Arhiva | decembrie, 2016

OBICEIURI SI TRADITII PENTRU REVELION IN LUME!,LA MULTI ANI 2017!

31 dec.

Bani mulţi, succes în dragoste şi o sănătate de fier – sunt dorinţele tuturor pentru 2017. Cine le vrea îndeplinite, dar este superstiţios, ar fi bine ca în noaptea de Anul Nou să ţină cont de ce spun bătrânii noştri sau de unele obiceiuri împrumutate de pe la alţii.

$article.media.images[0].description

Marcată încă de acum 6 mii de ani de babilonieni, intrarea în noul an este cea mai veche sărbătoare din lume. Acum, în toată lumea creştină, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, cu urări de La mulți ani! şi prin fel de fel de obiceiuri, despre care se crede că dacă sunt respectate aduc noroc, sănătate şi prosperitate.

Obiceiuri şi superstiţii de Revelion şi 1 ianuarie

Se crede că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi, pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri, şi de preferat sunt cele roşii, de culoarea veseliei şi a dragostei.

În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge, iar cei care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.

Cine este politicos şi manierat de Anul Nou va fi tot timpul aşa, de aceea în noaptea de Revelion trebuie evitate discuţiile în contradictoriu, limbajul licenţios sau brutal, dar şi poveştile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, atrag şi ghinionul.

Atenţie la direcţia vântului în dimineaţa Anului Nou! Dacă bate din sud, prevesteşte un an îmbelşugat şi vreme bună, în timp ce vântul din nord este semn de vreme rea şi an dificil. Vântul din est prevesteşte calamităţi naturale, iar cel de la vest, bogăţie de lapte şi peşte, dar şi decesul unei persoane publice importante. Dacă nu se simte adierea vântului este semn de veselie şi prosperitate pentru tot anul.

În noaptea de Revelion ţineţi bani în buzunar şi puneţi-vă o dorinţă la miezul nopţii, iar în prima zi din an, nu duceţi gunoiul, nu spălaţi şi nu măturaţi.

(w620) Sărut sub

În noaptea dintre ani, în fiecare casa trebuie sa existe măcar o crenguţă de vâsc

O tradiţie veche spune că vâscul aduce noroc în anul care vine. Motivul? Vâscul este simbolul universal al regenerării, al renaşterii, al nemuririi, iar daca crenguţa este aşezata lânga o icoană, va spori şi şansele de a avea linişte sufletească tot anul. Preluat mai nou şi de români, obiceiul sărutatului sub vâsc este practicat în noaptea dintre ani de cei care vor să fie însoţiţi de dragoste tot anul.

În întreaga lume cea mai populară băutură de Revelion este şampania, iar peste tot în Europa şi în America este însoţită de un toast.

Cum se petrece Anul Nou

Printre cele mai frumoase obiceiuri pe care romanii le au în noaptea de Anul Nou, dar şi în prima zi a noului an, sunt colindele, Sorcova şi Pluguşorul.

Totusi, in noaptea dintre ani este important sa ne punem mereu o dorinta si sa intampinam anul ce vine cu sperante mari.

În Scoţia, Anul Nou se numeşte Hogmanay şi e sărbătoare mare.

(w620) Anul Nou E

Parada vikingilor, Edinburg

La Edinburg, sute de mii de oameni umplu străzile oraşului şi unii temerari se aruncă în apele reci ale Mării Nordului. În unele oraşe scoţiene sunt aprinse  suluri de smoală – se spune că astfel arde anul vechi, cu toate relele lui. Tradiţia spune că smoala trebuie lăsată să se rostogolească pe străzi, dar distrugerile ar fi prea mari, aşa că obiceiul nu se prea aplică întocmai.

În Italia, la Napoli, de Revelion se aruncă pe fereastră obiecte vechi, considerate simboluri are anului care s-a terminat. Obiceiul este însă descurajat din cauza riscului pentru trecători şi, în plus, oraşul este notoriu pentru veşnicele sale probleme cu gunoiul.

(w620) Spania boa

În Spania, o tradiţie spune că de Revelion oamenii trebuie să mănânce câte o boabă de strugure la fiecare din cele 12 bătăi ale ceasului de la miezul nopţii

Şi în Portugalia există obiceiul, numai că strugurii sunt înlocuiţi de smochine. Unii cred că astfel, anul viitor li se vor împlini 12 dorinţe.

În Olanda, revelionul este numit Oudejaarsdag – în traducere, Ziua Anului Trecut. Este singurul, absolut unicul moment din an când autorităţile permit artificiile – aşa că acestea durează toată noaptea. Se mănâncă traditionalele oliebollen, gogoşile îmbibate in ulei, cu care trebuie neaparat întampinat un an nou.

În Danemarca, de Anul Nou, oamenii care vor să facă o urare vecinilor obişnuiesc să spargă farfurii la uşa lor. Se consideră că familia care are cele mai multe cioburi în fața ușii va avea parte şi de cel mai mult noroc.

În Mexic, în noaptea de Anul Nou, pentru a avea călătorii bune se scot bagaje afară din casă, iar pentru prosperitate se agăţă figurine în formă de oaie pe clanţa uşii. De asemenea, mexicanii comunică de Anul Nou cu spiritele morţilor.

În ţări sud-americane ca Peru sau Ecuador oamenii fac păpuşi din textile sau hârtie, pe care le expun în faţa casei cu câteva zile înainte de Revelion. La miezul nopţii, acestea sunt arse, pentru ca toate relele anului trecut să se ducă. O tradiţie mai ciudată spune de asemenea că aceia care doresc să călătorească mult anul viitor trebuie ca la 12 noaptea să alerge prin cartier cu o valiză în mână.

surse

agerpres.ro

mediafax.ro

Publicitate

DOCUMENTAR.ANUL NOU,TRADITII SI OBICEIURI LA ROMANI!

31 dec.

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion. Personificare a Soarelui, Anul este numit An Vechi înainte de miezul nopții de Revelion și An Nou după miezul nopții. Divinitatea Anului se naște, crește, îmbătrânește și moare împreună cu timpul calendaristic pentru a renaște după 365 de zile, respectiv 366 de zile în anii bisecți.

Sfinții Calendarului popular, metamorfoze ale Anului, sunt mai tineri sau mai bătrâni, după șansa avută de aceștia la împărțirea sărbătorilor: Sânvăsâi, celebrat în prima zi a Anului, este un tânăr chefliu care stă călare pe butoi, iubește și petrece; Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezintă zeul dragostei pe plaiurile carpatice; Sângiorzul (23 aprilie), Sântoaderul sunt tineri călări pe cai; Sântilie (20 iulie) și Sâmedru (26 octombrie) sunt maturi. După ei urmează generația sfinților-moși: Moș Andrei (30 noiembrie), Moș Nicolae (6 decembrie), Moș Ajun (24 decembrie) și Moș Crăciun (25 decembrie). Întoarcerea simbolică a timpului în această noapte este asimilată cu moartea divinității adorate, iar reluarea numărării zilelor, cu renașterea acesteia, se arată în volumul ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.

Colindători din Botoșani, Suceava, Iași, Bacău și Buzău la o paradă a obiceiurilor tradiționale de iarnă pe străzile municipiului Buzău, 2013

În satele românești, cete de flăcăi se pregătesc pentru ”urat”, respectând datinile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe înserat, își fac apariția ”mascații”.

În satele bucovinene se obișnuiește ca mascații să umble în ceată, care reunește personaje mascate: ursul, capra, căiuții, cerbii, urâții, frumoșii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmițează, iar grupurile rezultate încep să meargă din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou își intră în drepturi.

Paradă a obiceiurilor tradiționale de iarnă pe străzile municipiului Buzău, 2013

Umblatul cu Capra ține, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măștile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia și Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (din cauza înfățișării pestrițe a măștii), și obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă ”Florile Dalbe” la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, 2012

Capra se alcătuiește dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se învelește cu hârtie roșie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată și încrețită, sau se lipește o piele subțire cu păr pe ea.

Obiceiul umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap și umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii. Masca este condusă de un ”Ursar”, însoțită de muzicanți și urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul ”puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, și ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an.

Jocul ursului prezentat de un grup de colindători în sectorul 4 al Capitalei, 2011

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă colindatul și cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au încălcat regulile comunității. Cocoțați pe dealuri, movile, copaci sau acoperișuri, ei ”biciuiesc” prin versuri fetele bătrâne, flăcăii tomnatici, femeile care fac farmece și descântece, leneșii, hoții sau bețivii. Acest dialog este așteptat de întreaga comunitate, încheindu-se cu formula ”Cele rele să se spele, cele bune să se adune!”. Pentru curățarea relelor și alungarea spiritelor rele, obiceiul este însoțit de aprinderea focurilor, precizează cartea amintită.

În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate și că animalele vorbesc cu glas omenesc. Tot atunci se merge cu Plugușorul și cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea și belșugul pentru gospodăria celui care primește colindătorii. Se spune că aceia care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri și sărăcie în anul ce vine.

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi și de bărbați de curând însurați merg cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Plugușorul a ajuns o urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Textul este în excelență o narație privind muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase. Începe cu aratul, fiind urmat de semănat, îngrijirea plantelor, recoltat și adusul boabelor în hambare.

Colindători cu ”Plugușorul” pe străzile Bucureștiului, 2008

Plugușorul este întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Plugușorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Semănatul este un obicei agrar, structurat după modelul colindelor și practicat de copii în dimineața zilei de Anul Nou, după încheierea Plugușorului. Colindătorii purtând traiste de gât încărcate cu semințe de grâu, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor, și urează gazdelor sănătate și roade bogate. Ei sunt răsplătiți cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună semințele și le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an.

Un alt obicei de Anul Nou, umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar ”surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat. Textul urării, care amintește de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mișcării sorcovei.

AGERPRES

31 DECEMBRIE .60 DE ANI DE LA PRIMA TRANSMISIE A TVR!

31 dec.

În 31 decembrie, Ziua Televiziunii Române. 60 de ani de la prima transmisie a postului public de televiziune

Primele ore de emisie ale Televiziunii Publice au fost ale Revelionului din 1957. De atunci, TVR a făcut mereu parte din istoria imediată a românilor – a difuzat ştiri, documentare şi filme din toată lumea, cele mai importante evenimente sportive de pe glob şi este singura televiziune din lume care a transmis în direct o schimbare de regim.

$article.media.images[0].description

În 1957, Televiziunea a emis 600 de ore, doar emisiuni în direct, dintr-un studiou improvizat din strada Moliere. Televiziunea avea în jur de 150 de angajaţi şi un singur car de reportaj.

Astăzi, Televiziunea Română are statut de serviciu public autonom de interes naţional şi emite pe şase canale: TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Internaţional, TVR Moldova şi TVR HD – care emite în sistem High Definition.

Revelion 2017 la TVR. Super petrecere cu vedete şi umor la TVR1. Regal de filme la TVR 2

Ca serviciu public de televiziune, programele sunt concepute să servească publicului larg, din tot spectrul societăţii, şi acoperă în mod echilibrat toate genurile producţiei tv, prin cele cinci studiouri teritoriale: Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara, Tîrgu-Mureş.

TVR are cea mai mare diversitate a producţiilor din domeniul audiovizualului românesc: emisiuni de dezbateri pe teme de actualitate, transmisiuni de evenimente sportive majore şi festivaluri internaţionale, programe pentru minorităţi, emisiuni culturale etc.

TVR încurajează creaţia audiovizuală românească, difuzând cele mai bune filme şi documentare realizate de autori români. TVR este singura televiziune din România care susţine cinematografia naţională, cu 15% din veniturile din publicitate. Acest procent este cel mai mare din Uniunea Europeană.

TVR este singura televiziune care promovează cultura minorităţilor naţionale şi are emisiuni dedicate persoanelor cu dizabilităţi, traduse în limbaj mimico-gestual.

Televiziunea Publică este preocupată de viaţa românilor şi restabilirea unei ierarhii a valorilor. De aceea se implică în mod constant – prin campanii media, de imagine şi umanitare – în viaţa socială. „Ajută România”, „Izolați printre noi”, „Ghișeul de taxe și aberații”, „Simfonia unui destin – Împreună salvăm Casa Enescu”, „Școala reformei fără sfârșit”, „Pacient de România”, „Dorobanți 191. Ne privește TVR”, „Alege România”, „România – portret de țară” – sunt doar câteva exemple.

TVR se află sub controlul Parlamentului, în conformitate cu Legea nr. 41/1994, şi are ca principală sursă de finanţare taxa TV, de 11 euro pe an, cea mai scăzută din Europa.

Istoria TVR în cei mai importanţi ani:

  • 31 decembrie 1956 Televiziunea Română începe să emită.
  • 1957 – Televiziunea emite 600 de ore pe an şi primul car de reportaj intră în dotarea TVR.

(w620) 3. Echipa

Echipă TVR în 1957

  • 1958 – Apar emisiunile de ştiri.
  • 1959 – Televiziunea are 1.000 de abonaţi şi emite 13 ore pe zi (8.00-23.00, cu două ore de pauză după prânz).
  • 1965 – Programul TV se poate recepţiona pe 40% din teritoriul ţării, prin intermediul releelor. Televiziunea are 500.000 de abonaţi.

În 1965 se difuzează prima ediţie a emisiunii Teleenciclopedia” – cel mai longeviv magazin TV de ştiinţă şi cultură şi un brand recunoscut de către toţi românii

  • 1968 – Începe să funcţioneze un telecentru nou, cu 6 studiouri. Televiziunea are 700 de angajaţi şi emite 3.000 de ore pe an. Începe să emită al doilea program al Televiziunii
  • 1970 – Televiziunea se mută în noul sediu, de pe Calea Dorobanţilor, construit după modelul BBC. Programele se pot recepţiona pe 83% din teritoriul ţării. Televiziunea are 1,5 milioane de abonaţi.

Televiziunea Română a transmis în direct Jocurile Olimpice de la Montreal. În 18 iulie 1976, Nadia Comăneci devenea simbolul perfecţiunii, fiind prima gimnastă din istorie care a obţinut nota 10

Pe 23 august 1983, cu ocazia festivităţilor prilejuite de Ziua Naţională, Televiziunea Română făcea prima transmisie color oficială

  • 1985 – Începe transmisiunea color zilnică.
  • 1985 – Programul de emisie se reduce la două ore pe zi şi se desfiinţează canalul 2.


Finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, transmisă de TVR. Pe 7 mai 1986, Steaua Bucureşti reuşea cea mai mare performanţă a fotbalului românesc în competiţiile inter-cluburi: câştigarea Cupei Campionilor Europeni, după ce o învingea în finală pe FC Barcelona. Momentele în care Helmuth Duckadam a reuşit să apere patru lovituri de la 11 metri, au putut fi urmarite de români în direct la TVR

  • 1989 – Televiziunea Română este singura televiziune din lume care transmite în direct o schimbare de regim politic.

Pe 22 decembrie 1989, după ce Nicolae Ceauşescu a încercat fără success să se adreseze mulţimii, de la baconul Comitetului Central, soţii Ceauşescu fug la bordul unui elicopter. Imagini transmise de TVR

  • 1993 – Televiziunea Română devine membru al Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (EBU).
  • 1994 – Este adoptată Legea 41/1994, prin care se înfiinţează Societatea Română de Televiziune.
  • 1995 – TVR lansează TVR Internaţional
  • 1997 – Începe producţia digitală.
  • 1998 – Este lansat primul site al TVR, tvr.ro
  • 2000 – TVR lansează TVR Cultural
  • 2002 – TVR Internaţional şi TVR Cultural trec la emisia de 24 de ore din 24.
  • 2004 –TVR are o nouă identitate vizuală, unitară.
  • 2008 – TVR lansează TVR HD, TVR 3 şi TVR INFO.
  • 2011 – TVR lansează aplicaţii mobile pentru conţinut video şi dă startul unui proiect de platformă online.
  • 2012 – Se lansează tvrplus.ro

(w620) StirileTVR

  • 2013 – Se lansează stiriletvr.ro

„EXPO TVR60. La şase decenii de existenţă, Televiziunea Română invită publicul la o călătorie în timp”.

MESAJUL LUI KLAUS WERNER JOHANNIS DE ANUL NOU!

31 dec.

Președintele Klaus Iohannis le transmite românilor, în mesajul de Anul Nou, să nu își piardă încrederea în România.

„Dragi români, în urmă cu zece ani, țara noastră devenea oficial stat membru al Uniunii Europene — un obiectiv care nu ar fi fost posibil fără efortul depus de fiecare dintre noi. Acum un deceniu, părinții au început să construiască pentru copiii lor o lume mai bună. Opțiunea europeană a României a avut o puternică susținere publică pentru că oamenii au aderat în primul rând la un set de valori și principii: o democrație consolidată, domnia legii, o viață demnă, în pace și bunăstare. De aceea, urmașii celor care au construit România europeană au datoria să păstreze și să întărească pentru generațiile care vin moștenirea pe care au primit-o”, afirmă președintele Iohannis, în mesajul video postat, sâmbătă, pe Facebook.

https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fklausiohannis%2Fvideos%2F1222118447875404%2F&show_text=0&width=560

El subliniază că progresele făcute până acum nu trebuie încetinite, ci continuate cu determinare și responsabilitate.

„Dragi români, fie că trăiți în țară sau sunteți plecați peste hotare, nu vă pierdeți încrederea în România! Mai avem încă multe de făcut, dar am speranța că, împreună, vom reuși! La mulți ani tuturor și un An Nou fericit!”, transmite șeful statului.

AGERPRES

SORIN GRINDEAN ,PREMIERUL ROMANIEI SI MESAJUL CATRE ROMANI DE ANUL NOU ,CE VA SA VIE,2017!

31 dec.

Premierul desemnat Sorin Grindeanu și-a exprimat speranța, sâmbătă, că Noul An va aduce românilor „liniște, progres și zile mai bune”, dând asigurări că viitorul Guvern va lua măsuri pentru „a crește calitatea vieții românilor”.

„Anul care tocmai se încheie a fost unul complicat, cu multe încercări. Țara a cunoscut o perioadă plină de incertitudini care încep să se risipească și cu toții sperăm că Noul An ne va aduce liniște, progres și zile mai bune.

Vă asigur că viitorul Guvern va lua de urgență măsurile necesare pentru a crește calitatea vieții românilor. Încrederea pe care dumneavoastră ați avut-o în programul nostru de guvernare ne obligă și ne responsabilizează. Pe această cale, în numele colegilor mei, vă mulțumesc! Îmi doresc ca 2017 să ne aducă tuturor sănătate, încredere și prosperitate! La mulți ani!”, a scris Grindeanu pe contul său de Facebook.

AGERPRES

KLAUS WERNER JOHANNIS SI RETROSPECTIVA ACTIVITATII SALE POLITICE CARE SE SFARSESTE CU INCEPUTUL ANULUI 2017!

31 dec.

Președintele Klaus Iohannis și-a schimbat în 2016 strategia de comunicare trecând de la „un alt mod de a face politică”, așa cum declara anul trecut, la reacții pe aproape toate subiectele la zi.

Anul acesta, șeful statului a participat pentru prima oară de la preluarea mandatului la summitul PPE de la Bruxelles și la Ziua Marinei, a promulgat mai puține legi, dar a formulat trei sesizări la CCR și a cerut Parlamentului reexaminarea a 17 acte normative. Tot în 2016, președintele Iohannis a primit două premii în străinătate pentru activitatea sa.

Pe parcursul anului, șeful statului a avut consultări instituționale pe diverse subiecte cu prim-ministrul, membri ai Guvernului, cu partidele, dar și cu alți factori de decizie. De asemenea, președintele a continuat întâlnirile săptămânale cu premierul Dacian Cioloș.

Iohannis a efectuat mai multe deplasări externe în acest an față de 2015, cheltuielie ridicându-se la peste 5.800.000 de lei.

Nici în 2016 președintele nu a făcut grațieri, deși au fost înregistrate, potrivit unui răspuns acordat AGERPRES de către Administrația Prezidențială, 87 de dosare de grațiere individuală.

*** Mai puține legi promulgate

Președintele Klaus Iohannis a promulgat 252 de legi, mai puține față de anul trecut când a promulgat 358, potrivit site-ului Camerei Deputaților.

Pe lista legilor promulgate s-au aflat cele referitoare la darea în plată, achizițiile publice, includerea defrișărilor ilegale în cadrul amenințărilor la securitatea națională, simplificarea procedurii adopției, indemnizația pentru mame, comercializarea produselor alimentare, majorarea valorii nominale a unui tichet de masă la 15 lei, declararea zilei de 1 Iunie — Ziua Copilului ca sărbătoare legală în care nu se lucrează, modificarea stemei țării, în sensul readucerii coroanei pe capul acvilei de aur, parteneriatul public-privat, un act normativ inițiat în 2013 de Guvernul Ponta, majorările salariale în Sănătate și Educație.

De asemenea, Iohannis a promulgat legea care prevede că SPP poate asigura protecție și președinților de partide parlamentare, la cererea acestora.

*** Sesizări la CCR și cereri de reexaminare către Parlament

Președintele Klaus Iohannis a formulat trei sesizări la Curtea Constituțională a României și a transmis Parlamentului 17 cereri de reexaminare a unor legi.

După ce Parlamentul a adoptat într-un timp scurt legea privind eliminarea a 102 taxe nefiscale, șeful statului a sesizat CCR.

Președintele Iohannis sublinia, în sesizarea transmisă CCR, că prin conținutul său normativ, precum și din analiza modului în care a fost adoptată legea încalcă normele constituționale referitoare la principiul separației puterilor în stat și cel al legalității, la raporturile Parlamentului cu Guvernul, la rolul Executivului, precum și cele care guvernează bugetul public național.

Șeful statului a propus și organizarea unei dezbateri pe tema eliminării taxei radio-tv.

În contextul în care CCR a declarat constituțională această lege, președintele Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea.

„Politicile fiscal-bugetare ale statului, precum și concretizarea acestora reprezintă atributele autorității legislative și executive și nu fac obiectul controlului de constituționalitate. Din această perspectivă, deși Legea privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost declarată constituțională în raport de criticile formulate, apreciem că se impune o reanalizare a acesteia de către Parlament sub aspectul efectelor resimțite de cetățeni”, afirma Iohannis, în cererea de reexaminare.

Parlamentul a respins în decembrie cererea de reexaminare a șefului statului.

Președintele Iohannis a mai sesizat CCR și în cazul actelor normative privind modificările aduse Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului local.

Prima cerere de reexaminare a fost formulată de șeful statului în acest an, pe 9 ianuarie, asupra Legii pentru modificarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, precum și a Legii audiovizualului nr. 504/2002, care viza interzicerea publicității pentru medicamente și farmacii la radio și posturile de televiziune.

Șeful statului arăta că promovarea prin intermediul publicității în mass-media audiovizuală a unor tipuri de medicamente trebuie supusă unor condiții restrictive, dar proporționale cu drepturile constituționale, condiții enunțate de o Directivă europeană și de legea privind reforma în domeniul sănătății.

Tot anul acesta, Iohannis a cerut reexaminarea actului normativ privind Statutul aleșilor locali, care viza încetarea de drept a calității de consilier local, județean, primar sau de președinte al consiliului județean în cazul condamnării „prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare”.

Șeful statului argumenta că această prevedere ar putea afecta lupta împotriva corupției.

După ce Parlamentul a respins cererea de reexaminare și în acest caz, președintele a sesizat CCR, care a admis sesizarea sa.

Iohannis a trimis spre reexaminare și actul normativ care modifica și completa Legea farmaciei 266/2008, invocând că în prevederile sale există o lipsă de corelare a normelor în ceea ce privește vânzarea medicamentelor, dar și „o discrepanță sub aspectul politicilor menite să asigure sănătatea publică”.

„Legea instituie posibilitatea vânzării și eliberării prin intermediul serviciilor societății informaționale a medicamentelor care se acordă fără prescripție medicală numai de către farmaciile comunitare și drogheriile autorizate potrivit legii, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului Sănătății; totodată, controlul și supravegherea privind vânzarea și eliberarea prin intermediul serviciilor societății informaționale a medicamentelor care se eliberează fără prescripție medicală urmează a fi exercitate de Ministerul Sănătății. Considerăm că reglementarea acestui tip de vânzare a medicamentelor era necesară, însă intervențiile legislative operate prin legea transmisă la promulgare se impun a fi corelate cu celelalte dispoziții din cuprinsul Legii farmaciei nr. 266/2008 și chiar completate, astfel încât să permită tuturor destinatarilor legii să-și conformeze conduita și scopul avut în vedere de legiuitor, acela de a clarifica un domeniu nereglementat, să fie atins”, arăta el în cererea de reexaminare.

Șeful statului a cerut Parlamentului și reexaminarea legii care reglementa acordarea titlului de doctor.

„În opinia noastră, acest obiectiv avut în vedere de legiuitor nu poate fi efectiv și real câtă vreme implică trecerea la criterii și proceduri stabilite individual, de fiecare universitate în parte, în detrimentul unui set de condiții minimale, unitare, referitoare la procesul de susținere a tezei de doctorat, la procedura de abilitare și la procedura de analiză a eventualelor abateri de la normele de integritate. Soluția legislativă propusă este greu de înțeles și în contextul în care, pe de o parte, nu a fost realizată până în prezent acreditarea școlilor doctorale în condițiile Legii nr. 1/2011, iar pe de altă parte este afectat semnificativ controlul public asupra calității și transparenței procedurilor utilizate de instituțiile organizatoare de studii universitare de doctorat”, afirma el.

Parlamentul a respins cererea șefului statului, care a criticat decizia.

„Decizia (…) Senatului riscă să afecteze verificarea imparțială a acuzațiilor de plagiat, care au devenit tot mai dese în ultimii ani. Este cel puțin suspectă graba cu care s-a acționat pentru modificarea Legii educației, fără o discuție pe fond, într-un moment în care toată lumea așteaptă integritate și performanță”, afirma Iohannis.

*** Mesaje adresate în Parlament și critici la adresa Legislativului

Șeful statului s-a adresat de cinci ori Parlamentului de la câștigarea alegerilor prezidențiale până la sfârșitul anului 2015, iar anul acesta o singură dată, pe 22 februarie, pe teme de politică internă.

În discursul de la acea dată, Klaus Iohannis le-a propus parlamentarilor un an electoral care să nu fie nici populist și nici al măsurilor hazardate.

„Vă invit să asumăm împreună câteva mize majore pentru anul 2016: prima vizează începutul recâștigării încrederii în politică; a doua ține de funcționarea instituțiilor într-un stat democratic; a treia privește continuarea eforturilor în domenii în care România a făcut progrese și a câștigat respectul partenerilor externi; în zona marilor sisteme publice vă propun să punem câteva pietre de temelie pe care să se poată construi în 2017, indiferent cine va fi la putere”, spunea el.

Șeful statului a și criticat Parlamentul pentru blocarea cererilor venite din partea justiției.

„Sunt neplăcut surprins de faptul că în anumite spețe încă nu s-a înțeles că imunitatea parlamentară nu are voie să fie folosită pentru blocarea cererilor Justiției, așa se face că în materie de răspuns la solicitările Justiției, după câțiva pași înainte recunoscuți de toată lumea și așteptați de cetățeni, urmează unul înapoi, care pune din nou în discuție credibilitatea Parlamentului și voința unor raporturi corecte cu justiția”, afirma președintele Iohannis.

Pe parcursul anului, șeful statului a transmis mesaje în favoarea justiției. În aprilie, după ce Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”, președintele Iohannis i-a transmis acestuia că ar fi bine să demisioneze de la șefia PSD.

La rândul său, șeful statului a fost „taxat” atât de politicieni, cât și de către CSM, pentru declarațiile cu privire la procedura de evacuare demarată de ANAF în dosarul ICA.

„În primul rând, cred că libertatea de exprimare în media nu poate fi suprimată pentru banale motive administrative. În al doilea rând, această abordare heirupistă a ANAF mi se pare cel puțin nepotrivită, dacă nu discutabilă”, spunea Iohannis, întrebat despre acțiunea ANAF în cazul Antenelor.

O poziție similară a avut și premierul Dacian Cioloș, iar în acest context președintele CSM, Mircea Aron, a arătat că declarațiile celor doi oficiali „conțin aprecieri de natură a pune sub semnul precarității o procedură judiciară”.

*** Vizite externe, politică externă și premii

În anul 2016, delegațiile oficiale ale României, conduse de președintele Klaus Iohannis, au efectuat 20 de deplasări externe, cheltuielile aferente acestora însumând 5.835.660,98 de lei, potrivit unui răspuns al Administrației Prezidențiale acordat AGERPRES.

De la preluarea mandatului și până la sfârșitul lui 2015 șeful statului a efectuat 14 vizite externe oficiale.

În anul care se încheie, Iohannis a participat pentru prima oară de la preluarea mandatului la summitul PPE de la Bruxelles.

Tot anul acesta, în februarie, el a efectuat o vizită de lucru în Bavaria și la Munchen, unde a participat la Conferința pentru securitate. Tot în februarie, președintele a participat la Bruxelles la Consiliul European. În martie, șeful statului s-a aflat în Israel și Palestina, pe 17 martie a participat la Consiliul European de la Bruxelles, între 22-24 martie a efectuat o vizită de stat în Turcia, iar din 30 martie până pe 2 aprilie la Washington, unde a participat la Summitul securității nucleare.

În mai, șeful statului a efectuat o vizită de stat de două zile în Republica Lituania, în iunie tot de două zile la Luxemburg și o vizită oficială în Bulgaria. În iulie președintele Iohannis a participat la summitul NATO de la Varșovia.

În septembrie, Klaus Iohannis a mers în Germania, pentru a primi premiul „Hermann Ehlers”, pentru merite deosebite în sprijinirea statului de drept și a luptei împotriva corupției, iar octombrie și decembrie a participat la reuniunile Consiliului European.

În noiembrie, Iohannis a mers în Olanda pentru a primi placheta „Martin Buber”, acordată anual de Fundația Euriade personalităților care, prin activitatea lor publică și privată, contribuie la dezvoltarea unor comunități armonioase, bazate pe valori umaniste, prin dialog autentic, deschidere, responsabilitate și respectul față de semeni.

Situația din Republica Moldova, migrația și Brexitul au fost principalele teme de politică externă pe care președintele Iohannis a pus accentul în 2016.

La începutul anului, în contextul situației „complicate” din Republica Moldova, șeful statului a declarat că el contează pe maturitatea clasei politice de la Chișinău.

„Sper și am convingerea că se vor găsi soluții care pentru noi sunt probabil la fel de importante ca și pentru moldoveni și anume soluții pentru păstrarea Moldovei pe calea pro-europeană. (…) Sunt alături de președintele Timofti în demersurile pe care le face pentru a ieși din această situație complicată. Eu contez pe maturitatea clasei politice de la Chișinău pentru a găsi calea cea mai bună pentru soluționarea crizei, pentru instalarea unui guvern puternic și pentru păstrarea căii europene”, afirma Iohannis.

El arăta că învestirea noului Guvern de la Chișinău este un pas în depășirea crizei politice din Republica Moldova, punctând că stabilitatea este importantă. Pe de altă parte, președintele Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea legii privind acordarea împrumutului de către România Republicii Moldova, invocând situația din această țară. În iulie, el a anunțat că va promulga legea.

De asemenea, referindu-se la Republica Moldova Iohannis afirma această țară trebuie sprijinită instituțional. CSAT a decis în 2016 realizarea unei strategii pe termen mediu și lung pentru îmbunătățirea relației cu Chișinăul.

Dacă în februarie șeful statului arăta că o posibilă unire a României cu Republica Moldova poate fi discutată la momentul la care lucrurile sunt stabile și merg bine în cele două țări, în noiembrie spunea că o unire este posibilă, dar nu în viitorul apropiat.

„O unire cu Basarabia este posibilă, dar în același timp nu cred că este posibilă în viitorul apropiat”, arăta el.

În ceea ce privește Brexitul, președintele Iohannis a subliniat în declarațiile făcute că nu trebuie să fie puse în discuție drepturile românilor care lucrează în Marea Britanie. În același timp, el arăta că România este pregătită să adere la Schengen. De asemenea, el a insistat asupra sporirii prezenței NATO în Marea Neagră.

*** Vizite în țară

Președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în țară. La Centrala de la Cernavodă, în Iași — la Antibiotice SA, în Gorj, unde a participat la ceremoniile prilejuite de comemorarea eroilor bătăliei de pe Jiu din octombrie 1916, în Satu Mare, la manifestările organizate la Carei, cu ocazia Zilei Armatei.

După vizita la Târgu Jiu, șeful statului a fost criticat pentru că s-a așezat pe unul din scaunele parte a lucrării „Masa Tăcerii” realizată de Constantin Brâncuși.

„Nu am fost amendat și nici nu cred că s-a pus problema. Am fost împreună cu primarul, care a fost foarte de acord și nu a găsit nicio problemă. Discuția, vă asigur că are substrat electoral, altfel nu s-ar fi discutat. Am citit câteva comentarii. Cred că cineva care a comentat aceste lucruri a avut dreptate. Dacă Brâncuși nu ar fi vrut să se așeze nimeni pe acele scaune, probabil nu le-ar fi pus într-un parc public, ci într-un muzeu închis. Toată discuția mi s-a părut exagerată pur și simplu și cred că putem să o închidem aici”, afirma șeful statului.

Pentru prima dată de la preluarea mandatului, în 2016 președintele Iohannis a participat la festivitățile prilejuite de Ziua Marinei Române.

*** Consultări cu partidele

În martie, președintele Klaus Iohannis anunța consultări cu toate partidele cu privire la legislația în domeniul securității, punctând că este necesară și o dezbatere cu experți în domeniu.

„Dacă politicienii din țară așteaptă aceste consultări, înseamnă că au înțeles mesajul meu. Vreau să-i asigur pe toți că în următoarele săptămâni voi avea consultări cu toate partidele politice, vom aduna și experți care vin să propună câteva idei în domeniu și sper să reușim în cel mai scurt timp să începem un proces de modernizare și actualizare a întregii legislații”, afirma Iohannis, aflat într-o deplasare la Washington.

Consultările pe tema legislației în domeniul securității naționale au avut loc în aprilie, iar la finalul acestora șeful statului anunța că primul pachet de legi în acest sector poate fi adoptat în iunie, de ambele Camere ale Parlamentului.

În iunie, șeful statului i-a invitat la Palatul Cotroceni pe premierul Dacian Cioloș, pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, dar și pe liderii partidelor politice, pentru consultări pe tema rezultatelor referendumului din Marea Britanie. Ulterior, a mai avut loc o rundă de consultări, pe aceeași temă, cu aceeași factori de decizie.

Luna următoare, Klaus Iohannis a avut o întâlnire de lucru privind „Siguranța publică în spațiile de învățământ preuniversitar” cu reprezentanți ai ministerelor cu atribuții în domeniu. Întâlnirea a făcut parte din proiectul „România educată”, lansat de președinte în 2016. În cadrul proiectului „România educată” au fost organizate șase dezbateri regionale — la Craiova, Timișoara, Brașov, Constanța, Iași și București.

Tot anul acesta, în septembrie, la nivelul Administrației Prezidențiale a fost înființată comisia privind „Proiectul de țară”, care a avut prima ședință în octombrie. Președintele Iohannis consideră necesar un Proiect de țară care să fie o viziune despre cum ar trebui să arate România pe termen mediu și lung în raport cu statutul de membru al Uniunii Europene, dar luând în calcul realitățile de bază — Parteneriatul strategic cu SUA, arăta purtătorul de cuvânt al șefului statului.

*** Alegerile parlamentare și desemnarea noului premier

Înainte de alegerile locale, Iohannis a anunțat că și-a făcut viză de reședință în București pentru a vota în Capitală.

„Mi s-a părut că este corect așa și, în consecință, voi fi și mai interesat de felul în care se face campanie electorală pentru București”, arăta șeful statului, în aprilie.

Atât la alegerile locale din iunie, cât și la cele parlamentare din decembrie, președintele Iohannis le-a cerut românilor să meargă la vot.

„Participarea este unul dintre pilonii democrației, iar alegerile sunt cel mai puternic mecanism pe care cetățenii îl au la dispoziție pentru a decide viitorul țării lor. Așa că vă invit să participați la dezbatere, la campanie, la alegeri!”, a spus șeful statului, pe 1 decembrie, la recepția oferită la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naționale, de unde au lipsit, nefiind invitați, politicienii cu probleme penale.

De altfel, politicienii cu probleme penale nu au fost invitați anul acesta nici la parada militară de la Arcul de Triumf. „Este bine să se dea semnale că se promovează curățenia politică de la vârful statului”, spunea șeful statului.

Înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Iohannis anunța că nu va desemna un premier independent politic, spunea că Dacian Cioloș ar fi bine să-și continue proiectele după scrutin, subliniind însă că, pentru acest lucru este necesar să-și declare adeziunea sau simpatia pentru un partid.

Totodată, el preciza că are în vedere criterii de integritate în desemnarea premierului.

Șeful statului arăta, în noiembrie, că așteaptă ca viitorul Parlament să fie mai profesionist și mai responsabil, afirmând că nu toți candidații se încadrează în profilul de ținută morală și profesională impecabilă.

După alegerile din decembrie, Iohannis a avut două runde de consultări cu partidele câștigătoare, prima înainte de validarea fiecărui parlamentar.

Dacă la prima întâlnire PSD și ALDE au absentat, președintele social-democraților motivând că invitația venită din partea șefului statului este fundamentată greșit pe un articol din Constituție, la cea de a doua Dragnea a anunțat că propunerea partidului pentru funcția de prim-ministru este Sevil Shhaideh. Tot atunci, liderul PMP, Traian Băsescu, anunța propunerea formațiunii politice pe care o conduce pentru premier — Eugen Tomac.

Pe 27 decembrie președintele Iohannis a anunțat că nu acceptă propunerea PSD-ALDE și a cerut coaliției o nouă nominalizare.

„Săptămâna trecută, când am avut consultări cu partidele politice, PSD și ALDE, care au țin să vină împreună la consultări, mi-au propus-o pe doamna Sevil Shhaideh pentru funcția de prim-ministru. Am cântărit cu grijă argumentele pro și contra și am decis să nu accept această propunere”, a spus șeful statului, la Palatul Cotroceni.

În replică, liderul PSD, Liviu Dragnea, vorbea de o posibilă suspendare a președintelui. Totuși, o zi mai târziu, după ședința Comitetului Executiv Național al PSD, el a anunța un nou nume de premier — Sorin Grindeanu.

Pe 30 decembrie, Administrația Prezidențială anunța că șeful statului a semnat decretul privind desemnarea lui Sorin Grindeanu în funcția de premier.

*** Decorații

Președintele Iohannis a acordat, în 2016, 733 de decorații pentru persoane fizice și 18 pentru persoane juridice, dintre care 13 unități militare. Printre cei decorați s-au numărat istoricul Neagu Djuvara și filosoful Mihai Șora care au primit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler.

Șeful statului i-a conferit istoricului Neagu Djuvara acest ordin „cu prilejul aniversării unui secol de viață, în semn de înaltă apreciere pentru dăruirea cu care și-a servit patria, prin angajamentul personal în procesele politice, diplomatice și culturale ce au promovat valorile, istoria și imaginea țării noastre în lume, precum și pentru înalta ținută morală de care a dat dovadă de-a lungul timpului”.

Iohannis i-a acordat aceeași distincție și lui Mihai Șora „cu prilejul aniversării unui secol de viață, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră dedicată valorilor umane fundamentale, cercetării și educației, prin care a îmbogățit cultura românească și universală, pentru rolul avut în consolidarea democrației în România postdecembristă, impunându-se ca un reper al tinerelor generații”.

De asemenea, șeful statului a acordat distincții și unor personalități culturale — regizorii Radu Afrim și Alexander Hausvater și actorii Constantin Cojocaru și Marius Manole.

Totodată, Iohannis i-a conferit președintelui în exercițiu al Republicii Moldova, Nicolea Timofti, Ordinul Național „Steaua României” în grad de Colan.

Șeful statului i-a decorat și pe olimpicii și paralimpicii medaliați la Rio.

*** O nouă organigramă a Administrației Prezidențiale

După plecarea consilierului prezidențial Lazăr Comănescu pentru postul de ministru de Externe în Cabinetul Cioloș, președintele Iohannis l-a numit consilier prezidențial, șef al Departamentului de politică externă, pe Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe.

În august, jurnalista Mădălina Dobrovolschi a devenit purtătorul de cuvânt al președintelui. Șeful statului nu mai avea purtător de cuvânt din aprilie anul trecut când Tatiana Niculescu-Bran și-a anunțat retragerea din această funcție.

Luna următoare, organigrama Administrației Prezidențiale a fost schimbată, fiind desființată Cancelaria președintelui, în contextul plecării șefului acestui departament, Dan Mihalache, ca ambasador al României în Marea Britanie și Irlanda de Nord. Mihalache era consilier prezidențial din 22 decembrie 2014. Ulterior, el a devenit șef al Cancelariei Prezidențiale.

Șeful statului are, în prezent, nouă consilieri prezidențiali și 14 consilieri de stat.

*** Viața privată

În aprilie, președintele Klaus Iohannis a fost internat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” și operat la umărul drept. El și-a reluat activitatea a doua zi.

Klaus Iohannis a făcut mai multe drumeții la munte. „Drumețiile montane rămân o pasiune pentru mine, așa că am urcat din nou pe munte. Vă spun cu toată sinceritatea: avem probabil cele mai spectaculoase peisaje din Europa. Merită să le descoperiți!”, spunea în august șeful statului, după o drumeție la Bâlea Lac.

În septembrie președintele a făcut o drumeție spre vârful Negoiu. iar câteva săptămâni mai târziu mergea pe bicicletă pentru a susține campania „Pedalăm pentru Invictus 2017”. Și soția sa, Carmen, s-a implicat în acțiuni de caritatea. A jucat un meci demonstrativ cu copiii, la turneul Sibiu Open și a alergat pentru prima dată la un maraton caritabil, cu elevii săi, pe o distanță de peste 5 kilometri, susținând astfel cumpărarea de aparatură pentru secția de prematuri a celui mai mare spital public din Sibiu.

AGERPRES

SFARSITUL EREI SOROS.MILIARDARUL AMERICAN ,EVREU -KHAZAR DE ORIGINE UNGUREASCA ,GYORGY SCHWARZ-SOROS,CARE A INFIINTAT „PARTIDUL UMBRELOR” CARE CONDUCE „GUVERNUL MONDIAL DIN UMBRA”,ARE ACCESE DE FURIE DAR SI NEPUTINTA INTRUCAT FINANTELE SI FINANTARILE ONG-URILOR SALE CARE INCERCAU SA PRODUCA UN HAOS ECONOMIC MONDIAL SUNT VERIFICATE DE INSTITUTIILE ABILITATE DIN USA,IAR DONALD J TRUMP ESTE ATACAT DE GEORGE SOROS”OMUL CARE NU CREDE IN DUMNEZEU PE CARE IL ACUZA DE „DICTATATOR PREZUMTIV „CARE AMENINTA NOUA ORDINE MONDIALA!

31 dec.

trump-soros-before-its-news

TRADUCERE AGNUS DEI

Într-un articol pentru Project Syndicate, Soros începe prin a menționa modul în care a trăit atât sub dominația nazistă și apoi sovietică în Ungaria, înainte de a afirma că „felurite forme de societăți închise (de la dictaturi fasciste, la state mafiote),  sunt în creștere”

Această afirmație este dejucată de fapte, care arată că: „Ponderea populației care trăiește în democrațiile mondiale este în continuă creștere.”

Soros scrie ca votând pentru Trump, americanii „au ales un şarlatan și un dictator prezumtiv ca președinte,” și că înfrângerea lui Hillary Clinton, înseamnă că America  va fi „incapabilă de a proteja și de a promova democrația în restul lumii” ( pentru că această politică a lucrat atât de bine în Irak, Afganistan, Siria și Libia).

De asemenea, Soros trântește noul cabinet al lui Trump spunând ca conține nimic altceva decât „extremisti incompetenți” și „generali în rezervă.”

Explicând modul în care susține Uniunea Europeană, pentru că este o încercare de succes la „inginerie socială”, Soros critică faptul că organismul a devenit „tot mai disfunctional” și dezintegrarea lui s-a accelerat „, prima dată  cu Brexit, apoi la alegerea lui Trump în Statele Unite, iar la 4 decembrie,  respingerea alegătorilor italieni, cu o marjă largă, de reforme constituționale. ”

Soros deplânge, de asemenea, presupusa influență nejustificată a președintelui rus Vladimir Putin în timpul alegerilor prezidențiale.

„La început, el a încercat să controleze social media. Apoi, printr-o mișcare genială, el a exploatat modelul de afaceri al companiilor de social media „pentru a răspândi informații eronate și știri false, dezorientănd electoratele și destabilizănd democrațiile. Acesta este modul în care el a ajutat peTrump să fie ales „, scrie Soros.

Soros spune ca Putin „s-a simțit amenințat de” revoluții colorate „din Georgia, Ucraina, și în altă parte”, fără însă să menționeze că Soros însuși a jucat un rol-cheie în  finanțarea acestor răscoale pe care el le-a pus la cale, precum și revoluția de culoare instigată impotriva lui Trump.
Ironia acestui elitist ultra-bogat, care a sponsorizat nenumărate răsturnari de guverne, insistând că lui îi pasă de „democrație” și voința poporului este deosebit de  însemnată.

Întreg tonul piesei este în mod clar plin de îngrijorare de faptul că mișcarea populistă care  străbate vestul reprezintă o amenințare directă la noua ordine mondială plutocratică pentru care Soros si-a petrecut întreaga viață ajutând la făurirea ei.

El conchide prin avertismentul că „UE este pe punctul de prăbusire”, ca urmare a stagnării creșterii economice și a crizei ieșite de sub control a refugiaților  (pe care, din nou, Soros însuși  a creat-o în primul rând, ca o modalitate de a obține putere politică).

Jerusalem Post: Finanțările lui SOROS vizează crearea unui Haos Global care să distrugă autoritatea Statelor Naționale.

„Campania lui Donald Trump este un răspuns direct, nu către Clinton, ci către Soros însuși. Prin faptul ca a cerut înălțarea unui zid la graniță, susținând de-asemnea Brexit-ul, susținând Israelul, susținând interdicția temporară a musulmanilor imigranti și sustinand poliția împotriva mişcării anarhiste a negrilor de la BlackLiveMatter (finanțate de Soros), Trump acționează impotriva eforturilor multimiliardarului progresist GEORGE SOROS.”

Iată că publicarea emailurilor Fundației lui Soros arată fără dubiu planurile malefice ale lui SOROS despre care vorbește acum şi cunoscutul ziar israelian Jerusalem Post.

1. „Scopul finantarilor lui Soros – scrie Jerusalem Post – este de a distruge democratia din Vest pentru ca să devină imposibil ca guvernele să mai poată menține ordinea publică sau ca societățile sa-şi păstreze identitatea unică și valorile naționale”

2. „Nu trebuie scapate din vedere nici actiunile lui Soros legate de imigrarile ilegale. Din SUA, Europa si Israel, Soros a implementat un impuls global folosindu-se de imigrari pentru a submina identitatea natiunilor. E-mail-urile scurse evidentiaza faptul ca aceste grupuri au intervenit in alegerile europene pentru ca sa fie alesi politicienii care sprijina granitele deschise pentru imigrantii arabi si a sustinut financiar, sau prin alte metode, jurnalisti care s-au aratat de acord cu imigrantii”

3. „Grupurile lui Soros sunt pe teren facilitând intrarea imigranților ilegali în SUA si Europa. Ele au urmărit să influențeze deciziile Instanței Supreme a SUA legate de imigrarile ilegale din Mexic. Aceste grupuri au cooperat cu musulmanii și alte grupuri pentru a-i demoniza pe americanii si europenii care se opun granițelor deschise”.

4. „In Israel, de asemenea, Soros s-a opus eforturilor guvernului de a opri valul de imigranti ilegali din Africa prin granița cu Egiptul”.

5. „Din Ferguson în SUA, până la Berlin şi până la Ierusalim, Soros a lucrat pentru a induce haosul, prin paralizarea autorităților locale, făcând ca autoritățile să nu mai poată să-şi apere societățile”.

6. „În Statele Unite, politia a ajuns să nu mai fie văzută ca o forță care reprezintă binele, obligând astfel societatea să functioneze singură pentru a-şi menține legea si ordinea. Mai degraba poliția este prezentată de organizațiile lui Soros ca o unealtă a represaliilor albilor asupra persoanelor de culoare.

Agitatia Black Lives Matters, care a fost acuzată că a contribuit la moartea unor polițiști în mai multe orașe americane, a scos la lumina doua răspunsuri legate de poliție….

Mesaj fără precedent din Israel: Europenii trebuie să se ridice împotriva Rețelei Soros și să-și apere tradițiile și valorile naționale

 

soros
Despre George Soros și rețeua pe care a creat-o se vorbește foarte des în ultima perioadă. Numele magnatului apare în campania electorală din SUA. Nici România nu a fost ocolită de interesele lui Soros, existând mulți politicieni care au beneficiat de fondurile unor ONG-uri în spatele cărora se află acesta.

Ziarul israelian Jerusalem Post a publicat o serie de dezvăluiri despre George Soros. Iată articolul din presa israeliană:

„Lumea noastră: Campania de haos global a lui Soros

Primul lucru pe care îl vedem este natura megalomană a proiectelor filantropice ale lui Soros. Niciun colț al lumii nu a scăpat de eforturile sale.

Presa din SUA a ignorat scurgerea a mii de emailuri de la Open Society Foundation a lui George Soros. FSD este vehiculul prin care Soros a canalizat miliarde de dolari de-a lungul ultimelor două decenii pentru organizații non-profit din Statele Unite și în întreaga lume.

Conform documentelor, Soros a dat mai mult de 30 milioane $ pentru grupuri de lucru pentru alegerea lui Hillary Clinton, în noiembrie, făcându-l cel mai mare donator al campaniei sale. Așa că este înțeles de ce presa care o sprijină pe Clinton a îngropat povestea.

Este posibil, de asemenea, ca unii editori de știri să nu înțeleagă motivul pentru care documentele dezvăluite ar merita să fie publice.

Cele mai multe dintre informațiile apărute erau deja cunoscute publicului. Soros a finanțat masiv grupuri de extremă din stânga în Statele Unite și în întreaga lume, lucru cercetat de mai mult de un deceniu.

La suprafață, numărul mare de grupuri și oameni pe care îi sprijină par independenți. La urma urmei, ce schimbările climatice trebuie să facă cu imigrația ilegală din Africa pentru Israel? Ce are Ocupați Wall Street pentru a face cu politicile de imigrare din Grecia? Dar de fapt este că proiectele Soros-sprijinite împărtășesc caracteristicile comune de bază.

Toți au de lucru pentru a slăbi capacitatea autorităților naționale și locale în democrațiile occidentale să respecte legile și valorile națiunilor și comunităților lor.

Aparent, numărul vast al grupurilor și persoanelor pe care le sprijină pare ireal. Până la urmă, ce legătură are schimbarea climei cu imigrarea ilegală a africanilor în Israel? Sau ocuparea Wall Street cu politica legată de imigranții din Grecia? Adevărul este că proiectele lui Soroș au un numitor comun. Scopul lor este să slăbească abilitatea autorităților naționale și locale din Vest de a-și păstra legile și valorile națiunilor și comunităților.

Toate aceste proiecte ale miliardarului au menirea să…

CONTINUARE – http://www.activenews.ro/

Active News EXCLUSIVITATE: Președintele României e membru în consiliul unui think-tank fondat de George Soros.

Klaus Iohannis este SINGURUL șef de stat în funcție din listă membrilor Consiliului ECFR. Mai mult decât atât, Iohannis a acceptat această poziție după ce a devenit președintele României.

Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării (Art. 80, alin.1 – Constituția României).

În timpul mandatului, Președintele României (…) nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată (Art. 84, alin.1 – Constituția României).

Președintele exercită funcția de mediere (…) între stat și societate (Art. 80, alin.2 – Constituția României).

Președintele României, Klaus Iohannis, este membru în consiliul unui organism privat: European Council of Foreign Relations (Consiliul European de Relații Externe). Alături de președinte, pe lista membrilor, publicată de site-ul oficial al ECFR, se mai află, din partea României: Daniel Dăianu, Monica Macovei, Alina Mungiu-Pippidi și Ion Sturza.

Din consiliul ECFR fac parte multe personalități internaționale, foști premieri și foști președinți de stat, comisari europeni, ambasadori și miniștri de externe. Klaus Iohannis este însă SINGURUL șef de stat în funcție din această listă. Mai mult decât atât, așa cum vom vedea, Klaus Iohannis a acceptat funcția de membru în consiliul ECFR după ce a devenit președintele României.

Pe site-ul ECFR, președintele României se învecinează cu George Soros și cu fiul acestuia, Alexander Soros, care apar pe lista Ungariei.

Dezvăluiri explozive pe site-ul activenews.ro: Președintele României e membru în consiliul unui think-tank fondat de George Soros

 Imagini pentru SOROS,IOHANNIS POZE

Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării (Art. 80, alin.1 – Constituția României).

În timpul mandatului, Președintele României (…) nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată (Art. 84, alin.1 – Constituția României).

Președintele exercită funcția de mediere (…) între stat și societate (Art. 80, alin.2 – Constituția României).

Președintele României, Klaus Iohannis, este membru în consiliul unui organism privat: European Council of Foreign Relations (Consiliul European de Relații Externe). Alături de președinte, pe lista membrilor, publicată de site-ul oficial al ECFR, se mai află, din partea României: Daniel Dăianu, Monica Macovei, Alina Mungiu-Pippidi și Ion Sturza.

https://i0.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2016/11/iohan-soros.jpg

Din consiliul ECFR fac parte multe personalități internaționale, foști premieri și foști președinți de stat, comisari europeni, ambasadori și miniștri de externe. Klaus Iohannis este însă SINGURUL șef de stat în funcție din această listă. Mai mult decât atât, așa cum vom vedea, Klaus Iohannis a acceptat funcția de membru în consiliul ECFR după ce a devenit președintele României.

Pe site-ul ECFR, președintele României se învecinează cu George Soros și cu fiul acestuia, Alexander Soros, care apar pe lista Ungariei.

 

                    Un think-tank fondat și finanțat de Soros

ECFR este, conform registrului Comisiei Europene, primul think-tank pan-european. A fost lansat în octombrie 2007 și are ca obiective „organizarea unor activități de cercetare și promovarea unor dezbateri în toată Europa cu privire la dezvoltarea unei politici externe coerente și eficiente, bazată pe valori europene. Activitatea ECFR se bazează pe trei elemente distinctive:

1) Consiliu pan-european. ECFR a reunit, într-un distins Consiliu, peste 280 de membri (n.r. – 285) – politicieni, factori de decizie, experți și lideri de afaceri din toată Europa – care se reunesc o dată pe an. Membrii furnizează staff-ului ECFR consultanță și feedback și asistă activitățile ECFR în cadrul țărilor din care provin. Acest Consiliu este prezidat de Carl Bildt, Emma Bonino și Mabel van Oranje.

2) O prezență fizică în principalele state membre ale Uniunii Europene. Lucru unic printre think-tank-urile europene, ECFR are birouri în Berlin, Londra, Madrid, Paris, Roma, Sofia și Varșovia. Birourile sunt platforme pentru cercetare, dezbatere și advocacy.

3) Un proces distinct de cercetare și elaborare de politici. ECFR a reunit o echipă de cercetători și de practicieni recunoscuți din toată Europa, pentru a-și atinge obiectivele grație unor proiecte inovatoare, cu accent pan-european.”

Anul trecut, ECFR a avut un buget total de 7.207.827 de euro.  De unde vin banii? Pe site-ul Comisiei Europene se precizează că 1.234.062 euro provin din „surse naționale”, 14.162 euro – un grant al Comisiei europene, 11.408 euro – „surse locale/regionale”, iar 5.948.195 euro „din alte surse”. Ce fel de „alte surse”?

Ȋn 2007, anul înființării, pe site-ul oficial al think-tank-ului se preciza că „ECFR este susținută de Soros Foundations Network, Sigrid Rausing, FRIDE (La Fundación para las Relaciones Internacionales y el Dialogo Exterior), Fundația Communitas și Dr. Hannes Androsch.”

Cât de mare este „susținerea” acordată ECFR de către fundațiile Soros? Atât de mare încât, la înființare, adresa biroului din Londra al ECFR era aceeași cu adresa Open Sociey Fundațion. Și nu vorbim doar de același etaj, ci și de același număr de telefon.

În iunie 2009, ECFR a devenit membru PASOS (Policy Association for an Open Society). PASOS este o rețea formată din zeci de think-tankuri ce acoperă peste 25 de țări din Europa și din Asia Centrală. A fost înființată în septembrie 2004 și a fost înregistrată, ca asociație cetățenească, în Cehia, acolo unde are și biroul central.

PASOS a continuat activitatea desfășurată de „Local Government and Public Service Reform Initiative (LGI) of the Open Society Institute (OSI), lansat în ianuarie 1997 de către Consiliul Director al Open Society Institute din Budapesta. LFI of OSI a funcționat în cadrul unei rețele formate din fundații Soros.

Astăzi, unul dintre cei trei membri ai Consiliului Consultativ al PASOS este George Soros. El este membru și în Consiliul ECFR, încă de la înființarea acestuia.

Mai târziu, în Consiliul ECFR a intrat și Alexander Soros, fiul lui George Soros, membru în Consiliul Mondial al Open Society Foundations.

Ce caută președintele în funcție al României în această companie selectă?

 

                În ECFR „nu ești primit decât dacă ai recomandări”

Primul român invitat să se alăture ECFR a fost Daniel Dăianu, în 2011. Fost ministru al finanțelor (1997-1998), fost europarlamentar, fost membru în Consiliul Director al Societății Academice din România (SAR), Dăianu este acum membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României.

Monica Macovei, fost ministru al Justiței (2004 – 2007), fost membru în Consiliul Director al SAR, și Alina Mungiu-Pippidi, președintele SAR, au fost cooptate în ECFR în 2012.

În același an a devenit membru în consiliul ECFR și Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova. Prezent la întâlnirea anuală a Consiliului ECFR, Ion Sturza dezvăluie, pe pagina sa de facebook, și câteva amănunte din activitatea acestui think tank. Iunie 2016 – „La cald, de la ședința ECFR (…) Moldova și Parteneriatul Estic: parteneriatul este mort; Moldova a dispărut de pe radarul UE; un sentiment de jenă generală față de ce s-a întâmplat; singura curiozitate: cum ați putut fura un miliard?!; europenii acceptă poziția dominantă a SUA în «stabilizarea» Moldovei, dar nu doresc să achite nota de plată; extinderea UE – o temă tabu pentru mult timp. Suntem rugați să nu fim ridicoli, insistând pe aceasta”.

Klaus Iohannis a devenit membru în consiliul ECFR abia după ce a dobândit funcția de președinte al României. Conform istoricului site-ului oficial al ECFR, evenimentul s-a produs, cel mai probabil, în perioada mai – iunie 2015. „Nu ești primit în acest consiliu decât dacă ai recomandări. Ți se propune să devii membru și accepți sau nu”, a declarat Daniel Dăianu pentru Active News.

Din respect pentru instituția pe care Klaus Iohannis o reprezintă oficial, Active News a solicitat Președinției să confirme sau să infirme informația potrivit căreia domnia sa este membru al ECRF. În caz afirmativ, am solicitat Președinției, în baza legii privind accesul la informațiile de interes public, să ni se comunice data de la care președintele României a dobândit calitatea de membru al ECFR. A trecut o săptămână de când am trimis solicitarea, timp în care ni s-a confirmat că ea a fost înregistrată și că „se află în lucru”. Și deși am cerut și telefonic, în repetate rânduri, să ni se furnizeze informațiile de interes public, iar art.8 alin. (5) din Legea 544/2001 prevede că informațiile „solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore”, nu am primit vreun răspuns nici până acum.

 

              Iohannis nu a trecut nimic în declarația sa de interese

 

Conform Constituției, Președintele României reprezintă statul român, este garantul independenței naționale și, în consecință, nu poate exercita nicio funcție privată, indiferent care ar fi natura acesteia sau domeniul de activitate. De asemenea, Președintele României nu poate fi membru al vreunui ONG, atâta vreme cât el exercită rolul de mediator între stat și societate, ultima fiind reprezentată de organizații non-guvernamentale. Care pot fi sau nu afiliate unor think-tank-uri.

Membru în Consiliul ECFR încă din 2015, Klaus Iohannis a omis să precizeze această calitate în declarația de interese completată în luna iunie a acestui an.

Conform art. 28 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, „fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal”. În aceeași situație se află și Dacian Cioloș care, până la momentul numirii în funcția de premier al României, a fost membru în Board of Trustees (n.r. – care nu înseamnă „Consiliu Consultativ”, așa cum susține Guvernul, în punctul de vedere trimis Active News) al Friends of Europe, fără să declare acest fapt în declarațiile de interese din 2016, deși în colțul din stânga-sus al acelui document e precizat, negru pe alb, că informațiile ce trebuie completate se referă la „anul fiscal 2015”. Friends of Europe este un alt think-tank, susținut, printre alții, și de George Soros.

Aceste chestiuni de ordin juridic ar trebui analizate și lămurite de Agenția Națională de Integritate, dar și de Parchetul General, instituții ale statului român care au atribuții și competențe în domeniu. Până atunci, rămânem cu un premier – fost membru în think-tank-ul Friends of Europe și cu un președinte – membru în think-tank-ul European Council of Foreign Relations.

Dar și cu o previziune a ECFR despre ce va să vie după alegerile din decembrie. „Dacă Cioloș va reuși să construiască un consens politic larg, plecând de la premiza că problemele discutate aici țin de stabilitatea națională și progres, atunci această reușită va fi ea însăși o moștenire demnă de admirație, una care putea servi drept un far pentru ceilalți actori politici din regiune, în ceea ce înseamnă o acțiune politică constructivă”, anunța în septembrie ECFR, pe site-ul său oficial.

                                                                                                                                                                                                                                                                               Adriana OPREA-POPESCU

 

Sursa: http://www.activenews.ro/stiri-politic/Presedintele-Romaniei-e-membru-in-consiliul-unui-think-tank-fondat-de-George-Soros.-EXCLUSIVITATE-138236

Nota redacției „Justițiarul”: Soros este creatorul sistemului din România! Nu ne referim doar la oengeurile aliniate în spatele impostorului Nicușor Dan, ci la instituțiile statului. Acestea nu doar că au fost penetrate încă din anii ’90 de „bursierii lui Soros””, dar se află la ora actuală în ghearele iudeo-ungurului americanizat!!! „George Soros are președintele României (consiliat de Sandra Pralong, prima directoare a lui Soros în România), doi șefi ai serviciilor secrete (amândoi evrei și foști angajați/bursieri Soros, numiți în funcții de marioneta Iohannis), guvernul de tehnorahați condus de mercenarul soroșist Ciolos (numit tot de Iohannis) și uriașul aparat de propagandă format din ‘telectualii de la GDS (o bandă antinațională inițiată de Soros personal și Silviu Brucan, alias Saul Bruckner, în ianuarie 1990, un melanj de trompete antiromânești, evrei și români trădători de-a valma), acum are și un partid ca să-și perpetueze puterea și influența în România.” Detalii aici: România sub ocupație soroșistă

Un think-tank fondat și finanțat de Soros

ECFR este,conform registrului Comisiei Europene, primul think-tank pan-european. A fost lansat în octombrie 2007 și are ca obiective „organizarea unor activități de cercetare și promovarea unor dezbateri în toată Europa cu privire la dezvoltarea unei politici externe coerente și eficiente, bazată pe valori europene. Activitatea ECFR se bazează pe trei elemente distinctive:

CONTINUARE aici – http://www.activenews.ro/stiri-politic/Presedintele-Romaniei-e-membru-in-consiliul-unui-think-tank-fondat-de-George-Soros.-EXCLUSIVITATE-138236

Active News: S-A REZOLVAT INCOMPATIBILITATEA! Astăzi, Klaus Iohannis a fost ȘTERS din lista membrilor consiliului ECFR, think-tank fondat de George Soros

iohannis-european-council-on-foreign-affairsCiteste stirea (soc)  initiala – Active News EXCLUSIVITATE: Președintele României e membru în consiliul unui think-tank fondat de George Soros.

Active News v-a dezvăluit ieri, în exclusivitate, că președintele României, Klaus Iohannis, este membru în consiliul unui organism privat: European Council of Foreign Relations (Consiliul European de Relații Externe), un think-tank fondat de George Soros.

Numele lui Iohannis apărea, încă din luna iunie 2015, pe lista oficială a membrilor Consiliului ECFR, din care fac parte mai multe personalități internaționale, foști premieri și foști președinți de stat, comisari europeni, ambasadori și miniștri de externe.
Klaus Iohannis e însă SINGURUL șef de stat în funcție din această listă, el acceptând funcția de membru în consiliul ECFR după ce a devenit președintele României. Și asta deși Constituția prevede că „în timpul mandatului, Președintele României (…) nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată” (art. 84, alin.1), dar și că „președintele exercită funcția de mediere (…) între stat și societate” (art. 80, alin.2).
Din respect pentru instituția pe care Klaus Iohannis o reprezintă oficial, Active News a solicitat Președinției, încă din data de 8 octombrie, să confirme sau să infirme informația potrivit căreia domnia sa este membru al ECRF. În caz afirmativ, am solicitat Președinției, în baza legii privind accesul la informațiile de interes public, să ni se comunice data de la care președintele României a dobândit calitatea de membru al ECFR. Nu am primit niciun răspuns de la Cotroceni. Iar ieri, când am publicat dezvăluirea, nu am avut nicio reacție din partea Președinției.
Klaus Iohannis, întrebat fiind de reporterul România TV dacă este sau nu membru în Consiliul ECFR, a dat un răspuns surprinzător: „Nu sunt și nu este nicio incompatibilitate. Într-adevăr, mi s-a propus să fiu membru în consiliu (n.r – ECFR) și am spus că sunt bucuros să spun că-mi doresc acest lucru după încheierea mandatului de președinte”, a declarat președintele.
Contactat de Active News înainte de publicarea materialului de ieri, Daniel Dăianu ne declara că este imposibil să apari pe acea listă, fără să fi membru în Consiliul EFCR. „Nu ești primit în acest consiliu decât dacă ai recomandări. Ți se propune să devii membru și accepți sau nu”, a precizat Dăianu pentru Active News…
Declarația despre ECFR, de la minutul -3:19

Cotidianul: Se înființeaza „Partidul lui George Soros” în România

 

George Soros FOTO www.bloomberg.com

„Iniţiativa România” şi „Fundaţia Friedrich Naumann” au organizat la sfîrşitul săptămînii trecute la Predeal o întîlnire a unor ONG-uri în vederea constituirii unei platforme politice comune, adică faza de dinaintea creării unui partid. Între VIP-uri, Nicuşor Dan, preşedintele USB, şi Vlad Alexandrescu, fostul ministru al Culturii şi fost candidat al Partidului „Forţa Civică” al lui Mihai Răzvan Ungureanu!

[….] în timp ce marile partide politice care formează actualul Parlament dorm liniştite şi se macină în propriile probleme, ONG-urile finanţate de George Soros, care şi-au construit structuri puternice în toată ţara, adună toate micile formaţiuni locale şi pun la cale o strategie naţională în vederea alegerilor parlamentare din toamnă.

 Cititi mai mult – http://www.cotidianul.ro/se-infiinteaza-partidul-lui-george-soros-cu-ong-urile-finantate-de-el-in-romania-283762/

Fundația pentru o Societate Deschisă a lui Soros a fost interzisă în Rusia

 

Soros

Procuratura Generală a Rusiei a declarat indezirabilă Fundația pentru o Societate Deschisă a miliardarului american de origine maghiară George Soros alături de o filială a sa, interzicându-le cetățenilor ruși și organizațiilor să participe la proiectele sale, scrie Russia Today, citată de stiripesurse.ro.

Într-o declarație dată publicității luni, procurorii ruși au declarat că activitățile Fundației sunt o amenințare la adresa ordinii constituționale a Rusiei și la adresa securității naționale. Aceștia au adăugat că Ministrul Justiției va fi informat asupra acestor concluzii, iar cele două organizații vor fi interzise în Rusia.

SURSA – http://www.activenews.ro/

CITESTE si – Cotidianul: Se înființeaza „Partidul lui George Soros” în România în timp ce marile partide politice care formează actualul Parlament dorm liniştite şi se macină în propriile probleme, ONG-urile finanţate de George Soros, care şi-au construit structuri puternice în toată ţara, adună toate micile formaţiuni locale şi pun la cale o strategie naţională în vederea alegerilor parlamentare din toamnă…

CITESTE si – http://theworld-we-live-in.blogspot.com/2011/10/cine-este-si-ce-trebuie-sa-stim-despre.html

Soros a muncit activ la distrugerea Americii din interior spre exterior, de multi ani deja. Oamenii tot trageau semnale de alarma. Acum 2 ani, Bill O”Reilly spunea in „The O’Reilly Factor” ca Soros e un extremist care vrea frontiere deschise, o politica comuna pentru toata lumea, droguri legalizate, eutanasiere si tot asa. Este mai mult decat periculos …”.
In 1997 Rachel Ehrenfeld scria: „Soros foloseste filantropia pentru a schimba – sau mai bine spus pentru a deconstrui – valorile morale si atitudinea lumii vestice, mai ales a poporului american. „Societatea deschisa” despre care vorbeste nu este despre libertate, este despre licente. Viziunea sa respinge notiunea de libertate ordonata, in favoarea unei ideologii de drepturi si titulaturi.

Poate cei mai importanti dintre cei ce il demasca sunt David Horowitz si Richard Poe. In cartea lor „The Shadow Party” descriu exact cum Soros a deturnat Partidul Democrat si cum astazi il detine, lacat dupa lacat, centimetru cu centimetru.
Soros a umplut partidul cu radicali, si a indepartat rand pe rand democrati in decursul anilor. Gasiti un interviu cu Poe aici.
A new book by David Horowitz and Richard Poe has enraged the Left and alarmed many conservatives.  It exposes the machinations of a radical clique working at the highest levels of government and finance to undermine American power. That book is The Shadow Party: How George Soros, Hillary Clinton and Sixties Radicals Seized Control of the Democratic Party. It hit the New York Times bestseller list in its first week in print.

Here to tell us about The Shadow Party is co-author Richard Poe, our esteemed colleague at the David Horowitz Freedom Center, where he serves as director of research.  Mr. Poe has written a number of bestselling books.  His last two releases were Hillary’s Secret War and The Seven Myths of Gun Control.

 

FP: Richard Poe, welcome to Frontpage Interview.

Poe: Thank you, Jamie.

 

FP: So what exactly is the Shadow Party?

 

Poe: The Shadow Party is the real power driving the Democrat machine. It is a network of radicals dedicated to transforming our constitutional republic into a socialist hive.

 

The leader of these radicals is multibillionaire George Soros. He has essentially privatized the Democratic Party, bringing it under his personal control. The Shadow Party is the instrument through which he exerts that control.

 

FP: How does it work?

 

Poe: It works by siphoning off hundreds of millions of dollars in campaign contributions that would have gone to the Democratic Party in normal times, and putting those contributions at the personal disposal of Mr. Soros. He then uses that money to buy influence and loyalty where he sees fit.

 

In 2003, Soros set up a network of privately-owned groups which acts as a shadow or mirror image of the Party. It performs all the functions we would normally expect the real Democratic Party to perform, such as shaping the Party platform, fielding candidates, running campaigns, and so forth. However, it performs these functions under the private supervision of Mr. Soros and his associates.

 

The Shadow Party derives its power from its ability to raise huge sums of money. By controlling the Democrat pursestrings, the Shadow Party can make or break any Democrat candidate by deciding whether or not to fund him.

 

During the 2004 election cycle, the Shadow Party raised more than $300 million for Democrat candidates, prompting one of its operatives, MoveOn PAC director Eli Pariser, to declare, “Now it’s our party. We bought it, we own it…”

 

FP: Everyone knows that Soros has poured money into MoveOn.  Can you name some other Shadow Party groups?

 

Poe: The Shadow Party is always changing.  New groups form and old ones dissolve. For instance, America Coming Together – which raised $135 million for Democrat get-out-the-vote drives in 2004 – has been mothballed, at least for now.  The most active Shadow Party groups today are probably the Center for American Progress, America Votes, Democracy Alliance, the New Democrat Network, the New Politics Institute, ACORN and, of course, MoveOn.org.

 

FP: How does Soros use his influence over the Party?

 

Poe: He uses it to push the Party leftward.  He is systematically purging the Party of moderates and packing it with radicals. For instance, the Shadow Party ousted Senator Joseph Lieberman in favor of Ned Lamont, because Lieberman refused to support a “cut-and-run” policy in Iraq.

 

FP: Isn’t that just politics as usual, though – wealthy fat cats funding their favorite candidates?

 

Poe: Funding ordinary candidates, be they Democrats or Republicans, would be politics as usual. Funding radical candidates who seek America’s destruction is not. Money is a tool. It can be used for good or evil. The Shadow Party is using it for evil.

 

FP: Does the Shadow Party really seek to destroy America?

 

Poe: Judge for yourself. In his new book The Age of Fallibility, Soros writes, “The main obstacle to a stable and just world order is the United States.” He announced in 2003 that it is necessary to “puncture the bubble of American supremacy.”  Soros is working systematically to achieve that goal.

 

On the economic front, he is shorting the dollar in global currency markets, trying to force a devaluation.  At the same time, Soros is orchestrating a nationwide movement to encourage mass immigration into the United States, and to mandate the provision of free social services to illegal immigrants. These measures alone have the potential to bankrupt the nation. However, if they fail, Soros has another program that will certainly finish the job. A long-time Soros operative named Jeffrey Sachs has been placed in charge of the United Nations Millennium Project – a global war on poverty designed to transfer wealth from rich countries to poor ones. Sachs is currently demanding that American taxpayers turn over $140 billion per year to his global welfare bureaucracy.

 

On the political front, Soros has poured massive funding into such groups as the ACLU, which uses lawsuits to hamstring the War on Terror. Soros also funds Amnesty International, whose US executive director has called for the arrest of President Bush as a war criminal.  Another Soros-funded group, The Center for Constitutional Rights, has drawn up detailed articles of impeachment against the President.

 

FP: Why don’t more Americans know that Soros is pushing these destructive policies?

 

Poe: The Shadow Party operates through deception. It uses the Democratic Party as camouflage. By posing as ordinary Democrats, Shadow Party candidates trick mainstream voters into supporting them.  Their true agenda remains concealed. As Soros writes in The Age of Fallibility, “[T]he Democratic Party does not stand for the policies that I advocate; indeed, if it did, it could not be elected.”

 

The fact is, Soros aspires to establish a neo-socialist order in America.  In the Atlantic Monthly of February 1997, he wrote, “The main enemy of the open society, I believe, is no longer the communist but the capitalist threat.”

 

FP: Tell me about Soros’ efforts to rewrite the U.S. Constitution.

 

Poe: Mr. Soros advocates deep structural change in our system of government.  In April 2005, Yale Law School hosted an event called, “The Constitution in 2020”, whose stated goal was to formulate “a progressive vision of what the Constitution ought to be.”  Of the event’s five institutional sponsors, one was Soros’ flagship foundation The Open Society Institute, and two others were Soros-funded Shadow Party groups; the Center for American Progress and the American Constitution Society.  We nicknamed that event the Shadow Constitutional Convention.

 

FP: What parts of our Constitution does Soros want to change?

 

Poe: He appears to have a special animus against the Bill of Rights. Take freedom of worship, for instance. Soros seems to favor some sort of religious apartheid, with fundamentalist Christians banished to a socio-political Bantustan.  For example, in a New Yorker interview of October 18, 2004, he said of President Bush, “The separation of church and state, the bedrock of our democracy, is clearly undermined by having a born-again President.”

 

Then there’s the Second Amendment.  Soros has provided massive funding to anti-gun groups and anti-gun litigators.  The unprecedented assault on gun rights during the 1990s was largely bankrolled by Soros.

 

FP: You and David Horowitz have also accused Soros of promoting political censorship in America.

 

Poe: Most Americans do not realize that the McCain-Feingold Act of 2002 was a Trojan Horse.  Its stated purpose was to reform campaign finance law. Its actual effect is to regulate political speech. McCain-Feingold was a Shadow Party initiative. Soros and a group of leftwing foundations spent over $140 million to get it passed.

 

Here’s how it works. McCain-Feingold authorizes federal election officials to decide who may or may not run political advertisements during election season, and what sorts of ads they may run.  In September 2004, a federal judge expanded McCain-Feingold’s reach by ordering the FEC to begin censoring the Internet.  Blogger outrage forced the FEC to back down, but McCain-Feingold remains on the books. Sooner or later, it will be enforced, to the full extent its creators envisioned.  We can thank Mr. Soros for these developments.

 

FP: Of course, we can also thank Republican Senator John McCain, who co-sponsored the bill.

 

Poe: Yes, but McCain has a long history of collusion with the Shadow Party.

 

During the 2000 presidential campaign, Soros sponsored two so-called “Shadow Conventions,” held at the same time and in the same cities as the Republican and Democratic Conventions, in Philadelphia and Los Angeles respectively. Their purpose was to promote campaign finance reform. John McCain gave the keynote speech at the Philadelphia “Soros Convention” (as columnist Robert Novak dubbed it), while Russ Feingold did so at the LA event.

 

McCain’s service to the Shadow Party brought him financial benefits. In 2001, McCain founded the Reform Institute for Campaign and Election Issues.  The Institute’s major funders were mostly leftwing foundations. Prominent among them was George Soros’ Open Society Institute.

 

FP: It seems ironic that Soros spent ten years lobbying for campaign finance reform, only to emerge as one of the biggest influence buyers in Washington.

 

Poe: As I said, the McCain-Feingold Act was a Trojan Horse.  It made the Shadow Party possible. Among other things, it forced the Democratic Party into a financial crisis, enabling Soros to swoop in and buy up the Party at a bargain-basement price.

 

Democrats have traditionally relied on large, soft-money donations from unions, while Republicans relied more on small, “hard-money” donations from mom-and-pop donors.  When McCain-Feingold outlawed soft-money donations to the parties, Republicans were not unduly hampered, but Democrats flew into a panic.  They faced the real possibility of bankruptcy.

 

Enter  George Soros.  After forcing the Democrats into a fiscal crisis, he then offered to rescue them.  He set up a network of non-profit, “issue-advocacy” groups – the Shadow Party – and invited all the big Democrat donors to contribute to his network.  Thus they could still contribute to the Democrat cause, but without giving directly to the Party.  The Party became dependent on Soros to raise campaign contributions which the law now forbade the Party itself to raise.

 

FP: You and David Horowitz charge that Hillary Clinton has a secret alliance with Soros.

 

Poe: That’s right.  They have to keep their alliance secret because any political coordination between them would violate federal election law. Soros’s Shadow Party is barred by law from coordinating its activities with official Democratic Party candidates, such as Hillary.

 

It’s a poorly-kept secret, however.  At the annual Take Back America conference on June 3, 2004, Hillary gave Soros a glowing introduction, saying, “We need people like George Soros, who is fearless, and willing to step up when it counts.” More importantly, her right hand man, Harold Ickes – who served the Clinton White House as deputy chief of staff – now serves Soros as de facto CEO of the Shadow Party. Ickes plays a significant role in running Hillary’s political machine and Soros’ Shadow Party simultaneously. This is arguably illegal, but no controlling authority seems willing to intervene.

 

The institutional manifestation of the Hillary-Soros axis is a group called the Center for American Progress, whose president John Podesta formerly served as chief of staff to the Clinton White House.  Hillary has no official connection to the Center.  However, her dominance of the organization seems to be something of an open secret among leftists.  One insider told a UPI reporter that the Center is “the official Hillary Clinton think tank.”  Robert Dreyfuss of The Nation wrote of the Center, “It’s not completely wrong to see it as a shadow government, a kind of Clinton White House-in-exile – or a White House staff in readiness for President Hillary Clinton.”  The Center for American Progress received its start-up funding from Soros and was, in fact,  Soros’ brainchild.

 

FP: You and Mr. Horowitz have said that the Shadow Party purged Joseph Lieberman, in retaliation for his pro-war stance.  How do you square that with the fact that Hillary supported Lieberman?

 

Poe: Hillary supported Lieberman only with lip service. She was just hedging her bets. What mattered was her announcement that she would support whomever won, be it Lieberman or Lamont. Please note that, within 24 hours of Lamont’s victory over Lieberman, HILLPAC became the first Democrat political action committee to pledge money to Lamont’s campaign.  With friends like that, Lieberman doesn’t need enemies.

 

FP: Some conservatives welcome Soros’ intervention.  They say that the farther left he pushes the Democrats, the fewer people will vote Democrat.

 

Poe: It would certainly be nice if we could just sit back and wait for the Shadow Party to fizzle out of its own accord. Given what is at stake, however, I think a more energetic approach is in order.

 

In my view, the farther left Soros pushes the Democrats, the more dangerous they grow. The Party is becoming more cult-like and fanatical by the day. History teaches that a fanatical minority can prevail over a moderate majority. The Bolsheviks proved that in 1917. Before our eyes, the Democratic Party is transforming into a totalitarian cult, bent on seizing power by any means necessary. This is a time for vigilance, not complacency.

 

FP: Are we talking Red Guards in the streets?  That’s a little hard to imagine.

 

Poe: Actually, the Shadow Party funds a number of groups which specialize in street action.  Last March, about half a million protesters brought Los Angeles to a standstill, calling for open borders and free immigration.  Some burned American flags and fought with police. Similar protests occurred simultaneously in many cities.  The whole extravaganza was a Shadow Party operation.  Virtually every sponsor was a Soros-funded group – at least eight organizations – including ACORN, La Raza, MALDEF and others.  One of the organizers, the Center for Community Change, has received $5.2 million from Soros’s Open Society Institute.

 

FP: What is their plan?  How does the Shadow Party intend to take power in America?

 

Poe: They appear to be pursuing a three-phase plan.  The first two phases are based upon the successful strategy which the left used to force regime change in America during the late ‘60s and early ‘70s.

 

Phase One is to impeach President Bush for allegedly deceiving the nation into war. We call this phase Watergate II.

 

Phase Two is to force a U.S. withdrawal from Iraq and to cut off aid to the Iraqi Republic, just as Democrats cut off aid to South Vietnam after Nixon resigned. We call this phase Vietnam II.

 

Phase Three is velvet revolution.  This is a term used in Eastern Europe to describe the sort of bloodless coup for which Soros is well-known in that part of the world.  He has used these methods to topple regimes in many countries, such as Yugoslavia, Ukraine and the Republic of Georgia.

 

Soros’ velvet revolutions always follow the same pattern.  The rebels wait for an election, then precipitate a crisis by charging voter fraud.

 

We believe the Shadow Party may attempt something similar in the USA. If they fail to win legitimately in 2008, they will likely cry voter fraud, fomenting an electoral crisis similar to the Bush-Gore deadlock of 2000.

 

We must expect, however, that the left has learned a few lessons since 2000. It seems doubtful that they will stake their revolution on a decision of John Roberts’ Supreme Court.  More likely, they will press for international arbitration this time, possibly under the auspices of the Organization for Security and Cooperation in Europe. This group actually monitored our elections in 2004.  Its relations with Soros – and with the Democratic Party – are extremely cordial, to say the least.

 

In normal times, Americans would never accept foreign arbitration of an election, but a destabilized America,  demoralized by military defeat, discouraged by the fall of a president, and alarmed by orchestrated unrest in the streets, might just go along with any plan that promised to restore order.

 

The 2004 election almost seemed like a dress rehearsal for such a maneuver, given the raucous demand by some Congressional Democrats for UN election monitors, and the so-called Boxer Rebellion, in which Senate Democrats challenged Bush’s electoral vote count.

 

FP: Will Hillary be the Shadow Party candidate?

 

Poe: That is likely, but not inevitable.  Even a “velvet” candidate needs the illusion of mass support.  That could prove difficult for Hillary to conjure up.  Even so, Hillary can only benefit from these machinations.  If the Democrats win, we can rest assured that Soros and Hillary will be pulling the strings behind the scenes, no matter which figurehead they choose to sit on the throne.

 

FP: How can we fight these kinds of radical tactics?

 

Poe: In the short time left before 2008, we need to learn everything we can about the Shadow Party and open the eyes of as many Americans as possible to its plans.

 

FP: Richard Poe thank you for joining us.

 

Poe: My pleasure.
Iar Partidul Umbrei a devenit Guvernul Umbrei, iar acesta a devenit administratia Obama.
DiscoverTheNetwork scrie: „Dupa insusi Soros, el a ajutat in loviturile de stat din Slovacia, Croatia, Georgia si Iugoslavia. Cand Soros ia in vizor o tara pentru schimbare de regim el incepe prin crearea unui guvern al umbrei – un guvern format in totalitate in exil – gata sa intre la putere cand oportunitatea apare. Partidul Umbrei construit in America seamana izbitor cu cele construite in alte tari anterior unor lovituri de stat.

Active News :Patronul „societății civile” românești….Magnatul nu crede în Dumnezeu

 

george-hillary-foto-active-news

Soros este întrebat dacă este o persoană religioasă și dacă are credință în Dumnezeu: „Nu cred în Dumnezeu, nu sunt religios”. Realizatorul adaugă credința lui Soros că Dumnezeu este o creație a omului și nu invers.

Acesta e patronul „societății civile” românești: În 1998, Soros declara senin că nu are nicio remușcare asupra participării sale la confiscarea bunurilor familiilor evreiești deportate din Ungaria, deși pe unii îi cunoștea. Magnatul nu crede în Dumnezeu

Zilele acestea, toată lumea vorbește liber despre George Soros și despre influența pe care acest om a avut-o asupra vieții politice și sociale din Statele Unite ale Americii, dar și din România.

În 1998, însă, opinia publică românească nu știa prea multe despre Soros, care pe-atunci investea serios în recrutarea și pregătirea celor ce urmau să formeze viitoarea „societate civilă” a țării. Acum aproape 20 de ani, însă, Soros oferea un interviu televiziunii americane CBS, în cadrul faimoasei emisiuni „60 de minute”.

În cadrul emisiunii, realizatorii arătau cum George Soros era introdus mai-marilor lumii de către Prima Doamnă a SUA din vremea aceea, o anume Hillary Clinton, drept un filantrop și  „om de bine”

Puțini știu că Soros a investit în războiul din fosta Iugoslavie, susținând tabăra bosniacilor musulmani cu 5 milioane de dolari, acțiunile sale fiind lăudate la vremea respectivă de către diplomatul american Richard Holbrooke, cel care s-a ocupat de „dosarul” iugoslav.

În cadrul acelei emisiuni, însă, Soros a făcut niște afirmații realmente șocante despre trecutul său și despre perspectiva sa asupra vieții.

WE FOUND IT! The 60 Minutes Interview George Soros Tried To Bury!

 

http://www.infowars.com/soros-trump-is-a-would-be-dictator-who-threatens-the-new-world-order/

RETROSPECTIVA LA SFARSIT DE AN AL POLITICII MONDIALE.INCERTITUDINE IN EUROPA DE EST ,DEGRINGOLADA EUROPEI DE VEST ,IN URMA VICTORIEI REPUBLICANULUI DONALD J TRUMP ,NOUL PRESEDEDINTE ALES AL USA SI POLITICA MOSCOVEI!

31 dec.

Puțini lideri europeni au sărbătorit rezultatul alegerilor americane de la 8 noiembrie așa cum a făcut-o premierul ungar Viktor Orban, care își declarase deja susținerea pentru Trump din iulie, în timpul unei vizite în România.

Imagini pentru TRUMP,PUTIN,MERKEL POZE

Imagini pentru TRUMP,PUTIN,MERKEL POZE

‘Nu îi fac campanie lui Donald Trump, dar i-am ascultat propunerile cu privire la combaterea terorismului și n-aș fi putut nici eu să explic mai bine de ce e nevoie în Europa’, a spus Orban, la Tușnad.

E de înțeles, spun analiștii de politică internațională. Trump și Orban împărtășesc viziunea asupra migrației și ambii sunt adepții construcției unor ziduri la frontiere, au o admirație declarată pentru președintele rus Vladimir Putin, au dovedit un scepticism profund față de intervenționismul american și s-au declarat împotriva liberalismului.

Însă mulți dintre liderii țărilor est-europene, mai ales cei din Polonia, Ucraina și Țările Baltice, nu au împărtășit entuziasmul lui Orban pentru că viziunea pe care Trump a exprimat-o în campania electorală asupra arhitecturii securității europene nu a fost deloc îmbucurătoare pentru regiunea care depinde de Alianța Nord-Atlantică pentru a-și asigura securitatea.

Întrebările pe care și le pun liderii est-europeni la începutul mandatului de patru ani al lui Trump la Casa Albă au legătură mai ales cu soarta conflictului din estul Ucrainei, un posibil pact dintre Trump și Putin în legătură cu regiunea, dar și cu situația din cadrul NATO, după ce președintele ales al SUA a afirmat că nu consideră echitabil faptul că multe țări membre ale NATO nu contribuie îndeajuns la bugetul organizației. Însă întrebarea care pune cele mai multe probleme este care vor fi următoarele mișcări ale Rusiei într-o regiune în care au avut loc schimbări politice majore în 2016.

Republica Moldova, angajată în reforme după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, a schimbat direcția la 13 noiembrie când socialistul pro-rus Igor Dodon a fost ales șeful statului, o poziție ale cărei prerogative sunt limitate de Constituție, dar care are o importanță simbolică.

Motivul principal al victoriei lui Dodon este corupția sistemică de care se leagă numele unor politicieni din formațiuni politice considerate reprezentative pentru linia europeană. În 2015, dispariția unui miliard de dolari din conturi aflate la mai multe bănci, echivalentul a o șesime din PIB-ul Moldovei, a pus și mai mult la îndoială integritatea unor lideri politici proeuropeni, conform analiștilor.

Thomas de Waal, analist al Carnegie Europe, scrie că, chiar dacă Moldova nu schimbă cu totul direcția politică înspre Rusia, țara riscă să rămână o zonă gri la marginea Europei.

Ucraina, mai scrie De Waal, prezintă un risc asemănător, dar la o scară mult mai largă. Președintele Petro Poroșenko a demarat mai multe reforme în doi ani decât predecesorii săi în două decenii. Au fost reformate forțele de securitate, sectorul energetic și sistemul licitațiilor publice. ‘Dar Poroșenko pare să fie hotărât să nu reformeze instituțiile care i-ar putea afecta statutul,’ scrie analistul.

Una dintre aceste instituții este și directoratul anti-corupție, care a lansat în octombrie 2016 o platformă online pe care funcționarii publici și politicienii Ucrainei au fost nevoiți să își declare averile. Sondajele de opinie arată că fenomenul corupției a erodat încrederea ucrainenilor în liderii lor politici, mai ales că premierul a declarat în octombrie nu mai puțin de 12 ceasuri de lux. Dezamăgirea ar putea duce, conform lui de Waal, la regenerarea partidelor populiste sau pro-ruse.

Toate acestea, însă, nu l-ar îngrijora pe Trump, care e obișnuit să facă afaceri cu oligarhi, scrie analistul Carnegie. ‘Acestea sunt vești proaste pentru o regiune care se teme mai mult de bănci obscure decât de tancurile rusești, iar Uniunea Europeană ar rămâne singură în eforturile de a reforma regiunea.’

Mark Galeotti, analist al Consiliului European pentru Relații Internaționale, spune că, într-adevăr, amenințarea militară din partea Rusiei nu este deloc ceea ce pare. ‘În ultimii ani, numărul amenințărilor cu represalii militare din partea Rusiei, exercițiilor militare și intruziunilor în spațiul aerian al țărilor rivale a crescut dramatic. Forța de poliție aeriană din zona baltică, un contingent al NATO, a interceptat 47 de intruziuni ale Rusiei doar în 2013. În 2015, NATO a interceptat nu mai puțin de 400 de avioane rusești în spațiul aerian aliat,’ explică Galeotti.

România și Polonia au decis să găzduiască scuturi antirachetă și au fost avertizate în mai că vor afla ‘ce înseamnă să te pui’ cu Rusia. În martie 2016, circa 33.000 de soldați ruși au desfășurat aplicații militare care au vizat Danemarca, Finlanda, Norvegia și Suedia, simulând preluarea controlului de către Rusia a insulelor Aland, Gotland și Bornholm.

Bombardierele ruse au simulat un atac nuclear asupra insulei Bornholm, chiar când pe insula avea loc un festival cu 90.000 de participant, printre care și politicieni danezi.

‘Dacă sunt foarte puține șanse ca un conflict să izbucnească în regiune, care ar fi scopul acestor manevre ?’, se întreabă analistul. ‘Răspunsul se ascunde la vedere. În mare parte, precum folosirea de către Kremlin a dezinformărilor pentru a suplini lipsa influenței pozitive în regiune și a războiului hibrid pentru a suplini lipsa puterii militare, și ‘diplomația metalului dur’ este folosită pentru a suplini slăbiciunile diplomației convenționale a Rusiei, mai ales după înrăutățirea relațiilor sale internaționale după anexarea Crimeii în 2014′, adaugă Galeotti.

Drept răspuns la această strategie a Rusiei, 16 state membre NATO au cheltuit mai mult pentru apărare în 2015 și 2016 și Alianța a început deja să desfășoare trupe pe flancul estic, în țările baltice și zona Mării Negre. Dar tot ce pot face țările din regiunea est-europeană este să aștepte, însă analistul spune că țările NATO trebuie să își îndrepte atenția către politica subversivă și strategia financiară a Moscovei.

AGERPRES

BOLNAVUL DE SINDROM ASPERGER ,KLAUS WERNER JOHANNIS ,ESTE IN „PRINCIPIU” DE ACORD CA NOUL GUVERN SA DEPUNA JURAMANTUL DE INVESTITURA MIERCURI 4 IANUARIE 2017!

31 dec.

Președintele Klaus Iohannis este în principiu de acord ca noul Guvern să depună jurământul de învestitură miercuri, a anunțat purtătorul de cuvânt al șefului statului, Mădălina Dobrovolschi.

„Domnul președinte este de principiu de acord ca noul Guvern să depună jurământul în data de 4 ianuarie”, a precizat Dobrovolschi, vineri, pentru AGERPRES.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a prezentat vineri programul învestirii Guvernului condus de premierul desemnat Sorin Grindeanu.

„Sub rezerva acceptării de către președintele României — o să trimitem o scrisoare comună — propunem ca pe 4 ianuarie, la ora 19,00, să aibă loc ceremonia depunerii jurământului pentru membrii Guvernului”, a spus Dragnea.

AGERPRES

SURPRIZELE POLITICE ALE ANULUI 2016 DIN ROMANIA!

31 dec.

Anul 2016 a avut două rânduri de alegeri, locale și parlamentare. Tot anul a fost o campanie electorală continuă, presărată cu multe surprize și răsturnări de situație. 

PNL s-a răzgândit de trei ori cu privire la candidatul pentru funcția de primar al Municipiului București. Pe axa Bușoi-Munteanu-Orban, a câștigat Predoiu. Nu și alegerile.

USR a înfrânt PNL în Capitală, la alegerile locale.

PSD și-a schimbat tactica. A promovat un discurs împăciutor, nu s-a implicat în conflicte și replici și pare a fi o strategie câștigătoare adusă în partid de Liviu Dragnea. Cu această strategie a câștigat și Capitala și a luat și un scor zdrobitor la parlamentare.

Valeriu Zgonea a fost exclus de pe scena politică după un conflict cu Liviu Dragnea.

UNPR, deși a mers în alegerile locale alături de PSD, a negociat, după alegeri cu PNL și PMP, alegând să se dizolve în partidul lui Traian Băsescu.

O mare surpriză a alegerilor locale a fost Clotilde Armand de la USR. În exit-poll-uri câștigase, dar rezultatele finale au plasat-o undeva la aproape 29%. Contracandidatul său, susținut de PSD-UNPR, a luat aproximativ 31%. Oricum, Clotilde Armand a fost marea surpriză a alegerilor locale. A pornit ca o necunoscută care și-a lansat candidatura pe câmp.

A apărut un nou partid, al lui Marian Munteanu: Alianța Noastră România, care a luat doar 1% la alegerile parlamentare.

Sebastian Ghiță a intrat în PRU, al lui Bogdan Diaconu, și l-a propulsat prin controverse, pe agenda publică. Nu a reușit mai mult de 3% la alegerile parlamentare.

PSD a luat aproape 50% la alegerile parlamentare. În ciuda încercările de a atrage ALDE de partea Opoziției, cele două partide fac majoritatea.

Una dintre surprizele recente este Sevil Shhaideh, propusă premier de PSD, dar respinsă de Klaus Iohannis. Avem un nou premier, Sorin Grindeanu. Toate acestea în condițiile în care PNL a atacat în campania electorală varianta Liviu Dragnea-premier.

PNL are o nouă conducere, chiar și interimară. Raluca Turcan i-a luat locul Alinei Gorghiu. ”Decapitarea” PNL a activat lideri politici excluși de pe scena politică de DNA, cum este Ludovic Orban. Și Cătălin Predoiu a fost activat.

ANUL 2016 A FOST ANUL SCHIMBARILOR SI IN MASS-MEDIA!

31 dec.

Anul 2016 a fost anul schimbărilor și în mass-media. Mai mulți jurnaliști celebri s-au retras din presă, în timp ce alții au decis să plece la alte posturi de televiziune.

În rândurile de mai jos, DC News vă prezintă principalele mutări ale anului 2016 din domeniul mass-media:

Paula Rusu, jurnalista de la România TV, a decis să se retragă din presă și a anunțat că se îndreaptă spre o lume mai bună.

„Plec din televiziune, plec deocamdată și din presă. Însă probabil nu pentru totdeauna pentru că presa este despre prima iubire. Plec în lumea liberă pentru niște fapte bune pe care intenționez să le fac. Am niste proiecte legate de sănătate și de combaterea tuberculozei pe care vreau să le duc la capăt. Cel mai probabil ne vom vedea, din nou, în online, îmi doresc foarte tare asta”, a spus Paula Rusu pe data de 14 decembrie.

Dragoș Pătraru a plecat cu „Starea Nației” de la TVR 1 la Digi 24.  

„Voi explica de ce nu mai stăm aici deși totul pare să meargă spre bine. În opinia mea, doar pare pentru că, în realitatea, aici la TVR, totul se îndreaptă spre dezastru. Nu știu cât de bine programat, dar sigur dorit de foarte mulți. Mi se pare inadmisibil ceea ce s-a întâmplat la TVR în ultimii doi ani. De când am venit noi este un haos total. Dacă nu se va schimba foarte mult în perioada asta, TVR va continua să aibă o singură preocupare: să toace anual zeci de milioane de euro fără să vă ofere ceva în schimb, fără să-și poată îndeplini misiunea publică. Moise Guran mi-a zis că nu voi mai rezista și va fi ultimul meu sezon la TVR fiindcă televiziunea publică este în faliment”, a zis Dragoș Pătraru la TVR 1.

„Presiunile făcute au dus la distrugerea emisiunii și scăderea audienței. Noi nu plecăm pentru bani. Noi am adus aici bani și am luat bani. Chiar mi s-a propus un nou contract avantajos, dar nu putem lucra în aceste condiții, într-un mediu unde toată lumea urăște pe toată lumea. Suntem împinși de situația internă să plecăm de aici”, spunea jurnalistul într-un interviu pentru DC News.

După 10 ani la Realitatea TV, Emma Zeicescu a decis să lucreze la TVR 1. Jurnalista anunța, miercuri (6 iulie), că demisionează. Acum poate fi văzută la TVR 1. „Mă onorează colaborarea cu Televiziunea Română şi îmi doresc să demonstrez, împreună cu producătorul Septimiu Sărăţeanu şi echipa noastră, că schimbarea este în fiecare dintre noi. Cred că, din punct de vedere jurnalistic, TVR este locul în care ne putem face profesia echilibrat, echidistant şi departe de orice presiune politică venită pe partea editorială din partea unui patron de instituţie de presă, care poate avea o agendă total diferită de agenda publică”, declara Emma Zeicescu.

Ionuț Cristache a plecat de la Antena 3, de asemenea, la TVR 1. Jurnalistul Ionuț Cristache le dă întâlnire telespectatorilor de luni până joi, de la ora 21.00. Emisiunea sa, „România 9” este un talk-show de sinteză, în care, alături de invitaţi puternici, sunt dezvoltate şi dezbătute teme politice, sociale şi economice, într-o manieră inedită, dinamică şi interactivă.

După ce a lucrat câteva luni la TVR 1, Mădălina Pușcalău Dobrovolschi a devenit purtător de cuvânt al Administrației Prezidențiale. „Fac acest pas cu foarte multă responsabilitate pentru că înţeleg cât de mult cântăreşte rolul pe care mi-l asum. (…) Este şi dorinţa mea de a mă implica mai activ în ceea ce înseamnă prezenţa publică pentru că îmi doresc să particip la ceea ce înseamnă shimbarea în bine a României”, spunea jurnalista. Klaus Iohannis i-a propus funcția la jumătatea lunii august și după două săptămâni a decis să accepte. Amintim că Mădălina Puşcalău a fost cea care a moderat, la postul B1 TV, confruntarea electorală dintre Klaus Iohannis şi Victor Ponta, în campania pentru alegerile prezidențiale. Apoi a demisionat de la B1 TV, a lansat o carte despre dezbatere, a urmat TVR 1, iar acum – după cum bine știți – este la Palatul Cotroceni.

Dorin Chioțea a fost în mod oficial concediat de la Realitatea TV, după ce jurnalistul a lăudat transmisia Antena 3 de la Ziua Națională. Anunțul a fost făcut chiar de jurnalist, pe contul său de socializare.

Moise Guran a plecat de la Digi 24. Gurile rele spun că nu avea rating.

ABBA – HAPPY YEAR 2017 TO ALL MY FRIENDS!

31 dec.

LAURA PAUSINI – STRANI AMORI!

31 dec.

SALMA HAYEK – SIENTE MI AMOR!

31 dec.

LARA FABIAN – JE T’AIME!

31 dec.

%d blogeri au apreciat: