Arhiva | decembrie, 2016

RETROSPECTIVA LA SFARSIT DE AN AL POLITICII MONDIALE.INCERTITUDINE IN EUROPA DE EST ,DEGRINGOLADA EUROPEI DE VEST ,IN URMA VICTORIEI REPUBLICANULUI DONALD J TRUMP ,NOUL PRESEDEDINTE ALES AL USA SI POLITICA MOSCOVEI!

31 dec.

Puțini lideri europeni au sărbătorit rezultatul alegerilor americane de la 8 noiembrie așa cum a făcut-o premierul ungar Viktor Orban, care își declarase deja susținerea pentru Trump din iulie, în timpul unei vizite în România.

Imagini pentru TRUMP,PUTIN,MERKEL POZE

Imagini pentru TRUMP,PUTIN,MERKEL POZE

‘Nu îi fac campanie lui Donald Trump, dar i-am ascultat propunerile cu privire la combaterea terorismului și n-aș fi putut nici eu să explic mai bine de ce e nevoie în Europa’, a spus Orban, la Tușnad.

E de înțeles, spun analiștii de politică internațională. Trump și Orban împărtășesc viziunea asupra migrației și ambii sunt adepții construcției unor ziduri la frontiere, au o admirație declarată pentru președintele rus Vladimir Putin, au dovedit un scepticism profund față de intervenționismul american și s-au declarat împotriva liberalismului.

Însă mulți dintre liderii țărilor est-europene, mai ales cei din Polonia, Ucraina și Țările Baltice, nu au împărtășit entuziasmul lui Orban pentru că viziunea pe care Trump a exprimat-o în campania electorală asupra arhitecturii securității europene nu a fost deloc îmbucurătoare pentru regiunea care depinde de Alianța Nord-Atlantică pentru a-și asigura securitatea.

Întrebările pe care și le pun liderii est-europeni la începutul mandatului de patru ani al lui Trump la Casa Albă au legătură mai ales cu soarta conflictului din estul Ucrainei, un posibil pact dintre Trump și Putin în legătură cu regiunea, dar și cu situația din cadrul NATO, după ce președintele ales al SUA a afirmat că nu consideră echitabil faptul că multe țări membre ale NATO nu contribuie îndeajuns la bugetul organizației. Însă întrebarea care pune cele mai multe probleme este care vor fi următoarele mișcări ale Rusiei într-o regiune în care au avut loc schimbări politice majore în 2016.

Republica Moldova, angajată în reforme după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, a schimbat direcția la 13 noiembrie când socialistul pro-rus Igor Dodon a fost ales șeful statului, o poziție ale cărei prerogative sunt limitate de Constituție, dar care are o importanță simbolică.

Motivul principal al victoriei lui Dodon este corupția sistemică de care se leagă numele unor politicieni din formațiuni politice considerate reprezentative pentru linia europeană. În 2015, dispariția unui miliard de dolari din conturi aflate la mai multe bănci, echivalentul a o șesime din PIB-ul Moldovei, a pus și mai mult la îndoială integritatea unor lideri politici proeuropeni, conform analiștilor.

Thomas de Waal, analist al Carnegie Europe, scrie că, chiar dacă Moldova nu schimbă cu totul direcția politică înspre Rusia, țara riscă să rămână o zonă gri la marginea Europei.

Ucraina, mai scrie De Waal, prezintă un risc asemănător, dar la o scară mult mai largă. Președintele Petro Poroșenko a demarat mai multe reforme în doi ani decât predecesorii săi în două decenii. Au fost reformate forțele de securitate, sectorul energetic și sistemul licitațiilor publice. ‘Dar Poroșenko pare să fie hotărât să nu reformeze instituțiile care i-ar putea afecta statutul,’ scrie analistul.

Una dintre aceste instituții este și directoratul anti-corupție, care a lansat în octombrie 2016 o platformă online pe care funcționarii publici și politicienii Ucrainei au fost nevoiți să își declare averile. Sondajele de opinie arată că fenomenul corupției a erodat încrederea ucrainenilor în liderii lor politici, mai ales că premierul a declarat în octombrie nu mai puțin de 12 ceasuri de lux. Dezamăgirea ar putea duce, conform lui de Waal, la regenerarea partidelor populiste sau pro-ruse.

Toate acestea, însă, nu l-ar îngrijora pe Trump, care e obișnuit să facă afaceri cu oligarhi, scrie analistul Carnegie. ‘Acestea sunt vești proaste pentru o regiune care se teme mai mult de bănci obscure decât de tancurile rusești, iar Uniunea Europeană ar rămâne singură în eforturile de a reforma regiunea.’

Mark Galeotti, analist al Consiliului European pentru Relații Internaționale, spune că, într-adevăr, amenințarea militară din partea Rusiei nu este deloc ceea ce pare. ‘În ultimii ani, numărul amenințărilor cu represalii militare din partea Rusiei, exercițiilor militare și intruziunilor în spațiul aerian al țărilor rivale a crescut dramatic. Forța de poliție aeriană din zona baltică, un contingent al NATO, a interceptat 47 de intruziuni ale Rusiei doar în 2013. În 2015, NATO a interceptat nu mai puțin de 400 de avioane rusești în spațiul aerian aliat,’ explică Galeotti.

România și Polonia au decis să găzduiască scuturi antirachetă și au fost avertizate în mai că vor afla ‘ce înseamnă să te pui’ cu Rusia. În martie 2016, circa 33.000 de soldați ruși au desfășurat aplicații militare care au vizat Danemarca, Finlanda, Norvegia și Suedia, simulând preluarea controlului de către Rusia a insulelor Aland, Gotland și Bornholm.

Bombardierele ruse au simulat un atac nuclear asupra insulei Bornholm, chiar când pe insula avea loc un festival cu 90.000 de participant, printre care și politicieni danezi.

‘Dacă sunt foarte puține șanse ca un conflict să izbucnească în regiune, care ar fi scopul acestor manevre ?’, se întreabă analistul. ‘Răspunsul se ascunde la vedere. În mare parte, precum folosirea de către Kremlin a dezinformărilor pentru a suplini lipsa influenței pozitive în regiune și a războiului hibrid pentru a suplini lipsa puterii militare, și ‘diplomația metalului dur’ este folosită pentru a suplini slăbiciunile diplomației convenționale a Rusiei, mai ales după înrăutățirea relațiilor sale internaționale după anexarea Crimeii în 2014′, adaugă Galeotti.

Drept răspuns la această strategie a Rusiei, 16 state membre NATO au cheltuit mai mult pentru apărare în 2015 și 2016 și Alianța a început deja să desfășoare trupe pe flancul estic, în țările baltice și zona Mării Negre. Dar tot ce pot face țările din regiunea est-europeană este să aștepte, însă analistul spune că țările NATO trebuie să își îndrepte atenția către politica subversivă și strategia financiară a Moscovei.

AGERPRES

Reclame

BOLNAVUL DE SINDROM ASPERGER ,KLAUS WERNER JOHANNIS ,ESTE IN „PRINCIPIU” DE ACORD CA NOUL GUVERN SA DEPUNA JURAMANTUL DE INVESTITURA MIERCURI 4 IANUARIE 2017!

31 dec.

Președintele Klaus Iohannis este în principiu de acord ca noul Guvern să depună jurământul de învestitură miercuri, a anunțat purtătorul de cuvânt al șefului statului, Mădălina Dobrovolschi.

„Domnul președinte este de principiu de acord ca noul Guvern să depună jurământul în data de 4 ianuarie”, a precizat Dobrovolschi, vineri, pentru AGERPRES.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a prezentat vineri programul învestirii Guvernului condus de premierul desemnat Sorin Grindeanu.

„Sub rezerva acceptării de către președintele României — o să trimitem o scrisoare comună — propunem ca pe 4 ianuarie, la ora 19,00, să aibă loc ceremonia depunerii jurământului pentru membrii Guvernului”, a spus Dragnea.

AGERPRES

SURPRIZELE POLITICE ALE ANULUI 2016 DIN ROMANIA!

31 dec.

Anul 2016 a avut două rânduri de alegeri, locale și parlamentare. Tot anul a fost o campanie electorală continuă, presărată cu multe surprize și răsturnări de situație. 

PNL s-a răzgândit de trei ori cu privire la candidatul pentru funcția de primar al Municipiului București. Pe axa Bușoi-Munteanu-Orban, a câștigat Predoiu. Nu și alegerile.

USR a înfrânt PNL în Capitală, la alegerile locale.

PSD și-a schimbat tactica. A promovat un discurs împăciutor, nu s-a implicat în conflicte și replici și pare a fi o strategie câștigătoare adusă în partid de Liviu Dragnea. Cu această strategie a câștigat și Capitala și a luat și un scor zdrobitor la parlamentare.

Valeriu Zgonea a fost exclus de pe scena politică după un conflict cu Liviu Dragnea.

UNPR, deși a mers în alegerile locale alături de PSD, a negociat, după alegeri cu PNL și PMP, alegând să se dizolve în partidul lui Traian Băsescu.

O mare surpriză a alegerilor locale a fost Clotilde Armand de la USR. În exit-poll-uri câștigase, dar rezultatele finale au plasat-o undeva la aproape 29%. Contracandidatul său, susținut de PSD-UNPR, a luat aproximativ 31%. Oricum, Clotilde Armand a fost marea surpriză a alegerilor locale. A pornit ca o necunoscută care și-a lansat candidatura pe câmp.

A apărut un nou partid, al lui Marian Munteanu: Alianța Noastră România, care a luat doar 1% la alegerile parlamentare.

Sebastian Ghiță a intrat în PRU, al lui Bogdan Diaconu, și l-a propulsat prin controverse, pe agenda publică. Nu a reușit mai mult de 3% la alegerile parlamentare.

PSD a luat aproape 50% la alegerile parlamentare. În ciuda încercările de a atrage ALDE de partea Opoziției, cele două partide fac majoritatea.

Una dintre surprizele recente este Sevil Shhaideh, propusă premier de PSD, dar respinsă de Klaus Iohannis. Avem un nou premier, Sorin Grindeanu. Toate acestea în condițiile în care PNL a atacat în campania electorală varianta Liviu Dragnea-premier.

PNL are o nouă conducere, chiar și interimară. Raluca Turcan i-a luat locul Alinei Gorghiu. ”Decapitarea” PNL a activat lideri politici excluși de pe scena politică de DNA, cum este Ludovic Orban. Și Cătălin Predoiu a fost activat.

ANUL 2016 A FOST ANUL SCHIMBARILOR SI IN MASS-MEDIA!

31 dec.

Anul 2016 a fost anul schimbărilor și în mass-media. Mai mulți jurnaliști celebri s-au retras din presă, în timp ce alții au decis să plece la alte posturi de televiziune.

În rândurile de mai jos, DC News vă prezintă principalele mutări ale anului 2016 din domeniul mass-media:

Paula Rusu, jurnalista de la România TV, a decis să se retragă din presă și a anunțat că se îndreaptă spre o lume mai bună.

„Plec din televiziune, plec deocamdată și din presă. Însă probabil nu pentru totdeauna pentru că presa este despre prima iubire. Plec în lumea liberă pentru niște fapte bune pe care intenționez să le fac. Am niste proiecte legate de sănătate și de combaterea tuberculozei pe care vreau să le duc la capăt. Cel mai probabil ne vom vedea, din nou, în online, îmi doresc foarte tare asta”, a spus Paula Rusu pe data de 14 decembrie.

Dragoș Pătraru a plecat cu „Starea Nației” de la TVR 1 la Digi 24.  

„Voi explica de ce nu mai stăm aici deși totul pare să meargă spre bine. În opinia mea, doar pare pentru că, în realitatea, aici la TVR, totul se îndreaptă spre dezastru. Nu știu cât de bine programat, dar sigur dorit de foarte mulți. Mi se pare inadmisibil ceea ce s-a întâmplat la TVR în ultimii doi ani. De când am venit noi este un haos total. Dacă nu se va schimba foarte mult în perioada asta, TVR va continua să aibă o singură preocupare: să toace anual zeci de milioane de euro fără să vă ofere ceva în schimb, fără să-și poată îndeplini misiunea publică. Moise Guran mi-a zis că nu voi mai rezista și va fi ultimul meu sezon la TVR fiindcă televiziunea publică este în faliment”, a zis Dragoș Pătraru la TVR 1.

„Presiunile făcute au dus la distrugerea emisiunii și scăderea audienței. Noi nu plecăm pentru bani. Noi am adus aici bani și am luat bani. Chiar mi s-a propus un nou contract avantajos, dar nu putem lucra în aceste condiții, într-un mediu unde toată lumea urăște pe toată lumea. Suntem împinși de situația internă să plecăm de aici”, spunea jurnalistul într-un interviu pentru DC News.

După 10 ani la Realitatea TV, Emma Zeicescu a decis să lucreze la TVR 1. Jurnalista anunța, miercuri (6 iulie), că demisionează. Acum poate fi văzută la TVR 1. „Mă onorează colaborarea cu Televiziunea Română şi îmi doresc să demonstrez, împreună cu producătorul Septimiu Sărăţeanu şi echipa noastră, că schimbarea este în fiecare dintre noi. Cred că, din punct de vedere jurnalistic, TVR este locul în care ne putem face profesia echilibrat, echidistant şi departe de orice presiune politică venită pe partea editorială din partea unui patron de instituţie de presă, care poate avea o agendă total diferită de agenda publică”, declara Emma Zeicescu.

Ionuț Cristache a plecat de la Antena 3, de asemenea, la TVR 1. Jurnalistul Ionuț Cristache le dă întâlnire telespectatorilor de luni până joi, de la ora 21.00. Emisiunea sa, „România 9” este un talk-show de sinteză, în care, alături de invitaţi puternici, sunt dezvoltate şi dezbătute teme politice, sociale şi economice, într-o manieră inedită, dinamică şi interactivă.

După ce a lucrat câteva luni la TVR 1, Mădălina Pușcalău Dobrovolschi a devenit purtător de cuvânt al Administrației Prezidențiale. „Fac acest pas cu foarte multă responsabilitate pentru că înţeleg cât de mult cântăreşte rolul pe care mi-l asum. (…) Este şi dorinţa mea de a mă implica mai activ în ceea ce înseamnă prezenţa publică pentru că îmi doresc să particip la ceea ce înseamnă shimbarea în bine a României”, spunea jurnalista. Klaus Iohannis i-a propus funcția la jumătatea lunii august și după două săptămâni a decis să accepte. Amintim că Mădălina Puşcalău a fost cea care a moderat, la postul B1 TV, confruntarea electorală dintre Klaus Iohannis şi Victor Ponta, în campania pentru alegerile prezidențiale. Apoi a demisionat de la B1 TV, a lansat o carte despre dezbatere, a urmat TVR 1, iar acum – după cum bine știți – este la Palatul Cotroceni.

Dorin Chioțea a fost în mod oficial concediat de la Realitatea TV, după ce jurnalistul a lăudat transmisia Antena 3 de la Ziua Națională. Anunțul a fost făcut chiar de jurnalist, pe contul său de socializare.

Moise Guran a plecat de la Digi 24. Gurile rele spun că nu avea rating.

ABBA – HAPPY YEAR 2017 TO ALL MY FRIENDS!

31 dec.

LAURA PAUSINI – STRANI AMORI!

31 dec.

SALMA HAYEK – SIENTE MI AMOR!

31 dec.

%d blogeri au apreciat asta: