AVOCATUL GHEORGHE PIPEREA:”DOUA MARI BANCI RISCA SA INTRE IN FALIMENT!”

2 Noi

Gheorghe Piperea

Curtea de Conturi a făcut în acest an 35 de sesizări către Ministerul Public pentru efectuarea urmăririi penale în cazurile în care prejudicial estimate depășește suma de 500.000 de euro.

Două dintre aceste sesizări vizează băncile BCR Banca pentru Locuințe și Raiffeisen Banca pentru Locuințe. Conform Curții, este vorba de deturnare de fonduri și obținere ilegală de fonduri. În primul caz prejudiciul estimat este de 268,7 milioane de lei iar în cel de-al doilea de 59,9 milioane de lei (Cotidianul.ro a publicat lista complată de sesizări) În cele două cazuri a fost sesizat DNA.
Curtea susține că BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL) şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (Reiffeisen BpL) au încălcat prevederile legale privind acordarea primei de stat în sistemul de economisire-creditare, permiţând clienţilor să utilizeze subvenţiile în alt scop decât cel pentru care au fost acordate.

„În cele mai multe cazuri, încheierea şi derularea contractelor de economisire-creditare sub această denumire a fost doar formală. Procedându-se într-o asemenea manieră, prin acordarea primei de la stat s-a stimulat doar componenta de economisire, iar componenta de creditare a dezvoltării domeniului locativ a înregistrat valori nesemnificative, departe de scopul iniţial al legii”, arată un raport al Curții de Conturi. Instituţia acuză băncile că au prezentat Ministerului Dezvoltării date inexacte pentru primirea de la bugetul de stat a subvenţiilor bugetare reprezentând prima de stat în cadrul contractelor de economisire – creditare şi că au încheiat contracte inclusiv cu copii minori, în unele cazuri cu vârste de sub un an.

„Astfel, băncile au interpretat eronat calitatea de client în cadrul contractelor de economisire-creditare, neținând cont de eligibilitatea de a fi client în corelație cu «dreptul legal de a primi un credit la dobânda stabilită pentru activități în domeniul locativ» la data repartizării contractului. În fapt, în spatele acestor contracte se ascunde intenția părinților de a încasa prima de stat pe cât mai multe contracte posibile, respectiv conexarea contractelor și obținerea unui singur credit pentru spațiul locativ, dar cu păstrarea primei de stat pentru toate contractele conexate”, menţionează Curtea de Conturi.

Sistemul de economisire-creditare presupune că un client care încheie un contract cu o bancă specializată primeşte de la stat o primă de până la 250 de euro, pentru economii anuale de minim 1.000 de euro, şi la finalul celor cinci ani din contract să beneficieze de condiţii de creditare avantajoase dacă vrea finanţare pentru modernizarea sau cumpărarea unei locuinţe.În perioada 2008 – 2014, BCR Banca pentru Locuințe a primit de la stat 608,26 milioane lei, pentru 563.235 de contracte de economisire-creditare, suma totală a depunerilor efectuate de clienți fiind de 2,97 miliarde lei. În perioada 2005 – 2014, către Raiffeisen Banca pentru Locuințe suma totală de 157,51 milioane lei, pentru 328.805 contracte. Depunerile clienţilor însumează 912,95 milioane lei. În 2014 au fost efectuate plăți din bugetul de stat prin MDRAP pentru prima de la stat de aproximativ 316 milioane lei.
Avocatul Gheorghe Piperea susține că acuzațiile aduse celor două bănci nu sunt suprinzătoare. “BCR Bpl şi Raiffeisen Bpl sunt acuzate de Curtea de Conturi de deturnare de fonduri. Acuzaţia nu e surprinzătoare decât pentru diplomaţii care au încercat pe orice căi să convingă oficialii Curţii de Conturi să îşi retragă raportul de control de la începutul anului din care rezultă o deturnare de fonduri de 1,6 mld lei (cca 385 mil. euro) comisă cu fineţe austriacă de sofisticatele bănci şi, desigur, pentru presa amicală cu banksterii. De precizat că acuzaţia priveşte chiar persoanele juridice şi nu doar reprezentanţi ai acestora.

În plus, acuzaţia este depusă la DNA, ceea ce înseamnă că sunt sesizate şi fapte de corupţie ale unor demnitari, şi nu numai o deturnare de fonduri. Fiind bani publici aferenţi unor programe naţionale guvernamentale, gândul ne duce la MF sau Ministerul Dezvoltării. Dar nu poate fi exclusă nici autoritatea de supraveghere şi control a pieţei bancare, fără avizul căreia nu puteau fi puse pe piaţă „produse de economisire – creditare” destinate copiilor sub un an sau pensionarilor în vârstă de peste 70 de ani”, susține Piperea.

În mod normal, spune avocatul, în astfel de cazuri, “DNA pune sechestru în vederea confiscării pe sumele obţinute de presupuşii infractori din presupusă infracţiune. Aşa s-a întâmplat în toamna anului 2015, când au fost puse sub sechestru 2 mld euro la Lukoil, pentru presupuse acte de spălare de bani.

“Dacă se va dispune sechestrul, cele două entităţi vor fi sortite falimentului. Întrucât nu sunt de importantă sistemică, cele două bănci nu vor fi salvate prin rezoluţie. Ce se va întâmplă cu banii deponenţilor, rămâne de văzut. În orice caz, cu sumele deturnate (calificarea nu îmi aparţine, ea fiind utilizată de o autoritate a Statului român, Curtea de Conturi) s-ar fi putut construi un spital-două. Ori s-ar fi putut cumpără o mie – două de microbuze şcolare. Sau o sala polivalentă de 20 de mii de locuri în Bucureşti”, mai precizează Piperea.

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: