Arhiva | 5:46 pm

OMUL DE AFACERI DAN VOICULESCU LA UN PAS DE ELIBERARE!

23 nov.

Imagini pentru DAN VOICULESCU,IOHANNIS POZE

 

Veștile sunt tot mai bune pentru Dan Voiculescu! Deşi a primit o condamnare la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani în dosarul ICA, mogulul ar putea petrece Crăciunul în familie. Potrivit unor surse judiciare, el trebuie să intre în comisia de eliberare condiţionată a Penitenciarului Rahova “la sfârşitul acestei săptămâni”. “Probabilitatea este foarte mare să intre în comisia de săptămâna aceasta”, au declarat surse judiciare pentru România Curată.

Dan Voiculescu a fost condamnat pe vechiul cod de procedură penală şi execută doar o treime din pedepsă întrucât are peste 60 de ani. În plus, Voiculescu şi-a redus pedeapsa cu un an deoarece a scris 11 cărţi în penitenciar.

Chiar dacă ministrul Justiţiei Raluca Prună a suspendat la începutul anului dreptul deţinuţilor de a-şi reduce pedeapsa elaborând “lucrări ştiinţifice” şi apoi a modificat legea astfel încât deţinuţii să beneficieze doar de 20 de zile de reducere a pedepsei pentru toate lucrările scrise, Dan Voiculescu a scris cărţile înainte de aceste decizii ale ministrului.

 

Comisia trebuie aşadar să analizeze dacă i se aplică dreptul de reducere a pedepsei lui Dan Voiculescu pentru toate cele 11 cărţi deja redactate. Un raport intern al ANP, intrat în august în posesia României Curate, arăta că penitenciarul îi ia în calcul lui Voiculescu cărţile deja scrise. Mogulul “a beneficiat de 369,21 zile câştig pentru activităţile lucrative desfăşurate şi elaborarea şi publicarea de lucrări ştiinţifice”, arată raportul citat.

Potrivit legii înainte de modificare, o lucrare ştiinţifică elaborată în penitenciar însemna 30 de zile reduse din pedeapsă. Prin urmare, Voiculescu ar putea beneficia de o reducere de 330 de zile. În plus, potrivit unor surse ANP, Voiculescu a lucrat şi la atelierul de tâmplărie al penitenciarului. Rămâne aşadar de văzut ce va face comisia de eliberare condiţionată.

Dan Voiculescu a fost recompensat de 9 ori cu suplimentarea dreptului de a primi vizite şi pachet “pentru participarea la activităţi lucrative, precum şi cele de educaţie şi asistenţă psihologică”, potrivit raportului ANP citat de România Curată în august. El nu a avut de permisiuni de ieşire din penitenciar.

Dan Voiculescu a fost condamnat, în solidar cu ceilalţi inculpaţi din dosarul ICA, la plata unui prejudiciu de 60 de milioane de euro şi a încă 40 de milioane de euro “produse directe şi indirecte ale infracţiunii de spălare de bani”, adică imobilele si chiriile obţinute de familia Voiculescu ca urmare a furtului de la ICA, anunță Romaniacurata.ro.

Voiculescu s-a opus prin acţiuni în Justiţie executării sentinţei de confiscare. Până acum, Fiscul a reuşit să recupereze sediile Grivco şi ale Antenelor, apartamentul din Kisellef şi o vilă de la Predeal, în total în jur de 33 de milioane de euro.

KLAUS WERNER JOHANNIS A PROMULGAT LEGEA PRIVIND PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT!

23 nov.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea privind parteneriatul public-privat.

Parlamentul a adoptat în 2013 acest proiect de lege, inițiat de Guvernul Ponta, însă președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, a cerut reexaminarea.

În 2014, Parlamentul a adoptat din nou actul normativ, însă PNL și PDL l-au contestat atunci la Curtea Constituțională a României, care a decis că unele prevederi sunt neconstituționale.

Astfel, CCR a decis că dispozițiile articolului 38, alineatul 1, din acest act normativ sunt neconstituționale. Acesta prevedea că „din motive excepționale legate de interesul național sau local, după caz, partenerul public poate, cu notificarea prealabilă a partenerului privat și a societății de proiect: a) modifică unilateral anumite prevederi ale contractului de parteneriat public-privat, dacă această posibilitate a fost inclusă în documentația de atribuire într-o modalitate clară, precisă și neechivocă, și fără a se altera natura generică a contractului inițial sau în orice altă situație de modificare unilaterală a contractului prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător; b) denunță unilateral contractul de parteneriat public-privat, în condițiile legii”.

Legislativul a reluat din nou dezbaterile pe acest proiect în 2015, legea fiind adoptată pe 7 noiembrie 2016 de Camera Deputaților.

LIBERALUL LUCIAN DUTA FOST SECRETAR EXECUTIV A PNL,OMUL LUI TRAIAN BASESCU,FOSTUL PRESEDINTE AL CNAS,AUDIAT MIERCURI LA DNA,IN CALITATE DE „MARTOR!”

23 nov.

 

 

Fostul șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Lucian Duță s-a prezentat, miercuri, la Direcția Națională Anticorupție (DNA), pentru a fi audiat de procurori într-un dosar ce vizează fapte de corupție, informează Agerpres.

Lucian Duță, fost șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a demisionat din PNL pe 20 noiembrie. Lucian Duţă a deţinut funcţia de secretar executiv al PNL.

 

Cine-l mai ţine minte pe Lucian Duţă? Jurnaliştii şi bolnavii din România cu siguranţă că nu l-au uitat. Procurorii însă suferă de o inexplicabilă amnezie din moment ce unul dintre cele mai mari tunuri ale regimului Băsescu, crearea sistemului informatic destinat asigurărilor de sănătate, un dosar cu un prejudiciu de 14 milioane de euro, a rămas ascuns într-un sertar.

Lucian Duţă. Fost şef al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Datoria lui: apărarea intereselor pacienţilor. Misiunea lui reală: un pion important în sistemul Băsescu. La momentul numirii, nu se ştia că Duţă îi era dator moral celui care în 2002 ca primar general i-a dat o casă plătită din bani publici. În 2012, a fost implicat într-unul dintre cele mai mari scandaluri izbucnite vreodata în sistemul de sănătate: dispariţia din spitalele din România a morfinei destinate bolnavilor de cancer.

În plină criză a morfinei, Lucian Duţă oripila opinia publică după ce fusese fotografiat la un festin organizat de Adriean Videanu într-un restaurant din centrul Capitalei. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţie, declarându-se mulţumit de mandatul său.

Pe lista „realizarilor” lui Duţă poate fi trecută şi lansarea cu surle şi trâmbiţe a sistemului unic informatizat. Lansarea fastuoasă nu a putut acoperi o realitate cruntă: sistemul care a fost creat timp de şase ani, cu patru mai multi decat era normal, nu era funcţional. Dedesubturile afacerii aveau să fie scoase la iveală de către corpul de control al Guvernului. După lungi verificări, inspectorii au ajuns la concluzia ca Duţă nu a implementat proiectul cardurilor de sănătate, paguba provocată fiind de peste 1,2 milioane euro.

Însă neregulile erau mult mai mari. În 2014, DNA a început urmărirea penală a lui Lucian Duţă pentru abuz în serviciu contra intereselor statului, prejudiciul fiind de 14 milioane de euro.

De atunci, însă, dosarul lui Lucian Duţă stă uitat într-un sertar. La fel cum stă şi dosarul deschis pe numele unui alt protejat al preşedintelui Băsescu: Dacian Cioloş. Anul trecut, în urma plângerii depuse de fostul director ADS Jean Catalin Sandu, procurorii au deschis un dosar pentru abuz în serviciu. Iar în speţă a început urmărirea penală in rem pentru această faptă. Ciolos este acuzat ca s-a conformat fara temei şi fără drept unei cereri a DNA si a acceptat ca Ministerul Agriculturii să se constituie parte civilă în dosarul ICA. Conform plângerii, Cioloş, înainte să ia o asemenea decizie, trebuia să ceară acordul Direcţiei Juridice, dar şi avizul Direcţiei Economice. Dosarul a fost deschis însă în afară de o declaraţie luată lui Jean Cătălin Sandu şi o alta luată unui alt fost director ADS Vlad Săavulescu, în acest dosar procuroii nu au mai mişcat o filă.

 

În plină criză a morfinei, Lucian Duţă, fostul șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, oripila opinia publică după ce fusese fotografiat la un festin organizat de Adriean Videanu într-un restaurant din centrul Capitalei. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţie, declarându-se mulţumit de mandatul său.

Pe lista „realizarilor” lui Duţă poate fi trecută şi lansarea cu surle şi trâmbiţe a sistemului unic informatizat. Lansarea fastuoasă nu a putut acoperi o realitate cruntă: sistemul care a fost creat timp de şase ani, cu patru mai multi decat era normal, nu era funcţional. Dedesubturile afacerii aveau să fie scoase la iveală de către corpul de control al Guvernului. După lungi verificări, inspectorii au ajuns la concluzia ca Duţă nu a implementat proiectul cardurilor de sănătate, paguba provocată fiind de peste 1,2 milioane euro.

Însă neregulile erau mult mai mari. În 2014, DNA a început urmărirea penală a lui Lucian Duţă pentru abuz în serviciu contra intereselor statului, prejudiciul fiind de 14 milioane de euro.

De atunci, însă, dosarul lui Lucian Duţă stă uitat într-un sertar. La fel cum stă şi dosarul deschis pe numele unui alt protejat al preşedintelui Băsescu: Dacian Cioloş. Anul trecut, în urma plângerii depuse de fostul director ADS Jean Catalin Sandu, procurorii au deschis un dosar pentru abuz în serviciu. Iar în speţă a început urmărirea penală in rem pentru această faptă. Ciolos este acuzat ca s-a conformat fara temei şi fără drept unei cereri a DNA si a acceptat ca Ministerul Agriculturii să se constituie parte civilă în dosarul ICA. Conform plângerii, Cioloş, înainte să ia o asemenea decizie, trebuia să ceară acordul Direcţiei Juridice, dar şi avizul Direcţiei Economice. Dosarul a fost deschis însă în afară de o declaraţie luată lui Jean Cătălin Sandu şi o alta luată unui alt fost director ADS Vlad Săavulescu, în acest dosar procuroii nu au mai mişcat o filă.

Unul dintre ei este Lucian Duță, fost președinte al CNAS și pion important al regimului Băsescu.

În plină criză a morfinei, Lucian Duţă oripila opinia publică după ce fusese fotografiat la un festin organizat de Adriean Videanu într-un restaurant din centrul Capitalei. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţie, declarându-se mulţumit de mandatul său.

În 2014, DNA a început urmărirea penală a lui Lucian Duţă pentru abuz în serviciu contra intereselor statului, prejudiciul fiind de 14 milioane de euro.

Scandal în PNL. Lucian Duţă l-a făcut „şobolan” pe Mihai Voicu.

Conform jurnalulromanesc.at, Mihai Voicu, deputat şi candidatul PNL la alegerile parlamentare din 11 decembrie în Diaspora, a fost atacat dur Lucian Duță, secretar executiv al formaţiunii. Totul a început după ce Voicu şi-a început campania electoral cu un interviu acordat unei publicații online din Canada.

Imediat după ce interviul a fost postat pe pagina sa de Facebook a lui Voicu, mai mulţi membri importanți ai PNL i-au reproşat acestuia că a plecat de la organizația din Dolj și apoi de la cea din sectorul 1 București fără niciun rezultat.

”Șobolanule, ești atât de nesimțit! Ești președinte la sectorul 1 și tu candidezi în diaspora! Măăăăă! Nu ți-e rușine? Adică: te dai mare șef în București dar te ascunzi pe o listă de kkt în diaspora! Tu reprezinți ceea ce este nou în politica românească!”, este unul dintre mesajele pe care deputatul le-a șters şi care i-a aparţinut lui Lucian Duță, secretar executiv PNL, fost președinte CNAS.

Un alt secretar executiv, Ion Calmîc, a atras atenția asupra celorlalți candidați de pe lista PNL din diaspora: ”Cu Barbăroșie si Aramă pe listă nu aveți șanse, sunt niste comuniști, una a votat pentru Voronin Președinte, altul nu s-a implicat cu un deget să deschidă secție de vot.”

 

Despre interviul publicat în publicația online din Canada, Voicu a spus că se referă doar la chestiuni generale. Acesta a mai declarat că PSD este vinovat pentru toate neajunsurile Diasporei.

Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Lucian Duţă a fost audiat, miercuri, la Direcţia Naţională Anticorupţie, el spunând că a dat declaraţii în calitate de martor într-un dosar. Lucian Duţă este de doi ani şi nouă luni urmărit penal pentru abuz în serviciu privind achiziţii de servicii de mentenanţă în cazul unei aplicaţii informatice de management al resurselor, pentru un număr mai mare de licenţe decât cele folosite de casele judeţene de asigurări de sănătate, prejudiciul fiind de peste 150.000 de euro.

Lucian Duţă a stat aproximativ o oră şi jumătate la Direcţia Naţională Anticorupţie, el declarând la ieşire că a fost audiat în calitate de martor într-un dosar, fără a preciza despre ce cauză este vorba.

Fostul preşedinte al CNAS a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu în februarie 2014, faptele vizând achiziţii de servicii de mentenanţă pentru o aplicaţie informatică de management al resurselor umane.

Procurorii DNA au stabilit că, în perioada ianuarie-aprilie 2010, CNAS a organizat procedura de achiziţie pentru servicii de mentenanţă şi suport tehnic în cazul sistemului ERP, o aplicaţie informatică de management al resurselor, pentru care licenţele de exploatare fuseseră achiziţionate de la compania Siveco România în perioada 2003-2007.

Anchetatorii susţin că au fost achiziţionate mentenanţă şi suport tehnic pentru 1.296 de licenţe deţinute la nivelul CNAS şi al caselor judeţene, deşi nu toate acestea erau utilizate. Astfel, ar fi fost achiziţionate servicii de mentenanţă şi pentru aproape 270 de licenţe care nu erau utilizate, fiind produs astfel un prejudiciu CNAS şi caselor judeţene de asigurări de sănătate de peste 150.000 de euro.

VARUL MARIEI BASESCU SI CUMATRUL LUI TRAIAN BASESCU ,FOSTUL DIRECTOR MIHAI NECOLAICIUC A FOST CONDAMNAT DEFINITIV ,MIERCURI,DE COMPLETUL CURTII DE APEL BUCURESTI LA 8 ANI DE INCHISOARE PENTRU ABUZ IN SERVICIU!

23 nov.

Imagini pentru NECOLAICIUC, POZE

 

Fostul director general al CFR Mihai Necolaiciuc a fost condamnat definitiv, miercuri, de Curtea de Apel Bucureşti, la opt ani de închisoare pentru abuz în serviciu.

În primă instanță, Necolaiciuc a fost condamnat în iunie 2015 de Judecătoria Sectorului 1 la 10 ani închisoare.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au admis însă apelul lui Mihai Necolaiciuc şi i-au redus pedeapsa primită la Judecătoria Sectorului 1 în 2 iunie 2015, de la zece la opt ani de închisoare. Din pedeapsa lui Necolaiciuc va fi scăzută perioada în care a stat în arest preventiv, respectiv din 17 iunie 2009 până în 26 ianuarie 2012 şi perioada din 17 octombrie 2014 în 17 iulie 2015, când a fost eliberat condiţionat din executarea unei alte pedepse, de patru ani şi şase luni închisoare, la care a fost condamnat definitiv în 2014.

În aceeași cauză, au mai fost condamnate și alte persoane.

În acest dosar au fost comasate trei cauze în care Mihai Necolaiciuc, mai mulţi foşti şefi din CFR şi administratori de firme au produs companiei feroviare un prejudiciu total de aproape 57 de milioane de euro.

Faptele au vizat angajarea companiei feroviare în relaţii contractuale nelegale, în urma cărora au fost plătite din bugetul CFR produse, bunuri şi servicii care nu au fost niciodată livrate sau au fost necorespunzătoare calitativ şi nefolositoare companiei, utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, în folosul unor societăţi comerciale private, de la care au fost achiziţionate produse precum rulmenţi, şuruburi, piuliţe, butaşi de trandafiri, servicii de pază, delegaţii în străinătate, dicţionare şi reparaţii la case de odihnă, precum şi piese pentru instalaţii feroviare.

Într-un alt dosar, Mihai Necolaiciuc a fost condamnat definitiv la patru ani şi şase luni de închisoare în 17 octombrie 2014, pentru utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice. Mai exact, o bună parte din 34,3 milioane de euro, bani obţinuţi prin creditul de la Banca Europeană de Investiţii contractat în anul 2000 pentru diminuarea efectelor inundaţiilor şi reconstruirea infrastructurii feroviare afectate de viituri, au fost cheltuiţi pe servicii de publicitate în presă, saci de folie, radiotelefoane HP, frigidere, aparate de aer condiţionat, salopete din doc, covoare PVC, calendare şi agende.

În iulie 2015, după ce a executat nouă luni de închisoare, Necolaiciuc a primit o decizie definitivă de eliberare condiţionată din partea magistraţilor de la Tribunalul Bucureşti, fostul director al companiei CFR fiind pus atunci în libertate.

JUDECATORII CCR AU AMANAT PENTRU DATA DE 18 IANUARIE 2017 PRONUNTAREA UNEI DECIZII PRIVIND LEGEA CONVERSIEI CREDITELOR IN FRANCI ELVETIENI,ADICA LEGEA DARII IN PLATA!

23 nov.

Imagini pentru CCR POZE

 

 

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis, miercuri, să amâne pentru 18 ianuarie pronunţarea unei decizii privind Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul de la data contractării creditelor, pe motiv că doresc să corleze pronunţarea cu decizia privind Legea dării în plată, aflată încă în faza de redactare.

Sesizarea Guvernului privind legea de modificare a OUG 50/2010, prin care a fost introdusă posibilitatea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric s-a aflat pentru prima dată pe ordinea de zi a şedinţei de plen a CCR, însă Curtea a decis amânarea deciziei.

Potrivit preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, decizia a fost amânată pentru ca judecătorii să „aprofundeze” dosarul şi să îl „coreleze” cu decizia privind neconstituţionalitatea parţială a Legii dării în plată, care este încă în faza de redactare.

„În privinţa unor puncte, cum ar fi unul foarte delicat cum e retroactivitatea, să nu dăm solutii care nu sunt foarte corelate. Aşteptăm motivarea, pentru că unele chestiuni s-au şi pus în ambele legi”, a explicat el.

Dorneanu a mai precizat că judecătorii au luat o decizie privind retroactivitatea din cazul Legii dării în plată, iar ele sunt conexe. „Nu putem să luăm decizii punctuale, definitive, le vom discuta pe toate”, a mai spus Dorneanu.

Sesizarea a fost făcută de Guvern pe 24 octombrie, după adoptarea de către Parlament a legii care prevede conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării.

Executivul consideră că legea operează retroactiv, dar a dat aviz pozitiv proiectului în condiţiile în care ar fi fost incluse mai multe prevederi cu caracter social, precum un grad de îndatorare şi un plafon.

Conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării nu va intra în vigoare înainte ca magistraţii Curţii Constituţionale să verifice dacă legea respectă sau nu Constituţia.

Guvernul consideră că aplicarea legii şi la creditele în derulare contravine principiului neretroactivităţii şi previzibilităţii legii, consacrate de Constituţie. Pe de altă parte, spune că aceste principii pot fi încălcate, dacă există un temei social, potrivit unui punct de vedere transmis Camerei Deputaţilor anterior adoptării proiectului.

Cabinetul Cioloş a cerut ca legea să fie aplicată doar persoanelor fizice consumatori, cu credite de până la 150.000 de euro (echivalent în franci elveţieni) şi cu un grad de îndatorare de peste 50% din veniturile nete. Deputaţii au adoptat însă proiectul în unanimitate, fără a ţine cont de opinia Executivului.

Obiecţiile Guvernului exprimate în dialogul cu Parlamentul au fost reluate în sesizare. „Guvernul a avizat pozitiv în Parlament legea conversiei în franci elveţieni în condiţiile în care forma votată ar fi păstrat caracterul social al iniţiativei parlamentare. Legislativul însă nu a ţinut cont de această opinie transmisă de Guvern şi legea adoptată a depăşit cadrul social motiv pentru care Guvernul contesta aceasta formă la CCR”, au declarat surse guvernamentale pentru News.ro.

Iniţial, la propunerea lui Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei de finanţe-bănci, deputaţii au introdus condiţia privind gradul de îndatorare, precum şi un plafon de 250.000 de franci elveţieni, însă, după dispute politice şi cu debitorii cu credite în franci elveţieni, modificările au fost retrase.

SEFA DNA ,LULUTZA LASCU- KOVESI II CERE IMPERATIV PENALULUI KLAUS WERNER JOHANNIS,AVIZ PENTRU URMARIREA PENALA IN CAZUL FOSTILOR MINISTRI DAN NICA,ALEXANDRU ATHANASIU SI ADRIANA TICAU,PENTRU ABUZ IN SERVICIU IN DOSARUL „MICROSOFT !”

23 nov.

Imagini pentru KOVESI,IOHANNIS POZE

 

DNA cere preşedintelui României aviz pentru urmărirea penală în cazul foştilor miniştri Dan Nica, Alexandru Athanasiu şi Adriana Ţicău, pentru abuz în serviciu în dosarul „Microsoft”.

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al Parchetului General referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României, pentru a aprecia asupra exercitării dreptului de a cere urmărirea penală pentru Dan Nica, fost ministru al comunicațiilor și tehnologiei informației în perioada 2000 – iulie 2004, acuzat de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, pentru Adriana Ţicău, fost secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației în perioada 2003 – iunie 2004, respectiv fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației în perioada iulie – decembrie 2004, acuzată de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată şi pentru fostul ministru al Educaţiei, Alexandru Athanasiu, acuzat de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

DNA îl acuză pe Dan Nica că, în calitate de ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, a inițiat și a susținut proiectele Hotărârilor de Guvern prin care s-a aprobat încheierea, între Guvernul României și Fujitsu Siemens Computers GmbH, a contractului comercial de închiriere de licențe referitor la produsele Microsoft.

„În acest sens s-a invocat, în mod nereal, calitatea Fujitsu Siemens Computers de unic distribuitor pentru aceste produse, astfel încât respectiva firmă să fie favorizată prin evitarea organizării unei licitații publice. Astfel, prin activitatea sa, Dan Nica ar fi cauzat, pe de o parte –un prejudiciu în valoare totală de 47.594.843,88 USD în dauna statului, iar pe de altă parte – un folos patrimonial necuvenit, în același cuantum, în favoarea Fujitsu Siemens Computers GmbHŢ, potrivit DNA.

Totodată, procurorii DNA spun că, în calitate de secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, respectiv de ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Adriana Ţicău a determinat încheierea contractului cadru de licențiere Microsoft în condiții defavorabile pentru Guvernul României, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens GmbH Austria. Totodată, ea ar fi inițiat și susținut proiectul Hotărârii de Guvern prin care s-a aprobat extinderea contractului comercial de închiriere de licențe încheiat la data de 15.04.2004 între Guvernul României și Fujitsu Siemens Computers GmbH și pentru produsele educaționale Microsoft, fără a exista un necesar fundamentat. Astfel, Adriana Ţicău ar fi cauzat, pe de o parte – un prejudiciu în valoare totală de 66.965.343,88 USD în dauna statului, iar pe de altă parte – un folos patrimonial necuvenit, în același cuantum, în favoarea Fujitsu Siemens Computers GmbH.

„În calitate de ministru al educației și cercetării, Athanasiu Alexandru cu încălcarea dispozițiilor privind achizițiile publice, a inițiat și a susținut proiectul Hotărârii de Guvern nr.1778/21.10.2004, prin care s-a aprobat extinderea contractului comercial de închiriere de licențe încheiat la data de 15.04.2004 între Guvernul României și Fujitsu Siemens Computers GmbH și pentru produsele educaționale Microsoft, fără a exista un necesar fundamentat. În această modalitate Athanasiu Alexandru ar fi cauzat, pe de o parte – un prejudiciu în valoare totală de 19.370.500 USD în dauna statului, iar pe de altă parte – un folos patrimonial necuvenit, în același cuantum, în favoarea Fujitsu Siemens Computers GmbH”, mai arată DNA.

NOBODY CONDUCE AEP,IN LIPSA FOSTEI SEFE ANA MARIA PATRU AFLATA IN AREST PREVENTIV,CU MAI PUTIN DE TREI SAPTAMANI PANA LA ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 2016 SI CARE VOR FI AMANATE PENTRU PRIMAVARA ANULUI 2017!

23 nov.

Au rămas mai puțin de trei săptămâni până la organizarea alegerilor parlamentare, scrutin care va avea loc în 11 decembrie. Cu toate acestea, incertitudinea încă persistă la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), instituția care trebuie să supravegeze alegerile din 11 decembrie. Asta deoarece AEP nu are încă un șef care să conducă această instituție. Amintim că Ana Maria Pătru, fostul președinte al Autorităţii Electorale Permanente, a fost arestată pentru trafic de influență și spălare de bani. Fostă apropiată a lui Traian Băsescu, Ana Maria Pătru a fost acuzată că în perioada aprilie – iunie 2008, în calitate de vicepreședinte al AEP – funcție cu rang de secretar de stat -, a pretins, iar în 2009 a și primit de la reprezentanții unei societăți comerciale suma de 210.000 de euro reprezentând contravaloarea unui anumit imobil situat în municipiul București. Magistraţii Curţii de Apel Ploieşti au respins, marţi, ca nefondată contestaţia la arestul preventiv al Anei Maria Pătru, decizia fiind definitivă.

%d blogeri au apreciat asta: