TENSIUNE MAXIMA LA SUMMITUL UE-UKRAINA!,MILIARDARUL AMERICAN GEORGE SOROS TAIE FINANTARILE CATRE ONG-URILE PRO-FASCISTE DIN UKRAINA SI ROMANIA!

24 Noi

Uniunea Europeană va dezbate joi situația din Ucraina, un caz sensibil pentru diplomația europeană, sinonim cu o opoziție frontală cu Rusia, acuzată că alimentează războiul civil din Donbas, și care capătă o nouă dimensiune odată cu alegerea lui Donald Trump la Casa Albă, comentează AFP.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko se va afla joi la Bruxelles pentru al 18-lea summit UE-Ucraina, ocazie cu care se va întâlni cu Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, care prezidează Comisia și respectiv Consiliul European. O conferință de presă comună a celor trei a fost anunțată la miezul zilei.

Pe lângă câteva acorduri financiare, mai multe subiecte-cheie figurează pe ordinea de zi: liberalizarea vizelor, „agenda de reforme” cu măsuri anticorupție prevăzute de Kiev și acordurile de la Minsk.

Semnate în februarie 2015, sub egida Parisului și a Berlinului, aceste acorduri ruso-ucrainene, menite să pună capăt conflictului care durează de peste doi ani în estul Ucrainei, nu sunt pe deplin respectate de ambele părți.

Occidentul acuză Rusia lui Vladimir Putin de sprijin militar pentru rebelii proruși, contestând autoritatea Kievului în special în regiunea Donbas, fapt negat constant de Kremlin. Conflictul între forțele ucrainene și separatiste s-au soldat cu peste 10.000 de morți în doi ani și jumătate de la izbucnirea sa.

În timpul summitului de la Bruxelles, „cred că accentul ar trebui să fie pus pe situația din Donbas, pe agresiunea rusă, pe prelungirea sancțiunilor”, a declarat ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin, în weekendul trecut la postul de televiziune Inter.

„Noi trebuie să forțăm Rusia să pună în aplicare acordurile Minsk. Pentru aceasta, avem nevoie de prietenii noștri europeni și de reprezentanții Statelor Unite”, a adăugat el.

Un înalt responsabil european a declarat, sub rezerva anonimatului, că „este evident că separatiștii în Ucraina își pot continua activitățile, datorită unui sprijin foarte puternic venit din afara țării (…), Rusia având o anumită responsabilitate”.

După anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de Rusia în martie 2014, SUA și UE au impus sancțiuni economice severe Moscovei.

Chestiunea prelungirii lor dincolo de ianuarie 2017 urmează să fie abordată în cadrul următorului summit al șefilor de stat din UE la mijlocul lunii decembrie.

Dar problema sancțiunilor va fi indirect prezentă la reuniunea de joi, care intervine la o săptămână după apelul lansat la Berlin de Barack Obama și de către cinci lideri europeni pentru menținerea acestora până la respectarea efectivă a acordurilor Minsk.

Temându-se că succesorul său ales Donald Trump se va arăta mult mai indulgent cu Vladimir Putin, actualul președinte american i-a cerut acestuia din urmă să acționeze pentru o „rezolvare” a crizei ucrainene până la încheierea mandatului său, în ianuarie.

De partea europeană, unii vor să calmeze temerile legate de alegerea lui Trump în funcția de președinte. Donald Tusk, bunăoară, a insistat asupra menținerii unei cooperări transatlantice „strânse”, inclusiv în problema ucraineană.

Pentru experții de la Institutul francez pentru relații internționale (Ifri), venirea miliardarului populist la Casa Albă oferă Europei ocazia „de a prelua asigurarea apărării sale și de a gestiona crize precum cele din Ucraina, lăsând SUA un rol de sprijin”.

Mai mult, Kievul nu ar trebui să se teamă de o „eventuală recunoaștere din partea SUA a anexării Crimeii (…) în acest stadiu din cauza poziției luate de Partidul Republican”, scriu experții francezi într-un raport intitulat „Lumea potrivit lui Trump”.

Pe agenda summitului mai figurează subiectul gazelor și securizarea aprovizionării cu hidrocarburi a țărilor europene via Ucraina în prag de iarnă, precum și soarta Acordului de asociere UE-Ucraina.

Acordul a fost ratificat de 27 de state membre, dar punerea sa în aplicare în toate aspectele sale (economic, cooperare militară, drepturi sociale etc) este amenințată de „Nu”-ul, exprimat de olandezi într-un referendum în luna aprilie. O soluție politică este încă studiată de Haga și ar urma să fie prezentată la următorul summit UE.

Refuzul fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici de a semna acest acord a condus în urmă cu trei ani la revolta din Piața Independenței (Maidan Nezaliojnosti) din Kiev și în final la înlăturarea sa de la putere.

AGERPRES

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: