Arhiva | 6:19 pm

EVRIKA!CINICUL SI AROGANTUL MOSIER AL SUBCOLONIEI ROMANIA ,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS A GASIT VINOVATII PENTRU DEZASTRUL DIN JUDETUL GALATI:”AUTORITATILE LOCALE!”,NU GUVERNUL MEU!

13 oct.

Preşedintele Klaus Iohannis a găsit vinovaţii pentru dezastrul din judeţul Galaţi. Şeful statului a rămas impresionat de inundaţii, dar a avertizat. S-a greşit foarte mult, iar prevenţia a lipsit cu desăvârşire. Mai mult, Iohannis este nervos şi pe intervenţia autorităţilor.

Imagini pentru INUNDATIILE ,KLAUS IOHANNIS POZE

 

Imagini pentru INUNDATIILE ,KLAUS IOHANNIS POZE

Imagini pentru INUNDATIILE ,KLAUS IOHANNIS POZE

 

„Sunt alături de oamenii de acolo. E o tragedie dacă toată gospodăria a fost inundată. Oamenii sunt săraci, dar şi pierderea câtorva animale e o mare problemă. Abordarea autorităţilor a fost reactivă. După dezastru, sute de familii au fost evacaute.  Probabil se putea şi altfel. Dacă barajul se finaliza, era mult mai bine. Dacă ar fi fost decormatate din timp şanţurile de scurgere, poate conta şi acest lucru. E nevoie de reguli, de proceduri şi de intervenţii mult mai clare. Trebuie să intervenim unde putem preveni dezastrul. Suntem ţara care e mereu luată prin surprindere. Nimeni nu poate preveni ploaia, dar putem construi un baraj. Şi felul în care se intervine e cel puţin discutabil.”, a tunat Iohannis.

 

Criticile lui Iohannis nu s-au oprit aici. „De ce suntem mereu surprinşi? Nu putem depăşi această fază primitivă? Cei care răspund de ţară trebuie să facă un plan pentru aceste situaţii. Oamenii din teritoriu ce le aplică în teritoriu sunt oameni simpli şi ei trebuie să înţeleagă procedura când o citesc. E mult mai simplu să construieşti un baraj decât să intervii pe urmă şi să ai, Doamne fereşte, victime omeneşti. Specialiştii trebuie să ne spună în cât timp e rezonabil să se intervină. Salvatorii să fie primii acolo, nu jurnaliştii. În funcţie de câţi jurnalişti sunt, vin politicienii ca să dea sfaturi şi abia pe urmă salvatorii. E nevoie de educaţie şi solidaritate. Oamenii trebuie învăţaţi ce să facă. Nu au de unde să ştie dacă nu le spune nimeni. Asta s-a înregistrat. E suficient să le spunem copiilor în cazul unor dezastre.”, a mai spus Klaus Iohannis.

Reclame

DAR CINE ESTE DE FAPT DENISE RIFAI,AL CARUI TATA ESTE UNUL DINTRE LIDERII COMUNITATII IORDANIENE DIN ROMANIA, SI AR FI RUDA CU SAMIR AL-RIFAI SI PE CARE PENALA ALINUTZA GORGHIU -ISAAK,SCUZE ISAR O VREA PE LISTELE PNL LA ALEGERILE PARLAMENTARE DIN DECEMBRIE 2016!

13 oct.

Dar cine este de fapt Denise Rifai?

 

rifai

 

A absolvit ASE și Facultatea de Limbi Străine, Secția Engleză – Arabă, dar a ales să lucreze în televiziune. A debutat mai întâi ca reporter la Realitatea Tv și apoi a fost avansată moderator, unde s-a făcut remarcată printr-o serie de gafe de-a dreptul fascinante. De exemplu, Denise spunea într-o emisiune că Statul Evreu este de vină pentru apariţia Al-Qaeda sau se întreba indignată „Cum ar fi putut să fie prevenit acest cutremur?”.

Însă ceea ce este cu adevărat interesant este cine este tatăl lui Denise: unul dintre liderii comunității iordaniene din România, important om de afaceri, dar căruia nu i-a plăcut niciodată să se expună public prea mult.

Familia Rifai este una de viță nobilă în Iordania și potrivit stareapresei.ro, tatăl lui Denise Rifai ar fi unul dintre vlăstarele acesteia.

La un mic search pe Google îl găsiți pe Samir al-Rifai, fost prim-ministru iordanian în perioada 14 decembrie 2009 – 9 februarie 2011 cu care se pare că familia Rifai de România ar fi rudă.

 

Samir este fiul fostului premier al Iordaniei Zaid al-Rifai și nepot al fostului prim-ministru Samir al-Rifai, decedat în anul 1963. Totodată, acesta este nepotul lui Bahjat Talhouni, un alt premier iordanian.

Așadar, Denise Rifai pare să provină dintr-o familie influentă și bogată, motiv pentru care Alina Gorghiu i-a propus un loc pe listele PNL. Cât despre cunoștințele „economice” și de toate tipurile, ale acesteia, aveți o selecție foarte concludentă mai jos:

MAI MULTI MEMBRII DISIDENTI DIN ALDE AU INFIINTAT GRUPUL „ACTIUNEA PENTRU UN PARLAMENT CURAT!”

13 oct.

Imagini pentru VASILE NISTOR ,TARICEANU POZE

 

Mai multi membri ALDE care sustin ideea adoptarii de criterii de integritate pentru candidatii la alegeri si organizarea unui congres au infiintat grupul Actiunea pentru Parlament Curat 2016, potrivit unui comunicat transmis presei din partea senatorului Vasile Nistor, copresedinte executiv ALDE, cel care i-a cerut demisia sefului sau, Calin Popescu-Tariceanu, din fruntea Senatului. Acesta a trimis si o scrisoare deschisa in care face un apel catre colegii „fara dosare penale” sa ia act de modul in care Tariceanu „protejeaza coruptia” si le cere sa initieze de urgenta procedura parlamentara pentru revocarea acestuia din functia de presedinte al Senatului.

Grupul de membri disidenti sustin ca „tot mai multi lideri din teritoriu ai partidului s-au solidarizat cu demersul lui Vasile Nistor si au protestat fata de actuala conducere ALDE.”

„Ideea adoptarii de catre partid a unui set de criterii de integritate pentru toti candidatii la viitoarele alegeri, precum si solicitarea organizarii unui congres extraordinar au fost primite cu mult entuziasm de catre filialele din tara” sustin acestia.  Solicitarile privind adoptarea unor criterii de integritate impotriva penalilor din partid si organizarii unui congres extraordinar au fost promovate de lideri din mai multe filiale judetene in ultimele doua saptamani” se mai arata in comunicat.

Acestia sustin ca grupul este „deschis tuturor membrilor, simpatizantilor dar si reprezentantilor societatii civile”.

„Dumneavoastra, domnule Tariceanu, sunteti cel care a protejat fiecare corupt pe care procurorii au incercat sa il aduca in fata Justitiei si tot dumneavoastra sunteti cel care le-a promis acelorasi corupti locuri eligibile pe listele partidului la viitoarele alegeri. Acesta este si motivul pentru care v-ati opus criteriilor de integritate dorite de cetateni si de societatea civila si pe care eu le-am cerut public. Vorbiti, domnule Tariceanu, despre o posibila suspendare a presedintelui Romaniei, un gest iresponsabil si nejustificat, care ar avea ca efect declansarea unei grave crize politice pentru Romania. In replica, eu fac apel la membrii Senatului, la cei fara dosare penale, sa ia act de modul in care protejati coruptia prin functia pe care o detineti si sa initieze de urgenta procedura parlamentara pentru revocarea dumneavoastra din fruntea Senatului’, se arata intr-o scrisoare deschisa semnata de Vasile Nistor, adresata presedintelui Senatului si transmisa, joi, Agerpres.

Vasile Nistor subliniaza ca „a citit cu ingrijorare mesajele lansate la adresa presedintelui Romaniei si Justitiei’ de catre Tariceanu si a constatat ca acesta ‘ignora cu buna stiinta realitatile constitutionale si a transformat institutiile statului intr-un adversar absolut ca urmare a calitatii de inculpat”.

„Atacurile repetate si nefundamentate la adresa Justitiei si a presedintelui Romaniei nu pot fi explicate decat prin implicarea in dosarul retrocedarilor ilegale si, avand in vedere jocul de imagine pe care il practicati, probabil si in alte dosare de coruptie despre care stiti ca urmeaza sa iasa la suprafata”, a adaugat Nistor, potrivit scrisorii citate.

El ii aminteste lui Tariceanu ca relatia dintre Presedintele Romaniei si institutiile din sfera sigurantei nationale si a Justitiei este una de natura constitutionala si este prevazuta explicit de legile statului roman.

„Fara a detalia procedurile, pe care sper ca amandoi le cunoastem, precizez doar ca presedintele Romaniei este cel care propune directorii SRI si SIE si care, prin decret prezidential, numeste presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau sefii Parchetului General, ai DNA si ai DIICOT. In plus, domnule presedinte al Senatului, tot presedintele Romaniei este cel care conduce forul suprem din zona sigurantei nationale, CSAT. Asadar, avand in vedere rolul sau constitutional in numirea oamenilor esentiali din Justitie si zona sigurantei nationale, presedintele Romaniei nu poate fi acuzat de o implicare fatisa si anticonstitutionala in stirbirea independentei justitiei”, se mai arata in document.

Nistor il considera pe Tariceanu „principal promotor al intereselor parlamentarilor corupti” si il acuza ca demonstreaza „o implicare deopotriva ‘fatisa’ si ‘anticonstitutionala’ impotriva procesului de justitie”.

PUPINCURISMUL ANTENISTEI SI A ANTENEI 3= USR ALESSANDRA STOICESCU FATA DE DISCURSUL SCANDALIZATULUI PENAL KLAUS WERNER JOHANNIS”DER FURZ”:”EXCEPTIONAL DISCURS DIN TOATE PUNCTE DE VEDERE!”

13 oct.

Imagini pentru ALESSANDRA STOICESCU,IOHANNIS POZE

Președintele Klaus Iohannis a luat atitudine față de reacția în cazul inundațiilor și de împușcarea unui pui de urs în Sibiu. 

Iată declarațiile președintelui Klaus Iohannis făcute în urmă cu scurt timp:

”Abordare reactiva, după ce s-a întâmplat dezastrul autoritățile au mers acolo- n.r. la inundații, sute de familii au fost evacuate. Mulți au plecat de bunăvoie din case, s-au dus la rude, la prieteni. Se putea și altfel? Probabil se putea. Dacă s-ar fi finalizat barajul în amonte, probabil inundațiile nu ar fi fost de o asemenea amploare sau deloc.

Este nevoie să intervenim înainte să se întâmple dezastrul. Noi suntem țara care tot timpul e luată prin surprindere. Aproape invariabil, prima ninsoare ne ia prin surprindere, cu toate că știm că vine iarna și putem să angajăm firme care să deszăpezească.

Dacă vorbim de proceduri și impactul lipsei lor nu pot să nu mă refer la acel incident din Sibiu. Am urmărit stupefiat imaginile cu un urs care se plimba prin oraș și e împușcat. Cum e posibil să existe ISU, Poliția, Poliția locală, să se adune 50 de oameni la urs, să strige toți pe acolo și în loc să vină cineva cu o pușcă cu tranchilizante, cineva zice împușcați-l că poate e periculos? E o pură coincidență că s-a întâmplat în orașul meu. Dar din film, animalul mi s-a părut speriat, nu părea deloc agresiv. Nu era mai simplu ca în loc de 50 de oameni neinstruiți și dezorganizați să avem 2-3 oameni pregătiți, care să intervină în liniște, fără panică și fără a crea o emoție enormă. Emoția face parte din ecuație și la dezastre și în cazul atacurilor teroriste. Pentru a preveni emoții puternice și negative e nevoie de proceduri clare. Trebuie să se stabilească cine intervine. România este, spre norocul nostru, o țară bogată. Avem încă foarte multe animale sălbatice. De astfel de emoții negative nu avem nevoie.  Trebuie să fim capabili să depășim această fază primitivă de a fi mereu surprinși”.

Alessandra Stoicescu a afirmat la Antena 3: ”Excepțional discurs din toate punctele de vedere”.

PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURA CASTIGAT DE BOB DYLAN!

13 oct.

 

Celebrul cantautor folk american Bob Dylan, 75 de ani, a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură pentru „crearea unor noi expresii poetice în marea tradiție a muzicii americane”.

Bob Dylan, pe numele său real Robert Allen Zimmerman, reprezintă prin muzica dar și versurile sale un punct de reper în cultura pop americană și internațională de mai bine de cinci decenii.

Creaţiile sale muzicale includ folk, blues şi country, dar şi gospel, rock and roll şi rockabilly.

O mare parte a celor mai apreciate piese ale sale provin din anii ’60 când s-a impus drept portavocea unei generații în blugi împotriva războiului și a inegalității sociale. Piese precum „Blowin’ in the Wind” sau „The Times They Are a-Changin'” au devenit veritabile imnuri ale mișcărilor americane antimilitariste și pentru drepturi sociale.

Bob Dylan este unul dintre cele mai influente personaje ale secolului al XX-lea, fiind un simbol al inovaţiei în muzică şi cultură, primul artist care a îmbinat muzica populară cu ambiţiile intelectuale.

 

Bob Dylan s-a născut pe 24 mai 1941 în Duluth, Minnesota. A crescut într-o familie de mic-burghezi de origine evreiască în oraşul Hibbing. Pe timpul adolescenţei a cântat în numeroase trupe şi cu timpul, pasiunea sa pentru muzică s-a adâncit, cu precădere pentru muzica folk americană şi pentru blues. Unul dintre idolii săi era cântăreţul de folk Woody Guthrie.

A fost influenţat şi de autorii timpurii ai Generaţiei Beat, dar şi de poeţii modernişti americani. Dylan s-a mutat apoi la New York în 1961 şi a început să cânte în cluburi de noapte şi în cafenele, în Greenwich Village.

L-a întâlnit pe producătorul muzical John Hammond şi a semnat contractul pentru albumul său de debut, cu titlul „Bob Dylan” (1962). În anii ce au urmat a înregistrat mai multe albume care au avut un impact fulminant asupra muzicii comerciale: Bringing It All Back Home and Highway 61, remasterizat în 1965, „Blonde On Blonde” în 1966 şi „Blood On The Tracks” în 1975. A fost un muzician prolific şi în următoarele decade, când a scos „Oh Mercy” (1989), „Time Out Of Mind” (1997) sau „Modern Times” (2006).

Turneele lui Dylan din 1965 şi 1966 au atras foarte multă atenţie. Pentru o perioadă, a fost însoţit de regizorul D. A. Pennebaker, care a documentat atmosfera din preajma scenei în filmul „Dont Look Back” (1967). Dylan a înregistrat un număr mare de albume în jurul unor teme precum condiţiile sociale ale oamenilor, religia, politica şi dragostea.

Versurile au fost continuu publicate în noi ediţii, sub titlul „Lyrics/ Versuri”. Ca artist, este extrem de versatil; a fost un pictor activ, actor şi scenarist.

În afara compoziţiei de albume, Dylan a publicat lucrări experimentale precum „Tarantula” (1971) şi colecţia „Writings and Drawings” (1973).

A scris autobiografia „Chronicles” (2004), care prezintă amintirile sale din primii ani petrecuţi în New York şi care oferă o privire asupra vieţii sale aflată în centrul culturii pop. Începând cu anii 1980, Bob Dylan a susţinut turnee în continuu, ca parte a ceea ce se numeşte “Never-Ending Tour”. Dylan are statutul unei personalităţi iconice. Influenţa sa asupra muzicii contemporane este profundă şi este subiectul de inspiraţie al multor cărţi.

Bob Dylan a câştigat numeroase distincţii de-a lungul vastei sale cariere, inclusiv 11 premii Grammy, un Oscar şi un Glob de Aur. A fost introdus în Rock and Roll Hall of Fame, în anul 2000 a primit Polar Music Prize, iar, în 2012, preşedintele american Barack Obama i-a decernat Medalia pentru Libertate (Medal of Freedom).

Revista Rolling Stone l-a clasat pe Bob Dylan pe locul al doilea în topul celor mai mari 100 de artişti realizat în anul 2011 şi pe locul al şaptelea în clasamentul celor 100 cei mai importanţi muzicieni alcătuit în 2008.

În iunie 2015, Bob Dylan a concertat la Bucureşti, în cadrul turneului mondial „Never Ending Tour”.

Anul trecut, scriitoarea şi jurnalista Svetlana Alexievich (Svetlana Aleksievici) a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2015, „pentru scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului în zilele noastre”.

Premiul este acordat pentru merit literar de durată, uneori însă scriitori importanţi nu l-au obţinut, deşi erau eligibili, controversele generate fiind inevitabile deoarece decernările literare sunt bazate pe opinii subiective.

Din 1901 până în anul 2012, Nobelul pentru Literatură s-a acordat de 108 ori, dar au existat 112 laureaţi, deoarece de patru ori premiul a recompensat doi scriitori.

Academia Suedeză este foarte discretă în ceea ce priveşte întregul proces de selecţie, iar informaţiile despre nominalizaţii sau criteriile de alegere a Laureaţilor sunt dezvăluite abia la cincizeci de ani după desemnarea acestora. Sunt cunoscute doar calendarul şi etapele selecţiei.

Astfel, cu mai mult de un an înaintea acordării premiului, Academia Suedeză trimite între 600 şi 700 de cereri de nominalizare a candidaţilor către membri ai academiilor şi societăţilor literare, profesori de literatură şi limba, foşti laureaţi pentru literatură ai Premiului şi preşedinţi de organizaţii ale scriitorilor. Academia primeşte, doar până la data de 1 februarie a anului următor, mii de nominalizări din care admite doar cincizeci, iar până în luna aprilie Academia reduce lista preliminară la 15-20 de candidaţi şi apoi pînă în vara lista se reduce la cinci nume.

Comitetul Nobel examinează propunerile în timpul verii şi în luna octombrie membrii Academiei votează, iar candidatul care primeşte mai mult decât jumătate din numărul voturilor este numit Laureatul Nobel pentru Literatură.

În 10 decembrie, în cadrul unei ceremonii oficiale organizate la Stockholm, laureatul premiului Nobel pentru Literatură, împreună cu ceilalţi câştigători ai Premiilor Nobel din acel an, îşi primesc premiile: o medalie de aur şi o diplomă Nobel împreună cu un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Printre marii scriitori care nu au reuşit să câştige Premiul Nobel se regăsesc şi români: Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Marin Sorescu şi Nichita Stănescu. Cel mai aproape de câştigarea unui Nobel a fost doar Lucian Blaga, dar pentru că regimul comunist nu i-a permis să se prezinte la festivităţi, premiul nu i-a mai fost acordat.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Sezonul Nobel 2016 a debutat în 3 octombrie, când cercetătorul japonez Yoshinori Ohsumi a fost recompensat cu premiul pentru medicină pe 2016, pentru descoperirea mecanismului autofagiei. Erorile în aceste gene pot cauza o serie de boli, iar aceste descoperiri vor ajuta la explicarea cauzelor unor boli precum cancerul sau boala Parkinson.

În 4 octombrie, cercetătorii David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz au fost declaraţi câştigătorii premiului Nobel pentru Fizică din 2016. Premiul a fost acordat pentru ,,descoperirile teoretice despre fazele tranziţiilor topologice şi  fazele topografice ale materiei”.

În 5 octombrie, Jean-Pierre Sauvage, Sir J. Fraser Stoddart şi Bernard L. Feringa au fost recompensaţi cu Premiul Nobel pentru Chimie, pentru proiectarea şi sintetizarea maşinăriilor moleculare.

Vineri, 7 octombrie, preşedintele columbian Juan Manuel Santos a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuţia sa la rezolvarea războiului civil din Columbia. Iar luni, 10 octombrie, Oliver Hart şi Bengt Holmström au primit Premiul Nobel pentru Economie pe 2016, pentru contribuţia lor la teoria contractelor.

 

Cea mai cunoscută distincţie acordată pentru literatură pentru anul 2016 a mers la Bob Dylan. A creat noi expresii poetice în cadrul marii tradiții muzicale americane, a explicat alegerea Academiei Sara Danius, secretar permanent. Dacă Svetlana Alexievici, laureata de anul trecut, era cunoscută mai bine ca jurnalistă, celebritatea lui Dylan vine din muzică. Este pentru prima dată când laureatul premiului Nobel este un superstar al prestațiilor live. Câștigător de-a lungul timpului al tuturor premiilor celebre pentru muzica sa (de la Oscar în 2001 până la Globul de Aur și Grammy), apariția lui Bob Dylan printre favoriții la Nobelul literar a părut mai mult o glumă. De patru ani presa remarca felul în care șansele lui Dylan creșteau în pariurile făcute pe această temă. În 2012 era cotat drept al doilea favorit. The Guardian considera vagi șansele sale, iar The Telegraph le-a numit „o speculație nebună”. Treptat, pariorii au renunțat să mai mizeze pe șansele cantautorului american, iar Academia Suedeză a surprins pe mulți acordând premiul muzicianului care în luna mai a împlinit 75 de ani. Cărțile sale sunt publicate în România de editura Humanitas, în 2012, Mircea Cărtărescu a semnat traducerea versurilor lui Dylan, „Suflare în vânt”. „…dacă versurile muzicii folk-pop-rock nu ar da atât de bine când sunt puse pe hârtie. Dacă nu ar apărea atât de consonante cu poezia de azi, scuturată de podoabe. Dacă însuşi faptul că le lipseşte muzica nu ar face textele mai enigmatice. Dacă, lipsite de splendoarea hainei muzicale, n-ar fi atât de impresionante în sărăcia lor de multe ori înşelătoare. Dacă, în cazul de faţă, textele n-ar fi de Bob Dylan, un poet uriaş, chiar şi-n lipsa muzicii, cum sper că vă veţi convinge“, nota Mircea Cărtărescu.

Premiul Nobel acordat pentru literatură este unul dintre domeniile în care distincţia a mers spre laureaţi cu cele mai diferite ţări de origine. Nu mai puţin de 25 de ţări aveau un laureat în cei 116 ani de când Academia Suedeză acordă medalia pentru personalitatea care a produs „o operă remarcabilă din punct de vedere ideatic”. În primii ani în care premiul a fost decernat, interpretarea ultimului cuvânt din acest citat a dat de furcă juriului, scriitori mari ca Lev Tolstoi sau Henrik Ibsen fiind ignoraţi pentru că opera lor era prea realistă, cuvântul suedez folosit de Alfred Nobel în testamentul său, „idealisk”, având atât sensul de „ideatic”, cât şi pe cel de „idealist”.

Laureatul de azi completează o listă de 108 premianţi pentru literatură dintre care numai 14 au fost femei. Printre reproşurile aduse Academiei Suedeze în legătură cu acest premiu se numără şi faptul că majoritatea covârşitoare a laureaţilor au fost europeni, mai mulţi autori suedezi fiind aleşi decât scriitori proveniţi din toate ţările Americii Latine ori Asiei la un loc.

Lista favoriţilor se schimbă uşor de la an la an. De data aceasta, casele de pariuri britanice ezitau între cotele kenyanului Ngũgĩ wa Thiong’o, a sirianului Adonis, a coreeanului Ko Un şi a japonezului Haruki Murakami, ultimii doi fiind printre scriitorii cel mai des pomeniţi atunci când este aşteptată decizia comitetului Nobel la această secţiune. Anul acesta, americanul Don DeLillo şi spaniolul Javier Marías au fost printre numele surpriză care au început să circule în lumea pariorilor pentru Nobelul literar. Mircea Cărtărescu a fost enumerat de presa suedeză printre primii 10 autori care au şanse să primească premiul. Românul „va lua premiul, dar probabil că nu înainte de 2020”, scria editorul “New Republic Alex Shephard” la începutul acestei luni. Ar fi primul nobelizat din România care ar primi distincţia fără să fi părăsit ţara, Herta Muller, George Emil Palade, Elie Wiesel sau Stefan Hell fiind toţi născuţi aici, dar stabiliţi şi consacraţi în alte ţări.

GUVERNUL LUI KWJ „DER TEUFEL” SI LIBERALII CARE AU VOTAT LEGEA PRIVIND SCOLILE DOCTORALE SI PLAGIATUL AU ANUNTAT CA O CONTESTA LA CCR!

13 oct.

inchide

 

Guvernul contestă la Curtea Constituţională a României legea privind şcolile doctorale şi plagiatul, în forma adoptată de Senat, după ce liberalii au anunţat joi că au depus şi ei o contestaţie la aceeaşi lege.

Senatorii PNL au depus, joi, la Curtea Constituțională o contestație la legea de modificare a OUG 4/2016 privind școlile doctorale, invocând, între altele, nerespectarea principiului bicameralismului, a anunțat liderul deputaților liberali, Eugen Nicolăescu, într-o conferință de presă. Liberalii au contestat legea după ce și o parte dintre aleșii săi au votat-0.

„Din păcate, săptămâna trecută, votul colegilor noștri pe acest proiect de lege a fost o eroare. O recunoaștem, au fost avertizați și au fost atenționați de conducerea partidului că în orice situație trebuie să respecte deciziile Biroului Politic Național. În consecință, ca să încercăm să reparăm această abordare incorectă, astăzi, grupul parlamentar PNL de la Senat a depus o sesizare la Curtea Constituțională asupra legii care modifică OUG 4/2016”, a declarat Nicolăescu, citat de Agerpres.

El a precizat că primul element luat în considerare de PNL în cadrul sesizării de neconstituționalitate este acela că „nu se respectă principiul bicameralismului”.

„Actul normativ, când s-a reîntors de la președinte și a trecut prin Camera Deputaților, nu a suferit nicio modificare, dar când a ajuns la Senat, acolo s-au propus peste 20 de amendamente care au schimbat complet legea. Ca să avem principiul bicameralismului, ar fi trebuit ca Senatul să ducă proiectul de lege către Camera Deputaților, să se exprime și Camera Deputaților, după aceea să se întoarcă la Senat și să se dea votul final conform procedurilor constituționale și deciziilor CCR”, a explicat liderul PNL.

Nicolăescu a adăugat că un al doilea aspect de neconstituționalitate se referă la „forma înșelătoare, tot prin nerespectarea deciziilor CCR, la care a fost supus la vot proiectul de lege”.

„Președintele de ședință a supus la vot proiectul de lege de aprobare a OUG 4/2016. După ce s-a exprimat votul — și aici este, aș spune, o confuzie care s-a strecurat în mintea unor senatori liberali—, după aceea nu a mai supus la vot. Procedura spune altceva, spune că se supune la vot raportul comisiei de specialitate privind acceptarea sau neacceptarea cererii de reexaminare și, după ce se votează raportul, se supune din nou legea în ansamblul ei în forma reexaminată. Ceea ce nu s-a întâmplat la Senat. Deci, cu alte cuvinte, s-a încălcat prevederea constituțională în acest sens”, a afirmat Nicolăescu.

Acesta a mai precizat că un al doilea demers pe care PNL îl va face în paralel cu sesizarea CCR va fi depunerea unui proiect de lege care să abroge toate modificările care s-au făcut în Senat la proiectul privind legea de aprobare a OUG 4/2016 în cazul în care la Curte nu se va obține un rezultat pozitiv.

„Acest proiect de lege va fi depus, probabil, săptămâna viitoare”, a spus Nicolăescu.

Senatul a respins luni cererea preşedintelui de reexaminare a legii care prevede că universităţile vor fi cele care vor decide acordarea şi retragerea titlului de doctor.

WIKILEAKS:FOSTUL AMBASADOR AL USA IN ROMANIA ,MARK GITENSTEIN IL INFORMA PE JOHN PODESTA CONSILIER AL LUI BARACK OBAMA IN 30 IULIE 2012 CA REFERENDUMUL DE DEMITERE IMPOTRIVA LUI BASESCU NU A FOST FRAUDAT!

13 oct.

Fostul ambasador al Statelor Unite la București, Mark Henry Gitenstein, îl informa pe 30 iulie 2012 pe John Podesta, actualul șef de campanie al candidatului democrat despre cele mai recente rezultate ale referendumului de demitere a președintelui Traian Băsescu, desfășurat cu o zi înainte, potrivit unui mesaj e-mail publicat de WikiLeaks.

Mesajul este , datat 30 iulie 2012 și trimis de pe adresa e-mail GitensteinMH@state.gov către adresele john.podesta@gamail.com, adresa personală a politicianului democrat și jpodesta@americanprogress.org, adresa lui Podesta de la think-tank al cărui președinte era la acea vreme.

Amabsadorul îi scria atunci lui Podesta că, rezultatele referendumului nu erau încă definitive, dar că fuseseră deja numărate oficial voturile din 97% din secții, ceea ce însemna că, cel mai probabil, nu mai putea surveni o răsturnare a deznodământului scrutinului.

”Asta înseamnă, totodată, că frauda nu e semnificativă. Voi susține o declarație după ce Curtea Constituțională certifică rezultatul”, scria ambasadorul american la București, la o zi după referendumul din 29 iulie 2012.

Mesajul, al cărui titlu este ”Noi rezultate oficiale”, conține și o precizare cu privire la număril de participanți la referendum.

Astfel, scrie amasadorul, luni, 30 iulie, la ora 10 dimineața, Biroul Electoral Central a anunțat că prezența la vot a fost de 46,13%, cu o marjă de eroare de 3%, și rezultatele indică faptul că președintele Traian Băsescu va rămâne în funcție în urma referendumului, nefiind atins pragul minim de participare necesar pentru validarea rezultatelor scrutinului.

”Această cea mai recentă estimare a prezenței la vot include și câteva secții de votare din străinătate. Potrivit BEC, 87,55% dintre cei care au votat s-au exprimat pentru demiterea președintelui, iar 11,2% au votat împotrivă”, mai scrie în e mailul făcut public de cei de la WikiLeaks.

Acesta a fost de altfel și motivul pentru care ulterior Curtea Constituțională a invalidat referendumul, iar Băsescu și-a continuat mandatul.

Mesajul ambasadorului Gitenstein către John Podesta a devenit public o dată cu deconspirarea unui întreg set de documente atribuite importantului politician american.

Au fost publicate mii de e-mailuri trimise și primite de Podesta pe contul de Gmail, în ultimii ani, care au legătură cu Hillary Clinton.

Podesta a declarat de altfel că FBI anchetează atacul informatic vizând contul său de e-mail, care a permis WikiLeaks să publice mesajele. El a precizat că ancheta face parte dintr-o investigație mai amplă care vizează toate atacurile asupra computerele oficialilor democrați, și a acuzat Rusia că se află în spatele acestora.

Podesta este unul dintre liderii democraților americani. A fost șef de cabinet al lui Bill Clinton, consilier al lui Barack Obama și președinte al think-tank-ului progresist Center for American Progress. În aceată calitate cu câteva zile înainte de a primi informarea de la abasadorul sua la București Podesta a publicat un articol în care îl susținea pe Victor Ponta în disputa acestuia cu Traian Băsescu.

Analiza intitulată ”Protejând democrația României. Actuala criză politică nu este despre o întoarcere la tiranie” a fost publicată cu doar șase zile înainte de desfășurarea referendumului și era extrem de elogios la adresa lui Ponta.

”Acuzatiile că premierul Ponta subminează democrația și amenință stabilitatea economică nu sunt doar eronate ci și voit mincinoase. Analiza antecedentelor și a acțiunilor președintelui suspendat și deciziile Curții Constituționale sugerează că primul ministru apără democrația nu o subminează”, era la acea dată opinia lui Podesta.

Cu toate acestea, în aprilie 2016, președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru că ar fi uzat de influența și autoritatea sa în PSD în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, și anume îndeplinirea cvorumului de participare la referendumul din 2012 cu ajutorul voturilor obținute ”în alte condiții decât cele legale”.

%d blogeri au apreciat asta: