Arhiva | 5:59 pm

FOSTUL PREMIER VICTOR PONTA ,MESAJ DEVASTATOR PENTRU CONDAMNATUL PENAL KLAUS WERNER JOHANNIS PRIVIND NOUL PREMIER:”INALTA TRADARE FATA DE INTERESELE NATIONALE ALE ROMANIEI!”

12 dec.

 Imagini pentru PONTA ,IOHANNIS POZE

Victor Ponta i-a transmis un mesaj lui Klaus Iohannis după alegerile parlamentare referindu-se la viitorul premier.

 (w670)

„Daca maine BEC si AEP valideaza rezultatele alegerilor in conformitate cu Art. 100 alin 1 din Constitutie Romania are un guvern interimar ! Acest guvern poate lua doar decizii de administrare curenta – dar nu poate propune proiecte de legi sau ordonante de urgenta ( nici vorba de Legea Bugetului pe 2017)!

Daca Presedintele Iohannis are o minima responsabilitate fata de binele tarii si minim respect fata de voturile romanilor trebuie sa nominalizeze cat mai repede un candidat pentru functia de Prim Ministru propus de PSD !
Orice intarziere sau sicana politica reprezinta chiar inalta tradare fata de romani! Sie verstehen ?”, a scris Victor Ponta pe Facebook.

LISTA NOMINALA A NOULUI PARLAMENT ,DUPA REZULTATELE ALEGERILOR DIN 11 DECEMBRIE 2016!

12 dec.

Au apărut  numele candidaților care au obținut un fotoliu în Parlamentul României, dar au mai rămas locuri care vor fi redistribuite de către BEC.

În Bucureşti social-democraţii şi-au asigurat deja 12 din cele 29 de mandate de deputat puse în joc la Camera Deputaţilor şi 5 din cele 13 de la Senat.

USR va avea 8 deputaţi şi 3 senatori de Bucureşti, în timp ce PNL prinde în această etapă de repartizare la nivel de circumscripţie doar 3 mandate de deputat şi unul de senator.

ALDE şi PMP intră cu câte 2 mandate în Camera Deputaţilor şi unul în Senat în Capitală, iar 4 mandate – două de deputat şi două de senator – vor fi repartizate în etapa naţională.

SENAT – BUCUREȘTI
PSD

Ecaterina Andronescu

Şerban Nicolae

Robert Cazanciuc

Mihnea Costoiu

Ionuţ Vulpescu

PNL

Leon Dănăila

USR

Vlad Tudor Alexandrescu

Cristian Ghica

Florina Presadă

ALDE

Călin Popescu Tăriceanu

PMP

Traian Băsescu

CAMERA DEPUTAŢILOR – BUCUREȘTI
PSD

Gabriel Petrea

Carmen Moldovan

Georgian Pop

Oana Consuela Florea

Mihăiță Vârză

Diana Tușa

Dumitru Chiriță

Beatrice Tudor

Liviu Ioan Adrian Pleșoianu

Mirela Furtună

Petre Florin Manole

Aida Cristina Căruceru

PNL

Adriana Săftoiu

Eugen Nicolăescu

Ovidiu Raețchi

ALDE

Daniel Constantin

USR

Nicușor Dan

Cristian Ghinea

Gorj

Victor Ponta a câştigat fotoliul de deputat, alături de social-democrații Mihai Weber şi Alin Vasile Văcaru.Tot PSD a câştigat un loc la Senat în judeţul Gorj.

Maramureş

La Camera Deputaţilor, în Maramureş, au fost distribuite 7 locuri de deputaţi. Gheorghe Şimon, Marius Sorin Bota şi Matei Călin Vasile Andrei, toţi trei din partea PSD, vor ocupa un scaun de deputat. De la PNL, Viorica Cherecheș (mama primarului ales la Baia Mare) a câştigat un loc de deputat. În acest judeţ trei locuri de deputaţi au rămas nedistribuite.

Harghita, adjudecată de UDMR

În Harghita, la Camera Deputaţilor, UDMR-ul a obţinut la prima distribuire 4 locuri. Kelemen Hunor, Korodi Attila, Bende Sándor şi Benedek Zakariás. A mai rămas un fotoliu de deputat nedistribuit. În Harghita, UDMR a mai ocupat un loc la Senat, de către candidatul Verestoy Attila. Tot aici mai rămâne un loc de senator de redistribuit.

Giurgiu

La Senat a câştigat Niculae Bădălău, din partea PSD, iar la Camera Deputaţilor alţi doi candidați PSD au câştigat un loc de deputat pentru următorii patru ani – Ioan Alexandru Andrei şi Răzvan Alexandru Cuc. Restul

Vaslui

Gabriela Creţu din partea PSD a ocupat un loc de senator. În acest judeţ au mai rămas nedistribuite două locuri Senat. La Camera Deputaţilor  sunt 7 locuri de deputaţi. Au fost ocupate 5, dintre care 4 de către candidații PSD, respectiv  Ana Birchal, Irinel Ioan Stativă, Aurel Căciulă şi Ramona-Maria Mocanu. Un loc de deputat îl ocupă şi Daniel Olteanu, din partea PNL. Cele două locuri rămase vor fi distribuite la numărătoarea finală.

Brăila

La Camera Deputaţilor sunt cinci mandate la nivel judeţean, dintre care două au rămas nedistribuite. Cele trei mandate au ajuns la candidații PSD Mihai Tudose, Nicu Niţă şi Marinela Emilia Meiruşu. La Senat sunt două mandate de pentru judeţul Brăila. Unul va fi ocupat de Ion Rotaru (PSD), celalalt urmând să fie redistribuit de BEC la etapa naţională, potriit digi24.ro.

Alba

Numărătoarea voturilor din Judeţul Alba a luat sfârşit. Datele Biroului Electoral Central arată că la Camera deputaţilor au fost aleşi doi candidaţi: Ioan Dârzu de la PSD şi Florin Claudiu Roman de la PNL. La Senat nu a fost distribuit niciun loc.

Botoşani

În Judeţul Botoşani au fost distribuite patru mandate de deputaţi şi unul de senator. După numărarea voturilor din toate secţiile din judeţul Botoşani, PSD a primit trei locuri la Camera deputaţilor, respectiv Tamara Dorina Ciofu, Mihaela Huncă şi Marius Budăi şi un loc la Senat – Doina Federovici. PNL a ocupat şi el un loc la Camera deputaţilor – Vasile Cristian Achiţe.

Sălaj

La Camera Deputaţilor au fost ocupate trei scaune de către PSD-istul Iuliu Noşa, UDMR-istul Deneş Sereş şi PNL-istul Lucian Bode. La Senat nu a fost atribuit deocamdată niciun loc din judeţul Sălaj.

Caraş Severin – Ioan Mocioalcă, la al cincilea mandat de deputat 

Fotoliile de la Camera Deputaţilor au fost adjudecate de   Ioan Mocioalcă şi Ion Spânu – din partea PSD şi de Valeria Schelean Şomfelean din partea PNL. La Senat Ioan Narcis Chisăliţă, de la PSD, a câştigat un mandat pentru următorii patru ani.

Ialomiţa

PSD a luat toate locurile atribuite direct atât la Camera Deputaţilor cât şi la Senat. Mihăiţă Găină şi Andrei Pop au câştigat la Camera Deputaţilor, iar Marian Pavel la Senat. Actualii parlamentari PNL, Tinel Gheorghe şi Cristina Pocora nu au obţinut direct locuri, dar au şanse să intre în Parlament la redistribuirea naţională.

Arad

În fieful lui Gheorghe Falcă, PNL pierde primul loc în judeţ în faţa PSD. Diferenţa dintre cele două partide este de aproximativ 4.000 de voturi.  Dorel Gheorghe Căprar şi Florin Dan Tripa de la PSD şi Glad Aurel Varga şi Eusebiu Manea Pistru Popa de la PNL au câştigat câte un loc la Camera Deputaţilor. Trei scaune de deputaţi îşi vor afla ocupanţii la redistribuire. PSD-istul Mihai Viorel Fifor şi PNL-ista Cristina Ioan au câştigat câte un loc la Senat. Tot aici un loc a rămas la redistribuire.

Braşov – Remus Borza, salvatorul Hidroelectrica, deputat ALDE

PSD va avea patru deputaţi de la Braşov, PNL doar doi, iar ALDE, USR şi UDMR câte unul. La Senat, PSD va avea doi reprezentanţi de la Braşov, iar PNL şi USR câte unul.

În aceste condiţii, în Parlament ar urma să intre la Camera Deputaţilor – Mihai Popa, Viorel Chiriac, Roxana Mânzatu, Mihai Mohaci, de la PSD; Mareş Mara, Andronache Gabriel, de la PNL; Remus Borza de la ALDE; Tudor Benga – USR şi Ambrus Izabella – UDMR. Mandate de senatori ar urma să aibă Marius Dunca şi Florin Orţan, de la PSD; Daniel Zamfir de la PNL şi Allen Coliban de la USR.

Bacău

Adrian Dragoş Benea şi Miron Alexandru Smarandache, ambii de la PSD vor merge la Senat. La Camera Deputaţilor dintr-un total de zece locuri, 6 au fost ocupate – 5 merg la PSD pentru Petru Gabriel Vlase, Theodora Şotcan, Ionel Floriu, Lucian Şova şi Claudiu Augustin Ilişanu, şi unul la PNL pentru Ionel Palăr.

Constanţa – Robert Turcescu, deputat PMP

În Camera Deputaţilor, Robert Turcescu și-a câștigat locul. Acesta a candidat pe listele PMP, conform datelor Biroului Electoral Central. Aceleaşi date mai arată că în acest judeţ au fost alocate alte 10 locuri la Camera Deputaţilor. PSD-ul a luat cinci fotolii – Iulian iancu, Mircea Titus Dobre, Ileana Cristina Dumitrache, Radu Babuş şi George Gabriel Vişan. În urma voturilor, PNL Constanţa va fi reprezentat de Bogdan Iulian Hutuca şi de Robert Aurel Boroianu.

USR-ul va fi reprezentat de deputatul Stelian Cristian Ion. Din totalul de locuri alocate judeţului Constanţa, două au rămas nedistribuite.

Tit Liviu Brăiloiu şi Nicolae Moga – ambii de la PSD – şi Marius Petre Nicoară, de la PNL, vor reprezenta Constanţa în Senat. Tot aici alte două locuri vor fi redistribuite de BEC.

Timiş – Alina Gorghiu, fără emoții la Senat

Alina Gorghiu a intrat în Senat în judeţul Timiş. PNL câştigă un singur loc la Senat pentru liderul partidului Alina Gorghiu şi două la Camera Deputaţilor. PSD, în schimb, primeşte încă din etapa reparţiei la nivel judeţean trei mandate de deputat şi unul de senator.

Nou-înfiinţata USR va avea un reprezentant în Timiş – pe Cătălin Drulă, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Dolj – Lia Olguța Vasilescu lasă primăria pentru deputăție

Primarul Craiovei – Lia Olguţa Vasilescu – a câştigat un loc în Camera Deputaţilor de pe lista PSD. Din partea aceluiaşi partid vor mai ocupa un loc la Camera Deputaţilor şi Ion Călin, Alina Elena Tănăsescu, Alexandra Presură, Flroinel Stancu şi Eliza Mădălina Peţa.

PNL-ul va fi reprezentat în acest judeţ de către Nicolae Giugea. La redistribuire la Camera deputaţilor au mai rămas trei locuri.

La Senat, din 4 locuri, 2 au fost ocupate de către Iulian Claudiu Manda şi Radu Cosmin Preda – ambii de la PSD. Restul vor fi redistribuite.

Tulcea – Eugen Teodorovici, un nou mandat de deputat 

Eugen Teodorovici, fost ministru al fondurilor europene şi apoi al finanţelor publice în guvernul lui Victor Ponta a fost ales senat pe listele PSD Tulcea. Cel de-al doilea scaun din Senat alocat judeţului Tulcea va fi redistribuit.

În acest judeţ PSD-ul a mai câştigat două locuri şi la Camera Deputaţilor. Alte două locuri vor fi redistribuite de către BEC.

Teleorman – Liviu Dragnea rămâne la Camera Deputaților

Liviu Dragnea, preşedintele Partidului Social Democrat, a câştigat un loc în Camera Deputaţilor pe listele judeţului Teleorman. Alţi doi PSD-işti au câştigat câte un loc în Camera deputaţilor. Este vorba despre Adrian Ionuţ Gâdea şi Valentin Gabriel Boboc.

PNL-ul a câştigat şi el un loc de deputat în judeţul Teleorman – Mara Daniela Calista. La redistribuire, Teleorman va avea un loc la Camera Deputaţilor.

La Senat au fost atribuite două locuri: unul va fi redistribuit, iar cel de-al doilea a fost câştigat de către Carmen Daniel Dan.

ASA CUM AM PREVAZUT SI AVERTIZAT VECHII LIBERALI DESPRE RAZBUNAREA „BASESCULUI” NON COMBAT-UL RAMUREI PEDELISTA DIN PNL LA ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 11 DECEMBRIE 2016,CARE VOR TRECE LA PMP-UL LUI TRAIAN BASESCU CARE VA FORMA IN IANUARIE 2017 PARTIDUL NATIONAL POPULAR!

12 dec.

Imagini pentru BASESCU,IOHANNIS POZE 

Războiul intern dintre foștii pdl-iști și foștii liberali și-a spus cuvântul. După locale, criza în interiorul PNL s-a adâncit. Primarii proveniți din vechiul PDL au început să emită pretenții și să îi atace pe vechii liberali. Adevărul este că și la PNL asistăm la un paradox, foștii oameni ai PDL câștigă orașele în care candidează, în timp ce ca imagine, PNL a avut de suferit după înghițirea celor care au „tăiat pensii și salarii”.

În aceste alegeri, primarii din Ardeal nu s-au mobilizat. În afara de Boc, în județul Brașov, în Alba, în Mureș, s-a pierdut la o diferență mare. Altfel spus, aceste județe au luat cam jumătate din procentele de la scrutinul trecut. Asta în condițiile  în care nu vorbim de județe unde PNL este dezorganizat și rezultatele sunt la mila sorții.

content-image

În condițiile în care se știa că PNL se bazează pe un vot de structuri, trebuie să ne punem întrebarea de ce în fiefurile liberale, mobilizarea a fost atât de mică.

Pot exista două explicații…

  • Vechiul nucleu PDL a dorit să saboteze conducerea actuală a PNL, pentru ca după Congres să pună mâna pe PNL. Să aducă la șefia partidului un om din vechiul PDL și nu din vechiul PNL.
  • Noncombatul foștilor pdl-iști pentru a aduce PSD la putere cu obiectivul final: reducerea la tăcere a DNA.

Dacă ne gândim la faptul că în ultimii ani, anchetele DNA au vizat mai mulți pdl-iști de vază, culminând cu anchetarea lui Vasile Blaga în prag de campanie, putem spune că există destule argumente care să susțină această ipoteză. Foștii pdl-iști au început să vadă în Iohannis și în Alina Gorghiu doi oameni cu care nu se poate negocia pe această temă. Pe vremuri, în mandatul lui Băsescu, ei nu au avut de suferit, acum le-a venit rândul. Dacă mai luăm în calcul că șeful SRI este fostul liberal Eduard Helvig, putem spune că vechii pdl-iști au făcut un blat natural cu PSD din spirit de conservare.

Nu doar psd-iștii își doresc o relaxare a luptei anticorupție. Cred că nu există un primar în această țară care să nu reclame în discuții informale activitatea structurii anticorupție.

Aceste ipoteze nu trebuie excluse. Desfășurarea viitoare a evenimentelor pot confirma blatul, noncombatul făcut de șefii din fiefurile liberale care acum au avut pierderi și de peste 10 procente.

GAULEITERUL NAZI,KLAUS WERNER JOHANNIS,CONDAMNAT PENAL RISCA SUSPENDAREA!

12 dec.

Președintele PSD Alba, Ioan Dîrzu, a declarat luni că Liviu Dragnea este cel mai bun candidat pentru funcția de premier din partea partidului și l-a avertizat pe președintele Klaus Iohannis că ar putea fi suspendat dacă refuză propunerea PSD.

„Din punctul meu de vedere, și am discutat și cu colegii mei, cel mai bun candidat este Liviu Dragnea… Președintele trebuie să respecte voința poporului. Și la procentele pe care le avem și la redistribuirea de care vom beneficia, credem că suntem îndreptătiți să solicităm foarte clar: premierul la PSD”, a spus Dîrzu.

Chestionat dacă PSD ar susține suspendarea lui Iohannis în cazul unui refuz, liderul local al PSD a spus: „Nu s-a discutat încă, ar fi posibilă o chestiune de genul respectiv pentru că, încă odată, consider că voința cetățeanului sau a votantului este supremă”.

PRESA AUSTRIACA WIENER ZEITUNG,DIE PRESSE,PRESA GERMANA ,DIE FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG:”STANGA A CASTIGAT MASIV PRIN AJUTORUL DAT DE NATIONAL-SOCIALISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS,CARE TREBUIE SA IASA DIN POLITICA!”

12 dec.

Cum era de aşteptat, presa din Austria, unde se află un încâlcit nod al intereselor de afaceri privind România, a privit cu rezerve şi săgeţi critice atât campania electorală, cât şi rezultatul alegerilor parlamentare. Înainte de alegeri, pe baza tendinţelor estimate ale intenţiilor de vot, „Wiener Zeitung” atrăgea atenţia:

„(…) Faptul că postcomuniştii sunt pe cale să preia din nou puterea se datorează în mod ironic subiectului privind corupţia. (…) Din totalul de 746 de candidaţi la alegerile parlamentare, despre un număr de 352 existau informaţii «referitoare la acuzaţii de corupţie, conflict de interese şi atitudinea lor faţă de statul de drept (…) fiind incompatibile după aceste criterii»”, citează „Wiener Zeitung” .
Cotidianul austriac „Die Presse”, care subliniază că în România „spectrul politic este total corupt”, observă cât de puternică armă împotriva corupţiei a devenit Direcţia Naţională Anticorupţie în mandatul preşedintelui României, Klaus Iohannis. Atât de puternică încât, potrivit „Wiener Zeitung”, “(…) PSD nu participă la alegeri cu un lider, deoarece PSD susţine că dacă ar face acest lucru, liderul ar fi arestat de DNA. În lupta împotriva corupţiei, social-democraţii vin cu o ofertă simplă: bani. Cu puţin înainte de alegeri, aceştia au promis creşterea salariilor pentru angajaţii la stat”.
Cotidianul „New York Times” reţine atenţia asupra „stagnării şi resemnării care domnesc înainte de alegerile legislative din România”, deşi demiterea guvernului de stânga în urmă cu un an, în contextul nemulţumirilor provocate de un incendiu mortal dintr-un club de noapte, „a fost văzută de unii ca o oportunitate pentru o schimbare majoră într-o ţară cuprinsă de corupţie şi servicii publice ineficiente”.
Resemnarea epuizantă privind sărăcia cronică şi promisiunile de reforme şi investiţii într-o infrastructură abandonată neîndeplinite ale politicienilor „previzionează că Partidul Social Democrat (PSD), de stânga, care a susţinut atât creşterea salariilor şi pensiilor, cât şi reducerea taxelor, va recâştiga puterea, în pofida scandalurilor de corupţie care îl vizează, preşedintele formaţiunii fiind condamnat pentru fraudă electorală”, notează „New York Times”.

Promisiunile stângii, dacă vor fi îndeplinite, vor avea printre consecinţe şi ”o epuizare a resurselor necesare urgente pentru construirea de spitale moderne, autostrăzi şi şcoli cu încălzire şi canalizare – care, cel mai probabil, îi vor dezamăgi pe alegători. (…) Comisia Europeană se aşteaptă acum ca deficitul bugetar al României să crească de la 0,8% în 2015 la 3,2% în 2017. (…) Acesta ar fi cel mai mare deficit din UE, după cel al Spaniei. (…)”.

Noul Guvern al României, anticipează „Stratfor”, „(…) va întâmpina dificultăţi în menţinerea sub control a nivelului cheltuielilor”. Deşi se află printre statele membre ale UE cu cea mai mare creştere economică, „(…) Comisia Europeană a avertizat Bucureştiul că deficitul său ar putea depăşi nivelul maxim stabilit şi dacă România nu va ţine cont de aceste avertizări, Comisia Europeană s-ar putea folosi
de ameninţarea sancţiunilor pentru a pune presiune pe Bucureşti (…)”.

Deşi nu se întrevăd modificări radicale ale politicii externe a României, majoritatea partidelor politice susţin calitatea de membru al Uniunii Europene şi NATO, iar mare parte dintre ele sunt îngrijorate de atitudinea autoritară a Rusiei şi vor să menţină relaţiile puternice cu Statele Unite, totuşi, ţine să reţină atenţia „Stratfor”: „(…) România încă se confruntă cu probleme interne care împiedică Bucureştiul să-şi îndeplinească unele dintre obiectivele de politică externă. (…) Corupţia persistentă a slăbit poziţia României în Uniunea Europeană şi a împiedicat eforturile ţării de a se alătura Spaţiului Schengen. De asemenea, acest fenomen a creat un teritoriu favorabil pentru intensificarea forţelor anti-establishment şi extremiste, care încearcă să schimbe situaţia actuală. (…)”.

Sub acest ultim aspect, „Frankfurter Allgemeine Zeitung” observă, nu fără temei, că şi formaţiunile politice naţionaliste din România, aparent apropiate extremismului de dreapta, sunt în realitate „plasate în spectrul de stânga al politicii interne şi cu orientări proruse”.

Politicieni precum Bogdan Diaconu, Victor Ponta şi Sebastian Ghiţă, proprietarul postului de televiziune „România TV” şi un foarte bun prieten al ex-premierului Ponta, sunt aşezaţi de „Frankfurter Allgemeine Zeitung” alături de Mateusz Piskorski, liderul partidului polonez prorus Zmiana, arestat în Polonia sub suspiciunea de spionaj în favoarea serviciilor de informaţii ruse, de preşedinţii proruşi ai Bulgariei şi Republicii Moldova, de activiştii maşinaţiunilor subversive ale Moscovei din Serbia, Muntenegru şi Albania.

„Deşi neîncrederea românilor faţă de Moscova este mare, iar până acum, Parteneriatul transatlantic unea partidele indiferent de tabără politică a acestora, este pe cale să ia naştere acum şi în România o reţea de admiratori ai lui Putin. Ponta, odinioară un preferat al social-democraţilor europeni, are aici un rol important. El nu este de acord ca România să-şi onoreze obligaţia de membru NATO şi să mărească bugetul apărării la 2% din PIB. Nu mai este nevoie de acest lucru, deoarece «Rusia nu mai este duşmanul nostru», iar Turcia, «cel mai apropiat aliat al nostru la Marea Neagră», are deja relaţii privilegiate cu Moscova”, citează „Frankfurter Allgemeine Zeitung” din declaraţiile lui Ponta, care „consideră că viitorul României este alături de Erdogan şi Putin (…)”.

Nota bene: „Stânga postcomunistă” din România a câştigat recentele alegeri parlamentare la cel mai mare scor din istoria PSD numai ca urmare a sprijinului neprecupeţit acordat de preşedintele Klaus Iohannis, care, prin oamenii săi din conducerea Partidului Naţional Liberal, a decredibilizat şi mai mult dreapta naţional-liberală, deja compromisă de alianţa cu democrat-liberalii, parcă anume abandonaţi de ex-preşedintele Trăian Băsescu. Apoi, preşedintele Klaus Iohannis a comis o cascadă de greşeli cu „Guvernul Meu”, toate la un loc orientând masiv electoratul spre partidul cu metehnele cele mai bine cunoscute, de la care nu prea mai are la ce surprize catastrofale să se aştepte…

Cum prea bine spunea Alexandru Paleologu, dacă în 1989 exista un singur partid, Partidul Comunist, ulterior au apărut o puzderie, care de care cu nume mai exotice. În fond, pluripartidismului fusese convenit, de Gorbaciov şi Bush la Malta, să se realizeze prin sciziune.
Dacă rezultatul alegerilor din România se înscrie pe linia noii ofensive a Moscovei pentru „corecta aplicare” a înţelegerilor de la Malta, prin care s-a actualizat Declaraţia de la Malta asupra Europei Eliberate (4-11 februarie 1945), prestaţia pro PSD a preşedintelui Klaus Iohannis stă sub semnul unei viitoare reconcilieri dintre Washington şi Moscova sau al „erorilor politice” care l-au aruncat în siajul panslavismului, ca doctrină geopolitică a celei de-a treia Rome?

ALINUTZA GORGHIU-ISAAK A RECUNOSCUT VICTORIA PSD SI A DEMISIONAT DIN FUNCTIA DE SEF AL PNL IN CARE A FOST NUMITA DE CONDAMNATUL PENAL NAZISTUL KLAUS JOHANNIS,DUPA INDEPARTAREA LUI VASILE BLAGA!

12 dec.

Alina Gorghiu a anunţat luni că își depune mandatul de la şefia PNL în cadrul unei conferinţe de presă la sediul partidului, după eşecul usturător de la alegerile parlamentare de duminică.

„Am avut încă de ieri discuții constante cu colegii mei de partid, cu liderii din teritoriu, cu conducerea centrală și i-am informat că pentru mine nu există alt gest decât cel al depunerii mandatului. (…) Sunt și alți lideri din conducerea partidului care își asumă aceeași atitudine ca cea pe care v-am descris-o ulterior”, a spus Gorghiu.

De asemenea, Gorghiu a anunțat că luni, la ora 18.00, va avea o discuție cu liderii din 20 de filiale cu rezultate peste media națională și că Biroul Politic Național al PNL se va reuni marți, unde va propune convocarea Convenției Naționale pentru luna februarie.

„Le voi propune colegilor mei și în această seară și mâine în BPN să accepte propunerea mea să convocăm rapid Convenția Națională a partidului, forul care organizează alegerile în PNL. Sper să se poată într-un calendar undeva la jumătatea lunii februarie. Vom vedea procedural și statutar cum se desfășoară calendarul, dar în mod cert este necesar, este nevoie să se stabilească o nouă conducere a PNL, este nevoie de o conducere legitimă, de un nou start, de coerență, de stabilitate și de un act politic eficient”, a afirmat liderul PNL.

Potrivit acesteia, în cadrul BPN se va decide formula de interimat.

„Dați-mi voie să recunosc victoria PSD”

„Cred că în continuare oferta PNL în ceea ce privește lista de candidați și programul de guvernare a fost una bună, însă votul covârșitor s-a dus înspre PSD. Dați-mi voie să recunosc victoria PSD. Au un program de guvernare care presupune multe promisiuni, un program de guvernare pe care PNL, din opoziție, se va asigura că viitorul guvern îl va duce la îndeplinire. Vom face opoziție, o opoziție curată, fermă”, a dat asigurări liderul PNL.

Gorghiu va colabora în continuare cu colegii liberali

„A fost o onoare pentru mine să fiu președintele PNL doi ani. A fost o onoare să colaborez cu toți din interiorul partidului, cu colegii mei și o să-i asigur că o să fac asta în continuare indiferent de poziția pe care o voi ocupa în PNL”, a arătat Gorghiu.

Gorghiu a subliniat că pe final de mandat are ca obiectiv „solidaritatea PNL”.

„Mi-aș dori ca toți colegii mei să rămână uniți în această formulă. Îmi doresc să devenim o opoziție puternică la PSD pentru că, chiar dacă astăzi vedeți un PSD la procentele pe care le-au obținut în alegeri și sunt foarte multe, vă asigur și sigur veți constata din istorie că PSD face și multe alte lucruri mai neplăcute la guvernare, dar vă asigur că-i vom monitoriza atent și că știm noi, cei din PNL, să facem opoziție așa cum trebuie și când trebuie. Am convingerea că vom depăși acest șoc electoral, acest rezultat deloc bun pentru PNL și vom merge mai departe”, a conchis fostul lider al PNL.

Anterior, Alina Gorghiu a postat pe Facebook un anunţ despre demisia sa.

„Doresc, în primul rând, să mulţumesc, încă o dată electoratului de dreapta pentru voturile pe care ni le-a acordat. Cred în continuare că oferta electorală a PNL a fost una bună, atât în ceea ce priveşte candidaturile, cât şi în privinţa programului electoral.
Cu toate acestea votul a fost covârşitor Pentru PSD. Le recunoaştem victoria. Au un program de guvernare pe care trebuie să şi-l pună in aplicare. Le urez să aibă capacitatea să-şi indeplinească toate promisiunile. Noi vom face opoziţie şi ne vom asigura că viitorul guvern îşi va respecta promisiunile pentru care a fost votat.
Am avut o discuţie cu liderii partidului şi i-am informat că nu există alt gest decât depunerea mandatului meu de Preşedinte. A fost o onoare pentru mine să fiu liderul acestui partid, doi ani de zile. Vă asigur că e un partid puternic care va trece cu bine peste acest nedorit rezultat. De altfel, şi alţi lideri din conducerea partidului îşi asumă demisia.
Astăzi după-amiază voi avea o întâlnire cu Preşedinţii de filiale, iar mâine am convocat Biroul Politic Naţional.
Le voi propune colegilor mei convocarea Convenţiei pentru a stabili cât mai repede noua conducere. Convenţia trebuie să ofere un nou start, stabilitate şi coerenţă actului politic din interiorul partidului nostru. Putem să o organizăm la începutul lunii februrarie.
Mâine în cadrul BPN se va decide formula de interimat.
Obiectivul este ca PNL să rămână solidar şi să devină o opoziţie puternică la PSD pentru că ştim cu toţii cum se comportă PSD la guvernare. Pentru asta, este însă nevoie de o conducere legitim aleasă şi de performanţă electorală”, a scris Gorghiu.

DIMENSIUNEA DEZASTRULUI DIN PNL DUPA ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 11 DECEMBRIE 2016!

12 dec.

Judeţele ţării s-au înroşit după alegerile parlamentare de duminică.

PSD a câştigat alegerile în 34 de judeţe, inclusiv în municipiul Bucureşti, atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat.

În faţa acestui usturător eşec, liderii PNL şi-au anunţat demisia.

PSD a câştigat cu peste 50% judeţele Argeş, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Teleorman, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea, precum şi Suceava, la limită, doar la Senat. Cel mai bun scor a fost obţinut în Giurgiu, cu 68,85% la Senat şi 68,73 la Camera Deputaţilor.

Singurele judeţe în care social-democraţii nu au câştigat primul loc sunt Cluj, Alba şi Sibiu, unde pe primul loc a ieşit PNL, însă la o diferenţă mică de PSD. UDMR şi-a adjudecat judeţele Satu Mare, Mureş, Harghita şi Covasna.

PNL a reuşit să depăşească media de 20% în Alba, Arad, Bihor, Bistriţa Năsăud, Braşov, Călăraşi, Caraş Severin, Cluj, Constanţa, Ilfov, Prahova, Sălaj, Sibiu, Timiş şi Vrancea.

Cel mai bun scor a fost obţinut în Sibiu, unde liberalii au obţinut aproape 40% la Senat şi la Camera Deputaţilor.

VICTORIA URIASA A PNL IMPOTRIVA LUI KLAUS WENER JOHANNIS,ALINUTZA GORGHIU-ISAAK SI JULIEN CIOLOS:”POATE SCAPA DE CEI TREI GROPARI SI DE RAMURA PEDELISTA CARE AU AVUT UN SINGUR TEL:”INCERCAREA DE DESFIINTARE A ULTIMULUI PARTID ISTORIC…DAR NU LE-A REUSIT!

12 dec.

Pentru mulţi analişti, aceste alegeri se anunţau interesante. În ceea ce mă priveşte, după cum s-a observat, ele nu au fost subiectul unei analize concrete, din simplul motiv că au fost previzibile, mai ales în urma unei campanii electorale care, mai degrabă, a avut rolul de a dezinforma populaţia decît s-o informeze. Asta e!

Acum, lucrurile sînt clare şi, de aici, urmează doar calculul cifrelor care va arăta componenţa exactă a Parlamentului României. Dacă avem un Preşedinte responsabil, nici măcar desemnarea viitorului Prim-ministru nu va fi o problemă şi se va face exact după regula Constituţiei, adică numele rostit să decurgă din consultările cu partidele parlamentare. Cu alte cuvinte, Iohannis să renunţe la păgubosul „Guvern al Meu” şi să accepte un „Guvern al României”.

Dacă, însă, vrea să ne ţină iar pe jar şi să ne dea de lucru în anii ce urmează, Iohannis poate, desigur, să arunce, iarăşi, în aer votul românilor şi să încerce o nouă aventură, alături de serviciile secrete şi stăpînii Sandrei Pralong. În acest caz, ne vom pregăti serios pentru o suspendare prezidenţială şi chiar pentru alegeri anticipate, deşi votul de duminică ar trebui să liniştească apele politicii de la noi.

Singura chestiune care merită analizată acum este situaţia PNL, partid cu care am votat pînă în acest an la toate alegerile. Anul acesta m-am uitat cu mare atenţie ca nu cumva, din greşeală, să pun ştampila pe sigla PDL după ce şi-a schimbat numele în PNL.

Primul lucru care trebuia să se producă imediat după exit-poll era demisia Alinei Gorghiu, preşedinta PNL. Personaj şters, chiar insipid, muiere în cel mai pur sens al cuvîntului, Alina Gorghiu nu are competenţa să conducă nici măcar filiala PNL din celebra comună doljeană Dîlga. Rîrîiala sa forţată, strîmbătura erotică a gurii şi bogata colecţie de amanţi care au propulsat-o în vîrful partidului nu sînt decît tot atîtea motive care au enervat electoratul liberal, făcîndu-l s-o prefere pe Clotilde Armand, mult mai orginal-franţuzită decît schimonosita noastră băştinaşă!

Ce o fi fost în capul lui Klaus Iohannis atunci cînd a impus-o pe Alina Gorghiu în fruntea PNL rămîne un mister pe care numai Rareş Bogdan şi Octavian Hoandră l-ar putea explica, întrucît sînt singuri care au crezut în valenţele de conducător ale Rîrîitei. În ceea ce ne priveşte, colecţia Cotidianul dovedeşte că am atras atenţia mereu ce piatră de moară este pentru PNL această fîşneaţă dornică de parvenire, care chiar în ziua depunerii jurămîntului lui Iohannis, în Parlament, s-a băgat imediat în sufletul lui Carmen Iohannis, după cum se vede în această poză „istorică”:

În acest moment s-a decis soarta PNL-ului de acum, cînd liberalii au fost obligaţi să se supună unui preşedinte care a demonstrat că nu este în stare să facă faţă nici măcar unui copil aflat în spatele unei uşi şi care îi spunea verde în faţă Alinei Gorghiu că nu stă de vorbă cu hoţii!

Vinovaţi pentru numirea Alinei Gorghiu sînt doi oameni: preşedintele Klaus Iohannis şi epigramistul Mircea Ionescu Quintus. Ei au girat-o în „bătălia” cu Ludovic Orban, ei să răspundă acum pentru eşecul de proporţii al PNL!

În ceea ce-l priveşte pe Klaus Iohannis, aş spune că este cazul ca şi domnia sa să-şi dea „demisia” din conducerea PNL, căci pînă acum se pare că a cam deţinut-o chiar cu mînă forte! El a impus-o pe Alina Gorghiu tocmai pentru a se asigura că are şi el un fel de Boc slugarnic în acest partid şi tot el este cel care l-a impus pe Dacian Cioloş atît ca premier al PNL, cît şi ca viitor posibil preşedinte al partidului.

Cu Dacian Cioloş, lucrurile sînt mult mai simple, căci omul se întoarce liniştit la Bruxelles, pe un salariu uriaş, primind în plus, în continuare, şi indemnizaţia de 12.000 euro! Acum poate să se ducă liniştit la şedinţele ONG-ului lui Soros, pentru că nimeni nu-l va mai băga în seamă vreodată. Aşa cum a venit, din laboratorul serviciilor de pretutindeni, tot aşa pleacă Dacian Cioloş din fruntea unui Guvern clădit malefic pe cadavrele de la „Colectiv”. Nu ştiu cine a fost strategul care a decis ca Dacian Cioloş să fie port-drapelul PNL în aceste alegeri, sub lozinca: „Nu vreau să fiu ales, ci vreau să fiu desemnat!”, însă acela trebuie să iasă urgent la pensie dacă se doreşte ca PNL să n-o ia la vale pe urmele PNŢCD.

Dacian Cioloş este sluga perfectă pe care şi-o dorea Iohannis! I s-au dat nişte momîi în Guvern, iar el le-a acceptat fără să crîcnească. I s-a interzis să-i demită pe cei doi miniştri căzuţi la moţiunea din Parlament, Raluca Prună şi Achim Irimescu, şi el s-a supus, lăudîndu-i chiar pentru lucrurile pentru care toată îi condamna!

Dacian Cioloş este orice altceva decît un lider de partid, căci are la mîini atîtea sfori invizibile care-l fac să se mişte cînd încolo, cînd încoace, încît lasă impresia că are totdeauna în ureche o cască în care i se şopteşte şi cînd are voie să meargă la toaletă!

În consecinţă, în ciuda eşecului în aceste alegeri, PNL a obţinut, totuşi, o victorie uriaşă: are ocazia să scape de Klaus Iohannis, Alina Gorghiu şi Dacian Cioloş din conducerea partidului, ceea ce înseamnă o şansă uriaşă de a-şi reveni. Cu condiţia, desigur, ca locul lor să nu fie luat de Adriana Săftoiu, Andreea Paul Vass sau cine ştie ce altă marionetă care abia acum scoate capul din eprubetă!

ALINUTZA GORGHIU -ISAAK ISI DA DEMISIA DIN FUNCTIA DE PRESEDINTE AL PNL UNDE A FOST NUMITA DE GAULEITERUL NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS SI NU ALEASA DE CONGRESUL PARTIDULUI NATIONAL LIBERAL!

12 dec.

Presedintele PNL, Alina Gorghiu, își va anunța oficial demisia luni dimineață, ca urmare a rezultatului slab obținut de liberali la alegerile parlamentare, afirmă surse din partid citate de Pro TV.

Pe de altă parte, surse citate de News.ro, au declarat Alina Gorghiu şi secretarul general, Ilie Bolojan, i-au anunţat duminică noapte pe liderii organizaţiilor judeţene ai partidului că îşi dau demisia de la conducerea formaţiunii, dar aceştia au refuzat o acccepte, recomandându-le să rămână în funcţii până la congresul de anul viitor.

Potrivit exit-poll-urilor, PNL are sub 22% din voturi atât la Cameră, cât și la Senat.

ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 11 DECEMBRIE 2016 PIERDUTE DE „GROPARUL PNL”,NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS!

12 dec.

Klaus Iohannis a pierdut alegerile de o manieră categorică şi se face vinovat de îngroparea Partidului Naţional Liberal, singurul partid istoric care a mai rămas în picioare după cei 26 de ani de democraţie prost înţeleasă.

Involuntar, Klaus Iohannis a început să pregătească terenul pentru victoria clară a PSD şi pentru înfrângerea ruşinoasă a PNL în momentul în care s-a folosit de tragedia de la „Colectiv” pentru a-i fugări pe social-democraţi de la guvernare şi pentru a-i aduce în locul acestora pe aşa-zişii tehnocraţi. Dacă ar fi rămas la guvernare, imaginea PSD s-ar fi erodat, inevitabil.

Tehnocraţii au avut o prestaţie lamentabilă, nelăsând nimic palpabil în urma lor, iar maximul penibilului a fost atins în momentul în care n-au fost capabili nici măcar să achiziţioneze „Cuminţenia pământului”, după un an de bătut toba şi de strâns bani de la oamenii pe care i-a păcălit cu o campanie de PR de o violenţă nemaiîntâlnită.

Dacian Cioloş s-a dovedit a fi, până la urmă, un impostor. Acesta a jucat rolul fecioarei care trece imediat pe partea cealaltă a drumului atunci când îi apare în cale practicanta celei mai vechi meserii din lume, politica, însă pe finalul campaniei electorale nu s-a mai putut abţine şi s-a aruncat în braţele unui PNL debusolat şi ale unui USR umflat cu pompa de Klaus Iohannis şi de aceleaşi ONG-uri care gravitează în jurul tuturor celor care s-au aflat la putere în România. Dacian Cioloş a condus un Guvern de amatori. Amatori de postări pe Facebook şi de certuri cu toţi cei care i-au contestat. Pe final de mandat, domnul Cioloş a venit cu produsul finit al celor 365 de zile de guvernare. Românii au aflat că, într-un an de zile, domnul Cioloş nu a putut face mai nimic pentru că a trebuit să meşterească la Platforma 100, un set de fraze construite din vorbe goale pe care le-ar fi putut aşterne pe hârtie orice student la ştiinţe politice care este pe lângă subiect, dar căruia îi este jenă să predea foile fără urmă de cerneală.

În ciuda contraperformanţelor lui Dacian Cioloş, Klaus Iohannis l-a prezentat pe acesta ca fiind singurul capabil să construiască în România societatea capitalistă multilateral dezvoltată şi să ducă ţara pe cele mai înalte culmi de progres şi civilizaţie.

Votul din 11 decembrie a fost un vot în favoarea PSD, care a defilat cu reducerea TVA-ului şi cu reîntregirea salariilor, dar a fost mai mult un vot împotriva lui Klaus Iohannis. A fost un vot împotriva discursului împiedicat şi lipsit de substanţă al lui Klaus Iohannis. A fost un vot împotriva textelor gen „corupţia ucide” şi a indicaţiilor domnului Iohannis, care s-a obişnuit să-i dădăcească pe români, spunându-le cu cine ar fi bine să voteze şi cu cine nu. A fost un vot împotriva celui care îi pune la colţ pe politicienii care au probleme cu Justiţia, dar care uită că a fost printre singurii primari din ţară pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a albit în procesele cu ANI şi care nici până astăzi nu şi-a rezolvat problema cu una din cele şase din Sibiu, cea pe care ar fi pus mâna în condiţii dubioase. A fost un vot împotriva celui care i-a găsit un loc călduţ la Curtea Constituţională Liviei Stanciu, după ce aceasta, în calitate de şefă a Înaltei Curţi de Casaţie Justiţie, a beneficiat de o decizie scandaloasă în procesul pe care l-a avut cu o femeie simplă. A fost un vot împotriva celui care s-a grăbit să-i prelungească Laurei Codruţa Kovesi mandatul de şefă a DNA imediat după apariţia unui dosar dubios de spionaj, dar care nu i-a cerut acesteia socoteală pentru scandalurile publice în care este implicată. A fost un vot împotriva celui pentru confortul căruia s-au cheltuit sume importante de la bugetul de stat cu renovarea reşedinţei prezidenţiale. A fost şi un vot împotriva celui care s-a închis în turnul de fildeş de la Cotroceni, de unde iese doar pe final de săptămână pentru a merge acasă, la Sibiu, acompaniat de sirenele maşinilor din coloana oficială.

PSD-ul a câştigat detaşat alegerile din 11 decembrie 2016, dar mai mult le-a pierdut Klaus Iohannis, fostul primar de la Sibiu, despre care liberalii au crezut că-i un politician adevărat şi de aceea au mers pe mâna lui. Exclusiv pe mâna lui.

După un an de reformă a clasei politice marca Iohannis, în România au apărut nenumărate partide, dar tot PSD a câştigat alegerile. Şi încă detaşat. Pentru asta, PSD ar trebui să-i mulţumească în primul şi în ultimul rând lui Klaus Ioahnnis. Fără domnul Iohannis, PNL ar fi ameninţat poate poziţia PSD sau măcar nu i-ar fi permis acestuia să aibă o putere atât de mare. O putere care ar putea dăuna grav democraţiei.

COPRESEDINTELE ALDE CALIN POPESCU TARICEANU:KLAUS WERNER JOHANNIS TREBUIE SA ACCEPTE INFRANGEREA SA SI A PARTIDELOR PE CARE LE-A SUSTINUT!

12 dec.

Copreședintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a declarat duminică seară, după publicarea exit-poll-urilor, că președintele Klaus Iohannis trebuie să accepte „voința poporului așa cum s-a manifestat la urne și să nu stea în calea formării unui guvern legitim”.

„Chem să se alăture coaliției pentru schimbare și democrație toate partidele care împărtășesc aceleași convingeri și valori. Îi chem să vină în ALDE pe toți aleșii și membrii PNL dezamăgiți de modul în care partidul a fost condus împotriva principiilor elementare ale liberalismului. Cetățenii și-au spus cuvântul. L-au rostit limpede și răspicat. Îl chem pe președintele Iohannis să accepte fără gânduri ascunse voința poporului așa cum s-a manifestat la urne și să nu stea în calea formării unui guvern legitim, legal și democratic. România a fost redată românilor prin propria lor voință. Le mulțumesc tuturor colegilor mei pentru efortul depus și pentru implicarea în această campanie”, a susținut Tăriceanu.

CHRISTINE LAGARDE ,DIRECTOAREA FMI, TRIMISA IN JUDECATA LUNI,PENTRU NEGLIJENTA IN SERVICIU!

12 dec.

Christine Lagarde, directoarea Fondului Monetar Internațional, va fi judecată luni în cazul rolului pe care l-a avut în plăți ilegale, în valoare de 400 de milioane de euro, făcute către omul de afaceri francez Bernard Tapie, informează site-ul agenției AFP.
Cazul datează de acum aproape 20 de ani, când Christine Lagarde era ministru al Economiei în Administrația președintelui Nicolas Sarkozy, potrivit Mediafax. Lagarde neagă acuzațiile aduse, declarând că a acționat în interesul statului.
Fostul ministru al Economiei este cercetată pentru neglijență în serviciu, reproșându-i-se că nu s-a opus unei decizii de arbitraj și nu a formulat recurs contra sentinței din iulie 2008, care îl favoriza pe Bernard Tapie. Dosarul se referă la o sentință de arbitraj prin care Bernard Tapie a primit 403 milioane de euro, dintre care 45 de milioane ca prejudiciu moral, pentru încheierea unui litigiu cu Banca Crédit Lyonnais privind vânzarea Adidas în 1994.
În cazul în care va fi găsită vinovată, Lagarde riscă să primească o pedeapsă de un an de închisoare și o amendă de 15.000 de euro.

NOUL GUVERN AR PUTEA PRIMI VOTUL DE INVESTITURA DE LA PARLAMENT CU DOUA ZILE INAINTE DE CRACIUN!

12 dec.

Noii parlamentari vor depune jurământul, cel mai probabil, lunea viitoare, pe 19 decembrie, ziua în care expiră mandatul actualilor senatori și deputați, iar consultările președintelui cu partidele în vederea desemnării viitorului prim-ministru ar putea avea loc mai devreme, dacă vor fi anunțate rezultatele finale ale scrutinului din 11 decembrie, scrie news.ro.
Potrivit calendarului post-electoral stabilit de Guvern, în cel mult 48 de ore de la închiderea urnelor, adică până pe 13 decembrie la ora 24:00, partidele pot depune la Biroul Electoral Central (BEC) cereri de anulare a alegerilor. BEC are la dispoziție maximum trei zile pentru soluționarea acestor cereri, adică până pe 15 decembrie.
În cazul în care contestatarii alegerilor sunt nemulțumiți de soluția dată de BEC, ei pot ataca această decizie la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în termen de 24 de ore. La rândul ei, ÎCCJ are la dispoziție maximum trei zile, până pe 18 decembrie, prentru a tranșa problema, prin decizie definitivă.
În momentul în care rezultatele finale sunt publicate în Monitorul Oficial, adică după decizia Curții Supreme, noul Parlament poate fi convocat de către președintele Klaus Iohannis.

REZULTATUL ALEGERILOR PARLAMENTARE DIN 11 DECEMBRIE 2016.VICTORIA PSD SI ALDE IMPOTRIVA MARELUI PERDANT JOHANNIS+CIOLOS+ GORGHIU SI PNL!

12 dec.

Alegeri România 2016. Câte voturi trebuie să strângă un independent

 

Alegerile parlamentare au început duminică 11 decembrie, la ora 07.00, la urne fiind așteptați peste 18,2 milioane de români și se încheie la ora 21.00. Prezența în timp real la vot poate fi aflată de aici.

ActiveNews vă va ține la curent cu cele mai importante evenimente legate de alegerile din 11 decembrie.

Rezultate parțiale BEC: PSD-45,9% din voturi la Cameră, 46,1% la Senat. PMP și ALDE intră la limită în Parlament

ACTUALIZARE 10.50 PSD a obținut la Senat 45,25% dintre voturile exprimate la nivel național, IAR la Camera Deputaților – 45,09%, a anunțat, luni, vicepreședintele BEC Marian Muhuleț.

PNL a obținut la Senat 20,32%, iar la Camera Deputaților — 19,96%.
Acestea sunt rezultate parțiale date publicității la ora 10,00 pentru ora de referință 8,00.
USR a obținut 9,32% la Senat și 9,26% la Camera Deputaților.
UDMR a obținut 6,22% la Senat și 6,15% la Camera Deputaților.
ALDE are 6,05% la Senat și 5,62% la Camera Deputaților.
PMP a obținut la Senat 5,51% și 5,22% la Camera Deputaților.

 

ACTUALZARE 10.00 Votul românilor din străinătate la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților s-a încheiat luni dimineață, la ora 7,00, ora locală a României, odată cu închiderea ultimelor secții de votare din SUA și Canada, informează Ministerul Afacerilor Externe. Este vorba de secțiile din Los Angeles, San Francisco, Seattle, Portland, Sacramento, Las Vegas (SUA) și Vancouver (Canada).
Ca urmare a diferențelor de fus orar, votul s-a derulat în străinătate pe durata a 35 de ore și a decurs în condiții normale.
În total, în cele 417 secții de votare din străinătate au votat 106.038 de alegători, precizează MAE.
ACTUALIZARE 8.48 Elena Udrea, Theodor Paleologu și Remus Cernea, care au candidat ca independenți pentru un mandat de deputat la București, au pierdut alegerile, potrivit datelor prezentate după centralizarea a 99% din voturi. Toți au obținut cu mult sub pragul minim de aproximativ 25.000 de voturi necesare.
Cele mai multe voturi, 8.278, le-a obținut Theodor Paleologu, urmat de Remus Cernea, cu 4.260. Elena Udrea a obținut doar 3.154 de voturi.
ACTUALIZARE. 8.00 Biroul Electoral Central a dat publicității datele centralizate după numărarea a aproape 90% din voturi, la ora 07.34.
REZULTATE PARȚIALE BEC. La Camera Deputaților:
PSD – 45,83%;
PNL- 20,04%;
USR – 8,53%
UDMR-  6,37%
ALDE – 5,62%
PMP- 5,13%
PRU – 2,77%
REZULTATE PARȚIALE BEC. La Senat sunt urmatoarele cifre:
PSD – 46,02%
PNL- 20,43%
USR – 8,61%
UDMR- 6,38%
ALDE – 6,04%
PMP- 5,43%
PRU – 2,94%
BEC: Prezența la urne, la nivel național, până la ora 21,00 a fost de 39,49%

 

 

ACTUALIZARE 23.00 Aceste date sunt cele finale, valabile la ora 21,00, conform sondajului IRES.

Senat
PSD: 45,1%
PNL: 21,6%
USR: 9,2%
ALDE: 6.4%
PMP: 5,6%
UDMR: 6,4%
PRU: 2,6%
ANR: 1,1%

Camera Deputaților
PSD: 45,5%
PNL: 21,7%
USR: 8,5%
ALDE: 6%
PMP: 5,5%
UDMR: 6%
PRU: 2,7%
ANR: 1%

 

ACTUALIZARE 21.10 REZULTATE EXIT-POLL IRES – La Senat: PSD — 45,9%, PNL — 20,7%; la Camera Deputaților: PSD — 45,8%, PNL — 20,8%

PSD a obținut la Camera Deputaților 45,8% din voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică și 45,9% la Senat, în timp ce PNL a obținut la Camera Deputaților 20,8%, iar la Senat 20,7%, potrivit sondajului realizat la ieșirea de la urne de Institutul Român Pentru Evaluare și Strategie — IRES.

Pe locul al treilea se situează USR care a obținut 9,2% la Camera Deputaților și 9,3% la Senat. ALDE are, conform IRES, 6,3% la Camera Deputaților și 6,4% la Senat, în timp ce UDMR ar fi obținut 6,7% la Camera Deputaților și 6,8% la Senat.

Potrivit IRES, PMP nu a trecut pragul electoral, obținând 4,6% la Camera Deputaților și 4,7% la Senat.

ACTUALIZARE 21.00 Prezența la urne, la nivel național, până la ora 21,00 a fost de 39,49%

Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 21,00, de 39,49%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 41,61% dintre alegători.

Un număr de 102.067 de persoane au votat în diaspora la alegerile parlamentare de duminică, până la ora 21,00, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Cetățenii români din străinătate au la dispoziție 417 secții de votare deschise în peste 90 de țări.

ACTUALIZARE 20.00 Prezența la urne, la nivel național, până la ora 20,00 a fost de 38,65%

Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 20,00, de 38,65%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 40,24% dintre alegători.

Procentele cele mai mari s-au înregistrat în județele: Olt — 46,55%, Teleorman — 45,74%, Dolj — 44,23%, Harghita — 43,63% și Bihor — 42,75%.

Cea mai redusă participare la vot a fost înregistrată în județele: Maramureș — 30,93%, Vaslui — 32,48%, Iași — 33,76%, Satu Mare — 34,23% și Timiș — 34,24%.

ACTUALIZARE 19.00 Prezența la urne până la ora 19,00 a fost de 36,93%

Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 19,00, de 36,93%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 37,86% dintre alegători.

Procentele cele mai mari s-au înregistrat în județele: Olt — 45,09%, Teleorman — 44,44%, Dolj — 42,31%, Harghita — 41,51% și Mehedinți — 40,98%.

Cea mai redusă participare la vot a fost înregistrată în județele: Maramureș — 29,50%, Vaslui — 31,57%, Timiș — 32,17%, Iași — 32,52% și Satu Mare — 32,62%.

ACTUALIZARE 18.00 Prezența la urne până la ora 18,00 a fost de 34,39%.

Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 18,00, de 34,39%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Un număr de 81.900 de persoane au votat în diaspora la alegerile parlamentare de duminică, până la ora 18,00, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Cetățenii români din străinătate au la dispoziție 417 secții de votare deschise în peste 90 de țări.

ACTUALIZARE 17.00 BEC: În diaspora au votat până la ora 17,00 aproape 73.000 de persoane

Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 17,00, de 30,75%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 31,16% dintre alegători.

ACTUALIZARE 16.00 Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 16,00, de 27,07%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central.

Potrivit BEC, în Capitală au votat 27,74% dintre alegători.

ACTUALIZARE 15.00 Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 15:00, de 23,67%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 24,53% dintre alegători.

Procentele cele mai mari s-au înregistrat în județele: Teleorman — 28,53%, Olt — 28,47%, Botoșani — 26,87%, Hunedoara — 26,47%, Dolj — 26,27%.

Cea mai redusă participare la vot a fost înregistrată în județele: Maramureș — 18,30%, Timiș — 19,16%, Arad — 19,60%, Bistrița-Năsăud — 19,76%, Satu Mare — 19,77%.

ACTUALIZARE 14.00 Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 14,00, de 20,23%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 21,06% dintre alegători.

În diaspora au votat până la ora 14,00 peste 44.000 de persoane.

ACTUALIZARE 13.00 Peste 3 milioane de alegători au votat până la ora 13.00, prezența la nivel național fiind de 16,68%, cel mai mare procent fiind înregistrat în județul Teleorman, 21,17%, în timp ce în Maramureș este cea mai mică prezență din țară, de 21,11%. În București, prezența este de 17,27%.

ACTUALIZARE 12.15 Prezența la urne pe țară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 12,00 de 12,47%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 12,55% dintre alegători.

ACTUALIZARE 11.00 Prezența la urne pe țară, la alegerile parlamentare, a fost, duminică, până la ora 11,00 de 8,62%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în Capitală au votat 8,26% dintre alegători.

Procentele cele mai mari s-au înregistrat în județele: Teleorman — 12,73%, Olt — 12,21%, Dolj — 11,14%, Dâmbovița — 11,05%.

Cea mai redusă participare la vot a fost înregistrată în județele: Bistrița-Năsăud — 5,68%, Maramureș — 5,78%, Sibiu — 6,31%, Timiș — 6,49%, Cluj — 6,74%, Satu Mare — 6,89%.

În mediul urban, au votat 57,47% dintre românii care au mers la urne până la ora 11,00, iar în mediul rural — 42,53%.

ACTUALIZARE 10.00 Prezența la vot la nivel național este de 4,8 %. În București, prezența la vot este de 4,2 %. Cea mai mare prezență la vot este în județele Teleorman și Olt cu 7.3$, respectiv 7.1%

ACTUALIZARE 09.10 Prezența la urne până la ora 09.00 a fost de 2,55%, conform site-ului oficial al Biroului Electoral Central (BEC).

În Capitală au votat 2,14% dintre alegători.

ACTUALIZARE 8.50 – Prezența la vot, potrivit datelor în timp real furnizate de BEC, este de 1.08%. Au votat până la această oră 197.972 de alegători.

Proncentul celor care și-au exprimat votul în diaspora este de 47.39%.
Despre alegerile parlamentare din 11 decembrie

În circumscripțiile electorale din țară vor fi aleși 308 deputați și 134 de senatori, iar în circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării vor fi aleși 2 senatori și 4 deputați.

Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința.

Alegerile din 11 decembrie au fost organizate și se desfășoară după o nouă lege electorală, adoptată în 2015, față de scrutinul din 2012, parlamentarii fiind aleși acum pe listă și nu uninominal, metodă folosită ultima dată în 2004.

Votul prin corespondență în diaspora, numărătoarea voturilor în secții înregistrată audio-video, un număr mai mic de parlamentari și alegerea pe listă – acestea sunt doar câteva dintre premierele și noutățile scrutinului de duminică din România, organizat după o lege electorală din 2015.

Tot ca o premieră, activitatea în secțiile de votare va fi înregistrată audio-video, neîntrerupt, după ora 21.00 când se închid secțiile și până ce toți membrii acestei părăsesc secția. Înregistrarea va fi făcută cu o tabletă securizată de Serviciul pentru Telecomunicații Speciale(STS), de către un operator de calculator, dintr-un punct fix.

LARA FABIAN – JE T’AIME!

12 dec.

%d blogeri au apreciat: