Arhiva | 6:14 pm

GAULEITERUL NAZI,KLAUS WERNER JOHANNIS NEPLACUT SURPRINS CA ANA MARIA PATRU SEFA AEP A FOST RIDICATA DE MASCATI DE LA DNA PLOIESTI IN URMA PERCHEZITIILOR DE ACASA A ACESTEIA SI INCERCARE DE A FUGI A SOTULUI EI CU DOCUMENTE PRIVIND FAPTE DE CORUPTIE!

15 nov.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, referindu-se la anchetarea de către DNA a președintei Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, că reprezintă o surpriză „foarte, foarte neplăcută”, dar nu crede că ancheta va afecta alegerile sau mersul instituţiei.

„Nu cred că vor fi puse sub semnul întrebării (rezultatul alegerilor — n.r.) și nu cred că felul în care funcționează instituția va fi fundamental afectat. Este o instituție serioasă, lucrează de atâția ani cu problematica alegerilor și sunt convins că își va face treaba în continuare, dar în afară de acest fapt o cercetare a DNA asupra șefului acestei instituții este o surpriză foarte, foarte neplăcută”, a declarat șeful statului, la Palatul Cotroceni.

Iohannis a precizat totodată că, în cazul în care se va începe urmărirea penală a șefei AEP, ea va trebui înlocuită.

„Depinde ce va comunica DNA. Deocamdată înțeleg că s-au făcut primele verificări astăzi. Dacă se începe urmărirea penală, atunci cu siguranță acea persoană va trebui înlocuită”, a afirmat Iohannis, menționând că nu cunoaște detaliile în acest caz.

Ana Maria Pătru este vizată într-un dosar privind fapte de corupție, în care s-au făcut percheziții marți la Autoritatea Electorală Permanentă.

Surse judiciare au declarat că ancheta procurorilor DNA Ploieşti vizează modul în care au fost cumpărate mai multe softuri folosite la desfăşurarea alegerilor din ultimii ani.

Pătru a fost dusă cu mandat marți după-amiază la DNA Ploiești.

Reclame

PRESEDINTA AEP,ANA MARIA PATRU SI SOTUL EI RIDICATI DE MASCATI SI DUSI MARTI LA DNA PLOIESTI

15 nov.

Președinta AEP Ana Maria Pătru a ajuns marți la sediul DNA Ploiești unde va fi audiată într-un dosar care, potrivit unor surse judiciare, are legătură cu fapte de corupție legate de încheierea unor contracte IT pentru softuri de alegeri.

Pătru a fost ridicată de procurori în urma unor percheziții de la o locuință din orașul Voluntari.

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, este vizată de ancheta procurorilor DNA Ploiești în dosarul privind fapte de spălare de bani și trafic de influență, au declarat surse judiciare.

Surse apropiate anchetei au declarat că cercetările privesc contracte de IT cu privire la softuri pentru alegeri.

Ana Maria Pătru, ridicată de procurori; ea va fi dusă la DNA Ploiești

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a fost ridicată, marți după-amiază, de la o locuință din orașul Voluntari, ea urmând a fi dusă la audieri la sediul DNA Ploiești, au declarat surse apropiate anchetei.

Pătru este vizată într-un dosar privind fapte de corupție, respectiv spălare de bani și trafic de influență, au precizat sursele citate.

DNA a anunțat, marți, printr-un comunicat de presă, că procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Ploiești efectuează patru percheziții la adrese din municipiul București și din județele Ilfov și Vâlcea, una dintre descinderi vizând sediul unei instituții publice.

Potrivit documentului citat, procurorii efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciunea săvârșirii, în perioada 2008—2015, a unor infracțiuni de corupție.

Perchezițiile sunt efectuate într-o locație din incinta unei instituții publice, dar și la domiciliile unor persoane fizice, se arată în comunicat.
Procurorii DNA Ploiești fac percheziții la sediul Autorității Electorale Permanente, printre cei vizați de anchetă aflându-se și președintele AEP, Ana Maria Pătru, au declarat surse apropiate anchetei.

Conform acestor surse, la perchezițiile efectuate de DNA Ploiești în județul Vâlcea, soțul președintelui AEP ar fi încercat să fugă cu documentele societății lui radiate, care ar fi relevante pentru circuitul banilor.

Persoana în cauză ar fi fost oprită de polițiști, au arătat sursele citate.

AGERPRES/

MIHAI GADEA,ANTENA 3=CNN, CBS ,LEGATURA CU MILIARDARUL EVREU-KHAZAR DE ORIGINE UNGUREASCA,GYORGY SCHWARTZ ALIAS SOROS COLABORAREA CU NAZISTII SI LISTA TRADATORILOR SI VANZATORILOR ROMANIEI-LISTA LUI SOROS!

15 nov.

Sinteza Zilei. Interviu-eveniment cu miliardarul George Soros 16

Mihai Gâdea a prezentat, luni, la „Sinteza Zilei”, un interviu-document cu George Soros, una dintre cele mai importante figuri pe plan mondial și un nume care apare din ce în ce mai des în spațiul public românesc.

Interviul, realizat de CBS, oferă o imagine destul de clară asupra omului și afaceristului George Soros.

De numele său se leagă numeroase controverse, inclusiv legate de modul în care a reușit să scape din Ungaria ocupată de naziști, având documente false ascuzându-și originea evreiască.

În 1992 a ”spart” Banca Angliei, reușind să contribuie la prăbușirea lirei sterline și făcând un profit de 1 miliard de dolari.

A fost condamnat pentru infracțiuni pe Bursă, deși și-a susținut cu vehemență nevinovăția.

Activitatea sa filantropică este axată pe proiecte în educație, dar și sprijin pentru țările din lumea a treia.

A finanțat campania lui Hillary Clinton, însă acesta a fost unul din puținele pariuri pierdute de Soros.

În România momentul implicării sale este neclar. Se spune că a început înainte de 1989, însă Soros nu a recunoscut acest lucru niciodată.

Numeroase ONG-uri din România primesc finanțări de la George Soror, unele dintre ele fiind chiar înființate de acesta.

Lista completă a burselor Soros în România nu a fost publicată niciodată, însă au existat numeroase speculații.

Lista lui Soros

In urma unei declaratii a lui George Soros, unul dintre cei mai bogati si influenti oameni ai planetei, a aparut suspiciunea ca bursele pe care Fundatia patronata de el le acorda in tarile Europei Centrale si de Est ar fi fost infestate de interes.

In urma unei declaratii a lui George Soros, unul dintre cei mai bogati si influenti oameni ai planetei, a aparut suspiciunea ca bursele pe care Fundatia patronata de el le acorda in tarile Europei Centrale si de Est ar fi fost infestate de interesele securistilor. Soros a recunoscut, in fata opiniei publice din SUA, ca buna sa credinta a fost inselata in ceea ce priveste statele din aceasta zona a Europei. Bursierii au fost contaminati cu informatori ai Securitatii sau colaboratori ai fostei politii politice. S-a pus, firesc, intrebarea cum a fost posibila aceasta penetrare a retelei de fundatii si ONG-uri controlate de Soros. Faptul nu ar fi putut fi realizabil decat prin accesul, pe care l-au avut la finantele Fundatiei, pe langa persoanele oneste, a numerosi fosti colaboratori ai Securitatii sau chiar actuali informatori si serviciilor secrete din tarile Europei Centrale si de Est.
ZIUA publica astazi lista persoanelor de care a depins, in cea mai mare masura, acordarea de burse la marile universitati din SUA. Bursierii Soros reusesc in aceste tari est-europene, inclusiv in Romania, sa controleze societatea civila si chiar sa actioneze eficient, contrabalansand cu succes puterea politica. Faptul a fost remarcat si de catre George Bush care a declarat ca scopul malefic al lui Soros este sa creeze un pol mondial de putere, capacitand societatea civila din principalele state ale lumii.
Consultand lista pe care o publica ZIUA, constatam ca in ea sunt incluse mai multe categorii de persoane. O parte sunt cetateni straini, de exemplu Sandra Pralong, a carei familie este plecata de mult din tara. Pe de alta parte este vorba de personalitati indiscutabile, chiar fosti disidenti ai regimului comunist, care nu pot fi suspectati de legaturi cu Securitatea. Dar in afara acestora, exista multi altii asupra carora planeaza suspiciunea. Acestia sunt demnitari sau soti si sotii de demnitari, membri in consilii de administratie, care ar putea fi coruptibili sau santajabili. Acestia au contribuit decisiv la acordarea burselor Soros. Pentru a vedea cat de intemeiata este supozitia ziarului nostru, punem la dispozitia CNSAS o prima transa, in fapt lista celor care au acordat bursele Fundatiei pentru o Societate Deschisa. Dorim sa aflam – si, pe aceasta cale, facem o cerere catre CNSAS – daca acestia au colaborat cu Securitatea. Pe de alta parte, ne lipsesc beneficiarii burselor Soros. Cu toate eforturile pe care le-am facut, nu am izbutit sa obtinem lista completa a acestora. Ne adresam public Fundatiei (dupa ce am facut-o si prin corespon-denta directa) solicitand sa ne puna la dispozitie lista completa a romanilor care au beneficiat de burse Soros sau care au efectuat calatorii in cadrul unor proiecte finantate de aceasta Fundatie. Asta daca nu are nimic de ascuns. Daca, intr-adevar, militeaza pentru o societate deschisa. Numai consultand aceasta lista, in coroborarea cu datele furnizate de CNSAS, vom vedea daca supozitiile noastre sunt intemeiate. Si, mai mult, vom afla daca Soros i-a ales in mod deliberat pe securisti sau daca i-au fost bagati pe gat de catre alti securisti, ceea ar fi perfect plauzibil. Totodata, publicam si dreptul la replica din partea Fundatiei la cele doua editoriale pe care le-a semnat, pe tema George Soros, directorul ziarului ZIUA, Sorin Rosca Stanescu. (B.C.G.)
Asociatia „Fundatia Soros pentru o Societate Deschisa”
Anii 1990 – 1991
Directori executivi
George Soros – Presedinte
Sandra Pralong – reprezentant personal al lui GS, Co-presedinte
Patricia Klecanda – Director Executiv – New York
Reprezentanti internationali
Annette Laborey – Fundatia Soros – Paris
Jessica Douglas Home – Mihai Eminescu Trust – Londra
Alin Teodorescu – Presedinte
Anca Harasim – Director regional
Irina Munteanu – Director filiala Bucuresti
Levente Salat – Director filiala Cluj
Ilona Mihaies – Director filiala Timisoara
Alexandru Lazescu – Director filiala Iasi
Consiliile din Bucuresti si Cluj
Biroul din Bucuresti
Zorel Filipescu
Andor Horvath
Thomas Kleininger
Andrei Pippidi
Catrinel Plesu
Mihai Sora
Radu Valentin Vladea (Timisoara, momentan e in Canada)
Lazar Vlasceanu
Alexandru Zub (Iasi)
Filiala Cluj
Ion Aluas
Sandu Bologa
Zoltan Gabos
Eva Gyimesi
Dezso Jenei
Adrian Marino
Paul Philippi (Sibiu)
Victor Pop
Andras Visky (Tg.Mures)
Comisia pentru burse de calatorie, Bucuresti
Doina Lecca
Dana Nistor
Gheorghe Peltecu
Dumitru Sandu
Florian Tomescu
Stafful birourilor din Bucuresti, Cluj, Timisoara si Iasi
Biroul din Bucuresti
Sandra Pralong
Alin Teodorescu
Anca Harasim
Irina Munteanu
Manuela Brusalis
Lolita Constantinescu
Mihai Farcas
Octavian Giurca
Cristina Guseth
Eugenia Hila
Daniela Mares
Theresa Molina
Valentin Noanea
Ileana Ranetti
Nicolai Sandu
Alina Stan
Ancuta Vamesu
Biroul din Cluj
Levente Salat
Liviu Burlacu
Mirela Cotroaza
Zsolt Deak-Sala
Mihaela Irimie
Josefina Komporaly
Elisabeta Koto
Claudia Macaria
Adam Muller
Dan Pic
Biroul din Timisoara
Radu Valentin Vladea
Ilona Mihaies
Eugen Babau
Geta Deaconescu
Vasile Deaconescu
Ligia Groza
Liana Popa
Nicoleta Popovici
Ramona Rosenberg
Biroul din Iasi
Alexandru Zub
Alexandru Lazescu
Gheorghe Arhip
Silvia Georgescu
Victor Gradinaru
George Rotaru
Anul 1992
la fel ca in anii 1990 – 1991
Anul 1993
Alin Teodorescu – Presedinte
Anca Harasim – Director Executiv
directorii de filiala – aceiasi
Directori executivi
George Soros – Presedinte
Patricia Klecanda – Director Executiv – New York
Reprezentanti internationali
Jessica Douglas Home – Mihai Eminescu Trust – Londra
Annette Laborey – Fundatia Soros – Paris
Consiliile din Bucuresti, Cluj, Timisoara si Iasi
Open Request Board, Bucuresti
Zorel Filipescu
Andor Horvath
Thomas Kleininger
Andrei Pippidi
Catrinel Plesu
Mihai Sora
Alin Teodorescu
Lazar Vlasceanu
Open Request Board, Cluj
Sandu Bologa
Zsolt Kozma
Andrei Marga
Ioachim Nica
Janos Pentek
Paul Philippi
Sandor N. Szilagzi
Open Request & Travel Board, Timisoara
Virgil Feier
Hortensia Parlog
Ileana Pintilie
Vasile Popovici
Nicolae Taranu
Marcel Tolcea
Radu Vladea
Open Request & Travel Board, Iasi
Liviu Antonesei
Vasile Astarastoae
Irinel Botez Casian
Emil Coseru
Mihai Gramaticu
Alexandru Lazescu
Nicolae Scarlat
Alexandru Zub
Ana-Maria Zup
Comisia pentru burse de calatorie, Bucuresti
Doina Lecca
Dana Nistor
Gheorghe Peltecu
Dumitru Sandu
Florian Tomescu
Comisia pentru burse de calatorie, Cluj
Constantin Ciuce
Zoltan Gabos
Victor Pop
Traian Rotariu
Anton Tauf
East – East Board, Cluj
Ion Aluas
Eva Cs. Gyimesi
Adrian Marino
Liviu Matei
Andras Visky
Stafful birourilor din Bucuresti, Cluj, Timisoara si Iasi
Biroul din Bucuresti
Alin Teodorescu
Anca Harasim
Irina Munteanu
Mihai Farcas
Cristina Guseth
Daniela Mares
Ancuta Vamesu
Stephanie Barton
Manuela Brusalis
Lolita Constantinescu
Ionel David
Octavian Giurca
Gabriela Manta
Dragos Munteanu
Catalin Petrisor
Aurelia Petroianu
Nicolai Sandu
Ileana Ranetti
Leon Dinu
Carmen Nitu
Oana Arseni
Alina Stan
Gabriel Lica
Adrian Neacsu
Valentin Noanea
Biroul din Cluj
Levente Salat
Zsolt Deak-Sala
Dan Baciu
Lucinia Bal
Janos Bendea
Luminita Diaconu
Mihaela Erimie
Agnes Fulop
Josefina Komporaly
Elisabeta Koto
Claudia Macaria
Romeo Macaria
Adam Muller
Tudor Simionescu
Ana Toderean
Mirela Cotroaza
Judit Pakai
Biroul din Timisoara
Ilona Mihaies
Eugen Babau
Nicoleta Popovici
Corina Timis
Cornelia Deaconescu
Ligia Groza
Ovidiu Timis
Biroul din Iasi
Alexandru Lazescu
Victor Gradinaru
George Rotaru
Maria Scripa
Gheorghe Arhip
Cristina Puiu
Anii 1994 – 1995
Alin Teodorescu – Presedinte
Anca Harasim – Director Executiv
Directorii de filiala – aceiasi cu exceptia Iasiului unde e Maria Scripa (momentan in USA)
Consiliu
Calin Anastasiu
Andor Horvath
Daniel Ioan
Mircea Mihaies
Irina Munteanu
Andrei Pippidi
Catrinel Plesu
Victor Rebengiuc
Lazar Vlasceanu
Mihail Voicu
In perioada asta au luat fiinta primii pui Soros si anume
1. Fundatia Cartii – Director Daniel Serbanescu
2. Computer Publishing Center – Director Mihai Cojocea
3. Soros Advising and Placement Center – Director Manuela Brusalis
4. Soros Center for Contemporary Art – Director Irina Cios
5.Visual Arts Foundation (FAV) – Vivi Dragan
6. Biblioteca Soros – Cluj – Ana Toderean
7. Soros Educational Advising Center – Cluj, Lucinia Bal
8. DNT-uri – Iasi – Daniel Buleu, Cluj – Romeo Macarie, Timisoara – Adrian Ciupagea, La Bucuresti nu-mi mai amintesc pentru ca se schimbau rapid.
9. English Language School – Iasi – Anca Colibaba, Timisoara, Liana Popa (de fapt din 1993)
Anul 1996
Adunarea Generala
Calin Anastasiu
Vasile Astarastoaie
Stefan Balint
Radu Sorin Barbos
Anton Carpinschi
Dinu C. Giurescu
Andor-Imre Horvath
Daniel Constantiu Ioan
Ludovic Cantor
Thomas Kleininger
Andrei Marga
Mircea Mihaies
Irina Munteanu
Ioachim Nica
Dumitru Oprea
Adriana Mihaela Nistor
Gheorghe Peltecu
Andrei Pippidi
Catrinel Plesu
Victor-George Rebengiuc
Traian-Ioan Rotariu
Wielfried Eckart Schreiber
Mihai Spielmann
Mihai Sora
Alin Teodorescu
Marcel Tolcea
Sorin Vieru
Lazar Vlasceanu
Mihail Voicu
Consiliul national
Lazar Vlasceanu – Presedinte al Fundatiei Soros si al Consiliului
Membri
Calin Anastasiu
Andor-Imre Horvath
Andrei Marga
Mircea Mihaies
Irina Munteanu
Gheorghe Peltecu
Andrei Pippidi
Catrinel Plesu
Victor Rebengiuc
Mihai Spielmann
Mihail Voicu
Comisia de audit
Radu Sorin Barbos
Gheorghe Jugaru
Thomas Kleininger
Anca-Maria Harasim – Director Executiv
Alan Johnson – Director Financiar
Anca Ciobanu – Director filiala Bucuresti
Levente Salat – Director filiala Cluj
Ilona Mihaies – Director filiala Timisoara
Maria Scripa – Director filiala Iasi
Directori programe Bucuresti
Dana Mares
Doina Stefanescu
Liviu Matei
Dan Oprescu
Nicolae Sandu
Marina Ghitoc
1996 – august 1997
Lazar Vlasceanu – Presedinte
Anca Harasim – Director Executiv
Membrii Board
Calin Anastasiu
Andor Horvath
Andrei Marga
Mircea Mihaies
Irina Munteanu
Gheorghe Peltecu
Andrei Pippidi
Catrinel Pleau
Victor Rebengiuc
Mihail Spielmann (membru supleant)
Mihai Voicu
Directorii de filiala Iasi – Narcis Barbarii
****
Din august 97 – o noua entitate juridica: Fundatia pentru o Societate Deschisa (inregistrata ca fundatie, cu unic membru fondator George Soros)
August 1997-octombrie 1997
Consiliul National
Lazar Vlasceanu – presedinte
Mircea Mihaies
Andor Horvath
Octombrie 1997
-Ianuarie 1998
Consiliul National
Lazar Vlasceanu -presedinte
Valentin Constantin
Andrei Hoisie
Andor Horvath
Mircea Mihaies
H-R Patapievici
Iolanda Staniloiu
Renate Weber
Gabriel Petrescu – Director Executiv
Directori de filiale
Anca Ciobanu – Bucuresti
IM – Timisoara
LS – Cluj
Narcis Barbarii – Iasi
1998
Consiliul National
Renate Weber – presedinte
Lazar Vlasceanu
Valentin Constangin
Mircea Mihaies
Horia Roman Patapievici
Andrei Hoisie
Andor Horvath
Iolanda Staniloiu
1999
Renate Weber – presedinte
Letitia Mark
Valentin Constantin
Dakmara Georgescu
Horia Patapievici
Andrei Hoisie
Gabor Kolumban
Dumitru Sandu
Elek Szokoly
Iolanda Staniloiu
Virginia Gheorghiu
2000
Renate Weber – presedinte
Letitia Mark
Mariana Celac
Dakmara Georgescu
Ionut Popescu
Silviu Lupescu
Anton Niculescu
Gabor Kolumban
Dumitru Sandu
Elek Szokoly
Iolanda Staniloiu
Virginia Gheorghiu
2001
Renate Weber -presedinte
Letitia Mark
Mariana Celac
Dakmara Georgescu
Ionut Popescu
Silviu Lupescu
Anton Niculescu
Gabor Kolumban
Dumitru Sandu
Elek Szokoly
Virginia Gheorghiu
2002
Renate Weber – presedinte
Letitia Mark
Mariana Celac
Ionut Popescu
Silviu Lupescu
Pana in martie
Dakmara Georgescu
Gabor Kolumban
Dumitru Sandu
Elek Szokoly
Virginia Gheorghiu
Din martie
Smaranda Enache
Maria Ionescu
Elisaveta Stanciulescu
Cristian Parvulescu
2003
Renate Weber – presedinte
Mariana Celac
Smaranda Enache Virginia
Gheorghiu Maria Ionescu
Elisaveta Stanciulescu
Silviu Lupescu
Cristian Parvulescu
Ionut Popescu
2004
Renate Weber – presedinte
Smaranda Enache
Virginia Gheorghiu
Maria Ionescu
Elisaveta Stanciulescu
Andrei Oisteanu
Marius Oprea
Cristian Parvulescu
Levente Salat
2005 – martie 2006
Levente Salat – presedinte
Andrei Oisteanu
Marius Oprea
Sabina Fati
Horatiu Pepine
Miklos Bakk
Dezideriu Gergely
Smaranda Enache
Maria Ionescu
Elisaveta Stanciulescu
Cristian Parvulescu
Virginia Gheorghiu
(din 1998 procesul de rotatie al membrilor are un algoritm diferit, mandatul membrilor Consiliului National incheindu-se la date diferite, ceea ce explica de ce pe parcursul unui an apar, uneori, mai multe persoane – e vorba de ultimele luni de mandat ale unora si primele luni de mandat ale celor nou veniti)
Din martie 2006
Renate Weber – presedinte
Levente Salat
Dezideriu Ghergely
Sabina Fati
Andrei Oisteanu
Horatiu Pepine
Miklos Bakk
Replica Fundatiei
In legatura cu articolul publicat de Sorin Rosca Stanescu „Si daca, totusi, Soros stia?”, Fundatia pentru o Societate Deschisa face urmatoarele precizari:
Domnule Sorin Rosca Stanescu
Aveti, evident, dreptul de a avea propriile opinii cu privire la activitatea filantropica a lui George Soros. Inclusiv cu privire la felul in care a inteles sa se implice in politica din Statele Unite, domnul Soros exprimandu-se public in nenumarate randuri in legatura cu pericolul pe care ideologia promovata de administratia Bush il reprezinta la adresa valorilor societatii deschise, drepturilor omului si democratiei, in general. Tot astfel cum aveti dreptul de a exprima opinia dumneavoastra personala potrivit careia, de-a lungul timpului, unii din beneficiarii finantarilor din partea lui George Soros – prin intermediul fundatiilor sale – ar fi fost persoane controversate. George Soros nu a declarat niciodata ca ar fi fost pacalit de serviciile secrete din tarile in care a finantat in societatea civila, iar interpretarea dumneavoastra este pur speculativa. Mai grav este insa ca, plecand de la aceasta interpretare, trageti concluzia ca in interiorul fundatiilor si organizatiilor infiintate sau finantate de domnul Soros exista o „coloana a cincea” alcatuita din fosti agenti ai serviciilor secrete. Mergeti mai departe cu aceste speculatii si afirmati ca George Soros ar fi cunoscut si acceptat acest lucru! Sunt afirmatii de maxima gravitate pentru care nu aveti nici un argument in afara apelului la „teoriile conspirationiste” atat de des folosite in Romania ultimilor 16 ani si nu intelegem dorinta dumneavoastra de discreditare a lui George Soros si, implicit, a organizatiilor finantate de acesta. Tot astfel sunt pure speculatii, cu o evidenta nota defaimatoare, interpretarile privind intentiile malefice care ar sta in spatele actiunilor filantropice ale domnului Soros. Cine a citit cartile lui George Soros i-a urmarit activitatea in domeniul filantropic, i-a analizat interviurile nu a putut sa nu inteleaga motivatia lui George Soros. La un moment dat, cand a ajuns miliardar, George Soros, influentat inca din tinerete de ideile lui Karl Popper, a considerat ca este momentul sa „imparta norcul si averea sa” cu altii care nu au avut aceasta sansa, si sa promoveze ideile societatii deschise in tari fie inca aflate sub dictatura sau in regimuri autoritare, fie in tarile eliberate de comunism. Ideea pe care doriti sa o acreditati – fie si ca ipoteza – ca intentia lui George Soros a fost de a contrabalansa forta partidelor politice si a statelor nationale este nu doar fantezista, ci si profund nedreapta. Fundatiile si organizatiile finantate de domnul George Soros functioneaza in mod transparent si isi exprima public opiniile pe care le au, chiar daca, de multe ori, sunt critice la adresa guvernelor, adica actioneaza asa cum trebuie sa actioneze societatea civila. De altfel, este semnificativ sa precizam ca prima fundatie creata a fost in Africa de Sud, in 1984, in plin regim de apartheid, cand George Soros si fundatia locala militau pentru stoparea acestei abominabile politici rasiste, pentru dobandirea libertatii si respectarea drepturilor omului. Promovarea valorilor democratice, ale societatii deschise, in care nimeni nu este detinatorul „adevarului ultim”, respectul fata de diversitate, protectia drepturilor omului, a categoriilor defavorizate au fost si sunt singurele motive care l-au determinat pe George Soros sa se implice in activitatea filantropica.
Renate WEBER, Presedinte „Fundatia pentru o Societate Deschisa”

DOCUMENTAR.NU UITATI ROMANI.15 NOIEMBRIE 1987,CAND LA BRASOV A IZBUCNIT ACUM 29 DE ANI REVOLTA ANTICOMUNISTA IMPOTRIVA DICTATORULUI CEAUSESCU SI S-A CANTAT DESTEAPTA-TE ROMANE!

15 nov.

”Ieşirea in stradă a muncitorilor, în acea duminică, a fost un act de foarte mare curaj din partea lor, au sfidat un întreg sistem şi pentru acest lucru merită respectul nostru. Curajul de atunci al stegarilor trebuie respectat mai mult.” (Mircea Saramet, pensionar braşovean – Monitorul de Braşov, 16 noiembrie 2001)

http://i1.wp.com/www.rador.ro/wp-content/uploads/2014/11/header.gif

Solidarnosc, impreuna cu
Asociatia „15 Noiembrie 1987”!
Membri
Nr crt Numele si Pronumele Nr crt Numele si Pronumele
1 Anghel Vasile 64 Iacob Corina
2 Anghel Eugenia 65 Ilie Ionel
3 Anghel Catalin Beniamin 66 Iosif Gheorghe
4 Anghel Daniel 67 Jeler Augustin
5 Apetroaia Puiu 68 Juganaru Cecilia
6 Baciu Gheorge 69 Lungu Constantin
7 Baciu Silvia 70 Macovei Mihai
8 Garti Angela 71 Micu Stefan
9 Badin Vasile 72 Micu Neculina
10 Badica Marin 73 Micu Daniel Ionut
11 Bahnareanu Costica 74 Micu Florin
12 Bahnareanu Viorica 75 Micu Gabriel
13 Bahnareanu Anca 76 Muresean Vasile
14 Bejenariu Aurel 77 Nastasa Dumitru
15 Bencze Denes 78 Nicutari Pavel
16 Biro Iuliana 79 Nicutari Lenuta
17 Boeriu Marius 80 Nicutari Florin
18 Bradu Constantin 81 Nitescu Gheorghe
19 Broasca Dumitru 82 Ola Silvia
20 Buceanu Aurel 83 Oprisan Gheorghe
21 Caruceru Floarea 84 Oprisan Camelia
22 Chiriac Corina 85 Oprisan Petronela
23 Ciaca Nicolae 86 Paraschiv Nicuta
24 Chivi Gabriela 87 Paraschiv Ana
25 Cutumbeanu Gheorghe 88 Paraschiv Andreea
26 Cocan Constantin 89 Petrascu Maria
27 Cristea Catalin 90 Pintea Ciprian
28 Damaschin Ana 91 Postolachi Florin
29 Damiean Teodor 92 Popovici Danut
30 Dan Ioan 93 Postelnicu Sofia
31 Dascalu Petrica 94 Raducanu Sorin
32 Dascalu Aurica 95 Ricu Marian
33 Dascalu Alina 96 Sevaciuc Mircea
34 Dascalu Eusebiu 97 Sevaciuc Elena
35 Dobre Stana 98 Sevaciuc Catalina
36 Dochia Stefan 99 Sevaciuc Laurentiu
37 Farcas Iosif 100 Sommerauer Werner
38 Farcas Suzana 101 Sommerauer Florentina
39 Farcas George Adrian 102 Stoica Misu
40 Farcas Delia Gabriela 103 Selariu T.
41 Fejer Attila 104 Serb Ioan
42 Filichi Gavrila 105 Tulai Florin
43 Filichi Leanuta 106 Tulai Mandita
44 Filichi Mariana 107 Tudose Eugen
45 Filichi Ionut 108 Tudose Carmen
46 Geneti Aurica 109 Vitos Ludovic
47 Geneti Rodica 110 Vitos Adela
48 Geneti Aurel Gabriel 111 Voinea Stan
49 Gergely Arpad 112 Voinea Fanica
50 Gruia Milica 113 Voinea Laura
51 Gyerko Gheorghe 114 Voinea Valentin
52 Gyerko Eniko 115 Vieru Angelica
53 Gyerko Emese 116 Vieru Elena Liliana
54 Huian Aurel 117 Vieru Bogdan Vasile
55 Huian Maria 118 Vieru Claudia
56 Huian Adrian Ionut 119 Vieru Ionut
57 Huian Claudiu Daniel 120 Vieru Adrian
58 Huian Razvan Alexandru 121 Zaharia Gheorghe
59 Haidu Cornel 122 Zaharia Anisoara
60 Hosszu Aurel 123 Zaharia C-tin Cristian
61 Hosszu Daniela 124 Zaharia Lucian
62 Hosszu Emil Traian 125 Zavela Cristian
63 Iacob Danut 126 Sicoe Andrei

http://i0.wp.com/www.rador.ro/wp-content/uploads/2014/11/proc.jpg

Seminţele revoluţiei române din 1989 au fost plantate încă de la sfârşitul anului 1986, pe măsură ce muncitorii români au început să se mobilizeze împotriva politicilor economice ale liderului comunist Nicolae Ceauşescu. Conflicte de muncă spontane, dar limitate ca intensitate, au avut loc în centre industriale majore precum Cluj-Napoca (noiembrie 1986) şi platforma Nicolina din Iaşi (februarie 1987), culminând printr-o grevă masivă în Braşov.
Măsurile draconice luate de Ceauşescu implicau reducerea consumului energetic şi alimentar, precum şi scăderea veniturilor lucrătorilor. Deşi România va fi ultima ţară din Europa de Est care se va scutura de regimul comunist, prin Revoluţia din 1989, aceasta a avut drept printre cauze volatilitatea socială şi economică a ţării de la sfârşitul anilor ’80. Revolta de la Braşov din 15 noiembrie 1987 reflectă această instabilitate; mai mult, a fost una din primele revolte pe scară largă împotriva regimului ceauşist.

Braşovul era unul din cele mai dezvoltate centre industriale urbane, cu mai mult de 61% din forţa de muncă angajată în industrie. O clasă muncitoare bine pregătită se formează în perioada anilor ’60 prin strămutarea forţată de către guvernul comunist a mii de ţărani moldoveni pentru operarea fabricilor braşovene. În anii următori Braşovul devine unul din cele mai puternice centre muncitoreşti din ţară, aici dezvoltându-se platforme industriale mamut precum Rulmentul Braşov, IAR Ghimbav, Tractorul Braşov sau Steagul Roşu.

http://i2.wp.com/www.rador.ro/wp-content/uploads/2014/11/steagul_rosu.jpg
Uzinele Steagul Roşu

Muncitorii din aceste uzine au fost relativ privilegiaţi în perioada industrializării forţate începute sub Ceauşescu; ei beneficiau de servicii sigure, locuinţe asigurate de întreprinderile la care lucrau, încadrarea în muncă a soţiilor şi venituri ceva mai mari decât în alte părţi din ţară. Prin urmare, declinul industrial din România şi restul Europei de Est de la mijlocul anilor ’80, marcat de scăderi de venituri şi disponibilizări, a lovit Braşovul şi lucrătorii acestuia în mod special.

Gorbaciov a vizitat România în mai 1987 şi a făcut câteva aluzii la adresă politicii dure a lui Ceauşescu. Cu toate acestea, după vizită lui Gorbaciov, nu s-a produs nici o îmbunătăţire a situaţiei sociale şi economice din România. Dimpotrivă, în noiembrie 1987, au fost anunţate noi reduceri ale cotei de consum la electricitate şi benzină.

http://i1.wp.com/www.rador.ro/wp-content/uploads/2014/11/Coada-la-cartofi-inghetati-Brasov-noiembrie-1987.jpg

Coada la cartofi inghetati, Brasov, noiembrie 1987

În acest mediu de prăbuşire economică şi de împuţinare dramatică a alimentelor a izbucnit revolta de la Braşov, în data de 15 noiembrie 1987.


Primele proteste au început practic pe 14 noiembrie 1987, la Secţia 440 „Matriţe” a întreprinderii de Autocamioane Steagul Roşu. Era zi de salariu, iar muncitorii au primit doar jumătate din bani. Pe fluturaşii de salariu, în dreptul rubricii „Reţineri” era scris cuvântul „social”. Fără să fie organizaţi dinainte, muncitorii au decis să nu mai lucreze, iar schimbul de noapte nici nu a pornit utilajele.

muncitori„Eram strungar la secţia 440 şi în seara de 14 noiembrie lucram în schimbul trei. Înainte să începem lucrul, unul dintre colegii noştri care ţinea locul maistrului, acesta fiind plecat în concediu, a venit la noi cu fluturaşii de salariu. Eram vreo 16-18 oameni adunaţi in atelier şi când am văzut că mi se opriseră aproape 1.000 de lei, cam jumatate din cât câştigam pe atunci, am spus că nu mai lucrez. Pur şi simplu. Şi n-am fost singurul. Din cei 16 sau 18 câţi eram acolo, toţi am fost de acord să întrerupem lucrul. Fără să fi discutat dinainte” (Gheorghe Niţescu).

Oamenii au încercat să obţină răspunsuri de la conducerea întreprinderii, însă şeful de secţie din acea noapte i-a tratat cu dispreţ şi a anunţat conducerea administrativă despre întreruperea lucrului abia la ora 5 dimineaţa. La ora 7.00 au sosit şi muncitorii din schimbul I, aşa că starea de agitaţie şi protestele s-au amplificat. Muncitorii au spart geamurile sediului administrativ al uzinei, iar în jurul orei 8.00 circa patru mii de muncitori erau adunaţi la porţile acesteia. În jurul orei 11.00 ei au luat hotărârea să meargă la sediul Comitetului Judeţean de Partid, ca să se facă ascultaţi. La ieşirea din întreprindere, majoritatea protestatarilor ezită şi se retrag, iar coloana care porneşte spre Consiliul Judeţean al P.C.R. este alcătuită din circa 400 de oameni.

Iniţial, demonstranţii au scandat revendicări sociale: „Vrem mâncare şi căldură!”, „Vrem banii noştri!”, , „Vrem lumină şi căldură!” şi „Vrem pâine fără cartelă!”. În dreptul Spitalului Judeţean, ei au cântat imnul revoluţiei de la 1848, „Deşteaptă-te, române!”.
Ajungând în centrul oraşului, coloanei de manifestanţi i s-au alăturat mii de muncitori de la fabrica Tractorul Braşov, fabrica Hidromecanica, elevi, studenţi şi alţi locuitori. Din acest moment, protestul s-a transformat într-unul politic, iar oamenii au susţinut ulterior că ar fi scandat sloganuri precum „Jos Ceauşescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos dictatura!” sau „Jos tiranul!”.

http://i1.wp.com/www.rador.ro/wp-content/uploads/2014/11/15nov.jpg
Deja în timpul marşului, printre manifestanţi s-au infiltrat membri ai Securităţii deghizaţi în muncitori, rolul lor fiind acela de a observa şi de a reţine figuri. Alţii au rămas pe margine în ipostază de spectatori, fotografiind sau chiar filmând.

http://i0.wp.com/www.rador.ro/wp-content/uploads/2014/11/15-noiembrie-1987-Foto-Marius-Petrascu-Ziaristi-Online1.jpg

 

Ajunsă în centrul oraşului, mulţimea a luat cu asalt clădirea Comitetului Judeţean de Partid şi sediul primăriei, „aruncând în piaţă portretele lui Ceauşescu şi alimente de la cantina Partidului, bine aprovizionată”. Ziua de 15 noiembrie era una electorală, populaţia fiind chemată să valideze autorităţile locale din Braşov, rezultatele fiind hotărâte deja de activul de partid.

http://i0.wp.com/www.rador.ro/wp-content/uploads/2014/11/Consiliul-municipal-si-masa-de-manifestanti-15-noiembrie-1987.jpg

 

Consiliul municipal si masa de manifestanti, 15 noiembrie 1987

„Ştiam că în acea duminică erau alegeri, dar nici măcar asta nu justifica pentru mine prezenţa atât de multor oameni în acelaşi loc. Când m-am apropiat, am înţeles: „Vrem lapte, unt, ouă, …”, „Ne mor copiii de foame”. […] Era duminică şi parcă miliţienii plecaseră la iarbă verde. Nici picior de ei. La cealaltă clădire, de la parc, lumea spărsese deja geamuri, aruncase pe geam scaune şi telefoane care făceau bucuria copiilor în căutare de galene. Erau şi copii pe acolo, dar tot ce îi interesa erau galenele, să strângă cât mai multe. Au început să iasă din clădire muncitori extaziaţi de descoperirea unor „rezerve” de caşcaval şi Pepsi în clădirea Judeţenei de Partid (parcă aşa se numea). Mai erau şi nişte oameni îmbrăcaţi în hanorace crem, care numai muncitori nu păreau şi care încercau să calmeze spiritele spunându-le fericiţilor descoperitori ai trofeelor culinare că „noi nu de asta am venit aici”. Oare ei de ce nu se bucurau? Aş vrea să ştiu, măcar astăzi, cine erau şi de ce veniseră” […] (Paul-Sorin Tiţa, vezi surse)

Protestatarii furioşi au distrus mobilier, telefoane, televizoare şi au spart geamuri; pentru ei, aceste obiecte aparţineau comuniştilor şi trebuiau înlăturate sau arse. Mulţimea nu s-a descărcat doar asupra mobilierului, ci a agresat şi membri ai nomenclaturii braşovene, inclusiv pe primarul Calancea, acesta fiind bătut şi fiindu-i spartă o arcadă. Unul din miliţieni a fost bătut, apoi dezbrăcat în pielea goală, iar uniforma i-a fost sfâşiată de mulţime.

http://i1.wp.com/www.rador.ro/wp-content/uploads/2014/11/Fotografie-realizata-pe-furis-in-ziua-revoltei-si-publicata-ulterior-in-presa-internationala.jpg

 

Fotografie realizata pe furis in ziua revoltei si publicata ulterior in presa internationala

Manifestanţii au incendiat tot ce amintea de regimul comunist, iar un rug uriaş, alcătuit din înregistrări de propagandă şi documente de partid, a ars ore bune în piaţa din centrul Braşovului. La sosirea serii, forţele de Securitate şi armata au înconjurat zona centrală a oraşului şi au împrăştiat prin forţă revolta. Au fost folosite inclusiv gaze lacrimogene, câini şi maşini blindate. Deşi nu există date că cineva ar fi fost ucis, circa 300 de protestatari au fost arestaţi.

 „Nu era chip să merg pe Republicii înspre Modarom, aşa că m-am dus pe ocolite pe la Cinema Popular şi Aro Palace. Când am ajuns totul se terminase. Curiozitatea m-a împins, din nou, înainte. Doar cioburile, sângele, scaunele rupte şi o dâră neagră de fum ce se ridica din una dintre clădiri mai aminteau de ce fusese acolo.[…] A doua zi era luni. Am trecut prin centru să văd cum arăta totul la o zi după. Totul era ca nou. Un muncitor trăgea o ultimă pensulă de vopsea peste clădirea parcă recent construită. (Paul-Sorin Tiţa)

http://i0.wp.com/www.rador.ro/wp-content/uploads/2014/11/Masina-de-pompieri-care-curata-terenul-imediat-dupa-manifestatia-din.jpg

 

Masina de pompieri care curata terenul imediat dupa manifestatie

Politologul Vladimir Socor, citând surse anonime din cadrul conducerii de partid de la Bucureşti, precum şi rapoarte independente ale unor călători occidentali întorşi de la Braşov, susţine ideea că mai multe sute de studenţi ai Universităţii Politehnice din oraş ar fi participat în campus, pe 22 noiembrie, la un miting de solidarizare cu muncitorii braşoveni. Nu există însă suficiente probe care să demonstreze afirmaţia lui Vladimir Socor.

Securitatea a început identificarea protestatarilor încă din 15 noiembrie, prin securişti infiltraţi printre muncitori, prin „trecători” sau Dacii cu geamuri fumurii din care se care se fotografia şi filma. Din aceeaşi seară au început şi arestările. Au fost aduse echipe de anchetatori de la Inspectorate de Miliţie şi de Securitate din toată ţara, iar acestea au selectat protestatarii consideraţi cei mai periculoşi pentru regim.
Printre cei mai zeloşi coordonatori ai anchetelor s-a aflat căpitanul de miliţie Alexandru Ionaş, fost şef al Serviciului Cercetări Penale din Inspectoratul Judeţean de Miliţie Braşov. Ionaş a coordonat şi a asistat personal la bătaia unora dintre cei anchetaţi, printre care Gheorghe Zaharia şi Aurică Geneti.

„Ionaş venea şi dădea. Acest Ionaş m-a luat, m-a dus pe nişte scări şi, până să dau declaraţie, m-a pus să stau cu mâinile întinse, mi-a pus două coli de hartie albă pe ele şi mi-a dat cu bastonul cât a putut el. Mi s-au învineţit mâinile şi mi s-au umflat palmele ca nişte pâini. Abia atunci m-a pus să scriu, dar aveam palmele umflate şi tremurau” (Gheorghe Zaharia)

Pe perioada anchetei, protestatarii au fost torturaţi sălbatic, fiind bătuţi cu pumnii, cu picioarele, cu scaune sau cu picioare de scaun, cu parul, cu bâta, cu bastonul de cauciuc la testicule, loviţi în stomac sau loviţi de calorifer. Li s-au strivit degetele în uşă, li s-a smuls părul, au fost înfăşuraţi în cearşafuri ude şi bătuţi astfel sau ţinuţi în pielea goală, în frig. Arestaţii au fost aşezaţi în poziţii incomode, obositoare şi dureroase: siliţi să stea într-un picior (uneori, supravegheaţi de un câine-lup), pe vine, să ţină un creion cu bărbia, să sprijine cu nasul tabloul lui Ceauşescu, să facă genoflexiuni, să stea într-o mână sau să sară ca broasca. Organele lovite în mod constant de torţionari erau capul, ficatul, rinichii, testiculele şi stomacul.

„N-am crezut că sunt în stare să suport asemenea bătaie. Am căzut şi tot nu se opreau, mă loveau şi cu picioarele. După care m-au ridicat, mi-au legat mâinile la spate în veriga din perete şi pret de câteva ore au continuat bătaia. Cred că leşinasem, m-am trezit că au aruncat cu apă, mi-au desfăcut mâinile şi mi-au spus „Scrie!”. Nu puteam să scriu, tremuram tot. Eram şi nervos, pentru că nu puteam să le dau nici măcar una peste faţă. Am fost dus în celula 4 la subsol şi, a doua zi, ne-au scos pe hol şi ne-au aliniat. A venit tovarăşa Maria Cebuc, reprezentanta partidului, împreună cu câţiva generali: „Ia să-i vedem pe aştia care… vă ia dracu, aţi făcut Braşovul de ruşine!”. Treceau pe lângă noi şi ne scuipau. Am reuşit să slăbesc cel puţin 12-13 kg în 7-8 zile. M-au bătut în fiecare zi şi nu mă lăsau să dorm” (Gheorghe Gyerko)

headerPentru efectuarea anchetei au fost aduse echipe speciale de torţionari din întreaga ţară, de la Inspectorate judeţene de Miliţie şi Securitate. General-maiorul de securitate Emil Macri, împreună cu adjunctul ministrului de Interne şi şeful Inspectoratului General al Miliţiei, general-locotenentul Constantin Nuţă, au fost trimişi la Braşov pentru a coordona măsurile represive. Macri şi Nuţă au fost atât de eficienţi la Braşov încât Nicolae Ceauşescu i-a trimis ulterior şi la Timişoara, în decembrie 1989.

„Pe vremea aceea, la Miliţie, în orice birou din Miliţia română, la înălţimea de un metru se afla în zid un piron, prins în beton, cu un belciug la capăt, de care erau legaţi infractorii cu ajutorul cătuşelor. Nu te legau de calorifer, ci aveau scula pe perete, ca în Evul Mediu. Ofiţerul acesta a luat un scaun, l-a pus cu spătarul la perete şi mi-a zis: „Ia urcă-te, tu, în genunchi pe scaun şi stai cu faţa la perete!”. M-am urcat şi nu i-a convenit. A mai pus două tomuri din cuvântările lui Ceauşescu pe scaun şi m-a pus să mă urc din nou. De ce? La înălţimea la care eram, nu-i convenea pentru că nu avea acces liber la rinichiul meu, nu mă putea lovi” (Marius Niculaescu)

Anchetatorii au folosit procedee din anii ’50, precum ancheta nocturnă şi ancheta continuă, iar unii anchetaţi au fost închişi împreună cu detinuţi de drept comun. În Bucureşti, în arestul Securităţii din Calea Rahovei, unii dintre cei cercetaţi au fost legaţi cu lanţuri şi cu bile de oţel, iar alţii ameninţaţi cu pistolul la tâmplă. Securitatea a folosit intens şi tortura psihică, anchetatorii străduindu-se să provoace gemete sau urlete de la cei anchetaţi, pentru a-i înspăimânta pe ceilalţi din acelaşi lot.

300 de persoane au arestate şi anchetate în sediile Miliţiei şi Securităţii din Braşov şi Bucureşti. Pentru a ascunde ideea că revolta de la Braşov fusese una politică, protestatarii au fost judecaţi pentru tulburarea liniştii publice şi ultraj contra bunelor moravuri. 61 dintre ei au primit sentinţe cuprinse între 6 luni şi 3 ani de închisoare, fără privare de libertate, cu executare la locul de muncă în diferite întreprinderi din ţară, deşi anterior, în numeroase şedinţe de partid, se ceruse chiar pedeapsa cu moartea pentru participanţii la revoltă, pentru a constitui un exemplu.

http://i1.wp.com/www.rador.ro/wp-content/uploads/2014/11/2005_72.jpg

Procesul s-a ţinut la Întreprinderea de Autocamioane şi a fost unul înscenat, cu sentinţe stabilite dinainte, asemenea celor din anii ’50. „Publicul” a fost admis în sală abia după ce Securitatea a inspectat-o minuţios şi a montat microfoane. Spectatorii la proces au fost atent selectaţi şi verificaţi nominal la intrare, printre ei fiind infiltraţi mulţi securişti. Pe perioada procesului, intrarea în oraş a fost păzită, iar circulaţia în jurul întreprinderii întreruptă. Mai multe unităţi militare din Braşov au fost puse în stare de alarmă, iar în uzină au fost plasate unităţi speciale, pregătite să intervină în orice moment.

Deportarea muncitorilor condamnaţi s-a făcut în mare grabă. Acestora li s-a permis să-şi ia cu ei doar câteva lucruri, apoi au fost despărţiţi de familii, urcaţi în dube în care se aflau însoţitori din cadrul forţelor de represiune şi transportaţi în localităţile unde li se fixase domiciliul. Muncitorii deportaţi au fost dispersaţi la întreprinderi de pe tot cuprinsul ţării, în oraşe precum Filiaşi, Târgovişte, Brăila sau Bârlad. În aceste localităţi, ei au intrat sub supravegherea continuă a organelor de Miliţie şi Securitate locale, fiind obligaţi să se prezinte periodic pentru declaraţii. Unii dintre muncitori au continuat să fie maltrataţi sau ameninţaţi şi pe perioada deportării.

Muncitorilor le-a fost interzisă întoarcerea în Braşov, soţiile lor fiind obligate să obţină aprobarea de a-i vizita în oraşele în care li se stabilise domiciliul obligatoriu. Adela Vitos, soţia lui Ludovic Vitos, declara:

„Am fost obligată de Schuster şi Cebuc să merg dupa soţul meu, în deportare. Soţul meu nu a primit aprobare să vină la Braşov. Eram obligaţi să semnăm condica la căpitanul Atanasiu din Târgovişte.”
În paralel, persoane din conducerea Organizaţiei Judeţene PCR din Braşov au executat puternice presiuni asupra soţiilor deportaţilor pentru a le convinge să divorţeze de aceştia. Corina Iacob, soţia lui Dănuţ Iacob, îşi aminteşte:

„Când soţul meu era deportat, mă chemau cei de la Judeţeana de Partid. Cebuc, care era secretară cu propaganda, mi-a zis că-s tânără, că e păcat să plec din Braşov, că am tot viitorul înainte şi îmi cerea să divorţez. „Eşti braşoveancă, abia te-ai căsătorit, dar te-ai căsătorit cu un vagabond. Gândeşte-te bine, ori îl urmezi, ori divorţezi şi rămâi în Braşov”. „Abia ne-am căsătorit – ziceam – ne iubim…”. „Lasă iubirea, că nu asta e importantă”.”

http://i2.wp.com/www.rador.ro/wp-content/uploads/2014/11/ceausescu-1988.jpg

 

În general, muncitorii deportaţi şi familiile lor au fost supuşi unor presiuni puternice şi unei supravegheri constante. Unii din cei deportaţi n-au mai revenit niciodată în Braşov, decedând în localităţile unde li se stabilise domiciliul forţat.

Deşi revolta de la Braşov nu a condus în mod direct la Revoluţia din 1989, ea a fost o lovitură puternică pentru regimul lui Nicolae Ceauşescu şi încrederea pe care acesta o avea în sindicatele comuniste. Revolta a reflectat ceea ce istoricul Denis Deletant numea „inabilitatea lui Ceauşescu de a detecta semnalele de alarmă date de tensiunile crescânde în sânul muncitorilor, acesta continuând orbeşte cu aceleaşi măsuri economice, aparent indiferent faţă de consecinţele lor”.

Prin urmare, revolta de la Braşov a subliniat nemulţumirea tot mai mare în rândul clasei muncitoare împotriva regimului Ceauşescu; în plus, ea a prefigurat mişcarea populară care va doborî sistemul comunist din România. Braşovul a cunoscut din nou revolta în decembrie 1989, când românii au alungat definitiv regimul Ceauşescu şi l-au executat pe acesta.

În 2 ianuarie 1990 a avut loc la Braşov constituirea Asociaţiei “15 Noiembrie 1987” care luptă şi astăzi pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor săi.

Iată o listă cu persoanele care au participat la revolta din 15 noiembrie, prezentată de Asociaţia „15 noiembrie 1987”

În 15 noiembrie 1990, a avut loc, simultan la Braşov şi la Bucureşti, un miting uriaş organizat de Alianţa Civică, în colaborare cu Asociaţia 15 noiembrie, Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti şi alte organizaţii, pe atunci, active.
Cu acea ocazie a fost lansată Proclamaţia de la Brasov

.http://i2.wp.com/www.rador.ro/wp-content/uploads/2014/11/Piata-Sf.jpg

Piaţa Sfatului, 1990
http://i0.wp.com/www.rador.ro/wp-content/uploads/2014/11/proc.jpg

În fiecare an, în jurul datei de 15 noiembrie, în Braşov are loc un cros special, prin care se reface traseul parcurs de muncitori în revolta din 1987:  Roman S.A. – Calea Bucureşti – Bulevardul 15 Noiembrie – Prefectură.

Până în prezent nimeni nu a fost anchetat, judecat şi condamnat pentru abuzurile comise în acele zile de organele de represiune comuniste.

Surse documnetare

Fotocopii documente şi articole: site-ul Asociaţiei „15 noiembrie 1987”
Mărturiile sunt fragmente din cartea „Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Braşov”, autori Marius Oprea şi Stejărel Olaru şi extrase din articolul „Braşov, 15 noiembrie 1987 – 19 ani după” de pe blogul lui Paul-Sorin Tiţa (15 noiembrie 2006)
Filmul prezentat este „un omagiu adus celor care în Noiembrie 1987 au avut curajul să strige în gura mare ceea ce gândea o ţară întreagă: „Jos comunismul!”” şi este realizat de autorii „Blogului de sub Tâmpa”
Alte surse: Cesereanu, Ruxandra, „Decembrie ’89. Deconstrucţia unei revoluţii”, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Polirom (2009)
Vladimir Tismăneanu: „Dictatura decrepită: România în 1989” Revista 22 (12 mai 2009)
Socor, Vladimir. en „The Workers’ Protest in Braşov: Assessment and Aftermath”, Romania Background Report 231, Radio Free Europe Research (4 decembrie 1987)
Denis Deletant. „Romania, 1948-1989: A Historical Overview. Parallel History Project”

Documentarea:  Bianca Ioniţă

IOHANNIS SI „FANATICII RELIGIOSI” – Ioan Panican

15 nov.

agnus dei - english + romanian blog

iohannis-iuga-foto-agnus-dei

IOHANNIS SI „FANATICII RELIGIOSI” – Partea 1

Presedintele continua si spune niste aberatii monstruoase, zice: Si ce daca au semnat 3 milioane de fanatici religiosi? …continua presiunea asupra Curtii Constitutionale…..

Ioan Panican: Oricat este intunericul de mare, sa nu blestemam intunericul, ci sa chemam lumina. Sa nu ne plangem mereu si mereu cat de mare este muntele care ne sta inainte, ci mai degraba sa-i spunem muntelui ce Binecuvantat avem. Lumina biruie intunericul si intunericul n-a biruit-o oricat s-ar stradui si oricat s-ar zvarcoli de tare. Savantii au descoperit la un moment dat  ca lumea materiala, lumea care se vede, este creata din atomi- o realitate care nu se vede. Scrie de 2.000 de ani in Biblie: prin credinta, cunoastem ca lumea care se vede a fost creata din lucruri care nu se vad. Si au mers mai departe cu cercetarea si au ajuns la particulele elementare. Si savantii, oameni…

Vezi articolul original 574 de cuvinte mai mult

Președintele României, Klaus Iohannis, este membru în consiliul unui organism privat: European Council of Foreign Relations (Consiliul European de Relații Externe) alături de George Soros, Alina Mungiu-Pippidi, Monica Macovei….

15 nov.

agnus dei - english + romanian blog

FOTO FOTO Octavpelin’s Weblog – WordPress.com

Președintele României, Klaus Iohannis, este membru în consiliul unui organism privat: European Council of Foreign Relations (Consiliul European de Relații Externe). Alături de președinte, pe lista membrilor, publicată de site-ul oficial al ECFR, se mai află, din partea României: Daniel Dăianu, Monica Macovei, Alina Mungiu-Pippidi și Ion Sturza. Ȋn 2007, anul înființării, pe site-ul oficial al think-tank-ului se preciza că „ECFR este susținută de Soros Foundations Network..

Citeste – Active News EXCLUSIVITATE: Președintele României e membru în consiliul unui think-tank fondat de George Soros.

Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării (Art. 80, alin.1 – Constituția României).

În timpul mandatului, Președintele României (…) nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată (Art. 84, alin.1 – Constituția României).

Președintele exercită funcția de mediere (…) între stat și societate (Art. 80, alin.2 – Constituția…

Vezi articolul original 73 de cuvinte mai mult

Donald Trump vrea să numească la Curtea Supremă judecători anti-avort și favorabili celui de-al doilea amendament

15 nov.

agnus dei - english + romanian blog

FOTO http://www.activenews.ro/externe/Donald-Trump-vrea-sa-numeasca-la-Curtea-Suprema-judecatori-anti-avort-si-favorabili-celui-de-al-doilea-amendament-138241 FOTO http://www.activenews.ro/

Nota ed. Agnus Dei: Trump nu s-a pronuntat in timpul campaniei electorale despre casatoria intre persone de acelasi sex. El nu a facut nici o promisiune ca va opri casatoriile acestor cupluri. Ceea ce a spus in nenumarate randuri, si acesta a fost unul din motivele esentiale pentru care crestinii l-au votat, a fost ca el va numi la Curtea Suprema a Statelor Unite judecatori care sunt impotriva avortului si care vor respecta si vor face decizii in conformitate cu Constitutia Statelor Unite. El a mai precizat de asemenea ca va proteja pe crestini ca sa nu mai poata fi dati in judecata de homosexuali daca  refuza sa-i serveasca. In momentul de fata, cel putin patru judecatori de la Curtea Suprema sunt activisti, care nu respecta in deciziile lor Constitutia acestei tari.

…. dar, nu va reveni asupra principiului căsătoriei între persoane de același sex, considerând subiectul închis.

Președintele ales…

Vezi articolul original 173 de cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat asta: