Arhiva | 5:35 pm

DOSAR POLITIC „TELEPATIA”.CAZUL OMULUI DE AFACERI DAN VOICULESCU AMANAT 10 LUNI DE COMISIA DIN PENETENCIAR.FONDATORUL TRUSTULUI INTACT RATEAZA ELIBERAREA CONDITIONATA!

26 nov.

Imagini pentru VOICULESCU,BASESCU,IOHANNIS POZE

 

Comisia de liberare conditionata a penitenciarului Rahova decide vineri daca Dan Voiculescu indeplineste conditiile pentru a iesi din inchisoare, au confirmat  surse din sistemul penitenciar. „Cel mai probabil comisia va recomanda liberarea, dar se va merge in instanta, cea care va decide in final daca Voiculescu iese sau nu”, au explicat sursele citate. Nu e clar insa daca Voiculescu indeplineste in mod real conditiile de liberare conditionata. Exista suspiciuni atat asupra celor 11 carti pe care pretinde ca le-ar fi scris si in baza carora solicita reducerea pedepsei cat si asupra zilelor de munca efectuate.

  • UPDATE 10.50 “Situatia domnului Dan Voiculescu va fi analizata azi in comisia de liberare conditionata. Decizia comisiei va fi mentionata intr-un proces verbal, care va fi inaintat impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in acesta judecatoriei sectorului 5. Procesul verbal se comunica de indata persoanei condamnate”, a declarat pentru Hotnews.ro purtatorul de cuvant al penitenciarului Rahova, Gabriela Livadariu
  • UPDATE 14.00 Un expert in drept penal a explicat pentru HotNews.ro ca Dan Voiculescu nu indeplineste conditiile liberarii conditionate deoarece nu a achitat prejudiciul. Noul Cod Penal prevede la art. 100 alineatul ca liberarea conditionata poate fi dispusa daca „cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească”. Indiferent de decizia comisiei insa, cea care decide va fi instanta. Potrivit surselor HotNews.ro, o decizie definitiva nu va putea fi pronuntata mai devreme de 3 – 4 luni.
  • UPDATE 16.05 Cazul Voiculescu a fost amanat 10 luni de catre comisia din penitenciar, au declarat pentru HotNews.ro surse din Administratia Penitenciarelor.

Jurnalistul Alex Costache a publicat, miercuri, in premiera pe site-ul Romania Curata informatia ca este foarte probabil ca o decizie privind liberarea lui Dan Voiculescu sa fie luata pana la sfarsitul acestei saptamani.

Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat pe Voiculescu la zece ani de inchisoare in data de 8 august 2014 in asa numitul dosar ICA, insa beneficiaza de reducerea pedepsei intrucat are peste 60 de ani. In plus, potrivit legii, beneficiaza de un numar zile considerate executate atat pentru cartile pe care pretinde ca le-a scris in penitenciar, cat si pentru zilele de munca efectuale. Chiar daca intre timp Guvernul a modificat legea astfel incat detinutii scriitori beneficiaza de o reducere de 20 de zile indiferent de numarul de carti scrise, Voiculescu cere sa i se calculeze 30 de zile considerate executate pentru fiecare din cele 11 carti, pe care le-ar fi scris inainte de modificarea legii.

Din pedeapsa de 10 de ani de inchisoare (3654 zile), Voiculescu a executat efectiv pana la data la care ar intra in comisia de liberare conditionata (vineri) 841 de zile. Fondatorul trustului Intact, in varsta de 70 de ani, beneficiaza de prevederile Capitolului V, sectiunea a 6-a, art. 100 din Noul Cod Penal, cu privire la conditiile liberarii conditionate.

  • „In cazul condamnatului care a implinit varsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea conditionata, dupa executarea efectiva a jumatate din durata pedepsei, in cazul inchisorii ce nu depaseste 10 ani, sau a cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in alin. (1) lit. b)-d).”, se arata in alin. 2 din art. 100 al Noul Cod Penal
  • „In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin. (2) se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea conditionata nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei inchisorii, cand aceasta nu depaseste 10 ani, si a cel putin jumatate, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani.”, se arata in alin 4 din art. 100 al Noului Cod Penal.

In cazul lui Voiculescu, nu este clar daca acesta trebuie sa execute efectiv cel putin o treime din durata pedepsei sau cel putin jumatate, pentru a putea intra in comisia de liberare conditionata, avand in vedere ca pedeapsa sa, de 10 ani de inchisoare, se afla intre cele doua intervale de timp prevazute de lege.

Pe langa aceasta reducere a pepdepsei, Voiculescu mai beneficiaza si de legea 245/2016 privind regimul executarii pedepselor, deoarece a muncit in detentie si a scris 11 carti. Pentru cele 11 „lucrari stiintifice” scrise la Rahova, fondatorul trustului Intact ar trebui sa ii se scada 330 de zile din pedeapsa primita.

Voiculescu a scris cel putin sapte dintre cele 11 „lucrari stiintifice” simultan, rezulta din lista completa a detinutilor care au scris carti transmisa, in ianuarie, de Ministerul Justitiei, la solicitarea HotNews. Cele 11 carti au fost scrise in perioada 10.2014 – 01.2016. Toate aceste carti au fost avizate de prov. univ.dr. Dumitru Miron, prof. univ. dr Dorina Poanta, prof. univ.dr. Ion Smeureanu si prof.univ.dr. Valeriu Potecea. Mai multe detalii pe acest subiect puteti citi aici.

Ce spune legea 254/2013 privind regimul executarii pedepselor

  • Partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate si/sau a instruirii scolare si formarii profesionale Art. 96
    (1) Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in vederea acordarii liberarii conditionate, se calculeaza dupa cum urmeaza:
    a) in cazul in care se presteaza o munca remunerata, se considera 5 zile executate pentru 4 zile de munca;
    b) in cazul in care se presteaza o munca neremunerata, se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;
    c) in cazul in care munca este prestata pe timpul noptii, se considera 3 zile executate pentru doua nopti de munca;
    d) in cazul participarii la cursurile de scolarizare pentru formele de invatamant general obligatoriu, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea unui an scolar;
    e) in cazul participarii la cursurile de calificare ori recalificare profesionala, se considera 20 de zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesionala;
    f) in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica sau inventie si inovatie brevetate.
    (2) Reducerea fractiunii de pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale nu poate fi revocata.

In ianuarie, HotNews relata, citand surse din cadrul Administratiei Nationala a Penitenciarelor (ANP), ca Dan Voiculescu beneficiaza de un regim preferential in penitenciarul Rahova, astfel ca, pe langa timpul dedicat scrierii cartilor, acesta figureaza ca pontat pentru zile de munca efectuate.

O luna mai tarziu, o nota interna realizata, in 29 decembrie 2015, de ANP mentioneaza, intre alte probleme constatate la Rahova, si situatia detinutului Dan Voiculescu, care a reusit performanta ca, in paralel cu timpul alocat scrierii de carti, sa acumuleze si ore de munca pretinzand ca a prestat diferite activitati. Nota interna a ajuns, potrivit surselor HotNews.ro si la DNA, care s-a autosesizat pe 12 ianuarie, dupa izbucnirea scandalului „scriitorilor din inchisori”. Potrivit surselor HotNews.ro, Voiculescu a primit acest tip de beneficii in aceeasi zi (si ore de studiu, si ore de munca), fapt fara precedent in penitenciarele din Romania. Mai mult, ar fi fost pontat si pentru ore de munca pe care in realitate nu le-a executat niciodata. Mai multe detalii despre nota ANP gasiti aici.

In februarie 2016, Voiculescu a raspuns acuzatiilor intr-o postare pe blog, catalogandu-le drept minciuni, si afirmand ca, in realitatea, programul sau din penitenciar aprobat consta din 3 ore de munca pe zi si 2 ore de studiu.

„Minciuna. Conform programului aprobat, am lucrat 3 ore/zi (in intervalul 11.00 -14.00) si am studiat 2 ore, in afara orelor de munca. Asadar, totul este absolut legal”, scrie Voiculescu, adaugand ca „Exista evidente zilnice, clare, cu pontajul care pot fi verificate de oricine.”

Astfel, rezulta ca Voiculescu a scris cele 10 carti publicate pana la finalul lui 2015 in baza a doar de 2 ore de studiu zilnice. In urma unui calcul simplu, din 8 august 2014 (ziua condamnarii in dosarul ICA si a incarcerarii), si pana la finalul lui 2015, luand in considerare atat zile lucratoare si nelucratoare, numaram 510 zile. Asta inseamna ca omul de afaceri a efectuat un numar maxim de 1020 ore de studiu, ceea ce in medie inseamna 102 ore dedicate cercetarii si scrierii fiecarei lucrari stiintifice.

Dosarul „I.C.A” a fost finalizat in 2.977 de zile de la inceperea urmarii penale. Parcursul dosarului poate fi consultat aici.

FOSTUL PREMIER VICTOR PONTA FACE MISTO DE KLAUS WERNER JOHANNIS:”PRESEDINTELE ALES AL USA ,DONALD J.TRUMP L-O SUNAT DAR KLAUS PLECASE LA SIBIU!”

26 nov.

Fostul premier, Victor Ponta nu ratează nicio ocazie ‘să-l facă praf’ pe preşedintele Klaus Iohannis. Ultima postare a social democratului e de-a dreptul explozivă. Ponta critică dur politica externă a şefului statului după ce Donald Trump a fost ales preşedinte al Statelor Unite. Mai mult, Ponta a postat pe facebook cinci motive din cauza cărora România va avea o relaţie proastă cu SUA.

Imagini pentru PONTA,IOHANNIS,TRUMP POZE

„Presedintele ales al SUA a vorbit cu liderii politici din Ungaria, Grecia, Slovenia etc !

Iar Presedintele Turciei deja l-a invitat in vizita oficiala in 2017!

Despre Romania („Partenerul Strategic”) deocamdata nimic !!! Sunt posibile cateva scenarii :

  1. A sunat in weekend si Klaus Iohannis deja plecase la Sibiu

 

  1. Madalina Dobrovolschi a anuntat ca si Donald Trump e cam „penal” si nu vrea Iohannis sa se afiseze cu el
  2. Trump a vrut sa vorbeasca cu Iohannis si cabinetul lui a sunat in Germania

  3. Ambasadorul Hans Klemm i-a spus Presedintelui Trump sa nu isi incarce programul degeaba ca il cheama el la Ambasada pe Iohannis si ii transmite ce are de facut in continuare

 

  1. Donald Trump nu a auzit de Klaus Iohannis – si asta nu il deranjeaza deloc”, s-a amuzat Ponta pe facebook.

LISTA DE CANDIDATI PENTRU DIASPORA A PRINCIPALELOR PARTIDE LA ALEGERILE DIN 11 DECEMBRIE 2016!

26 nov.

Imagini pentru HARTA SECTIILOR DE VOTARE DIN DIASPORA POZE

 

Partidele politice si-au depus listele de candidati pentru circumsriptia din diaspora mai devreme decat restul listelor, fapt datorat votului prin corespondenta pe care romanii din afara tarii care s-au inregistrat il au la dispozitie pentru prima data. Potrivit legii electorale, vor fi alesi patru deputati si doi senatori in diaspora.

Mai jos, lista candidatilor de la principalele partide politice:

PSD

Camera Deputaţilor:

  • Veaceslav Şaramet – 29 ani – medic dentist (Republica Moldova)
  • Cătălin Şerbu – 32 ani – delegat al Camerei de Comerţ Româno – Iberice (Spania)
  • Liliana Laban – 39 ani – agent comercial (Italia)
  • Smaranda Vornicu Shalit – 51 ani – consilier
  • Lilla Debelka – 42 ani – inginer
  • Maria Stoian Musteaţă – 27 ani -jurist (Republica Moldova)

Senat
– Marius Vili Sârbu – 41 ani – avocat în Colegiul Madrid (Spania)
– Marian Văduva – 37 ani – economist (Marea Britanie)
– Armand Schor – 69 ani – inginer (Israel)
– Daniela Popescu – 36 ani – cadru didactic (Grecia)

PNL

Camera Deputatilor:

  1. Mihai Voicu (deputat, presedinte PNL Sector 1, a fost presedintele comisiei parlametnare de elaborare a legilor electorale)
  2. Alexandru Barbarosie
  3. Marius-Ionel Ioan
  4. Gabriel Săvulescu
  5. Angela Aramă – supleant
  6. Valentin Făgărăşian – supleant.
  7. Viorel Badea (in prezent senator de diaspora)

  8. Mihai Petre Sabailă
  9. Antonio Nyerjak – supleant
  10. Camelia Maria Bichiş – supleant.

USR

Camera Deputatilor:

  1. Manuel Costescu, fost secretar de stat in Ministerul Economiei (pana miercuri)
  2. Nicolae Daniel Popescu, locuieste in Anglia, manager la Centrul Național de Informare și Recunoaștere Academică din Marea Britanie
  3. Irina Galupa – avocat la Baroul din Paris, drept international
    si inca alte trei persoane.
  4. Anca Sawaia – Paris, lucrează la o companie franceză de head hunting
  5. Adela Miron – Scoția, afacere în domeniul stomatologiei
  6. Larisa Stancu

Senat:

  1. Radu Mihail – Paris, specialist in managamentul comunicatiilor, antreprenor
  2. Cerasella Ponta – traieste la Roma, se ocupa cu integrarea copiilor cu dizabilități în procesul de educație
  3. Emanuel Stoica – traieste in Paris, cercetător doctorand în finanțe la Ecole des Haute Etudes Commerciales de Paris
  4. Bogdan Marius Ion – locuieste la Hamburg, inginer in constructii aerospatiale

ALDE

Camera Deputatilor:

  1. Aurelian Mihai (deputat, de profesie economist)
  2. Erich – Eduard Mocanu Gollent (consultant turistic – manager)
  3. Tudor – Bogdan Rogin (economist – consilier în Parlamentul European)
  4. Robert – Iulian Hristea ( specialist securitate – business analyst)
  5. Ciprian – Adrian Duculescu (inginer – administrator de societate)
  6. Bogdan – Claudiu Borandă (inginer informatician, manager).

Senat:

  1. Corneliu Raduta – medic, nascut in Rep. Moldova
  2. Zvetlana Ileana Preoteasa (profesor)
  3. Nicolae Pungă (actor)
  4. Lidia Mârșanu (profesor)

PMP

Senat

  1. Daniel Ţecu – presedintele Federaţiei asociaţiilor de români din Europa – FADERE
  2. Doru Liviu Dendiu – Rep. Moldova (fost jurnalist)

Camera Deputaţilor

  1. Constantin Codreanu – Republica Moldova, presedintele Blocului Unitatii Nationale
  2. Doru Petru Coliu
  3. Dănuţ Frângu
  4. Sorin Cozma.

Romanii din strainatate care nu voteaza prin corespondenta vor avea la dispozitie sectiile de votare. Ministerul de Externe propune infiintarea in strainatate a 417 sectii de votare, ceea ce inseamna cu 111 sectii de votare mai mult decat la alegerile parlamentare din 2012 si cu 123 de sectii de votare mai mult decat la alegerile prezidentiale din 2014. Lista a fost facuta publica de Autoritatea Electorala Permanenta.

Dintre cele 417 sectii de votare propuse, 193 sectii de votare vor fi organizate pe langa misiunile diplomatice, oficiile consulare si institutele culturale, 217 sectii de votare reprezinta propuneri motivate ale MAE, iar 7 sectii de votare vor fi organizate la solicitarea a cel putin 100 de cetateni romani care s-au inscris in Registrul electoral pana la data de 14 septembrie 2016.

Cele mai multe sectii de votare sunt propuse a fi organizate in Italia (73 de sectii de votare fata de cele 51 sectii de votare organizate in contextul alegerilor prezidentiale din anul 2014 si 56 sectii de votare organizate in contextul alegerilor parlamentare din anul 2012), Spania (53 de sectii de votare fata de cele 38 sectii de votare organizate in contextul alegerilor prezidentiale din anul 2014 si 41 sectii de votare organizate in contextul alegerilor parlamentare din anul 2012), Republica Moldova (35 de sectii de votare fata de cele 21 sectii de votare organizate in contextul alegerilor prezidentiale din 2014 si 19 sectii de votare organizate in contextul parlamentare din 2012), Germania (15 sectii de votare fata de cele 5 sectii de votare organizate in contextual alegerilor prezidentiale din anul 2014, respectiv alegerile parlamentare din anul 2012).

HARTA INTERACTIVA.ALEGERI PARLAMENTARE:CANDIDATII IN FIECARE JUDET DIN TARA SI BUCURESTI.VEZI LISTELE PRINCIPALELOR PARTIDE DIN JUDETUL TAU LA ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 11 DECEMBRIE 2016!

26 nov.

inchide

Candidatii la alegerile parlamentare in BUCURESTI

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Independenti:
Remus Cernea
Theodor Paleologu
Elena Udrea

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul ALBA

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul ARAD

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul ARGES

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul BACAU

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul BIHOR

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii UDMR

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul BISTRITA-NASAUD

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul BOTOSANI

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul BRASOV

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul BRAILA

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul BUZAU

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul CARAS-SEVERIN

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul CALARASI

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul CLUJ

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii UDMR

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul CONSTANTA

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul COVASNA

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii UDMR

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul DAMBOVITA

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul DOLJ

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul GALATI

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul GIURGIU

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul GORJ

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Ion Calinoiu (Independent)

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul HARGHITA

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii UDMR

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul HUNEDOARA

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul IALOMITA

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul IASI

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul ILFOV

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Veronica Zamfir (Independent)

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul MARAMURES

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii UDMR

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul MEHEDINTI

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul MURES

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii UDMR

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul NEAMT

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Sebastian Burduja (Independent)
Andrei Carabelea (Independent)

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul OLT

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul PRAHOVA

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul SATU MARE

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii UDMR

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul SALAJ

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii UDMR

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul SIBIU

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul SUCEAVA

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul TELEORMAN

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul TIMIS

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul TULCEA

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul VASLUI

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul VALCEA

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

Candidatii la alegerile parlamentare in judetul VRANCEA

Candidatii PSD

Candidatii PNL

Candidatii USR

Candidatii ALDE

Candidatii PMP

MILIARDARUL WILLBUR ROSS,VIITORUL SEF AL DEPARTAMENTULUI COMERTULUI AL ADMINISTRATIEI PRESEDINTELUI ALES AL USA DONALD J.TRUMP!

26 nov.

Miliardarul Wilbur Ross va fi unul dintre personajele cheie ale noii administraţii Donald Trump, cel care va trebui să gestioneze cât mai abil marile ameninţări ale campaniei prezidenţiale: retragerea SUA din Tratatul Nord-American de Liber Schimb cu Mexic şi Canada, majorarea taxelor pentru importurile din China şi Mexic, retragerea din Parteneriatul Trans-Pacific. Acestea sunt liniile trasate până acum de preşedintele ales pentru viitorul sef al Departamentului Comerţului.

Wilbur Ross, cunoscut pentru strategiile de revitalizare a companiilor falimentare, nu se potriveşte însă deloc cu profilul lui Donald Trump. Cum ar putea Wilbur Ross să ofere mai multe locuri de muncă americanilor şi cum ar putea să reducă relaţiile comerciale internaţionale, atât timp cât acesta şi-a relocat companiile în China sau Mexic? Informaţii dezgropate de jurnaliştii americani arată că Wilbur Ross a recurs la concedieri masive în companiile sale, preferând să transfere producţia în ţări cu mână de lucru mult mai ieftină.

Potenţialul secretar american al Comerţului şi-a început activitatea lucrând pentru compania bancară Rothschild Inc., după care s-a lansat în afaceri în siderurgie, minerit, textile şi telecomunicaţii. A făcut afaceri profitabile cu compania Mittal Steel, iar după criza datoriilor din Grecia a făcut parte dintr-un grup de afacerişti care au investit peste 10 miliarde de dolari în sistemul bancar elen. Nu este un portret tocmai potrivit pentru demnitarul care ar trebui să retragă Statele Unite din negocierile pentru acordul de liber schimb UE-SUA, un motiv în plus pentru a considera că Donald Trump una a declarat în campanie, alta va face la Casa Albă.

REINTREGIREA DACIEI MARI!

26 nov.

Cine vrea să atenteze la forţa unui neam încearcă mai întâi să-i ucidă sau măcar să-i compromită elitele, fie politice, fie culturale. Alţii vor sări să-i desfinţeze miturile naţionale. În ceea ce-i priveşte pe români, în vremurile mai vechi au plătit dorinţa de libertate mai ales prin conducătorii politici, de-ar fi să ne amintim doar de Mihai Viteazul şi de Constantin Brâncoveanu, ultimul fiind şi o mare personalitate culturală. Apoi, când semnalul redeşteptării naţionale a fost declanşat de Horia, Cloşca şi Crişan, neprietenii românilor au început iar a se teme. Într-o gravură de epocă, Horia, care-i speriase pe Habsburgi, este numit Rex Daciae, după vechea denumire a ţării noastre. Nu degeaba îl porecliseră duşmanii şi pe Mihai Viteazul „Malus Dacus”, adică „Dacul cel Rău”, după ce acesta izbutise, într-o străfulgerare istorică, să-i reunească într-o singură ţară pe români. Pentru măreţele lui fapte, conaţionalii contemporani cu el i-au dat titlul de „crai”, adică de rege. Iată ce scria Miron Costin în „Letopiseţul Ţării Moldovei” despre toate acestea: „Vesăl şi tare Mihai Vodă după izbândă, pre lesne cuprindea oraşele pre sama sa şi să închina şi cetăţile, dându-i numele de domnul lor, priimindu pen cetăţi şi oşteni de-ai lui. De pe aceale vreami are nume de-i dzic Mihai-Crai”.

Straniu e că ideea reîntemeierii unei ţări, care să fie o stavilă între imperiile Otoman, Ţarist şi Habsburgic, a fost preluată de împărăteasa Ecaterina cea Mare a Rusiei. Aceasta s-a gândit la crearea unui imperiu, cu numele de Dacia, guvernat de un suveran ortodox, care să cuprindă Moldova, Muntenia, fortăreaţa Oşakov, teritoriul dintre Bug şi Nistru, precum şi câteva insule. În acest sens, împărăteasa i-a trimis o scrisoare împăratului Austriei, Franz Joseph al II-lea, la data de 17 septembrie 1782, unde, printre alte propuneri, figurau şi acestea: „E bine de a se stabili totodată că noul stat, al cărui suveran va fi ereditar, trebuie să rămână cu totul independent şi că nu va putea fi nicicând anexat nici la Austria, nici la Rusia, şi asemenea că aceste două imperii nu vor permite niciodată ca acest stat să fie supus unei alte puteri. Graniţele acestui nou stat vor trebui să fie delimitate dinspre partea Poloniei şi Rusiei prin Nipru şi Marea Neagră, iar dinspre Austria prin linia de achiziţii pe care le-am garantat Majestăţii Voastre Imperiale printr-o clauză secretă a tratatului nostru, şi apoi prin Olt, până unde el se varsă în Dunăre. Dinspre Turcia noul stat ar avea drept graniţă Dunărea până la gurile ei”.

Iată ce răspundea Franz Joseph al II-lea, la 13 noiembrie 1782: „Cât despre crearea unei noi Dacii sub guvernul unui prinţ ereditar de religie greacă, cum şi despre aşezarea nepotului Majestăţii Voastre pe tronul grecesc din Constantinopol, numai soarta armelor poate decide. În cazul când războiul ar reuşi bine, nu voi ridica din parte-mi nicio dificultate în a împlini dorinţele Majestăţii Voastre, dacă sunt în acord cu propriile mele interese şi cu liniştea mea”. Aşadar, gândurile împăratului austriac nu se potriveau cu cele ale împărătesei Rusiei. El voia să unească şi Ardealul cu acest viitor stat, unde preponderent să fie elementul românesc, dar să-l ţină în întregime sub ascultarea Austriei. Singurul inconvenient părea să fie confesiunea ortodoxă a românilor, de unde şi încercările de a-i trece la catolicism. De altminteri, nici Ecaterina cea Mare, nici Franz Joseph nu le doreau românilor binele. Dar nici nu considerau tradiţia Daciei un mit…

Ideea reunirii Daciei a fost susţinută şi de domnitorul Nicolae Mavrogheni (1788), Ion Cantacuzino (1790), Ştefan Crişan Korosi (1807), ultimul fiind refugiat ardelean în Moldova. Korosi a fost, probabil, cel dintâi cărturar român care a propus numele de Dacia pentru noul stat unit. La începutul veacului al XIX-lea, Marea Unire se referea la toate ţinuturile româneşti. „Cronica Ţării Româneşti” (1802), a lui Naum Râmniceanu, relua ideea reunificării „Dachiei, ale căriia hotară, o! de ne-ar învrednici Dumnezeu vrodată a le aduce în starea stăpânirii cei din început, precum şi dorim”. În anul1815 aapărut şi definiţia pan-românească a naţiunii, formulată de bănăţeanul Moise Nicoară: „Naţia – scria el – se întinde de la Tisa până la Marea Neagră, din Dunăre până peste Nistru, de o parte în Crimeea, de o parte până la marginile Poloniei”. Un proiect al unirii tuturor ţinuturilor româneşti va mai apărea şi în anul 1838, când A. C. Golescu va dezvolta ideea Daciei Mari.

Ce vremuri! Pe atunci, niciun român n-ar fi numit aceste idei „mituri” şi nici n-ar fi crezut că Mihai Viteazul a fost doar un „condotier valah”, cum băsnesc unii „cărturari” de astăzi!

COPRESEDINTELE ALDE SI PRESEDINTELE SENATULUI CALIN POPESCU TARICEANU A REFUZAT SA COMENTEZE DECIZIA PENALULUI KLAUS WERNER JOHANNIS DE A NU-L INVITA LA ZIUA NATIONALA!

26 nov.

Călin Popescu Tăriceanu

Copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu, care este şi preşedinte al Senatului, a refuzat, sâmbătă, să comenteze decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a nu invita la ceremoniile prilejuite de Ziua Naţională persoane cu probleme penale, el spunând că nu doreşte să spună nimic despre acest lucru şi că a participat la un media training şi ştie cum să nu cadă în capcanele presei.

”Să nu mă întrebaţi de 1 Decembrie şi de Iohannis, că nu vă răspund nimic. Pe cuvânt de onoare, nimic nu vă răspund”, a spus preşedintele Senatului.

El a continuat: ”Nu vă răspund nimicuţ, nimicuţ. Nimic în plus. Dacă vreţi, discutăm despre educaţie”.

Liderul ALDE a menţionat că ştie faptul că ”subiectele picante” sunt de interes şi pasionează presa. ”Şi pe mine (mă pasionează – n.r.), din când în când, nu pot să spun că mă lasă indiferent, dar astăzi chiar e un moment în care vrem puţin să schimbăm discursul”, a mai spus Călin Popescu Tăriceanu.

Copreşedintele ALDE a refuzat să răspundă la orice întrebare legată de interdicţia de a participa la parada de 1 Decembrie şi la recepţia de la Palatul Cotroceni.

”Am fost la un curs de media training şi ne-au învăţat cum să ne comportăm la capcanele pe care ni le întindeţi. Astăzi suntem prea proaspeţi, cu cunoştinţele bine aşezate. Mai încercaţi peste o săptămână, că s-ar putea să mai uităm din ce ne-au predat instructorii”, a afirmat Tăriceanu.

Liderul ALDE ai făcut o referire la preşedintele Klaus Iohannis şi în contextul aplicării învăţământului dual în oraşe din România, proiect pe care ALDE doreşte să îl extindă la nivel naţional.

”Le-am recomandat tuturor să aplice acest sistem de învăţământ dual”, a spus Călin Popescu Tăriceanu, adăugând că, în peste 25 de ani, baza în România a fost învăţământul universitar, în detrimentul învăţământului profesional.

”Noi am reuşit să implementăm acest lucru în lucru în România ( învăţământul dual,. nr). Cu toate că nu i-am cerut voie preşedintelui Iohannis. Vă daţi seama ce lezmajestate am comis?”, a comentat Tăriceanu.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi, a declarat, joi, la Palatul Cotroceni, că atât la parada militară care va fi organizată de Ziua Naţională a României la Arcul de Triumf cât şi la recepţia organizată de şeful statului la Palatul Cotroceni nu au fost invitate ”persoane cu probleme penale”.

”Am văzut că există tot felul de discuţii în spaţiul public referitoare la acest subiect şi ţin să precizez încă de la început faptul că nu voi face referire la anumite persoane, nu voi face referire la anumite nume, pentru că nu despre asta este vorba. Este vorba despre nişte criterii care au stat la baza întocmirii listei cu invitaţi şi nu pot şi nici nu vreau să vă ascund faptul că în constituirea acestor criterii care au fost luate în calcul bineînţeles că în primul rând este vorba despre criteriul ca acea persoană să deţină o funcţie în stat, dar să şi respecte nişte criterii de integritate, iar aici vorbim despre inexistenţa unor probleme penale”, a declarat Mădălina Dobrovolschi.

%d blogeri au apreciat asta: