Arhiva | 5:58 pm

EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016:”PRIMELE REZULTATE PARTIALE LA ALEGERI PARLAMENTARE 2016 UPDATE!

11 dec.

 EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Prezența la vot este puțin mai mare ca la alegerile parlamentare din 2012 și față de alegerile parlamentare din 2008.

PSD – 46%

PNL – 22%

USR – 11%

ALDE – 6%

UDMR –5%

PMP – 4%

PRU – 3%

PER – 0,5%

ANR –0,5%

Nu Răspund – 2%

 

EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016, ora 15.00

PSD – 48%

PNL – 23%

USR – 9%

ALDE – 5%

UDMR –5%

PMP – 4%

PRU – 3%

PER – 0,5%

ANR –0,5%

Nu Răspund – 2%

UPDATE 16.34 Primele rezultate exit-poll la alegerile parlamentare 2016, potrivit datelor colectate de trei institute de sondare.

SOCIOPOL dă câştigător al celor mai multe voturi PSD cu 41%, urmat de PNL cu 19%, USR cu 9%, ALDE şi PMP cu 7% şi PRU şi UDMR cu 5%.

Rezultate parţiale EXIT POLL IRES la alegerile parlamentare 2016, citate de surse politice, rezultate valabile pentru ora 14.30: PSD 50%, PNL 19%, USR 7%, ALDE 6%, UDMR 6%, PMP 3,9% si PRU 3,6. 

Potrivit rezultatelor EXIT POLL prezentate de Antena 3 care prezintă date parţiale Curs-Avangarde, la alegerile parlamentare 2016 votaseră, până la ora 14:30,  pentru PSD 50%, PNL 19%, USR 7%, ALDE 6%, PMP 6%, UDMR 6%, PRU 3% şi 3% pentru alti candidaţi. Rezultatele oficiale ale EXIT POLL la alegerile parlamentare 2016 vor fi prezentate la ora 21.00.

Rezultatele exit-poll ale alegerile parlamentare 2016 vor fi anunţate şi la televiziuni duminică 11 decembrie, la ora 21.00, la scurt timp după închiderea secţiilor de votare.

EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016.

PSD – 45%

PNL – 25%

USR – 7%

ALDE – 6%

UDMR – 5%

PMP – 5%

PRU – 2%

PER – 1%

ANM – 1%

Nu Răspund – 3%

Sursa: stiripesurse.ro

Pe tot parcursul zilei reporterii si redactorii vor prezenta in timp real tot ceea ce se intampla la alegerile parlamentare din 11.12.2016

EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016

PSD – 45%

PNL – 25%

USR – 7%

ALDE – 6%

UDMR – 5%

PMP – 5%

PRU – 2%

PER – 1%

ANM – 1%

Nu Răspund – 3%

Rezultate alegeri parlamentare 2016, alegeri parlamentare 2016, rezultate BEC, rezultate exit – poll, rezultate alegeri 2016. Primele rezultate dintr-un EXIT POLL realizat la ora 11.30, de Curs-Avangarde, la comanda site-ului PSnews.ro, în parteneriat cu Antena3, dă peste cap toate calculele partidelor.

Rezultate alegeri parlamentare 2016, alegeri parlamentare 2016

PSD are un scor de 54%, PNL este pe locul al doilea, dar cu mult în urma social-democraților, cu un scor de 18%.

Următoarele locuri sunt ocupate de ALDE – 6%, PMP – 6%, UDMR – 6% și USR – 5%. PRU al lui Bogdan Diaconu, are doar 3%, netrecând pragul electoral pentru a intra în Parlament.

Rezultatele exit-poll ale alegerile parlamentare 2016 vor fi anunţate duminică 11 decembrie, la ora 21.00, la scurt timp după închiderea secţiilor de votare.

Biroul Electoral Central a acreditat 3 institute de sondare a opiniei publice pentru realizarea sondajele la iesirea de la urne la alegerile pentru Senat si Camera Deputatilor din data de 11 decembrie 2016.

Exit-poll-urile la alegerile Parlamentare din 11 decembrie 2016 vor fi realizate de IRES (Institututul Roman pentru Evaluare si Strategie) si de Consortiul format din Centrul de Sociologie Urbana si Regionala – CURS si Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE. Sondajele de opinie la iesirea de la urne vor fi facute la nivel national iar datele vor fi prezentate public imediat dupa inchiderea urnelor, adica duminica 11 decembrie, la ora 21:00.

BEC a stabilit ca datele de intrare – procese verbale – la alegerile pentru Senat si Camera Deputatilor din 11 decembrie sa fie disponibile intr-o interfata publica. Competitorii electorali vor avea posibilitatea, in baza unei cereri scrise adresate Biroului Electoral Central, sa primeasca date de autentificare (nume de utilizator si parola) pentru o interfata securizata pe un sistem paralel cu cel public, continand aceleasi date, se arata intr-un comunicat al BEC.

Alegerile parlamentare 2016 au început duminică 11 decembrie, la ora 7.00, la urne fiind aşteptaţi peste 18,2 milioane de români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară şi se încheie la ora 21.00, cu primele date exit-poll.

În circumscripţiile electorale din ţară vor fi aleşi 308 deputaţi şi 134 de senatori, iar în circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării vor fi aleşi 2 senatori şi 4 deputaţi.

Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

Pot vota în ţară cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii: au domiciliul sau reşedinţa în România şi au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu pot alege debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: a) cartea de identitate; b) cartea electronică de identitate; c) cartea de identitate provizorie; d) buletinul de identitate; e) paşaportul diplomatic; f) paşaportul diplomatic electronic; g) paşaportul de serviciu; h) paşaportul de serviciu electronic; i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator pot vota în secţia de votare în care activează, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă.

Candidaţii pot vota în orice secţie de votare de pe raza circumscripţiei electorale în care candidează.

Votarea se desfăşoară duminică, 11 decembrie 2016, între orele 7.00 şi 21.00. La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorilor care la ora 21.00 se află în sala unde se votează li se permite să îşi exercite dreptul de vot.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secţia de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; b) persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale; c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secţie de votare; d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective şi dacă a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; e) persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.

În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare: a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana care şi-a pierdut drepturile electorale şi persoana care a optat să voteze prin corespondenţă; b) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secţie de votare; c) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, în cazul în care acesta a fost înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective; în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”; e) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, are domiciliul sau reşedinţa în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale; f) permite alegătorului care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi este înscris în lista electorală permanentă să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul verbal al operaţiunilor de votare.

Ştampila cu menţiunea „VOTAT”, încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a unui alt membru al biroului electoral.

Sunt nule şi nu intră în calculul voturilor valabil exprimate: buletinele de vot la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere (indiferent de menţiunile înscrise de alegător); buletinele de vot la care ştampila este aplicată în afara patrulaterelor; buletinele de vot la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere, chiar dacă una dintre ştampile a fost tăiată. Se consider[ vot valabil exprimat: buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater; buletinele de vot pe care ştampila aplicată depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în interiorul aceluiaşi patrulater; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater şi în afara patrulaterelor; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater, dar pe buletin sunt înscrise diferite menţiuni ale alegătorului.

Au dreptul la urnă mobilă cetăţenii cu drept de vot din circumscripţia electorală respectivă care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate, înregistrată la cea mai apropiată secţie de votare de locul în care se află în ziua votării, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În cazul cetăţenilor care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare, cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de specialitate din unităţile medicale unde se află internaţi, după caz.

De urnă mobilă beneficiază şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. Procedura de exercitare a dreptului de vot de către această categorie de alegători este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central. În aceste condiţii pot vota numai persoanele care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale în care au loc alegeri.

Ce aduc nou. Măsuri în premieră la urne

Votul prin corespondenţă în diaspora, numărătoarea voturilor în secţii înregistrată audio-video, un număr mai mic de parlamentari şi alegerea pe listă – acestea sunt doar câteva dintre premierele şi noutăţile scrutinului de duminică din România, organizat după o lege electorală din 2015.

Alegerile de duminică au fost organizate şi se desfăşoară după o nouă lege electorală, adoptată în 2015, faţă de scrutinul din 2012, parlamentarii fiind aleşi acum pe listă şi nu uninominal, metodă folosită ultima dată în 2004.

Noua legislaţie electorală prevede un număr mai mic de senatori şi deputaţi, faţă de vechea legislatură. Scăderea a rezultat după ce norma de reprezentare pentru deputaţi a fost stabilită la 73.000 de locuitori şi de 168.000 de locuitori pentru senatori. Astfel, românii aleg, duminică, 326 deputaţi, dintre care 18 ai minorităţilor, şi 134 de senatori. Viitorul Parlament va număra după alegeri 466 de deputaţi şi senatori, faţă de 588, câţi au fost aleşi în 2012.

La alegerile parlamentare din 11 decembrie sunt organizate în străinătate 417 secţii de votare, cel mai mare număr de secţii organizat vreodată în diaspora, cu 111 mai multe, decât la alegerile parlamentare din anul 2012 şi cu 123 mai multe decât la scrutinul pentru alegerile prezidenţiale din anul 2014, potrivit declaraţiei purtătorului de cuvânt al MAE Ionuţ Vâlcu.

„Din cele 417 secţii de votare propuse, 193 de secţii de votare vor fi organizate pe lângă ambasadele, consulatele şi institutele culturale ale României din străinătate. 217 secţii de votare reprezintă propunerile motivate de MAE pentru a fi create în străinătate, iar 7 secţii de votare vor fi organizate la solicitarea a cel puţin 100 de cetăţeni români care s-au înscris în Registrul Electoral Român până la data de 14 septembrie 2016”, a adăugat purtătorul de cuvânt al MAE.

Diaspora va fi reprezentată în continuare de 4 deputaţi şi 2 senatori, o premieră constând însă în introducerea votului prin corespondenţă pentru acest tip de alegeri. Doar 8.889 de cetăţeni români vor vota prin corespondenţă la scrutinul parlamentar din acest an, aceştia înscriindu-se în Registrul Electoral Român până la data de 14 septembrie 2016, cu opţiunea votului prin corespondenţă.

Având în vedere numărul redus al alegătorilor din străinătate care s-au înscris în Registrul Electoral, guvernul Cioloş a adoptat OUG 47/2016 care a permis înfiinţării unor noi secţii de votare în afara celor şapte secţii solicitate, potrivit legii de cel puţin 100 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.Cele şapte secţii de votare solicitate de românii din diaspora au fost deschise în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1 secţie de votare solicitată), Republica Moldova (patru secţii) şi în Spania (două secţii).

Cele mai multe secţii de votare sunt organizate în Italia, 73, în Spania, 53, în Republica Moldova, 35, SUA, 31, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, 21, în Franţa 16, în Germania 15, în Belgia, 9 şi în Canada 8.

În localităţile în care la scrutinul din 2014 a fost un flux mare de votanţi, au fost înfiinţate mai multe secţii de votare, a precizat MAE, făcând trimitere la Chişinău, unde au fost deschise 12 secţii de votare, Londra, 8 secţii, la Bruxelles, 7 secţii, la Paris 6 secţii, la Roma şi Madrid câte 5 secţii.

Alegătorii din dinaspora au la dispoziţie şi o hartă interactivă pe site-ul MAE pentru a identifica cea mai apropiată secţie de votare de reşedinţa sau domicilul din străinătate.

Tot ca o premieră, activitatea în secţiile de votare va fi înregistrată audio-video, neîntrerupt, după ora 21.00 când se închid secţiile şi până ce toţi membrii acestei părăsesc secţia. Înregistrarea va fi făcută cu o tabletă securizată de Serviciul pentru Telecomunicaţii Speciale(STS), de către un operator de calculator, dintr-un punct fix.

„Nefilmarea acestor operaţiuni este infracţiune. (…)În momentul în care undeva, la secţie de vot, o tabletă i se întrerupe funcţionarea aplicaţiei de înregistrare video în centrul de monitorizare se semnalează automat. Este atenţionată persoana care răspunde de buna desfăşurare în secţia de vot şi se va vedea dacă e un incident tehnic sau dacă a fost o întrerupere voluntară. (…)Aceste înregistrări video, tot conform Hotărârii de Guvern, în cursul nopţii şi a doua zi şi până când vom termina, vor fi. Odată cu tableta, în fiecare unitate din STS se va încheia un document în care se va menţiona explicit dacă operatorul a folosit sau nu această facilitate, care este obligatorie potrivit legii. Aceste filmuleţe vor fi toate descărcate, vor fi stocate într-un mediu sigur şi, aşa cum prevede legea, vor fi păstrate trei luni de zile. După trei luni de zile le vom distruge împreună cu dispozitivele fizice pe care ele sunt stocate, dacă între timp nu cumva BEC sau organele legii au cerut vreuna dintre înregistrări”, a declarat directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale(STS), Marcel Opriş.

A fost schimbat şi tipul de plic folosit pentru strângerea şi transportul ştampilelor. Plicurile folosite duminică sunt unele transparente, ce se ştampilează la început iar la final se sigilează.

Ca o noutate în istoria alegerilor electorale din România, actualul scrutin este informatizat complet.

„Am dat dispoziţie, orice fel de operaţiune informatică se jurnalizează, se păstrează atât cât spune legea. Adică dacă este o infracţiune, noi vom păstra aceste jurnalizări până când se stinge efectul infracţiunii, adică nu trei luni, aşa e în lege. Din acest punct de vedere, chiar dacă un operator STS, cineva din BEC, ar face vreo operaţiune în sistemul informatic, prin care să altereze corectitudinea votului, urmele rămân acolo şi sunt la dispozţia justiţiei. Sunt atât de grav ca să înţelegeţi că este exclusă orice fel de posibilitate ca în sistemele electronice să fie alterată voinţa cetăţeanului”, a mai spus directorul STS.

Faţă de alegerile din iunie, toate procesele verbale, completate electronic, vor fi publicate automat de sistem, începând cu ora 12.00 noaptea, fără intervenţie umană. Totul într-un format pe care partidele şi mass-media să îl poată prelua.

De asemenea, la cerere, partidele politice beneficiază de conexiuni speciale de la STS, prin care să-şi introducă datele în sistemele proprii de evaluare.

Pentru organizarea în siguranţă a scrutinului de duminică au fost mobilizate 45.000 de forţe ale Ministerului Afacerilor Interne(MAI),cele mai multe pentru măsuri de ordine în secţiile de votare.

EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016, ora 17.00

BREKING NEWS -SOCANT-NEWS ALERT: FOSTUL PREMIER VICTOR PONTA ,DUPA MIRCEA IONESCU QUINTUS SI KLAUS WERNER JOHANNIS LE CERE ROMANILOR SA NU VOTEZE CANDIDATII PNL!

11 dec.

Imagini pentru IOHANNIS ,QUINTUS POZE

 

După ce preşedintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe români să participe la alegeri şi să voteze împotriva corupției, Victor Ponta reacționează pe pagina de socializare. Acesta spune, în note ironice, că în timp ce „propaganda a înțeles că (n.r. președintele) se referă la dușmanii săi, Dragnea, Tăriceanu și chiar Ghiță”, de fapt „Iohannis se referea la PNL”. În acest sens, fostul premier face trimitere la mesajul video postat de președintele PNL Maramureş Mircea Dolha, în care apare alături de primarul Cătălin Cherecheş.

Primarul din Baia Mare, Catalin Cherecheş, aflat în arest la domiciliu, i-a îndemnat pe alegători să voteze candidații PNL, printre care şi mama sa, la alegerile din 11 decembrie.

„BREAKING NEWS – SOCANT – NEWS ALERT : IOHANNIS le cere romanilor sa NU voteze candidatii PNL !!!

Sau „minte ca Basescu” si spune oamenilor sa voteze „coruptii Lui”?!?! Nu vreau sa cred asa ceva!

Stiti ca dl Iohannis „6 case” are principii – inainte sa plece in weekend la Sibiu a transmis un mesaj catre alegatorii sai : sa nu voteze „penali” , sa nu voteze persoane acuzate de coruptie!

 

Propaganda a inteles ca se refera la dusmanii sai – Dragnea, Tariceanu si chiar Sebastian Ghita ! Pacaleala – niciunul din acestia nu este acuzat de fapte de coruptie ( ci de tot felul de infractiuni care nu au legatura cu coruptia – acuzatii oarecum scoase „din burta” )!

Dupa ce am vazut filmuletul de la Baia Mare am inteles cu totii adevarul – Iohannis se referea la PNL / deci va rog ( doar de data asta) sa il ascultati : nu votati PNL – aveti varianta PSD sau ALDE sau PRU! Succes !”, scrie Ponta, pe Facebook.

BREAKING NEWS: UIN ULTIMUL SONDAJ IRES: DIFERENTA URIASA INTRE PSD SI PNL DATORITA TRADARII LUI MIRCEA IONESCU-QUINTUS SI CRIN ANTONESCU!

11 dec.

content-image

 

Un sondaj IRES, făcut la comandat Digi 24, arată diferență uriașă între PSD și PNL. PSD are 44%, iar PNL e cotat la 23%, în timp de USR este la 7%.

Urmează ALDE şi PMP cu 6% fiecare şi UDMR cu 5%. PRU are 4%, 3% dintre cei chestionaţi intenţionează să voteze cu un candidat independent, iar 2% merg către alte partide.

73% dintre cei chestionaţi s-au decis cu cine vor vota înainte de campanie, 26% în timpul campaniei, iar  1% nu au răspuns.

 

Prezenţa va fi de aproximativ 42-45%, conform IRES. 21% dintre cei chestionaţi sigur nu vor vota, 6% probabil nu vor vota, 28% probabil vor vota, iar 42% sigur vot vota.

Sondajul a fost realizat în perioada 6-7 decembrie, pe un eşantion de de 1100 persoane, prin metoda interviului telefonic. Eroarea maximă este de plus-minus 2,9%.

 

Cât de sigur(ă) sunteţi că veţi vota la parlamentare?

Sigur nu voi vota – 21%

Probabil nu voi vota – 6%

Probabil voi vota – 28%

Sigur voi vota – 42%

Indecis(ă) – 3%

 

Când aţi luat decizia să votaţi un anumit partid?

Înainte de campanie – 73%

În timpul campaniei – 26%

Nu răspund – 1%

 

De unde v-aţi informat despre candidaţii la parlamentare?

Televiziune: Da – 87% Nu – 13%

Ziare: Da – 17% Nu – 83%

Prieteni/cunoştinţe: Da – 17% Nu – 83%

Reţele de socializare: Da – 15% Nu – 85%

Site-uri de ştiri: Da – 15% Nu – 85%

Familie: Da – 10% Nu – 90%

Radio: Da – 18% Nu – 82%

Partid: Da – 3% Nu – 97%

Pliante/broşuri/afişe: Da – 2% Nu – 98%

Altă sursă: Da – 4% Nu – 96%

Nu m-am informat: Da – 12% Nu – 88%

 

Informaţiile aflate în campanie v-au modificat opţiunea de vot?

Da – 8%

Nu – 66%

Nu am aflat nimic nou în campanie – 9%

Nu am urmărit campania – 14%

Nu ştiu/Nu răspund – 3%

content-image

content-image

content-image

NU AM INCREDERE IN SONDAJE FACUTE DE AVANGARDE, CURS,IRES,KANTAR, SOCIOPOL!

11 dec.

 

În ultimele săptămâni ale campaniei au fost publicate în presă sondaje făcute de trei-patru case cunoscute: Kantar, IRES, CURS,Sociopol, Avangarde. Nu discut aici reputația fiecăreia. Observ doar că sunt firme cunoscute care au prezentat datele cu un minim de detaliu metodologic. Restul ignorăm. Cifrele sunt destul de diferite între ele și, deci, alegerile nu vor putea, logic, să dea dreptate tuturor. Ca urmare, au apărut voci avizate, adeseori din domeniul sociologie cantitative care se grăbesc să ne asigure că e OK, sondajul nu ne spune nimic despre rezultatul alegerilor. Să îi credem?

Sondajul este doar un sondaj, dar raportul este un model de interpretare

Rareori cineva raportează frecvențele simple (adică procente în total bază de date). Se fac ponderări și se stabilește un univers în care se calculează (în cazul nostru) intenția de vot. Să zicem că alegi să raportezi votul în numărul celor care au o opinie. Chiar și această opțiune minimală ascunde convingerea ta că cifrele raportate astfel, spun ceva, nu sunt doar zgomot de fond. Cu atât mai mult dacă formulezi o ipoteză privind prezența la vot.

Iar testarea modelului stă în puterea sa explicativă si predictivă. Asta nu înseamnă că, automat, raportul prezice ce vrem noi să prezică, sau că e OK să îl preluăm necritic, fără să înțelegem contextul. Dar înseamnă că, da, ne uităm asemănările și diferențele fată de realitate. Și înseamnă că nu trebuie automat să îi credem pe cei care insistă că sondajul este „doar o poză de moment”.

Mai înseamnă că este de dorit ca aceia ce dau publicului informațiile privind sodaje să ofere acele detalii care arată limitele fiecărui sondaj. Aici se fac progrese lente. Sociopol a început să menționeze în metodologia publicată existența erorii ne-statistice (multă vreme un tabu în profesie). Am văzut cum un sociolog IRES explicând transparent despre volatilitatea votului și numărul mare (și în creștere) al respondenților care refuză să recunoască cu cine vor vota.

Uneori poza chiar se mișcă

Deși în mitologia populară există ideea că sondajele au eșuat în identificarea în avans a victoriei lui Iohannis, realitatea este mai complicată. Mai multe sondaje au prefigurat rezonabil Turul 1.În turul doi a existat un impuls masiv de mobilizare. Nu este exclus ca mulți  dintre cei două milioane de alegători e  au venit atunci pe ne așteptate să se fi hotărât în ultimele 3 zile. Ori, nu poți descrie cu un sondaj făcut de luni până joi lucruri care se schimbă de vineri până duminică.

În plus, să fim sinceri, este un an prost pentru sondaje. Lumea, mai precis un segment semnificativ al celor ce sunt pe cale să voteze opțiuni radicale, începe să nu mai aibă chef să răspundă la sondaje. Pe vremuri, când radicalii erau aceiași la fiecare scrutin, unele case din țări cu tradiție știau să „umfle” puțin procentele acestora ca să se apropie de realitate. Zilele acestea, însă, nu mai știi  cu aceiași precizie nici când vine valul, nici încotro se duce.

ALEGERI PARLAMENTARE 2016.COMUNICAT BEC:”PREZENTA LA URNE PANA LA ORA 17,00 A FOST DE 30,75%!

11 dec.

Peste 18 milioane de cetățeni români sunt așteptați la urne pentru a-și desemna reprezentanții în Parlament. Votarea a început la ora 7,00 și are loc până la ora 21,00.

UPDATE ORA 17.02 BEC: Prezența la urne până la ora 17,00 a fost de 30,75%

Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 17,00, de 30,75%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 31,16% dintre alegători.

UPDATE ORA 16.32 Hunedoara: Ștampila unei secții de votare din comuna Blăjeni a fost aruncată pe foc, din greșeală

UPDATE ORA 16.18 Dajbog (MAI): Aproape 10.000 de acte de identitate au fost emise până la ora 15,30

UPDATE ORA 16.06 Vaslui: Cercetări într-un posibil caz de vot multiplu

UPDATE ORA 16.04 BEC: În diaspora au votat până la ora 16,00 peste 63.000 de persoane

Un număr de 63.416 persoane au votat în diaspora la alegerile parlamentare de duminică, până la ora 16,00, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Cetățenii români din străinătate au la dispoziție 417 secții de votare deschise în peste 90 de țări.

UPDATE ORA 16.02 BEC: Prezența la urne până la ora 16,00 a fost de 27,07%

Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 16,00, de 27,07%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 27,74% dintre alegători.

Procentele cele mai mari s-au înregistrat în județele: Olt — 32,64%, Teleorman — 32,56%, Botoșani — 30,39%, Hunedoara — 30,14%, Dolj — 29,94%.

Cea mai redusă participare la vot a fost înregistrată în județele: Maramureș — 21,41%, Timiș — 22,31%, Arad — 22,92%, Satu Mare — 23,16% și Sibiu — 23,49%.

Până la ora 16,00, în sectorul 1 al Capitalei au votat 31,90% din totalul alegătorilor înscriși în liste, în sectorul 2 — 28,81%, în sectorul 3 — 25,12%, în sectorul 4 — 27,76%, în sectorul 5 — 24,47% și în sectorul 6 — 29,77%.

În mediul urban au votat 56,41% dintre românii care au mers la urne până la ora 16,00, iar în mediul rural — 43,59%.

UPDATE ORA 15.56 Dajbog (MAI): 99 de situații de posibile fapte ilegale ce au legătură cu procesul electoral, semnalate în toată țara

UPDATE ORA 15.53 Constanța: Incident la o secție de votare din municipiul reședință

UPDATE ORA 15.05 BEC: În diaspora au votat până la ora 15,00 aproape 54.000 de persoane

Un număr de 53.868 persoane au votat în diaspora la alegerile parlamentare de duminică, până la ora 15,00, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Cetățenii români din străinătate au la dispoziție 417 secții de votare deschise în peste 90 de țări.

UPDATE ORA 15.04 BEC: Prezența la urne până la ora 15,00 a fost de 23,67%

Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 15,00, de 23,67%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 24,53% dintre alegători.

Procentele cele mai mari s-au înregistrat în județele: Teleorman — 28,53%, Olt — 28,47%, Botoșani — 26,87%, Hunedoara — 26,47%, Dolj — 26,27%.

Cea mai redusă participare la vot a fost înregistrată în județele: Maramureș — 18,30%, Timiș — 19,16%, Arad — 19,60%, Bistrița-Năsăud — 19,76%, Satu Mare — 19,77%.

Până la ora 15,00, în sectorul 1 al Capitalei au votat 28,24% din totalul alegătorilor înscriși în liste, în sectorul 2 — 25,42%, în sectorul 3 — 22,21%, în sectorul 4 — 24,66%, în sectorul 5 — 21,52% și în sectorul 6 — 26,38%.

În mediul urban, au votat 57,15% dintre românii care au mers la urne până la ora 15,00, iar în mediul rural — 42,85%.

UPDATE ORA 15.03 Diaspora: Aproape 50.000 de români au votat până la ora 15.00

UPDATE 14.29 BEC: 8.781 de solicitări pentru urna mobilă la nivel național până la ora 14,00

Aproximativ 8.800 de solicitări pentru urna mobilă au fost făcute, la nivel național, până la ora 14,00, potrivit informațiilor postate pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC).

Conform BEC, pâna la ora 14,00 au fost făcute 8.781 de solicitări la nivel național, iar în București urna mobilă a fost cerută în 210 cazuri.

În listele suplimentare din țară au fost înscrise, până la ora menționată, 176.538 persoane, iar în listele suplimentare din diaspora au fost înscrise 43.214 persoane.

Până la ora 14,00 în țară au votat 3.694.969 persoane, iar în diaspora 44.172 persoane.

La alegerile parlamentare de duminică sunt deschise 18.626 secții de votare în țară, iar în străinătate sunt 417.

UPDATE ORA 14.19 Ambasada României în Germania: Procesul de vot decurge în condiții foarte bune și nu există timpi de așteptare

UPDATE ORA 14.19 Buzău: La o secție de votare din Poșta Câlnău, cinci ștampile de vot, aruncate pe foc

UPDATE ORA 14.11 Ralucă Prună: Am votat pentru o reprezentare parlamentară mai curată, mai puțin coruptă

UPDATE ORA 14.04 BEC: În diaspora au votat până la ora 14,00 peste 44.000 de persoane

Un număr de 44.172 persoane au votat în diaspora la alegerile parlamentare de duminică, până la ora 14,00, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Cetățenii români din străinătate au la dispoziție 417 secții de votare deschise în peste 90 de țări.

UPDATE ORA 14.03 BEC: Prezența la urne până la ora 14,00 a fost de 20,23%

Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost duminică, până la ora 14,00, de 20,23%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 21,06% dintre alegători.

Procentele cele mai mari s-au înregistrat în județele: Teleorman — 24,65%, Olt — 24,50%, Dolj — 22,81%, Botoșani — 22,75%, Constanța — 22,59%, Dâmbovița — 22,45%, Hunedoara — 22,43%, Mehedinți — 22,32%, Vrancea — 22,01%, Harghita — 22,01%.

Cea mai redusă participare la vot a fost înregistrată în județele: Maramureș — 15,15%, Timiș — 16,16%, Satu Mare — 16,55%.

Până la ora 14,00, în sectorul 1 al Capitalei au votat 24,23% din totalul alegătorilor înscriși în liste, în sectorul 2 — 21,71%, în sectorul 3 — 19,09%, în sectorul 4 — 21,17%, în sectorul 5 — 18,43% și în sectorul 6 — 22,74%.

În mediul urban, au votat 57,99% dintre românii care au mers la urne până la ora 14,00, iar în mediul rural — 42,01%.

Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare din 2012 a fost, la ora 14,00, de 20,56%, potrivit datelor furnizate de BEC. La scrutinul din 9 decembrie 2012 în Capitală au votat 20,48% dintre alegători, până la ora menționată.

UPDATE ORA 13.48 Cristiana Pașca Palmer: Am votat pentru o Românie pe care mi-o doresc modernă

UPDATE ORA 13.44 Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății: Astăzi, la sfârșitul zilei, o să știm încotro merge România

UPDATE ORA 13.35 Marian Munteanu: Am votat cu încredere și speranță pentru normalitate

UPDATE ORA 13.34 Ministrul Transporturilor, Sorin Bușe: Am votat pentru o Românie mai prosperă, o Românie cu infrastructură

UPDATE ORA 13.28 Procesul de votare s-a încheiat la 11 unități penitenciare, unde au votat 881 de persoane private de libertate

UPDATE ORA 13.24 Diaspora: Peste 34.000 de români au votat până la ora 13.00, cei mai mulți în Republica Moldova

UPDATE ORA 13.19 Prahova: Reprezentantului PSD dintr-o secție i s-a făcut rău; un operator — accidentat după ce a căzut cu scaunul

UPDATE ORA 13.08 Quintus: Sper să avem un guvern în care să fie reprezentată majoritatea reală a parlamentarilor; Guvernul va fi politic

UPDATE ORA 13.07 BEC: Prezența la urne până la ora 13,00 a fost de 16,62%

Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 13,00 de 16,62%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 17,05% dintre alegători.

Procentele cele mai mari s-au înregistrat în județele: Teleorman — 21,05%, Olt — 20,65%, Dolj — 19,36%, Constanța — 19,07%, Dâmbovița — 19,01%.

Cea mai redusă participare la vot a fost înregistrată în județele: Maramureș — 12,01%, Bistrița-Năsăud — 12,45%, Timiș — 13,00%, Satu Mare 13,51%, Sibiu — 13,98%.

Până la ora 13,00, în sectorul 1 al Capitalei au votat 19,41% din totalul alegătorilor înscriși în liste, în sectorul 2 — 17,58%, în sectorul 3 — 15,52%, în sectorul 4 — 17,21%, în sectorul 5 — 15,06% și în sectorul 6 — 18,33%.

În mediul urban, au votat 58,54% dintre românii care au mers la urne până la ora 13,00, iar în mediul rural — 41,46%.

UPDATE ORA BEC: În diaspora au votat până la ora 13,00 peste 34.000 de persoane

Un număr de 34.334 persoane au votat în diaspora la alegerile parlamentare de duminică, până la ora 13,00, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Cetățenii români din străinătate au la dispoziție 417 secții de votare deschise în peste 90 de țări.

UPDATE ORA 12.57 Spitalele bucureștene au înregistrat solicitări pentru urna mobilă

Spitalele din București au înregistrat solicitări pentru urna mobilă din partea unor pacienți.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului Universitar de Urgență București, Leonard Grecescu, aproximativ 150 de pacienți vor vota duminică la urna mobilă în instituția medicală.

La Floreasca, potrivit purtătorului de cuvânt, Bogdan Oprița, 78 de pacienți au solicitat să voteze.

„Domnul manager m-a informat că ieri solicitaseră să voteze cu urna mobilă 78 de pacienți”, a declarat medicul pentru AGERPRES.

Și la Institutul Clinic Fundeni votează 55 de pacienți, a precizat, pentru AGERPRES, șeful serviciului administrativ Teodor Timariu.

Managerul Spitalului Elias, Doina Dimulescu, a afirmat că și în unitatea medicală pe care o conduce votează la urna mobilă în jur de 40 de pacienți.

Mai puține solicitări de vot cu urna mobilă — 28 — s-au înregistrat la Spitalul „Bagdasar-Arseni”, după cum a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al unității medicale, Florin Bica.

UPDATE ORA 12.50 Ion Iliescu spune că a votat pentru pace și ca persoanele cu venituri mici să o ducă mai bine

UPDATE ORA 12.46 MAI: Sesizare la 112 că un membru al unei comisii de vot din Dâmbovița ar fotografia alegătorii

UPDATE ORA 12.37 Teleorman: Președintele secției de votare nr. 96 din comuna Beciu, reclamat că ar fi în stare de ebrietate

UPDATE ORA 12.22 Giurgiu: Sesizări privind secții de votare neîncălzite; BEJ susține că situația s-a rezolvat

UPDATE ORA 12.21 MAI: 18 sesizări de posibile contravenții sau infracțiuni ce au legătură cu procesul electoral, înregistrate până la prânz

UPDATE ORA 12.16 Florin Iordache (PSD): Am votat pentru o Românie puternică și unită, în care tinerii își doresc să rămână

UPDATE ORA 12.07 BEC: În diaspora au votat până la ora 12,00 aproape 25.000 de persoane

Un număr de 24.877 de persoane au votat în diaspora la alegerile parlamentare de duminică, până la ora 12,00, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Cetățenii români din străinătate au la dispoziție 417 secții de votare deschise în peste 90 de țări.

UPDATE ORA 12.06 BEC: Prezența la urne până la ora 12,00 a fost de 12,47%

Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 12,00 de 12,47%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 12,55% dintre alegători.

Procentele cele mai mari s-au înregistrat în județele: Teleorman — 17,42%, Olt — 16,77%, Dolj — 15,57%, Dâmbovița — 15,17%, Brăila — 15,05%.

Cea mai redusă participare la vot a fost înregistrată în județele: Maramureș — 8,16%, Bistrița — 8,17%, Timiș — 9,37%, Satu Mare — 9,61%, Arad — 9,62%, Sibiu — 9,85%.

Până la ora 12,00, în sectorul 1 al Capitalei au votat 13,99% din totalul alegătorilor înscriși în liste, în sectorul 2 — 12,89%, în sectorul 3 — 11,42%, în sectorul 4 — 12,80%, în sectorul 5 — 11,10% și în sectorul 6 — 13,60%.

În mediul urban, au votat 58,37% dintre românii care au mers la urne până la ora 12,00, iar în mediul rural — 41,63%.

UPDATE ORA 11.53 Galați: Operatorul IT de la o secție de votare din Tecuci și-a spart capul în urma unei căzături în baie

UPDATE ORA 11.50 Carmen Iohannis: Am votat pentru un viitor mai bun

UPDATE ORA 11.25 Mircea Dumitru spune că a votat pentru seriozitate, profesionalism, consecvență și integritate

UPDATE ORA 11.25 Dîncu: Trebuie ca România să se întoarcă acasă; să se întoarcă acasă și cei care sunt, dar nu se simt acasă

UPDATE ORA 11.10 Anca Dragu: Am votat pentru viitorul României

UPDATE ORA 11.09 Ponta (PSD): Cred că astăzi avem o șansă extraordinară să începem să ne luăm țara înapoi de la stăpâni

UPDATE ORA 11.06 BEC: În diaspora au votat până la ora 11,00 peste 16.500 de persoane

Un număr de 16.528 de persoane au votat în diaspora, la alegerile parlamentare de duminică, până la ora 11,00, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Cetățenii români din străinătate au la dispoziție 417 secții de votare deschise în peste 90 de țări.

UPDATE ORA 11.06 BEC: Prezența la urne până la ora 11,00 a fost de 8,62%

Prezența la urne pe țară, la alegerile parlamentare, a fost, duminică, până la ora 11,00 de 8,62%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 8,26% dintre alegători.

Procentele cele mai mari s-au înregistrat în județele: Teleorman — 12,73%, Olt — 12,21%, Dolj — 11,14%, Dâmbovița — 11,05%.

Cea mai redusă participare la vot a fost înregistrată în județele: Bistrița-Năsăud — 5,68%, Maramureș — 5,78%, Sibiu — 6,31%, Timiș — 6,49%, Cluj — 6,74%, Satu Mare — 6,89%.

Până la ora 11,00, în sectorul 1 al Capitalei au votat 8,99% din totalul alegătorilor înscriși în liste, în sectorul 2 — 8,50%, în sectorul 3 — 7,49%, în sectorul 4 — 8,57%, în sectorul 5 — 7,43% și în sectorul 6 — 8,91%.

În mediul urban, au votat 57,47% dintre românii care au mers la urne până la ora 11,00, iar în mediul rural — 42,53%.

UPDATE ORA 10.56 Nicușor Dan: Am convingerea că azi va fi o zi istorică pentru România

UPDATE ORA 10.56 Kelemen: Am votat pentru o reprezentare puternică a comunității maghiare în Parlament, pentru o Transilvanie puternică

UPDATE ORA 10.41 Bogdan Diaconu (PRU): Am votat pentru o Românie a românilor

UPDATE ORA 10.40 Gorghiu: Votez pentru normalitate, pentru speranță și nu resemnare

UPDATE ORA 10.38 Prahova: Ștampilă de vot, dispărută la o secție de votare din Ploiești; Poliția face cercetări

UPDATE ORA 10.35 Băsescu: Am votat cu gândul la un Guvern eficient și o majoritate care să nu pună sub control politic justiția

UPDATE ORA 10.32 Iași: Sesizare la Poliție față de o femeie care ar fi încercat să voteze în locul soțului

UPDATE ORA 10.30 Marian Muhuleț (BEC): S-a transmis un mesaj președinților de secții de votare să permită accesul observatorilor acreditați

UPDATE ORA 10.28 BEC: Urna mobilă a fost solicitată de 278 de ori la nivel național până la ora 10,00

Urna mobilă a fost solicitată de 278 de ori la nivel național până la ora 10,00, iar în București — de 21 de ori, potrivit informațiilor postate pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC).

La nivel național sunt 18.263.875 persoane pe liste. În listele suplimentare au fost înscrise, până la ora menționată, 76.552 persoane.

În străinătate sunt 4.197 persoane pe liste, iar în listele suplimentare au fost înscrise 9.830 de persoane.

Până la ora 10,00 au votat în țară 962.783 persoane, iar în diaspora — 10.119 persoane.

La alegerile parlamentare de duminică sunt deschise 18.626 secții de votare în țară, iar în străinătate sunt 417.

UPDATE ORA 10.18 Motoc: Am votat cu speranța că românii vor avea mai multă încredere unii în alții

UPDATE ORA 10.13 Pîslaru: Am votat ca să putem avea o țară care progresează, care abandonează minciuna și corupția

UPDATE ORA 10.06 BEC: În diaspora au votat până la ora 10,00 peste 10.000 de persoane

Un număr de 10.119 persoane au votat în diaspora, la alegerile parlamentare de duminică, până la ora 10,00, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Cetățenii români din străinătate au la dispoziție 417 secții de votare deschise în peste 90 de țări.

UPDATE ORA 10.06 BEC: Prezența la urne până la ora 10,00 a fost de 5,27%

Prezența la urne pe țară, la alegerile parlamentare, a fost, duminică, până la ora 10,00 de 5,27%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 4,72% dintre alegători.

Procentele cele mai mari s-au înregistrat în județele: Teleorman — 8,02%, Olt — 7,78%, Dâmbovița — 7,21%, Dolj — 6,90%, Giurgiu — 6,66%, Brăila — 6,60%, Constanța — 6,52%, Mehedinți — 6,47%, Călărași — 6,41, Buzău — 6,36.

Cea mai redusă participare la vot a fost înregistrată în județele: Maramureș — 3,49%, Bistrița-Năsăud — 3,66%, Sibiu — 3,72%, Timiș — 3,90%.

La alegerile parlamentare din 2012, la ora 10,00, prezența la urne pe țară a fost de 4,52%, iar în Capitală, de 3,90%, potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central.

Până la ora 10,00, în sectorul 1 al Capitalei au votat 5,05% din totalul alegătorilor înscriși în liste, în sectorul 2 — 4,85%, în sectorul 3 — 4,30%, în sectorul 4 — 4,91%, în sectorul 5 — 4,40% și în sectorul 6 — 4,98%.

În mediul urban, au votat 56,19% dintre românii care au mers la urne până la ora 10,00, iar în mediul rural — 43,81%.

UPDATE ORA 10.02 MApN: S-au deschis urnele de vot în Afganistan

UPDATE ORA 09.49 VIDEO UPDATE Cioloș: Cel mai important este să iasă cât mai multă lume la vot, indiferent de opțiunile politice

UPDATE ORA 09.44 Constantin: Am votat cu speranța că începând de mâine din România vor dispărea ura și dezbinarea

UPDATE ORA 09.44 Dragnea: Am votat pentru o guvernare competentă și responsabilă

UPDATE ORA 09.28 Tăriceanu: Crezul meu este că prin acest vot putem să redăm România românilor

UPDATE ORA 09.21 MAE: Votul în străinătate continuă prin deschiderea secțiilor de votare din statele din vestul Europei

UPDATE ORA 09.17 VIDEO UPDATE Iohannis: Am votat pentru o Românie prosperă și puternică

UPDATE ORA 09.15 Buzău: PSD spune că s-au găsit 700 de buletine de vot nedistribuite; prefectul respinge acuzațiile

UPDATE ORA 09.12 BEC: În diaspora au votat până la ora 9,00 aproape 5.500 de persoane

Un număr de 5.439 de persoane au votat în diaspora, la alegerile parlamentare de duminică, până la ora 9,00, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Cetățenii români din străinătate au la dispoziție 417 secții de votare deschise în peste 90 de țări.

UPDATE ORA 09.04 BEC: Prezența la urne până la ora 9,00 a fost de 2,58%

Prezența la urne pe țară, la alegerile parlamentare, a fost, duminică, până la ora 9,00 de 2,58%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 2,14% dintre alegători.

Procentele cele mai mari s-au înregistrat în județele: Teleorman — 4,05%, Olt — 4,03%, Dâmbovița — 3,85%, Giurgiu — 3,51%, Călărași — 3,48%, Dolj — 3,41%, Constanța — 3,33%, Buzău — 3,22%.

Cea mai redusă participare la vot a fost înregistrată în județele: Maramureș — 1,66%, Sibiu — 1,78%, Bistrița-Năsăud — 1,78%, Cluj — 1,95%, Timiș — 1,95%.

Până la ora 9,00, în sectorul 1 al Capitalei au votat 2,35% din totalul alegătorilor înscriși în liste, în sectorul 2 — 2,22%, în sectorul 3 — 1,98%, în sectorul 4 — 2,23%, în sectorul 5 — 2,04% și în sectorul 6 — 2,27%.

În mediul urban, au votat 54,36% dintre românii care au mers la urne până la ora 9,00, iar în mediul rural — 45,64%.

UPDATE ORA 08.53 Hunedoara: Două ștampile de control ale secțiilor de votare, refăcute; una s-a pierdut, alta a fost aruncată pe foc

UPDATE ORA 08.52 Bacău: USR a reclamat că reprezentanții formațiunii nu sunt primiți în mai multe secții de votare

UPDATE ORA 08.52 Giurgiu: Listele cu înlocuitorii unor reprezentanți ai partidelor nu ajunseseră la timp la două secții de vot

UPDATE ORA 08.49 Ministrul Tudorache a cerut structurilor MAI să acționeze cu imparțialitate în cercetarea sesizărilor privind infracțiuni electorale

UPDATE ORA 08.47 Firea: Am votat cu foarte mare încredere pentru un Parlament eficient, pentru un Guvern căruia să îi pese de România

UPDATE ORA 08.27 Dajbog (MAI): Până în prezent nu au fost semnalate incidente de ordine publică privind începerea votării

UPDATE ORA 08.24 BEC: În diaspora au votat până la ora 8,00 aproape 2.000 de persoane

Un număr de 1.989 de persoane au votat în diaspora, la alegerile parlamentare de duminică, până la ora 8,00, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Cetățenii români din străinătate au la dispoziție 417 secții de votare deschise în peste 90 de țări.

UPDATE ORA 08.11 Marian Muhuleț, despre deschiderea secțiilor de votare din Capitală: La BEC nu există informații că ar exista probleme

UPDATE ORA 08.06 BEC: Prezența la urne până la ora 8,00 a fost de 1,0840%

Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 8,00 de 1,0840%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 0,86% dintre alegători.

Procentele cele mai mari s-au înregistrat în județele: Dâmbovița — 1,7200%, Teleorman — 1,6000%, Gorj — 1,5100%, Giurgiu — 1,5400%, Vâlcea — 1,4500% și Ilfov — 1,4500%.

Cea mai redusă participare la vot a fost înregistrată în județele: Sibiu — 0,8800%, Maramureș — 0,9100%, Bistrița-Năsăud — 0,9100%, Timiș — 0,9400%, Cluj — 0,9600%, Covasna — 0,9700%.

Până la ora 8,00, în sectorul 1 al Capitalei au votat 0,94% din totalul alegătorilor înscriși în liste, în sectorul 2 — 0,84%, în sectorul 3 — 0,78%, în sectorul 4 — 0,83%, în sectorul 5 — 0,80% și în sectorul 6 — 0,86%.

Peste jumătate (53,65%) dintre românii care și-au exercitat dreptul la vot, până la ora 8,00, sunt din mediul urban. În mediul rural, au votat 46,35% din cetățenii care au mers la vot până la ora 8,00.

UPDATE ORA 07.03 BEJ Alba: Ștampilele de control confecționate greșit — o eroare materială care nu este de natură a influența procesul electoral

ORA 07.00 Secțiile de votare s-au deschis

Secțiile de votare s-au deschis duminică dimineața, iar peste 18 milioane de cetățeni români sunt așteptați la urne pentru a-și desemna reprezentanții în Parlament.

Votarea a început la ora 7,00 și are loc până la ora 21,00. La ora 21,00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea secției. Persoanelor care la ora 21,00 se află în sala unde se votează li se permite să își exercite dreptul de vot.

Alegătorii pot să voteze numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința.

În cazul în care alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința.

Pentru alegerile parlamentare sunt câte două buletine de vot, unul pentru Camera Deputaților și unul pentru Senat.

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului și la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților. Fiecare alegător își exprimă votul personal, iar exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă.

Pentru organizarea alegerilor s-au constituit circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București și una pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării. Numărul total al circumscripțiilor electorale este de 43.

Românii din diaspora sunt așteptați la urne duminică în cele 417 secții de votare organizate în străinătate. O premieră în procesul electoral la aceste alegeri este că cetățenii aflați în afara țării au putut vota prin corespondență. Un număr de 4.561 de români din diaspora au votat prin corespondență, dintr-un total de 8.889 de cetățeni români înscriși în Registrul Electronic.

Procesul electoral a debutat în străinătate sâmbătă, la ora 20,00 (ora României), pentru românii aflați în Noua Zeelandă și Australia, urmând a se încheia luni, la ora 6,00 (ora României), pentru cei aflați pe Coasta de Vest a Americii de Nord.

AGERPRES/(AS — autori: Karina Olteanu, Roberto Stan, Mădălina Cerban; editori: Mirela Bărbulescu, Claudia Stănescu, Florin Marin, Mădălina Cochinescu Verman; editori online: Gabriela Badea, Simona Aruștei)

*** LIVE UPDATE-ul este realizat în baza știrilor AGERPRES, orele indicate reprezentând data difuzării știrilor pe fluxul agenției.

EPIGRAMISTUL TURNATOR LA SECU’IN ANII ’50,CARE NU ESTE MEMBRU REFONDATOR AL PNL,”TATAIE”MIRCEA IONESCU -QUINTUS NU A VOTAT NOUL PNL!

11 dec.

Președintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, a declarat că alegerile de duminică pot schimba destinul României, exprimând-și speranța că în viitorul Guvern va fi reprezentată majoritatea „reală” a parlamentarilor.

„Sunt aici (…) pentru că socotesc că țara, noi toți, românii, ne găsim într-un moment de mare răspântie. Cred că ziua de astăzi poate să schimbe într-un fel sau în altul destinul acestei țări în care trăiesc de o sută de ani. (…) Totul depinde de înțelepciunea și mai ales de prezența alegătorilor noștri. Dacă avem noroc și cu o vreme bună și își dau seama că votul lor contează enorm și depășim 50, poate spre 60 de procente, totul este în regulă. Altfel, hotărăște țara și soarta țării un număr mic care nu reprezintă în întregime poporul nostru”, a spus Quintus, după ce a votat, citează Agerpres.

Totodată, președintele de onoare al PNL și-a exprimat speranța că în viitorul guvern va fi reprezentată majoritatea „reală” a parlamentarilor.

„Sper ca de acum încolo să avem un Guvern în care să fie reprezentată majoritatea reală a parlamentarilor, sper ca Parlamentul, așa cum era pe vremea mea, să își facă datoria (…) și mai sper ca prim-ministrul care se va așeza acolo și Guvernul — sigur că va fi politic, nu am nicio îndoială — să înțeleagă mai bine nevoile noastre și să ne guverneze pe noi și mai puțin pe niște alte interese care nu sunt ale românilor”, a adăugat Quintus.

KLAUS WERNER JOHANNIS,CONDAMNATUL PENAL SI GUVERNUL SAU CONDUS DE „BIROCRATUL”JULIEN CIOLOS NEPOTUL LUI VIRGIL ARDELEAN FOST SEF DIGIPI,CUNOSCUT CA „VULPEA” ,AFACEREA SKODA SI ULTIMUL TUN ” DE 4 MILIARDE DE EUROI DIN BANII AMARASTENILOR ROMANI „TAINUL” PENTRU OLANDA SI GERMANIA CA L-AU DECORAT!

11 dec.

 

GUVERNUL TEHNOCRAT, abuz cu banii publici sau reeditare cazului „Afacerea Škoda” din anii 1930

 

GUVERNUL TEHNOCRAT – ULTIMUL „TUN” = 4 MILIARDE EURO din banii romanilor!

 

Cu ocazia „Zilei Internationale de lupta impotriva Coruptiei” am pregatit un material amplu despre „Ultimul Tun” al „onestului” Dacian Ciolos / sau „Cumintenia Pamantului” de 400 ori mai mare in varianta militara – de la 11 milioane la 4 miliarde Euro! Ghinion pentru Romania!

Primul Ministru Dacian Ciolos afirma foarte clar ca nu sunt bani pentru maririle de salarii in Sanatate si Educatie / mai spune ca nu pot fi eliminate cele 102 taxe din Legea propusa de PSD si votata de Parlament pentru ca e nevoie de bani la buget / nu poate fi marit salariul minim pe economie asa cum cer ( foarte corect) Sindicatele / nu pot fi ieftinite medicamentele pentru ca se opun firmele internationale si importatorii/ Si tot asa – nimic nu se poate pentru ca nu sunt bani!

Si totusi Guvernul Ciolos stabileste un record absolut in comparatie cu toate guvernele de dupa 1989 – cel referitor la valoarea contractelor pentru cumparare de tehnica militara de la doua firme din Germania si Olanda – 4 miliarde de Euro!!!

Iar „partenerii” selectati de „onestul” Ciolos au mari probleme!!! Firma germana a fost anchetata de procurorii germani si a recunoscut ca a dat mita pentru un contract similar in Grecia trebuind sa plateasca o amenda de 37 milioane Euro / iar firma olandeza nu a livrat nicio nava similara pentru tari NATO – a vandut insa doua asemnea corvete catre Indonesia la un pret cu 50% mai mic decat cel pe care il va plati Romania!!!

Romania in urma deciziilor Domnului Dacian Ciolos va face aceleasi greseli ca Grecia si va plati dublu decat Indonesia!

Daca doriti sa aflati detalii va invit sa cititi mai departe :

Dupa alegerea sa in 2014 in functia de Presedinte Klaus Iohannis are la activ UN SINGUR proiect politic concretizat : Pactul National privind alocarea a 2% din PIB pentru aparare incepand cu anul 2017 (Pact semnat la Cotroceni in data de 13.01.2015) .

Din acest motiv Dl Iohannis a afirmat in mai multe ocazii ca prioritatea sa pentru Bugetul de Stat al Romaniei din 2017 o reprezinta suma ce va fi prevazuta pentru Ministerul Apararii Nationale / In anul 2016 Romania a alocat pentru Aparare prin Legea Bugetului de Stat suma de 11,23 miliarde RON (adica 1,5% din PIB) .

2% din PIB-ul anului viitor inseamna o suma totala de 16,2 miliarde RON – ceva mai mult de 3,5 miliarde de Euro (o marire proportionala dar si reala pentru ca PIB ul Romaniei a crescut semnificativ in 2012-16 si va creste in 2017 la 807 miliarde RON) Sa facem precizarea ca din bugetul anual al Armatei peste 80% din fonduri merg la cheltuielile curente (salarii, operatiuni externe si interne, intretinere etc) si maxim 20% pt achizitii de tehnica noua = deci maxim 650 milioane Euro.

Acum sa trecem la informatii concrete si sume ( fac precizarea ca voi folosi doar date publice – nu incalc niciun fel de secret de stat)!

Guvernul Ciolos a adoptat la sfarsitul mandatului sau politic si constitutional doua decizii in domeniul achizitiilor militare :

1. In 29 Noiembrie 2016 Hotararea de Guvern privind Cumpararea de catre MApn pentru Marina Militara a 4 corvete (nave multifunctionale) in valoare de 1,6 miliarde Euro de la Compania DAMEN – Olanda
2. In 24 Noiembrie Acord cadru pentru achizitionarea a 600-800 de transportoare blindate de infanterie in valoare de aproximativ 2,4 miliarde Euro de la Compania RHEINMETTAL – Germania ( in „colaborare” cu Uzina Automecanica Moreni)

Mari probleme de strategie si legalitate :

1. ACHIZITIILE SE FAC FARA LICITATIE – nu s-au respectat nici macar formal procedurile competitive si transparente prevazute de reglementarile nationale si europene –
2. DECIZIIILE NU AU FORMA JURIDICA DE PROIECT DE LEGE – desi ambele contracte depasesc suma de 100 milioane de Euro nu au fost transformate in proiecte de lege care sa fie dezbatute si votate de Parlament ( Legea privind achizitionarea a 12 avioane multirol F16 a fost aprobata de Camera Deputatilor in 26 Iunie 2013 si promulgata de Presedintele Romaniei )!
3. Cele doua achizitii totalizeaza o cheltuiala bugetara de minim 4 miliarde Euro – deci in urmatorii 6 ani ( 2017-2022) Romania isi epuizeaza toate resursele de investitii militare (650 milioane / anual – vezi calculul de mai sus)
4. Romania renunta brusc si inexplicabil la Strategia de modernizare inceputa in 2013 prin achizitionarea primelor 12 avioane F16 ; acea Strategie prevedea achizitia a inca 12 avioane multirol (urmand sa avem astfel 2 escadrile complet operationale) si completarea capabilitatilor aeriene cu elicoptere militare moderne ( in acest scop Guvernul Romaniei sprijinind printr-un ajutor de stat de 23 Milioane RON investitia de la Ghimbav a celor de la Airbus Group) / aceste proiecte trebuie astfel decalate cel mai devreme pentru anul 2023
5. Desi Romania are un Parteneriat Strategic cu SUA ( pe care liderii politici de la Bucuresti il invoca in mod insistent) practic in urmatorii 6 ani TOATE RESURSELE BUGETARE disponibile vor fi alocate achizitiei de tehnica militara din Olanda si Germania !!!

Mari probleme legate de fondul contractelor :

1. Compania DAMEN Olanda nu a mai construit niciodata nave similare pentru alte tari NATO / singurul beneficiar pana in prezent este Marina Militara din Indonesia .

http://www.navyrecognition.com/index.php…

Din documentele oficiale pe care le atasam rezulta insa ca pretul achitat de Guvernul Indonesiei pentru 2 corvete identice cu cele oferite Romaniei ( SIGMA 10514 ) este de 345 milioane Euro = 172,5 milioane/ 1 fregata!

Romania este de acord sa plateasca insa 1,6 miliarde Euro pentru 4 corvete = 400 milioane Euro / 1 fregata!!! Romania plateste un pret dublu desi este stat NATO, achizitioneaza un numar dublu de nave si urmeaza sa foloseasca pentru asamblare Santierul din Galati!

https://rhk111smilitaryandarmspage.wordpress.com/…/the-sig…/

De altfel Romania a primit oferte ferme de la alti producatori din tari NATO pentru livrarea a 4 corvete de acelasi tip ( care urmau sa fie asamblate la Constanta) la pretul maxim de 950 milioane Euro – insa a decis sa plateasca peste 600 milioane de Euro in plus catre DAMEN Olanda!

Pana si publicatia proguvernamentala „Romania Libera” a atras atentia asupra acestor grave nereguli :

http://m.romanialibera.ro/…/romania-cumpara-nave-de-lupta-m…

2. Acordul cadru cu firma germana RHEINMETTAL prin care Armata Romana urmeaza sa achizitioneze intre 600-800 transportoare blindate de infanterie la o suma totala de minim 2,4 miliarde Euro

Partenerul Romaniei este o companie care a fost recent investigata de justitia din Germania pentru dare de mita in vederea obtinerii unor contracte similare cu Grecia / acuzatiile au fost recunoscute si cazul a fost inchis prin plata unei amenzi de 37 milioane de Euro.

http://www.fcpablog.com/…/german-prosecutor-fines-rheinmeta…

http://mobile.reuters.com/article/idUSFWN0TT04M20141210

Dincolo de reputatia RHEINMETTAL Germania problema este ca exista oferte ferme de la alti producatori din tari NATO prin care se pot livra transportoare de acelasi tip cu un pret de maxim 2,5 milioane Euro / transportor ( in timp ce oferta acceptata de Romania este circa 4 milioane Euro / transportor).

Desi s-a sustinut public ca firma germana va colabora cu UM Moreni in realizarea transportorului blindat pentru moment aceasta colaborare este doar la stadiu de intentie neexistand capabilitati tehnologice in Romania in acest sens.

O alta problema strategica este reprezentata de faptul ca exista o opinie negativa unanima a specialistilor in ceea ce priveste achizitionarea de transportoare de infanterie fara a avea capacitati de protectie aeriana a acestora ! Ori in urmatorii 6 ani Romania nu va achizitiona elicoptere militare sau avioane de protectie necesare pentru a operationaliza mijloacele tehnice de infanterie!

http://www.stiripesurse.ro/romania-vulnerabila-in-fa-a-rusi…

                                                    Concluzii:

1. Guvernul „Dacian Ciolos” a angajat in numele Romaniei un program de achizitii militare de circa 4 Miliarde Euro in ultima sa luna de mandat, fara consultari politice sau dezbateri publice / ceea ce epuizeaza in totalitatea fondurile bugetare alocate pentru inzestrarea Armatei pentru urmatorii 6 ani
2. Deciziile au fost luate fara licitatie publica, fara respectarea procedurilor europene si fara consultarea si aprobarea Parlamentului
3. Achizitia de corvete si transportoare blindate schimba total Strategia de Achizitii care incepuse la momentul cumpararii primelor avioane multirol F16 / mijloacele achizitionate sunt total irelevante si inutile raportat la capabilitatile Federatie Ruse – singurul potential adversar strategic al Romaniei
4. Romania are un Parteneriat Strategic cu SUA dar achizitioneaza tehnica militara in urmatorii 6 anii exclusiv din Germania si Olanda
5. Cele doua firme selectate au fie probleme de reputatie (RHEINMETTAL a recunoscut in fata Justitiei din Germania implicarea intr-un caz de coruptie in Grecia pentru contracte similare platind o amenda de 37 milioane Euro) / fie de experienta anterioara ( DAMEN Olanda a livral corvete similare doar catre Indonesia- niciodata o alta tara NATO)
6. Pretul de achizitie este cel putin dublu fata de contractele anterioare ale celor doua companii pentru produse similare / Romania a primit oferte ferme de la alte companii din tari NATO cu preturi cu cel putin 40% mai mici

Dupa alegerea noului Parlament (la data de 11 Decembrie) este obligatorie analiza publica a acestor doua contracte de catre Legislativ / toate disfunctionalitatile trebuie indreptate si persoanele vinovate trebuie sa devina responsabil civil sau penal!

Fotografia postată de VPolitic.
Fotografia postată de VPolitic.
                                                                                                  Victor Ponta

 

                       Si acum cateva cuvinte despre  „Afacerea Škoda”

Afacerea Škoda a fost un puternic scandal politico-financiar care a zguduit viaţa politică din România interbelică. La baza lui a stat un contract pentru înzestrarea armatei române cu armament, în valoare de aproximativ 7 miliarde lei, semnat în 1930 de guvernul Maniu cu Uzinele de armament Škoda din Cehoslovacia. Stipulat în netă defavoare faţă de Statul Român, contractul a provocat o puternică criză politică, scoţând la iveală corupţia generalizată din aparatul administrativ al Statului, starea extrem de precară a Armatei Române, violarea secretelor de stat, implicarea politicienilor până la nivelele cele mai înalte şi culminând cu implicarea regelui Carol al II-lea şi a camarilei regale. Cazul a scandalizat opinia publică şi a fost cap de afiş pentru mai mulţi ani de la izbucnirea lui. A fost pe larg instrumentalizat de partidele şi oamenii politici, având în final un efect devastator asupra încrederii populaţiei în instituţiile statului democratic, în contextul în care Europa se afla în plin proces de înarmare şi în pragul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial.

                                                Context

Armata Română a ieşit din Primul Război Mondial într-o condiţie de dotare tehnică şi logistică complet necorespunzătoare necesităţilor de apărare ale noului stat naţional reîntregit. După 1920, Armata a început un program de modernizare, însă condiţiile politice şi financiare nefavorabile, au dus la o finanţare necorespunzătoare cu nevoile acesteia. În primul rând, în România nu exista o industrie de armament autohtonă, iar statul era obligat să apeleze la furnizori externi, care practicau preţuri foarte mari în raport cu posibilităţile financiare ale ţării. În al doilea rând, contractele de înarmare pe care statul român a reuşit să le contracteze, au fost fie prea mici şi scumpe, faţă de necesităţi, fie Statul a fost incapabil să le onoreze. Spre finalul anilor ’30, Armata avea o dotare care echivala cu cea dinainte de primul război mondial, cu toate că tehnica în acest domeniu suferise un proces accelerat de modernizare. În plus, s-a verificat şi un fenomen de fărâmiţare a contractelor de livrări de armament, motiv pentru care existau o multitudine de furnizori, fiecare folosind standarde şi aparate diferite, care la rândul lor necesitau mentenanţă sau piese de schimb corespunzătoare. Această lipsă de omogenitate apăsa şi mai mult asupra bugetului, şi aşa foarte redus, al Armatei.

                                           Contractul

În data de 17 martie 1930, Ministerul Apărării Naţionale a semnat un contract de furnizare de armament cu Uzinele Škoda, în valoare de 1.250 milioane lei pentru puşti mitraliere şi 5.500 milioane lei pentru tunuri (în total 6,75 miliarde lei)[1]. După cum avea să susţină mai târziu Iuliu Maniu, guvernul naţional-ţărănesc prezidat de el avea deja un plan de modernizare şi înarmare cu mult înainte de această dată. Totodată, România încerca în acest fel să-şi onoreze angajamentele economice faţă de Mica Înţelegere (în speţă cu Cehoslovacia), alianţă care până atunci nu jucase decât un rol minor. Din partea Ministerului a semnat generalul Henri Cihoski. (mai multe aiciAfacerea Škoda)

                                                                                                                                 Valter Cojman 

%d blogeri au apreciat asta: