Liviu Marian Pop, înainte ca acesta să se pronunțe asupra acuzațiilor de plagiat aduse predesorului său, Ioan Mang.

Vicepreședintele Vergil Muraru trebuie să ofere anchetatorilor explicații cu privire la modul de întrunire al comisiei tehnice de experți și al CNECSDTI, cu privire la modul de adoptare și redactare al raportului final nr. 940 din 05.09.2012, precum și cu privire la motivele pentru care a semnat acest raport în locul președintelului CNECSDTI, Teodor Petrescu. Posibil că președintele CNECSDTI a refuzat să fie părtaș la anumite ilegalități. Înainte de toate, procurorii anchetatori trebuie să ridice toate actele care au stat la baza întocmirii raportului susmenționat, începând cu procesele verbale de ședință ale comisiei tehnice de experți și ale CNECSDTI. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vor trebui să clarifice și paternitatea lucrărilor științifice în baza cărora doamna Laura Codruța Kovesi a fost admisă la doctorat, precum și a lucrărilor științifice din care s-a autocitat în teza sa de doctorat, având în vedere că aceasta a publicat mai multe articole împreună că tatăl său, mai rutinat și mai erudit în domeniul dreptului, și că se impune stabilirea contribuției științifice proprii la acestea.

Pornind de la răspunsul comunicat de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și de la informațiile pertinente furnizate de deputatul Sebastian Ghiță și de fostul președinte Traian Băsescu, consider că în acest moment doar procurorul general al României și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pot elucida, în conformitate cu competența conferită prin lege, acuzațiile de plagiat aduse doamnei Laura Codruța Kovesi și pretinsele infracțiuni de fals intelectual și trafic de influență realizate în vederea absolvirii acesteia prin raportul CNECSDTI. În acest sens, solicit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să conexeze în același dosar interpelarea subsemnatului și autodenunțul deputatului Sebastian Ghiță. Opinia publică este pe deplin îndreptățită să afle dacă în fruntea DNA se află un doctor în drept sau o impostoare.

Valer Marian

senator

PENALUL MISU VOICU ,FOSTUL AMANT A LUI ALINUTZA GORGHIU-ISAR:”CIOLOS BUN CA PREMIER!”

29 sept.

Mihai Voicu

Vicepreședintele PNL Mihai Voicu a afirmat joi că Dacian Cioloș este o opțiune foarte bună pentru continuarea mandatului de prim-ministru, sprijinit și cu participarea PNL la guvernare.

„Din punctul meu de vedere, Dacian Cioloș este o opțiune foarte bună pentru continuarea mandatului de prim-ministru, sprijinit de PNL și cu participarea PNL la guvernare”, a spus Voicu, la sediul central al PNL.

El a susținut că PNL și Dacian Cioloș au foarte multe puncte comune.

„Avem foarte multe puncte comune, viziuni comune, multe dintre acțiunile Guvernului se identifică cu ceea ce susținem și noi și de aceea este o variantă foarte bună de continuare”, a explicat Voicu.

%d blogeri au apreciat asta: