Spațiul dintre Prut și Nistru, ceea ce românii numesc Basarabia sau Moldova de Est, iar alții Republica Moldova, trece prin convulsii majore.

Pentru prima oară de la afirmarea independenței acestui teritoriu, toată structura politică a Moldovei stă să se prăbușească. Eșecul clasei politice în a asigura un minim climat de siguranță socială și economică a dus la o explozie socială.

Oameni cunoscuți pentru sentimentele românești au făcut și fac apeluri disperate către mass-media și clasa politică pentru a susține mișcarea de protest care a cutremurat societatea moldovenească. În acest timp, de la București, conducătorii oferă susținere celor pe care oamenii îi contestă și se complac într-o tăcere complice.

Klaus Iohannis, președintele României, este, prin prerogativele constituționale cel care dă direcția în ceea ce privește politica externă a țării. Opinia publică de peste Prut, dar și de la Dâmbovița, așteaptă un semn din partea președintelui tuturor românilor pentru ceea ce ar putea fi o oportunitate istorică: revenirea Basarabiei în trupul țării, ciuntit de înțelegerea Stalin-Hitler din 1940.

ActiveNews a stat de vorbă cu oameni de pe ambele maluri ale Prutului, încercând să înțeleagă atitudinea președintelui României. Ziariști, politicieni, oameni de cultură, au fost întrebați:”De ce credeți că tace președintele Iohannis? De ce vrea președintele Klaus Iohannis integrarea Republicii Moldova în U.E. și nu în România?”. Iată ce au spus cei care au dorit să răspundă.

Profesorul Radu Baltasiu, Directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române:

„Cei mai înalți responsabili în stat de la noi par lipsiți de organ cognitiv (rațional) și sensibil (afectiv) în problema Basarabiei. Basarabia pare amplasată undeva în zona realităților de dincolo de normalul perceptibil, în zona infrarealității.  Suntem, din acest punct de vedere, o țară unicat: cred că suntem singura a cărei elită guvernantă vizibilă, mână în mână cu societatea civilă „cu grad” de stradă („Strada”), ignoră cu desăvârșire agenda națională, în sensul întâmpinării ei rezolvitoare (că altfel avem, interziceri de imn, scoaterea materiilor identitare și perpetuarea antieducației naționale etc. etc.)”.

Daniel Gheorghe, deputat în Parlamentul României din partea Partidului Național Liberal

„Noi am rămas cu o serie de frustrări și temeri specifice unei Românii de la începutul anilor ’90, când nu eram nici membri NATO, nu eram nici membri UE, când nu aveam un parteneriat strategic cu SUA. Ne raportăm la Est și la Vest prin prisma unei dihotomii specifice războiului rece. Și președinții și premierii noștri au tratat subiectul unirii cu Basarabia cu prea multă teamă.

Clasa politică de la Chișinău s-a dezvoltat ca o cangrenă pe trupul Moldovei, hrănindu-se cu subvențiile, cu susținerea morală și financiară pe care a oferit-o România. N-am știut să promovăm interesele și investițiile românești în Moldova. N-am știut să promovăm investițiile și afacerile românești peste Prut, nu am reușit să promovăm cultura românească în Basarabia. Am rămas cu donațiile de cărți făcute de diverse fundații sau indivizi privați. Folosindu-se de bunăvoința noastră, clasa politică din Moldova a mers când cu România, când cu Rusia, când cu Uniunea Europeană. A practicat un fel de joc, avantajos financiar pentru ei. Mi se pare că Iohannis ar trebui să fie mai hotărât, mai ferm: există o singură soluție pentru criza din Basarabia, unirea cu România.
Elitele noastre conducătoare au manifestat mereu o teamă în ceea ce privește exprimarea deschisă a dorinței de unire a Basarabiei cu România. Noi nu avem o strategie proprie, națională, pentru realizarea acestui obiectiv. Mereu folosim presupusul interes al Moscovei pentru regiune ca o scuză, ca un pretext de a nu face nimic. Această scuză pică bine și pe malul drept al Prutului, dar și pe malul stâng.
România ar trebui să aibă o strategie proprie în raport cu Moldova, separată de strategia Uniunii Europene. Iar ideea cu integrarea Moldovei în UE este…cum să vorbești de integrare în condițiile în care Moldova este un stat instabil, în care există probleme mari economice, structurale și de securitate. Singura șansă de integrare a Uniunii Europene este prin unirea cu România. Discuția despre integrarea europeană a Moldovei este o modalitate de ducere în derizoriu și de ocoli discuția despre singura soluție legitimă: unirea cu România. La București se vorbește despre Basarabia ca și cum ar fi Ucraina, Armenia sau Georgia. La orice chestiune, noi suntem primii care spunem „da, da, bravo, susținem parcursul european”…Noi avem interesele noastre, sau ar trebui să le avem, în raport cu teritoriul românesc de peste Prut, or noi parcă servim interesele altora ca aceste teritoriu să rămână într-o zonă gri.
Din păcate, în ultimii 25 ani politica noastră a fost aceea de a nu supăra pe nimeni, am arătat o deferență exagerată în privința acestui subiect. Așteptăm ca alții să se înțeleagă, deasupra noastră, și să ne comunice. Nu înțelegem de ce nu discutăm, de ce nu inițiem discuții cu Washington-ul și Moscova despre situația Basarabiei. De ce nu profităm de poziția noastră geopolitică, de atuurile noastre pentru a pune în discuție problema Basarabiei. Timp de 25 de ani am girat o clasă politică care a pus pe butuci Moldova și care acum este disprețuită de poporul de peste Prut”.
Octavian Racu, jurnalist și analist politic de la Chișinău
„Poziția lui Klaus Iohannis coincide perfect cu atitudinea „partenerilor strategici” ale României. Uniunea Europeană nu este dispusă să accepte o nouă problemă în interiorul frontierelor sale (iar Republica Moldova implică o sumă de probleme și pentru UE), însă este interesată să mențină RM la frontierele sale în calitate de avanpost al politicii antirusești. Neacceptarea teritoriului Basarabiei înseamnă că spațiul dintre Prut și Nistru nu este acceptat nu doar în calitate de membru al UE, dar și în calitate de nouă componentă a României. Mesajele transmise de București și Bruxelles legate de un eventual „viitor european” sau chiar mesajele despre o posibilitatea unificării celor două state românești, sunt rupte de realitate și nu au decât sarcina să mențină Chișinăului pe orbita unor interese geopolitice.
Iohannis urmează această agendă europeană, realizând foarte bine că România nu reprezintă un actor regional sau continental care ar fi capabil să-și asume un proiect național cum ar fi reîntregirea teritoriilor naționale.
Acest lucru se observă chiar și prin susținerea pe care au acordat-o Iohannis și Ministerul de Externe a României unui guvern moldovean nepopular, care este respins vehement de cea mai mare parte a segmentului proromânesc din Basarabia, după cum reiese din ultimele sondaje de opinie”.
Mirel Curea, prim-redactor-șef adjunct al Evenimentului Zilei
„Pentru că încă nu i-a spus Mihalache ce să spună. De ce altceva?Probabil că așteaptă acea situație în care să poată spune „a trebuit să moară oameni””.