CE LEGATURA ARE GAULEITERUL NAZI,CETATEANUL GERMAN ,KLAUS WERNER JOHANNIS CU INCHIDEREA DOSARUL DE CORUPTIE EADS IN GERMANIA!

27 Noi

    Adevăruri pe care nu o să le aflați niciodată de la televizor! Klaus Werner Iohannis: „Din 2001, m-am […]

Îngroparea dosarului EADS: Ioan Ţiriac – Klaus Mangold – Gerhard Schroeder – Ioan Rus

 

Recent, procurorii bavarezi (Bavaria fiind şi landul german de unde sunt principalii sponsori ai lui Iohannis) au închis dosarul de corupţie EADS (afacere care i-a costat pe români 2 miliarde de dolari), căci n-ar fi găsit probe (ele ar fi fost de găsit, în România) şi că faptele s-au prescris, oricum!

https://i2.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2016/11/vanatoare-balc.jpg

Spusesem în „Imperium“, acum o jumătate de an, că suspecţii (Ion Ţiriac şi şmecherii evreo-germani) nu vor păţi nimic din partea DNA sau a altcuiva. Era evident, căci sunt de talie mondială, din preajma ocultei globale (şi Mangold, ca şi ex-cancelarul german Schroeder lucrează la propriu pentru clanul Rothschild, un stâlp puternic al guvernului mondial secret, reprezentat de mai multe organizaţii, precum Bilderbergul, Comisia Trilaterală ş.a.).

Iată, mă auto-citez, pe scurt, din „Imperium Anglo Saxono Judeo Massonicm“ (2016), despre afacere şi despre personajul central al ei („cel mai bogat român“):

 …“Cel mai mare scandal de corupţie din istoria Uniunii Europene a avut loc sub influenţa EADS. Numele unor cetăţeni germani proeminenţi apar în actele procurorilor”, notează la unison Der Freitag şi huffingtonpost.de, despre scandalul care marchează campania electorală pentru Preşedinţia României. Autorul ambelor articole este un jurnalist freelancer, Vlad Georgescu.

“Direcţia Naţională Anticoruptie (DNA) din România anchetează membri importanţi ai Guvernului şi ai serviciilor secrete din România. Aceştia ar fi încasat peste 60 milioane de euro mită, pentru a facilita în anul 2005 un contract de peste 743 de milioane de euro în România pentru firma EADS. Banii provin parţial din fondurile UE. În afara firmelor EADS Deutschland GmbH, Fujitsu Siemens Computer şi Microsoft, apar în legătură cu această afacere şi numele lui Gerhard Schroder (fost cancelar al Germaniei – n.r), al lui Bodo Hombach (fost coordonator special al Pactului de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei, şi membru în board-ul WAZ Media Group, companie media germană activă şi în România – n.r), ale oamenilor de afaceri Ion Ţiriac şi Klaus Mangold, precum şi cel al candidatului la Preşedinţia României, Elena Udrea”
, scriu sursele citate sub semnătura jurnalistului româno-german.

“Cazul, subapreciat în presa germană, este considerat deja ca fiind cea mai complexă anchetă la nivel guvernamental din istoria IT şi a sistemelor de securitate. Se anchetează simultan în SUA, Austria şi România. Acordul semnat în august 2004 şi 2005 în prezenţa lui Gerhard Schroeder, pentru securizarea graniţelor externe ale României, a fost facilitat de Klaus Mangold şi Ion Ţiriac. Asta nu este nici ilegal, nici neobişnuit, însă în contextul general apar numeroase suspiciuni din partea anchetatorilor români şi americani. Textul contractului este punctul de plecare. Conform contractului, statul român, reprezentat de Ministerul Afacerilor Interne, MAI, reprezentat la rândul său de agenţia locală S.C. COMEX SA, se angajează să plătească 743 de milioane de euro către EADS, o sumă care a fost redusă iniţial de la 650 la 543 de milioane, mărită apoi în 2009 cu 200 de milioane de euro”, scrie autorul articolului.

Ioan Rus, “figură centrală în acest caz”
“Conform unor surse din Bucureşti, DNA va cere cel târziu săptămâna viitoare ridicarea imunităţii parlamentare a mai multor foşti miniştri şi parlamentari pentru a demara anchetarea lor”, scrie autorul articolului din huffingtonpost.de.
“O figură centrală în acest caz este Ioan Rus, fost director general al DaimlerChrysler Transilvania (până în 2000), apoi ministru de Interne în România şi ‘creierul’ acordului MAI-EADS. Din rapoartele DNA reiese că firma Fujitsu Siemens a funcţionat ca un mijloc de spălare de bani în ambele scandaluri de corupţie EADS şi Microsoft. La rugămintea Fujitsu Siemens au fost deschise conturi off-shore în Cipru prin care miniştri de rang înalt au încasat bani sub forma unor onorarii de consultanţă sau retrageri de bani cash. Fujitsu Siemens a folosit firmele Gessa şi Profinet ca un al doilea canal de transfer al banilor, în care s-au scurs ‘provizioane’ de 15% din totalul contractului. Într-un acord secret parafat între EADS Deutschland GmbH şi MAI, Fujitsu Siemens este trecut ca subcontranctant exclusiv pe un volum de contract de aproximativ 60 de milioane de euro. Aceste sume au fost transferate de FSC prin firmele off-shore create în Cipru către membri de rang înalt din Guvernul României”.

Udrea, în vizorul anchetatorilor
“Una dintre cele mai proeminente figuri din acest joc este actualul candidat la Preşedinţia României, Elena Udrea. Aceasta a pus în declaraţia de avere la ANAF cele 9 milioane de euro şpagă primite de fostul soţ, care se ascunde în Dubai, drept un ‘credit’ şi respinge orice legătură cu acordul EADS-Fujitsu cu un simplu ‘nu ştiu nimic’. ‘Principiul de a declara şpaga la Fisc ca fiind un credit are un motiv bine întemeiat. După 3 ani cererile de rambursare a creditului dispar, în acest mod spălându-se banii chiar sub ochii autorităţilor”, susţine un insider de la Bucureşti”, mai scrie autorul.

“Se pare că Udrea, ale cărei şanse în sondajele electorale din România sunt reduse în comparaţie cu Victor Ponta şi Klaus Iohannis, nu a avut nici în trecut nici o problemă în muşamalizarea unor fapte. Ajunge doar să aruncăm o privire la firma de investiţii Impact Developer& Contractor. Un document intern al Direcţiei de Inspecţie şi Control, o instituţie de control subordonată iniţial Ministerului Mediului şi astăzi premierului României, a arătat încă din 2011 în raportul 9068, că Impact Developer&Contractor a acţionat de nenumărate ori ilegal în legătură cu proiectul de investiţii de milioane de euro Greenfield, în care au fost defrişate mai multe hectare din pădurile aparţinând Primăriei Bucureşti. Conform raportului, mai multe studii de mediu, necesare pentru un astfel de proiect în conformitate cu legislaţia UE şi cea naţională, au fost manipulate. Din stenogramele SRI pe care le deţinem reiese că încă din 2007 Impact Developer&Contractor discuta cu funcţionari ai Primăriei Bucureşti despre eliberarea avizelor de mediu, adică cu mult înainte ca acestea să fi fost prezentate. De ani de zile, DNA anchetează această firmă şi a blocat până la clarificarea lucrurilor conturi de aproape 4 milioane de euro. Întrebată în legătură cu aceste lucruri, firma Impact Developer&Contractor n-a dorit să comenteze”, continuă articolul.

“Udrea a ignorat rapoartele anchetatorilor”
“Ministrul Mediului din acea perioadă, Elena Udrea, a ignorat rapoartele anchetatorilor şi a sprijinit în acest fel sistemul condus de multimilionarul bucureştean Gheorghe Iaciu. În urmă cu doi ani, un cetăţean a informat într-o plângere Comisia Europeană despre ilegalităţile comise. În acest fel, documentele, pe care de asemenea le deţinem, au ajuns la Directoratul General pentru Mediu al Comsiei Europene de la Bruxelles. În luna mai 2012 a venit un răspuns din partea conducătorului departamentului ENV.A1, românul Ion Codescu, care a anunţat că datorita informatiilor primite s-a deschis o acţiune de infringement cu numărul 2012/4032. Însă cetăţeanul din Bucureşti nu a trimis documentele originale ale procurilor doar la Directoratul General pentru Mediu, ci şi o serie de copii la comisarul pentru Mediu de la acea vreme, Janez Potocnik şi la preşedintele Comisiei Europene, Manuel Barroso. În ciuda documentelor semnate de procurorii români anticorupţie, Comisia Europeană a ridicat acţiunea de infringement în 2013, după o vizită a funcţionarilor UE la Bucureşti. Pasul a fost motivat prin existenţa unui Plan de Urbanism Zonal (PUZ), catalogat chiar de DNA ca fiind ilegal şi a cărei legalitate a fost ridicată de justiţia română. Faptul că Elena Udrea candidează la Preşedinţia României în ciuda acestor încrengături atât în EADS cât şi în scandalul Impact Developer&Contractor din jurul lui Gheorghe Iaciu ar părea să fie strict o problemă românească. O privire aruncată atent în culise arată că multinaţionale din Vest sunt implicate activ în afacerile de corupţie din ţara balcanică”, continuă articolul din Huffington Post.

Bucureşti – drumuri scurte, viramente rapide – afaceri perfecte în afara legii
“Conform rechizitoriului DNA, EADS Deutschland a virat prima mită de 4 milioane de euro încă din 2004. Pe lângă FSC mai apar şi subcontractanţii UTI şi Felix Telecom. Ancheta DNA, demarată la solicitarea FBI, ridică semne de întrebare legate de rolul lui Gerhard Schroder, Klaus Mangold şi Ion Ţiriac. Aceştia ar fi contribuit la parafarea acordului prin mai multe discuţii la Bucureşti pe această temă la nivel guvernamental. Suspect pare rolul lui Klaus Mangold, fost preşedinte al DaimlerChrysler şi Rothschild Deutschland GmbH, care avea legături directe cu viitorul fost ministru de Interne, Ioan Rus, aflat acum în centrul anchetei. Rus a fost până în 2000 director general al DaimlerChrysler Transilvania, şi a devenit apoi direct ministru de Interne al României. Una dintre figurile centrale a fost şi fostul manager al tenismenului Boris Becker, Ion Ţiriac. În rechizitoriul procurorilor români apare şi numele băncii sale, Unicredit Ţiriac Bank, în actul EADS. Din punct de vedere juridic, rolul fostului cancelar german Gerhard Schroder, care a militat vehement pentru semnarea acordul MAI-SISF între EADS Deutschland Gmbh şi statul român, este pur întâmplător. După parafarea contractului, în august 2004, Schroder devenea consilier al firmei Rothschild, al cărui şef este în continuare Klaus Mangold”, se arată în articolul din Huffington Post Germany.

“Pe lista întâmplărilor miraculoase de la Bucureşti se înscrie şi o altă celebritate politică, Bodo Hombach. Acesta s-a mai aflat în vizorul presei române, când în calitate de apropiat şi fost şef al Cancelariei germane, a preluat prin intermediul grupului WAZ 50% din ziarul România Liberă şi a interzis redacţiei să scrie despre cazul EADS. Mărturii din interiorul redacţiei România Liberă confirmă influenţa grupului WAZ în activitatea redacţională, de a muşamaliza scandalul EADS”, mai scrie autorul.

Costul aderării la UE şi Schengen
Varianta dată publicităţii de Der Freitag prezintă şi un subtitlu interesant: “Un miliard de euro; preţul pentru aderarea la UE şi Spaţiul Schengen?”. Articolul din huffingtonpost.de nu îl conţine, dar continuă cu afirmaţia:”scandalul de corupţie EADS are astfel un substrat politic: pentru a adera la UE, România era obligată să îşi securizeze graniţele externe. România a angajat agenţia de consultanţă BEARING POINT pentru a efectua un studiu de fezabilitate în valoare de 430.000 de euro. În decurs de doar două zile, BEARING POINT a recomandat o singură firmă: EADS Deutschland GmbH.
În urma acestei recomandări, EADS a obţinut fără licitaţie publică contractul de asigurare a sistemului tehnic de supraveghere. Este cel puţin de neînţeles de ce cancelarul din acea vreme, Gerhard Schroder, a tolerat o asemenea procedură.
Un grafic creat de Centrul de Investigaţii Media, finanţat de Google şi de Departamentul american de Stat, ne indică reţeaua de firme şi participarea directă a lui DaimlerChrysler.
Rolul DaimlerChrysler, care s-a aflat la vârful acordului EADS în România, alături de Ion Ţiriac, Ioan Rus şi Klaus Mangold, a intrat şi în vizorul autorităţilor americane. Într-un context similar, biroul de supraveghere a Bursei din SUA, SEC, a analizat modul în care concernul german a plătit statului american 185 de milioane de euro pentru a evita o anchetă.

În plângerea penală la Procuratura Munchen I, prezentată săptămâna trecută de site-ul LifeGen.de, se arată că “rechizitoriul întocmit de procurorii DNA din România dovedeşte clar că în drumul spăgilor, EADS trebuie să fi jucat de la început un rol activ în plănuirea infracţiunilor”.

“Într-adevăr, acordurile suplimentare secrete din contract, care ar putea fi transmise de DNA autorităţilor germane, ar putea elucida rolul exact al celor de la Fujitsu Siemens Computer (FSC). Actele procurilor arată că în Cipru au fost retrageri semnificative de numerar. Astfel a încercat EADS să transmită către exterior că este o afacere curată, iar FSC este un subcontractor normal, în timp ce rolul FSC a fost să spele 60 de milioane de euro în Cipru şi să plătească spăgile. Gravitatea deosebită a faptelor reiese nu doar din definiţia criminalităţii economice organizate. Au fost implicaţi bani publici ai UE de ordinul sutelor de milioane de euro, aşa cum reiese din raportul ,,EX-POST EVALUATION REPORT ON THE RESULTS AN IMPACTS OF ACTIONS CO-FINANCED BY THE EXTERNAL BORDERS FUND ANNUAL PROGRAMME 2010″, Romania, Report set out in article 52(2) (b) ofDecision No 574/2007 /EC).

De remarcat faptul că raportul a fost întocmit de un membru al MAI din România pentru a justifica finanţarea securizării graniţelor SISF, care a fost încredinţată EADS. Statul român n-a fost în nici un moment capabil să asigure cele 743 de milioane de euro, astfel că parţial proiectul a fost finanţat din programul PHARE al UE, iar restul din împrumuturi. EADS Germania a implicat la rândul ei firme precum FSC, Gessa şi Profinet, pentru a facilita transferul de bani spre Bucureşti şi din Cipru, fără a se afla destinaţia finală a banilor murdari”, mai scrie autorul.

Ce a ştiut Angela Merkel după 2005?
“Este greu de găsit răspunsul la întrebarea de ce biroul cancelarului german n-a fost informat de scandalul de corupţie EADS sau dacă actualul cancelar german Angela Merkel n-a ştiut nimic despre ce se întâmpla la Bucureşti. Mangold a fost decorat de Merkel pentru meritele sale în dezvoltarea economiei germane. Cert este că Merkel ar fi trebuit să ştie. Conform Wikipedia, în cadrul Cancelariei germane responsabil pentru BND (coordonarea celor trei servicii secrete ale Germaniei) este departamentul 6 – al cărui conducător de la 1 ianuarie 2010 este Gunter Heiss. Bugetul acestui departament a fost majorat în 2013 la 531,1 milioane de euro şi rotunjit în 2014 la 552,59 milioane de euro.

În plângerea la Procuratura Munchen împotriva celor vinovaţi, prezentată de LifeGen.de, se arată că “prin faptul că EADS s-a desfiinţat în 2013, şi şi-a oprit activitatea la filiala Cassidian încă cu un an înainte, se dovedeşte că cele două firme au avut ca rol principal în primul rând să acopere structurile corupte masive şi să evite o anchetă penală. Locurile de muncă aferente, care s-au pierdut în acest context, au fost pierderi premeditate”, îşi încheie articolul autorul.

Fundaţia Hanns Seidel, apropiată Uniunii Creştin-Sociale, aripa bavareză a Uniunii Creştin-Democrate germane (a lui Merkel), a fost prima fundaţie politică germană ce a venit în România, în 1992. „Pe atunci nu prea era clar ce vor fundaţiile germane în România, existau temeri mari: vor să facă politică de partid, să influenţeze scena politica? S-a mers până într-acolo c-a fost nevoie de un decret guvernamental special pentru ca fundaţia noastră să poată funcţiona“, spunea preotul sas Jurgen Henkel, director al Academiei Evanghelice Transilvania din Sibiu, repatriat în 1990 din Germania şi devenit bun prieten al lui Klaus Iohannis, pe care l-a şi susţinut. Cum relaţiile cu partidele de centru-dreapta a fost preluată de fundaţia Adenauer, fundaţia Hanns Seidel s-a dedicat mai mult „colaborării dintre Poliţia română şi cea bavareză şi proiectelor interministeriale, s-a implicat activ în integrarea României în NATO, iar acum colaborează pe proiecte de securizarea frontierelor“, scria Cotidianul în 2006, adică fundaţia germană promova afacerea murdară a concernului EADS, ce a vărsat multe şpăgi (mite) spre oficialii români.

   …

De fapt, încă dintr-un interviu din februarie 2015, Ţiriac o ridica în slăvi pe „Kodruţa” Kovesi, care declanşa ofensiva împotriva PSD-ului lui Ponta şi care ar fi, zicea el, „neatârnată [politic], nici de o parte, nici de alta“. El îi era de fapt, recunoscător Codruţei, căci, fiind implicat în mai multe afaceri penale aflate în atenţia DNA, fusese lăsat în pace de procurori. Mai întâi era vorba de afacerea EADS, în care mai mulţi demnitari europeni, dar şi oamenii de afaceri Ion Ţiriac şi Klaus Mangold au primit, conform indiciilor publicate de Huffington Post, mită în valoare de peste 60 de milioane de euro de la compania europeană, pentru că au convins guvernul Năstase să semneze un contract mult supraevaluat, finanţat în start de UniCredit Ţiriac Bank. Şi tot Kovesi l-a lăsat în pace pe Ţiriac şi în afacerea „Stejarii Country Club“, când, în octombrie 2014, la o lună de la apariţia tv a lui Ţiriac de susţinere a lui Iohannis pentru preşedinţia ţării, un jurist apropiat PSD-ului sesiza Departamentul Naţional Anticorupţie despre fapta Elenei Udrea de a-i aloca lui Ion Ţiriac 8 milioane de euro din fonduri europene, pe când ea era ministru al Dezvoltării şi Turismului. Deturnarea fondurilor apărea din faptul că scopul lor, conform acordării de către Uniunea Europeană era „dezvoltarea turismului în Bucureşti“, dar, din proiectul lui Ţiriac, a rezultat un club sportiv şi de spa privat, ce serveşte luxosul său cartier rezidenţial Stejarii, localizat în nordul capitalei, în mijlocul unei păduri de stejari protejate, de 200 de hectare. Iar Elena Udrea s-a şi mutat într-unul din aceste apartamente din complexul construit de Ion Ţiriac, de unde a şi săltat-o DNA-ul pentru alte fapte penale, de această faptă, însă, legată de Ţiriac, iertându-o se pare.

Dacă pentru Ţiriac se fac intervenţii, de la cel mai înalt nivel, pe lângă procurorii şefi, vom întrezări răspunsul dacă luăm în seamă declaraţia fostului şef al Corpului de Control al guvernului, Valerian Stan, care relata despre intervenţiile făcute de fostul preşedinte Ion Iliescu pe lângă procurorul general al României, în dosarul penal al fiului lui Ion Ţiriac pentru consum şi trafic de droguri (a se căuta şi vedea materialul „Cum a fost spălat de cocaină Ţiriac junior). Pe scurt, probele au fost ascunse chiar de Parchetul General, procurorul de caz eliminat şi hăituit, iar când în 2007 s-a judecat dosarul, mai mulţi judecători s-au plâns Consiliului Suprem al Magistraturii că Parchetul General, condus atunci de Codruţa Kovesi, a refuzat 5 termene la rând să trimită instanţei probele solicitate. La cererea fostei ministru a Justiţiei Monica Macovei, inspecţia CSM a constatat că procurorii au fost înlocuiţi abuziv, că dosarul a fost apoi refăcut, că unii martori nu au [mai] fost audiaţi niciodată, iar declaraţiile a patru martori care îl incriminau pe Ţiriac jr. au dispărut. Mai mult, înregistrările incriminatorii au fost înlăturate pentru că nu ar fi fost validate de un judecător, deşi în anul 2003, când au fost efectuate, autorizarea interceptărilor o făceau procurorii. Totuşi, Parchetul General nu şi-a revizuit atitudinea protectivă faţă de familia Ţiriac, iar juniorul a scăpat de condamnare, deşi a încercat chiar şi să fugă din România când avea interdicţia de a părăsi ţara. Fiind prins de primii procurori de caz când voia să fugă, aceştia au fost opriţi de superiorul lor, Gh. Muscalu, să îl reţină pe Ion Al. Ţiriac (juniorul), spunându-le că ar „pune în pericol instituţia“ şi că „nici nu se pune problema trimiterii în judecată a lui Ţiriac“. Cum am văzut, Ţiriac s-a răzbunat pe Monica Macovei, mai apoi, în 2014, când i-a făcut propagandă negativă înainte de primul tur al prezidenţialelor.“

Cine l-a protejat pe Ţiriac şi pe familia lui şi a influenţat Justiţia? Legat de acest subiect, el spunea: „L-am cunoscut şi pe domnul Bush când era la CIA, l-am cunoscut şi pe domnul Maior când era la SRI. Sunt oameni, serviciile sunt oameni. Au vreo influenţă? S-ar putea întâmpla.“ Este evident că el a apelat şi la influenţa străină asupra celui mai înalt nivel al deciziei în România, iar în ceea ce îl priveşte pe George Maior, care a fost şeful Serviciului Român de Informaţii, acesta era membru al „Grupului de la Cluj“, al cărui patron şi mecena era, practic, Ion Ţiriac.

A spus apoi ceea ce susţinuse şi înaintea alegerilor prezidenţiale din 2014, că Iohannis trebuie să fie un preşedinte „arbitru principal“, motiv pentru care România trebuie să devină republică prezidenţială, asemenea Franţei. „Dl. preşedinte – zicea Ţiriac – să se gândească: «E poate momentul să facă un referendum, poate românii ar vrea o republică prezidenţială!». Şi cu aia ai terminat totul… Şi atunci preşedintele numeşte un prim-ministru, dar e şi responsabil!“.

                      Grupul german de la Balc, prietenii evrei şi originea lui Ţiriac

De peste 10 ani, Ţiriac organizează „tradiţionalele“ împuşcări de mistreţi de pe domeniul său de vânătoare de 11.000 de hectare de la Balc, în Bihor, la care invită magnaţi europeni, preponderent germani, dar şi politicieni, totul desfăşurându-se într-o suspectă secretomanie la care participă, de regulă, circa 50 de invitaţi a căror identitate rămâne secretă mereu, în proporţie de 90%, ca şi discuţiile ce le poartă. Adevărul este că vânătorile sunt organizate de Ţiriac de mai mult timp, neoficial, cam din 2001, dar abia de la finele lui 2004 guvernul Năstase i-a concesionat pentru 10 ani domeniul cu păduri seculare dominate de un castel german.

https://i2.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2016/11/vanatoare-balc.jpg

Principalul şi nelipsitul invitat la vânătorile de la Balc este prietenul principal al lui Ţiriac din grupul său de amici nemţi. Este vorba de Klaus Mangold, fost preşedinte al Daimler Chrysler, când această firmă, ca parte a transnaţionalei EADS, împovăra bugetul României prin afacerea securizării frontierelor. De fapt, vânătorile de la Balc ale lui Ţiriac au demarat o dată cu această afacere, în 2004, când au fost împuşcaţi 185 de mistreţi, dintre care 23 de către fostul premier Adrian Năstase, de guvernarea căruia Ţiriac era foarte strâns legat. Aici, s-ar fi discutat detaliile afacerii, care azi este considerată una penală. Ion Ţiriac însuşi, Ioan Rus (mână dreaptă a lui Ţiriac, pe care l-a propulsat ministru de Interne în guvernarea Năstase), Elena Udrea, cancelarul Germaniei de atunci, Gerhard Schroeder, Bodo Hornbach şi Klaus Mangold sunt numele pe care ediţia germană a Huffington Post le-a legat de contractul privind securizarea frontierelor României, semnat în 2004 între trustul EADS şi statul român, dar finalizat în anul 2005, când la guvernare au venit PD-işti lui Băsescu şi liberalii. Contractul a fost unul păgubos, suma finală achitată fiind de 743 de milioane de euro, din care 60 de milioane era doar mita, care a trecut prin mâinile lui Ţiriac şi ale lui Mangold, partenerii de vânătoare de la Balc ai oamenilor politici potenţi, bancheri şi oameni de afaceri, printre care şi Franz Rauch, membru al bordului UniCredit Bank Austria (ce a finanţat iniţial statul român pentru a plăti contractul EADS, totodată banca către care şi-a vândut Ţiriac propria bancă), ca şi al austriecei Wienerberger, cel mai mare producător de cărămizi din lume, cu fabrici în România, la Sibiu, Cluj şi Dâmboviţa, deservite de roboţi.

Între timp, Klaus Mangold a devenit vicepreşedinte al băncii de investiţii Rothschild, adică al principalului clan de cămătari evrei globali, în contextul în care aceştia îşi măresc constant prezenţa în afacerile şi economia româneşti, iar Mangold ştie cum se trag sforile, la Bucureşti sau la Balc. De fapt, deşi „neamţ“, Mangold este evreu, la rândul lui (a se vedea mulţimea de evrei cu acest nume, ca şi studiul lui Peter Mangold, Origin of the Mangold Family Name, sau articolul Jewish surname din Metapedia, the alternative encyclopedia ori site-ul jewishdata.com, „the largest professionally compiled Jewish Genealogy resources“).

Cornel-Dan Niculae (Imperium Anglo Saxono Judeo Masonicum, Editura Carpathia Rex, iunie 2016)

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: