Federația Societatea Civilă Românească, constituită din 12 entități juridice reprezentative la nivel național, a făcut la început lunii noiembrie un apel către clasa politică să ia în considerare propunerea lui Călin Georgescu pentru funcția de Prim-ministru al României.
Acesta a acordat un interviu pentru Știripesurse.ro în care și-a dezvăluit planurile care ar duce la o revigorare a economiei românești, iar românul de rând să nu mai fie nevoit să trăiască o viață mizeră muncind pentru interesul străinilor care au pus mâna pe cele mai importante resurse ale țării noastre.

Ideile promovate de Directorul Institutului ONU Geneva pentru Indicele Global al Sustenabilității sunt susținute de mulți oameni pentru că sunt în spiritul național-creștin, în care aceștia se regăsesc deplin, și pentru că este „primul român de pe scenă publică a ultimilor 26 de ani care face un puternic apel la unitate”, simțul unității fiind o trăsătură fundamentală pentru poporul nostru.

 

„Vreau ca poporul român să trăiască în demnitate și prosperitate. Putem să redăm poporului român demnitatea pierdută și țării puterea de a fi în lume. În primul rând să înțelegem că avem nevoie de o miză mare, un proiect mare, care să ne unească pe toți, adică să aduci țara la nivelul unei chemări. Iar miza să fie unică, să nu o mai aibă nimeni Așa cum au, de fapt, multe țări din această lume, fie că vorbim de Anglia (finanțe-bănci) fie că vorbim de Germania (industrie) șamd., fiecare are un proiect mare. America are un proiect mare (democrația globală), Rusia are un proiect mare (multipolaritatea), China are un proiect mare (facem tot și cel mai ieftin). Proiectul mare al României, nișa ei, se numește micul producător și cu asta putem cuceri lumea. Iar proiectul propus: Hrană, Apă, Energie să fie un destin divin monumental.

Proiectul înseamnă întoarcerea la Hristos. Este un proiect al libertății înainte de a fi un proiect economic. Proiectul împuternicește poporul și le redă oamenilor demnitatea pierdută. Eu nu vin să-i dau omului aur, bani, bogății sau… mălai și ulei, adică nu îl învăț să folosească cea ce îi dau, ci îl învăț să folosească ceea ce are deja și nu folosește: puterea lui interioară, vocația. Să-i lași pe tineri să se desfășoare, să-l lași pe țăranul român să fie autentic, să îl lași pe micul întreprinzător să fie puternic. Practic făurești o țară liberă în care lumea să se desfășoare conform vocației fiecăruia. Eu sunt sigur că poporul român se poate reface rapid. Știți de ce? Pentru că are o forță interioară și o îndemânare fabuloasă. Din tot ce există în lumea asta. Și atunci doar să îl lași să facă ce știe și ce simte. Valabil și pentru țăranul român, nu trebuie să îi pui bețe în roate și să-i spui ce trebuie să facă, ci să-l lași să facă ceea ce știe și a învățat de la moși strămoși.”, a spus Călin Georgescu pentru stiripesurse.ro.

Acesta susține că îm jurul anilor 2020 ne vom confrunta cu o criză majoră de alimente, iar România ar trebui să fie pregătită și să poată chiar exporta hrană în alte țări.

„În plus, pe fondul în care se știe foarte bine că va fi o criză teribilă de hrană și de apă în lume în jurul anilor 2020. Și atunci, cum suntem pregătiți? Putem să devenim un exportator net de hrană, și un exportator de stabilitate energetică, adică în primul rând țara noastră trebuie să fie independentă alimentar și independentă energetic. Acestea sunt cele două obiective mari în acest proiect. Să faci o bursă a grâului la Brăila și o bursă a energiei regenerabile la Constanta. Și, dacă prin acest lucru reușești să aduni forțele mentale structurale ale poporului român, refaci totul: industria, infrastructura. Tot,. De exemplu, oamenii care au lucrat în zona mineritului. Nu se mai lucrează pe linie de cărbune și pe energie din cărbune, în Europa cel puțin. Perfect, îi iei pe mineri și îi pui la lucru în infrastructură în țară și le dai de lucru pentru următorii 25 de ani. Construiești tot ce înseamnă colectare la nivel național pentru alimente, și faci export. Faci silozuri, faci irigații, tot ce înseamnă apă potabilă o aduci în casele oamenilor. Toată rețeaua de apă trebuie să fie apă potabilă în România. Nu să o cumperi de la magazin în peturi de plastic toxice. Și avem acest potențial, suntem a doua țară după Franța ca și potențial de apă.”, a mai precizat Călin Georgescu.

Călin Georgescu a vorbit și despre interesul național, despre cum ar trebui administrate bogățiile țării, care din păcate au fost preluate în marile companii străine.

„În primul rând România importă 80% din alimente. Ceea ce este contra-național. O bună parte sunt din Turcia și Turcia nu este în Uniunea Europeană. În al doilea rând, trebuie să-ți cunoști – indiferent de situație – interesul tău. Interesul național. Știți ce înseamnă bogăția țării? Înseamnă să ai resursele tale. Nu să le înstrăinezi, nu să le vinzi și nu să iei din altă parte. Asta înseamnă bogăția țării. Bun, suntem în Uniunea Europeană. UE este un club. Tema este cum negociezi acolo interesul național. Cel mai important, nu mă interesează cluburile, mă interesează țara mea. De exemplu ce a făcut Anglia. Toată presa românească și toată lumea vuiește că s-a izolat. Anglia nu s-a izolat, Anglia s-a exilat, s-a exilat pentru că știe ce urmează. Uniunea Europeană pentru moment este un maldăr de cioburi. Nu spun că nu putem să continuăm să fim membru al UE. Dar continuăm negociind în interesul nostru. Și să nu ne pierdem cultura și identitatea noastră ca neam. Adică să păstrăm linia neamului.”, a mai spus Călin Georgescu.

El prezintă un plan prin care ar putea fi ajutați micii producători, „iar acest proiect aduce modelul economiei civice, calea demnă a unui popor liber”.
„Există un curent foarte puternic în țară legat de un singur lucru: de demnitatea fiecăruia că om. Astăzi noi nu mai știm cine suntem. Ne spun alții cine suntem. Toată lumea își dorește să trăiască o viață demnă iar acest proiect aduce modelul economiei civice, calea demnă a unui popor liber. Cu alte cuvinte, dezvolt și încurajez micul producător, mica proprietate, modul în care te legi de resursele tale naturale pentru că economia în esență nu ține de știință, ține de morală… Avem nevoie să remoralizăm piețele, să remoralizăm economia, să înțelegem că viitorul nostru ca neam este comoara împlinirii naționale atunci când ai un steag pentru care merita să lupți. Din câte am văzut eu în țară, toată lumea dorește să trăiască în demnitate și statornicie, să nu mai fie sluga nimănui. Dar o recapitalizare a gospodarilor acestei țări, nu se poate face fără o remoralizare a economiei. Nu mai avem economie pentru că România nu mai este un stat, este o corporație astăzi. Resursele noastre sunt în mâna altora, ca și punctele și pozițiile strategice, ceea ce este cel mai periculos.”, a mai precizat acesta.