KLAUS WERNER JOHANNIS SI RETROSPECTIVA ACTIVITATII SALE POLITICE CARE SE SFARSESTE CU INCEPUTUL ANULUI 2017!

31 dec.

Președintele Klaus Iohannis și-a schimbat în 2016 strategia de comunicare trecând de la „un alt mod de a face politică”, așa cum declara anul trecut, la reacții pe aproape toate subiectele la zi.

Anul acesta, șeful statului a participat pentru prima oară de la preluarea mandatului la summitul PPE de la Bruxelles și la Ziua Marinei, a promulgat mai puține legi, dar a formulat trei sesizări la CCR și a cerut Parlamentului reexaminarea a 17 acte normative. Tot în 2016, președintele Iohannis a primit două premii în străinătate pentru activitatea sa.

Pe parcursul anului, șeful statului a avut consultări instituționale pe diverse subiecte cu prim-ministrul, membri ai Guvernului, cu partidele, dar și cu alți factori de decizie. De asemenea, președintele a continuat întâlnirile săptămânale cu premierul Dacian Cioloș.

Iohannis a efectuat mai multe deplasări externe în acest an față de 2015, cheltuielie ridicându-se la peste 5.800.000 de lei.

Nici în 2016 președintele nu a făcut grațieri, deși au fost înregistrate, potrivit unui răspuns acordat AGERPRES de către Administrația Prezidențială, 87 de dosare de grațiere individuală.

*** Mai puține legi promulgate

Președintele Klaus Iohannis a promulgat 252 de legi, mai puține față de anul trecut când a promulgat 358, potrivit site-ului Camerei Deputaților.

Pe lista legilor promulgate s-au aflat cele referitoare la darea în plată, achizițiile publice, includerea defrișărilor ilegale în cadrul amenințărilor la securitatea națională, simplificarea procedurii adopției, indemnizația pentru mame, comercializarea produselor alimentare, majorarea valorii nominale a unui tichet de masă la 15 lei, declararea zilei de 1 Iunie — Ziua Copilului ca sărbătoare legală în care nu se lucrează, modificarea stemei țării, în sensul readucerii coroanei pe capul acvilei de aur, parteneriatul public-privat, un act normativ inițiat în 2013 de Guvernul Ponta, majorările salariale în Sănătate și Educație.

De asemenea, Iohannis a promulgat legea care prevede că SPP poate asigura protecție și președinților de partide parlamentare, la cererea acestora.

*** Sesizări la CCR și cereri de reexaminare către Parlament

Președintele Klaus Iohannis a formulat trei sesizări la Curtea Constituțională a României și a transmis Parlamentului 17 cereri de reexaminare a unor legi.

După ce Parlamentul a adoptat într-un timp scurt legea privind eliminarea a 102 taxe nefiscale, șeful statului a sesizat CCR.

Președintele Iohannis sublinia, în sesizarea transmisă CCR, că prin conținutul său normativ, precum și din analiza modului în care a fost adoptată legea încalcă normele constituționale referitoare la principiul separației puterilor în stat și cel al legalității, la raporturile Parlamentului cu Guvernul, la rolul Executivului, precum și cele care guvernează bugetul public național.

Șeful statului a propus și organizarea unei dezbateri pe tema eliminării taxei radio-tv.

În contextul în care CCR a declarat constituțională această lege, președintele Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea.

„Politicile fiscal-bugetare ale statului, precum și concretizarea acestora reprezintă atributele autorității legislative și executive și nu fac obiectul controlului de constituționalitate. Din această perspectivă, deși Legea privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost declarată constituțională în raport de criticile formulate, apreciem că se impune o reanalizare a acesteia de către Parlament sub aspectul efectelor resimțite de cetățeni”, afirma Iohannis, în cererea de reexaminare.

Parlamentul a respins în decembrie cererea de reexaminare a șefului statului.

Președintele Iohannis a mai sesizat CCR și în cazul actelor normative privind modificările aduse Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului local.

Prima cerere de reexaminare a fost formulată de șeful statului în acest an, pe 9 ianuarie, asupra Legii pentru modificarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, precum și a Legii audiovizualului nr. 504/2002, care viza interzicerea publicității pentru medicamente și farmacii la radio și posturile de televiziune.

Șeful statului arăta că promovarea prin intermediul publicității în mass-media audiovizuală a unor tipuri de medicamente trebuie supusă unor condiții restrictive, dar proporționale cu drepturile constituționale, condiții enunțate de o Directivă europeană și de legea privind reforma în domeniul sănătății.

Tot anul acesta, Iohannis a cerut reexaminarea actului normativ privind Statutul aleșilor locali, care viza încetarea de drept a calității de consilier local, județean, primar sau de președinte al consiliului județean în cazul condamnării „prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare”.

Șeful statului argumenta că această prevedere ar putea afecta lupta împotriva corupției.

După ce Parlamentul a respins cererea de reexaminare și în acest caz, președintele a sesizat CCR, care a admis sesizarea sa.

Iohannis a trimis spre reexaminare și actul normativ care modifica și completa Legea farmaciei 266/2008, invocând că în prevederile sale există o lipsă de corelare a normelor în ceea ce privește vânzarea medicamentelor, dar și „o discrepanță sub aspectul politicilor menite să asigure sănătatea publică”.

„Legea instituie posibilitatea vânzării și eliberării prin intermediul serviciilor societății informaționale a medicamentelor care se acordă fără prescripție medicală numai de către farmaciile comunitare și drogheriile autorizate potrivit legii, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului Sănătății; totodată, controlul și supravegherea privind vânzarea și eliberarea prin intermediul serviciilor societății informaționale a medicamentelor care se eliberează fără prescripție medicală urmează a fi exercitate de Ministerul Sănătății. Considerăm că reglementarea acestui tip de vânzare a medicamentelor era necesară, însă intervențiile legislative operate prin legea transmisă la promulgare se impun a fi corelate cu celelalte dispoziții din cuprinsul Legii farmaciei nr. 266/2008 și chiar completate, astfel încât să permită tuturor destinatarilor legii să-și conformeze conduita și scopul avut în vedere de legiuitor, acela de a clarifica un domeniu nereglementat, să fie atins”, arăta el în cererea de reexaminare.

Șeful statului a cerut Parlamentului și reexaminarea legii care reglementa acordarea titlului de doctor.

„În opinia noastră, acest obiectiv avut în vedere de legiuitor nu poate fi efectiv și real câtă vreme implică trecerea la criterii și proceduri stabilite individual, de fiecare universitate în parte, în detrimentul unui set de condiții minimale, unitare, referitoare la procesul de susținere a tezei de doctorat, la procedura de abilitare și la procedura de analiză a eventualelor abateri de la normele de integritate. Soluția legislativă propusă este greu de înțeles și în contextul în care, pe de o parte, nu a fost realizată până în prezent acreditarea școlilor doctorale în condițiile Legii nr. 1/2011, iar pe de altă parte este afectat semnificativ controlul public asupra calității și transparenței procedurilor utilizate de instituțiile organizatoare de studii universitare de doctorat”, afirma el.

Parlamentul a respins cererea șefului statului, care a criticat decizia.

„Decizia (…) Senatului riscă să afecteze verificarea imparțială a acuzațiilor de plagiat, care au devenit tot mai dese în ultimii ani. Este cel puțin suspectă graba cu care s-a acționat pentru modificarea Legii educației, fără o discuție pe fond, într-un moment în care toată lumea așteaptă integritate și performanță”, afirma Iohannis.

*** Mesaje adresate în Parlament și critici la adresa Legislativului

Șeful statului s-a adresat de cinci ori Parlamentului de la câștigarea alegerilor prezidențiale până la sfârșitul anului 2015, iar anul acesta o singură dată, pe 22 februarie, pe teme de politică internă.

În discursul de la acea dată, Klaus Iohannis le-a propus parlamentarilor un an electoral care să nu fie nici populist și nici al măsurilor hazardate.

„Vă invit să asumăm împreună câteva mize majore pentru anul 2016: prima vizează începutul recâștigării încrederii în politică; a doua ține de funcționarea instituțiilor într-un stat democratic; a treia privește continuarea eforturilor în domenii în care România a făcut progrese și a câștigat respectul partenerilor externi; în zona marilor sisteme publice vă propun să punem câteva pietre de temelie pe care să se poată construi în 2017, indiferent cine va fi la putere”, spunea el.

Șeful statului a și criticat Parlamentul pentru blocarea cererilor venite din partea justiției.

„Sunt neplăcut surprins de faptul că în anumite spețe încă nu s-a înțeles că imunitatea parlamentară nu are voie să fie folosită pentru blocarea cererilor Justiției, așa se face că în materie de răspuns la solicitările Justiției, după câțiva pași înainte recunoscuți de toată lumea și așteptați de cetățeni, urmează unul înapoi, care pune din nou în discuție credibilitatea Parlamentului și voința unor raporturi corecte cu justiția”, afirma președintele Iohannis.

Pe parcursul anului, șeful statului a transmis mesaje în favoarea justiției. În aprilie, după ce Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”, președintele Iohannis i-a transmis acestuia că ar fi bine să demisioneze de la șefia PSD.

La rândul său, șeful statului a fost „taxat” atât de politicieni, cât și de către CSM, pentru declarațiile cu privire la procedura de evacuare demarată de ANAF în dosarul ICA.

„În primul rând, cred că libertatea de exprimare în media nu poate fi suprimată pentru banale motive administrative. În al doilea rând, această abordare heirupistă a ANAF mi se pare cel puțin nepotrivită, dacă nu discutabilă”, spunea Iohannis, întrebat despre acțiunea ANAF în cazul Antenelor.

O poziție similară a avut și premierul Dacian Cioloș, iar în acest context președintele CSM, Mircea Aron, a arătat că declarațiile celor doi oficiali „conțin aprecieri de natură a pune sub semnul precarității o procedură judiciară”.

*** Vizite externe, politică externă și premii

În anul 2016, delegațiile oficiale ale României, conduse de președintele Klaus Iohannis, au efectuat 20 de deplasări externe, cheltuielile aferente acestora însumând 5.835.660,98 de lei, potrivit unui răspuns al Administrației Prezidențiale acordat AGERPRES.

De la preluarea mandatului și până la sfârșitul lui 2015 șeful statului a efectuat 14 vizite externe oficiale.

În anul care se încheie, Iohannis a participat pentru prima oară de la preluarea mandatului la summitul PPE de la Bruxelles.

Tot anul acesta, în februarie, el a efectuat o vizită de lucru în Bavaria și la Munchen, unde a participat la Conferința pentru securitate. Tot în februarie, președintele a participat la Bruxelles la Consiliul European. În martie, șeful statului s-a aflat în Israel și Palestina, pe 17 martie a participat la Consiliul European de la Bruxelles, între 22-24 martie a efectuat o vizită de stat în Turcia, iar din 30 martie până pe 2 aprilie la Washington, unde a participat la Summitul securității nucleare.

În mai, șeful statului a efectuat o vizită de stat de două zile în Republica Lituania, în iunie tot de două zile la Luxemburg și o vizită oficială în Bulgaria. În iulie președintele Iohannis a participat la summitul NATO de la Varșovia.

În septembrie, Klaus Iohannis a mers în Germania, pentru a primi premiul „Hermann Ehlers”, pentru merite deosebite în sprijinirea statului de drept și a luptei împotriva corupției, iar octombrie și decembrie a participat la reuniunile Consiliului European.

În noiembrie, Iohannis a mers în Olanda pentru a primi placheta „Martin Buber”, acordată anual de Fundația Euriade personalităților care, prin activitatea lor publică și privată, contribuie la dezvoltarea unor comunități armonioase, bazate pe valori umaniste, prin dialog autentic, deschidere, responsabilitate și respectul față de semeni.

Situația din Republica Moldova, migrația și Brexitul au fost principalele teme de politică externă pe care președintele Iohannis a pus accentul în 2016.

La începutul anului, în contextul situației „complicate” din Republica Moldova, șeful statului a declarat că el contează pe maturitatea clasei politice de la Chișinău.

„Sper și am convingerea că se vor găsi soluții care pentru noi sunt probabil la fel de importante ca și pentru moldoveni și anume soluții pentru păstrarea Moldovei pe calea pro-europeană. (…) Sunt alături de președintele Timofti în demersurile pe care le face pentru a ieși din această situație complicată. Eu contez pe maturitatea clasei politice de la Chișinău pentru a găsi calea cea mai bună pentru soluționarea crizei, pentru instalarea unui guvern puternic și pentru păstrarea căii europene”, afirma Iohannis.

El arăta că învestirea noului Guvern de la Chișinău este un pas în depășirea crizei politice din Republica Moldova, punctând că stabilitatea este importantă. Pe de altă parte, președintele Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea legii privind acordarea împrumutului de către România Republicii Moldova, invocând situația din această țară. În iulie, el a anunțat că va promulga legea.

De asemenea, referindu-se la Republica Moldova Iohannis afirma această țară trebuie sprijinită instituțional. CSAT a decis în 2016 realizarea unei strategii pe termen mediu și lung pentru îmbunătățirea relației cu Chișinăul.

Dacă în februarie șeful statului arăta că o posibilă unire a României cu Republica Moldova poate fi discutată la momentul la care lucrurile sunt stabile și merg bine în cele două țări, în noiembrie spunea că o unire este posibilă, dar nu în viitorul apropiat.

„O unire cu Basarabia este posibilă, dar în același timp nu cred că este posibilă în viitorul apropiat”, arăta el.

În ceea ce privește Brexitul, președintele Iohannis a subliniat în declarațiile făcute că nu trebuie să fie puse în discuție drepturile românilor care lucrează în Marea Britanie. În același timp, el arăta că România este pregătită să adere la Schengen. De asemenea, el a insistat asupra sporirii prezenței NATO în Marea Neagră.

*** Vizite în țară

Președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în țară. La Centrala de la Cernavodă, în Iași — la Antibiotice SA, în Gorj, unde a participat la ceremoniile prilejuite de comemorarea eroilor bătăliei de pe Jiu din octombrie 1916, în Satu Mare, la manifestările organizate la Carei, cu ocazia Zilei Armatei.

După vizita la Târgu Jiu, șeful statului a fost criticat pentru că s-a așezat pe unul din scaunele parte a lucrării „Masa Tăcerii” realizată de Constantin Brâncuși.

„Nu am fost amendat și nici nu cred că s-a pus problema. Am fost împreună cu primarul, care a fost foarte de acord și nu a găsit nicio problemă. Discuția, vă asigur că are substrat electoral, altfel nu s-ar fi discutat. Am citit câteva comentarii. Cred că cineva care a comentat aceste lucruri a avut dreptate. Dacă Brâncuși nu ar fi vrut să se așeze nimeni pe acele scaune, probabil nu le-ar fi pus într-un parc public, ci într-un muzeu închis. Toată discuția mi s-a părut exagerată pur și simplu și cred că putem să o închidem aici”, afirma șeful statului.

Pentru prima dată de la preluarea mandatului, în 2016 președintele Iohannis a participat la festivitățile prilejuite de Ziua Marinei Române.

*** Consultări cu partidele

În martie, președintele Klaus Iohannis anunța consultări cu toate partidele cu privire la legislația în domeniul securității, punctând că este necesară și o dezbatere cu experți în domeniu.

„Dacă politicienii din țară așteaptă aceste consultări, înseamnă că au înțeles mesajul meu. Vreau să-i asigur pe toți că în următoarele săptămâni voi avea consultări cu toate partidele politice, vom aduna și experți care vin să propună câteva idei în domeniu și sper să reușim în cel mai scurt timp să începem un proces de modernizare și actualizare a întregii legislații”, afirma Iohannis, aflat într-o deplasare la Washington.

Consultările pe tema legislației în domeniul securității naționale au avut loc în aprilie, iar la finalul acestora șeful statului anunța că primul pachet de legi în acest sector poate fi adoptat în iunie, de ambele Camere ale Parlamentului.

În iunie, șeful statului i-a invitat la Palatul Cotroceni pe premierul Dacian Cioloș, pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, dar și pe liderii partidelor politice, pentru consultări pe tema rezultatelor referendumului din Marea Britanie. Ulterior, a mai avut loc o rundă de consultări, pe aceeași temă, cu aceeași factori de decizie.

Luna următoare, Klaus Iohannis a avut o întâlnire de lucru privind „Siguranța publică în spațiile de învățământ preuniversitar” cu reprezentanți ai ministerelor cu atribuții în domeniu. Întâlnirea a făcut parte din proiectul „România educată”, lansat de președinte în 2016. În cadrul proiectului „România educată” au fost organizate șase dezbateri regionale — la Craiova, Timișoara, Brașov, Constanța, Iași și București.

Tot anul acesta, în septembrie, la nivelul Administrației Prezidențiale a fost înființată comisia privind „Proiectul de țară”, care a avut prima ședință în octombrie. Președintele Iohannis consideră necesar un Proiect de țară care să fie o viziune despre cum ar trebui să arate România pe termen mediu și lung în raport cu statutul de membru al Uniunii Europene, dar luând în calcul realitățile de bază — Parteneriatul strategic cu SUA, arăta purtătorul de cuvânt al șefului statului.

*** Alegerile parlamentare și desemnarea noului premier

Înainte de alegerile locale, Iohannis a anunțat că și-a făcut viză de reședință în București pentru a vota în Capitală.

„Mi s-a părut că este corect așa și, în consecință, voi fi și mai interesat de felul în care se face campanie electorală pentru București”, arăta șeful statului, în aprilie.

Atât la alegerile locale din iunie, cât și la cele parlamentare din decembrie, președintele Iohannis le-a cerut românilor să meargă la vot.

„Participarea este unul dintre pilonii democrației, iar alegerile sunt cel mai puternic mecanism pe care cetățenii îl au la dispoziție pentru a decide viitorul țării lor. Așa că vă invit să participați la dezbatere, la campanie, la alegeri!”, a spus șeful statului, pe 1 decembrie, la recepția oferită la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naționale, de unde au lipsit, nefiind invitați, politicienii cu probleme penale.

De altfel, politicienii cu probleme penale nu au fost invitați anul acesta nici la parada militară de la Arcul de Triumf. „Este bine să se dea semnale că se promovează curățenia politică de la vârful statului”, spunea șeful statului.

Înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Iohannis anunța că nu va desemna un premier independent politic, spunea că Dacian Cioloș ar fi bine să-și continue proiectele după scrutin, subliniind însă că, pentru acest lucru este necesar să-și declare adeziunea sau simpatia pentru un partid.

Totodată, el preciza că are în vedere criterii de integritate în desemnarea premierului.

Șeful statului arăta, în noiembrie, că așteaptă ca viitorul Parlament să fie mai profesionist și mai responsabil, afirmând că nu toți candidații se încadrează în profilul de ținută morală și profesională impecabilă.

După alegerile din decembrie, Iohannis a avut două runde de consultări cu partidele câștigătoare, prima înainte de validarea fiecărui parlamentar.

Dacă la prima întâlnire PSD și ALDE au absentat, președintele social-democraților motivând că invitația venită din partea șefului statului este fundamentată greșit pe un articol din Constituție, la cea de a doua Dragnea a anunțat că propunerea partidului pentru funcția de prim-ministru este Sevil Shhaideh. Tot atunci, liderul PMP, Traian Băsescu, anunța propunerea formațiunii politice pe care o conduce pentru premier — Eugen Tomac.

Pe 27 decembrie președintele Iohannis a anunțat că nu acceptă propunerea PSD-ALDE și a cerut coaliției o nouă nominalizare.

„Săptămâna trecută, când am avut consultări cu partidele politice, PSD și ALDE, care au țin să vină împreună la consultări, mi-au propus-o pe doamna Sevil Shhaideh pentru funcția de prim-ministru. Am cântărit cu grijă argumentele pro și contra și am decis să nu accept această propunere”, a spus șeful statului, la Palatul Cotroceni.

În replică, liderul PSD, Liviu Dragnea, vorbea de o posibilă suspendare a președintelui. Totuși, o zi mai târziu, după ședința Comitetului Executiv Național al PSD, el a anunța un nou nume de premier — Sorin Grindeanu.

Pe 30 decembrie, Administrația Prezidențială anunța că șeful statului a semnat decretul privind desemnarea lui Sorin Grindeanu în funcția de premier.

*** Decorații

Președintele Iohannis a acordat, în 2016, 733 de decorații pentru persoane fizice și 18 pentru persoane juridice, dintre care 13 unități militare. Printre cei decorați s-au numărat istoricul Neagu Djuvara și filosoful Mihai Șora care au primit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler.

Șeful statului i-a conferit istoricului Neagu Djuvara acest ordin „cu prilejul aniversării unui secol de viață, în semn de înaltă apreciere pentru dăruirea cu care și-a servit patria, prin angajamentul personal în procesele politice, diplomatice și culturale ce au promovat valorile, istoria și imaginea țării noastre în lume, precum și pentru înalta ținută morală de care a dat dovadă de-a lungul timpului”.

Iohannis i-a acordat aceeași distincție și lui Mihai Șora „cu prilejul aniversării unui secol de viață, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră dedicată valorilor umane fundamentale, cercetării și educației, prin care a îmbogățit cultura românească și universală, pentru rolul avut în consolidarea democrației în România postdecembristă, impunându-se ca un reper al tinerelor generații”.

De asemenea, șeful statului a acordat distincții și unor personalități culturale — regizorii Radu Afrim și Alexander Hausvater și actorii Constantin Cojocaru și Marius Manole.

Totodată, Iohannis i-a conferit președintelui în exercițiu al Republicii Moldova, Nicolea Timofti, Ordinul Național „Steaua României” în grad de Colan.

Șeful statului i-a decorat și pe olimpicii și paralimpicii medaliați la Rio.

*** O nouă organigramă a Administrației Prezidențiale

După plecarea consilierului prezidențial Lazăr Comănescu pentru postul de ministru de Externe în Cabinetul Cioloș, președintele Iohannis l-a numit consilier prezidențial, șef al Departamentului de politică externă, pe Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe.

În august, jurnalista Mădălina Dobrovolschi a devenit purtătorul de cuvânt al președintelui. Șeful statului nu mai avea purtător de cuvânt din aprilie anul trecut când Tatiana Niculescu-Bran și-a anunțat retragerea din această funcție.

Luna următoare, organigrama Administrației Prezidențiale a fost schimbată, fiind desființată Cancelaria președintelui, în contextul plecării șefului acestui departament, Dan Mihalache, ca ambasador al României în Marea Britanie și Irlanda de Nord. Mihalache era consilier prezidențial din 22 decembrie 2014. Ulterior, el a devenit șef al Cancelariei Prezidențiale.

Șeful statului are, în prezent, nouă consilieri prezidențiali și 14 consilieri de stat.

*** Viața privată

În aprilie, președintele Klaus Iohannis a fost internat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” și operat la umărul drept. El și-a reluat activitatea a doua zi.

Klaus Iohannis a făcut mai multe drumeții la munte. „Drumețiile montane rămân o pasiune pentru mine, așa că am urcat din nou pe munte. Vă spun cu toată sinceritatea: avem probabil cele mai spectaculoase peisaje din Europa. Merită să le descoperiți!”, spunea în august șeful statului, după o drumeție la Bâlea Lac.

În septembrie președintele a făcut o drumeție spre vârful Negoiu. iar câteva săptămâni mai târziu mergea pe bicicletă pentru a susține campania „Pedalăm pentru Invictus 2017”. Și soția sa, Carmen, s-a implicat în acțiuni de caritatea. A jucat un meci demonstrativ cu copiii, la turneul Sibiu Open și a alergat pentru prima dată la un maraton caritabil, cu elevii săi, pe o distanță de peste 5 kilometri, susținând astfel cumpărarea de aparatură pentru secția de prematuri a celui mai mare spital public din Sibiu.

AGERPRES

Reclame

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: