Arhiva | 6:34 pm

MINISTRUL JUSTITIEI FLORIN IORDACHE,DESPRE DEMERSUL DE DEMITERE A SEFEI DNA LULUTZA KOVESI!

6 ian.

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat vineri, referitor la o eventuală retragere a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, că atât timp cât este o anchetă în derulare şi cât respectă prevederile legale nu vede „de ce ar trebui” să se apeleze la un asemenea demers.

Imagini pentru IOHANNIS,KOVESI POZE

 

„Atât timp cât este o anchetă în derulare, pe care o are în acest moment Parchetul General, şi atât timp cât respectă prevederile legale, nu văd de ce ar trebui”, a spus Iordache, întrebat dacă ia în calcul o eventuală retragere a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA, scrie agerpres.ro.El a menţionat că această temă va fi abordată, cel mai probabil săptămâna viitoare, când se va vedea cu procurorul general şi adjuncţii acestuia.

Potrivit lui Iordache, de multe ori „s-a greşit în condiţiile în care se face justiţie la tv”.

 

„Nu ştiu, părerea mea e că de foarte multe ori s-a greşit, în condiţiile în care se face justiţie la tv sau pe scări, aşa cum facem noi. Ne dăm cu părerea toată lumea despre orişice. Să-i lăsăm pe cei care ar trebui să-şi facă treabă chiar să o facă profesionist şi cu respectarea legii”, a răspuns demnitarul, întrebat dacă se impune audierea procurorului-şef al DNA.

De asemenea, întrebat cum vede, ca ministru al Justiţiei, faptul că şefia Camerei Deputaţilor este deţinută ‘de un condamnat penal’, iar cea a Senatului ‘de un judecat penal’, Iordache a subliniat că există prezumţia de nevinovăţie.

Citește și: O LEGENDĂ a sportului se retrage la numai 28 de ani: E medaliat cu aur la două ediții ale Jocurilor Olimpice / VIDEO

„Dacă legea permite… Dumneavoastră ştiţi undeva că prevede că prezumţia de nevinovăţie este înfrântă de ceva? Prezumţia de nevinovăţie nu este înfrântă în acest moment de nimic şi, atât timp cât există prevederi foarte clare în regulamentul Camerei cât şi în al Senatului cine poate ocupa funcţia de preşedinte, eu cred că şi unul şi celălalt respectă prevederile legale”, a spus Florin Iordache.

Despre atacurile la adresa justiţiei, ministrul a afirmat că, din punctul său de vedere, justiţia trebuie să fie independentă.

Citește și: OFICIAL Arnold Schwarzenegger i-a luat locul lui Donald Trump / VIDEO

„Nu avem de ce să atacăm justiţia atât timp cât se face cu bună-credinţă şi cu respectarea legii”, a menţionat Iordache.

Reclame

JUDECATOAREA MARIANA GHENA A FOST ALEASA CA PRESEDINTE A NOULUI CSM,VICEPRESEDINTE A FOST ALES PROCURORUL MIHAI CRISTIAN BAN!

6 ian.

Noul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a ales conducerea, judecătoarea Mariana Ghena fiind votată pentru funcţia de preşedinte şi procurorul Mihai Cristian Ban pentru funcţia de vicepreşedinte.

mariana ghena presedinte csm ales

Mariana Ghena şi Mihai Cristian Ban au fost aleşi cu unanimitate de voturi şi vor conduce Consiliul Superior al Magistraturii timp de un an.

Mariana Ghena este membru al noului Consiliului Superior al Magistraturii din partea instanţei supreme şi Cristian Mihai Ban este procuror la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, detaşat la CSM din ianuarie 2017.

Judecătoarea Mariana Ghena şi-a prezentat proiectul de management în cadrul primei şedinţe a noului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În cadrul acestui proiect, Mariana Ghena a arată că nu se pune problema adoptării unei legi privind răspunderea materială a magistraţilor până când nu se vor atinge şi condiţiile de lucru ale judecătorilor şi procurorilor din alte state europene.

„În ceea ce priveşte mult discutata răspundere materială a magistraţilor, iminenta iniţiativă legislativă, este o problema sensibilă, chiar şi pentru dumneavoastră, domnule ministru (Florin Iordache, ministrul Justiţiei, n.r.), în activitatea pe care o veţi desfăşura. Nu o dorim, nu o vedem în altă modalitate decât cea reglementată în prezent”, a spus Mariana Ghena.

Ea a precizat că o asemenea iniţiativă legislativă ar fi utilă doar după îndeplinirea unor condiţii.

„O astfel de iniţiativă nu poate fi declanşată decât după o responsabilă apreciere a cadrului legislativ care să reclame această modalitate de răspundere, după implementarea unui sistem de legi bune pentru o justiţie bună, după o consultare reală a magistraţilor şi după identificarea altor modalităţi de eficientizare a activităţii magistraţilor. Nu cred şi nu credem că se pune problema, la acest moment, a unei iniţitive legislative sub acest aspect”, a mai arătat Mariana Ghena, conform News.ro.

MINISTRUL JUSTITIEI FLORIN IORDACHE,II IA APARAREA AVOCATULUI POPORULUI,VICTOR CIORBEA IN FATA „INDIGNATULUI” TRAFICANT DE COPII SI SAMSAR IMOBLIAR DE RETROCEDARI ILEGALE KLAUS WERNER JOHANNIS!

6 ian.

Ministrul Justiției, Florin Iordache, îi ia apărarea lui Victor Ciorbea (Avocatul Poporului) în fața președintelui Klaus Iohannis, în contextul demersului celui de-al doilea de a contesta la Curtea Constituțională a României (CCR) diverse prevederi ale Legii nr. 90/2001, care le interzice unor condamnați definitiv să devină guvernanți.

Imagini pentru IORDACHE,IOHANNIS POZEImagini pentru iohannis,ciorbea pozeImagini pentru iohannis,ciorbea poze

 

Iordache a declarat vineri, când a ajuns la sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), că gestul lui Ciorbea  este unul „normal” şi „legal”, iar Mădălina Dobrovolschi (purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale) nu are de ce să fie „agitată”.

Chestionat cum vede gestul Avocatului Poporului de a ataca la CCR Legea 90/2001, Florin Iordache a replicat că este un demers absolut normal.

„Gestul Avocatului Poporului mi se pare un gest normal pentru că, din câte ştiu eu, dacă Avocatul Poporului, în legea care îl vizează, constată că există încălcări, este obligat să sesizeze Curtea Constituţională”, a punctat ministrul Justiţiei.

Demnitarul a ţinut să precizeze că Mădălina Dobrovolschi nu are de ce să fie „agitată”.

 

„În acelaşi timp, am văzut şi eu că purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale foarte agitată. Nu cred că are de ce să fie agitată, atât timp cât într-un stat de drept Avocatul Poporului constată că o lege este neconstituţională este un demers legal şi normal. Decizia pe care o va lua Curtea Constituţionslă şi apoi va fi transpusă în lege în Parlament trebuie respectată”, a afirmat social-democratul.

Întrebat în continuare dacă a citit argumentele Avocatului Poporului în acest demers, Florin Iordache a răspuns că „sunt nişte argumente legale”.

„Din punctul meu de vedere, sunt argumente legale. Eu aştept hotărârea şi decizia CCR şi aceea este decizia care apoi trebuie aplicată în lege”, a conchis ministrul PSD al Justiţiei.

GUVERNUL GRINDEANU A ABROGAT NUMIREA OANEI SCHMIDT-HAJNAL LA OFICIUL NATIONAL DE PREVENIRE SI COMBATERE A SPALARII BANILOR,FACUTA DE JULIEN CIOCLOS PRINTR-O HOTARARE DE GUVERN IN DATA DE 29 DECEMBRIE 2016!

6 ian.

Guvernul Grindeanu abrogă numirea Oanei Schmidt-Hăineală la Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, după ce aceasta fusese numită în funcţia de membru al ONPCSB, potrivit unei hotărâri a Guvernului din 29 decembrie.

Imagini pentru OANA HAINEALA POZE

Decizia Executivului vine după ce, în urmă cu o zi, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât detaşarea procurorului Oana Schmidt-Hăineală în cadrul Ministerului Justiţiei.Potrivit hotărârii CSM, Oana Schmidt-Hăineală, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, va fi detaşată în Ministerul Justiţiei începând cu data de 7 ianuarie, pentru o perioada de 3 ani.

Noul Executiv va numi pe altcineva la ONPCSB, dar nu a anunţat încă pe cine.

JUDECATOAREA MARIANA GHENA SI-O DEPUS CANDIDATURA PENTRU A CANDIDA LA PRESEDINTIA NOULUI CSM!

6 ian.

Mariana Ghena, membru al noului Consiliului Superior al Magistraturii din partea instanţei supreme, şi-a depus, vineri, candidatura pentru funcţia de preşedinte al CSM, ea spunând că magistraţii nu vor o lege a răspunderii până când nu vor avea şi condiţiile de lucru ale judecătorilor şi procurorilor din alte state europene. Candidatul la funcţia de preşedinte al CSM i-a spus ministrului Justiţiei că iminenta iniţiativă legislativă este „o problema sensibilă”: „Nu o dorim, nu o vedem în altă modalitate decât cea reglementată în prezent.

Imagini pentru MARIANA GHENA POZE

 

Judecătoarea Mariana Ghena şi-a prezentat proiectul de management în cadrul primei şedinţe a noului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În cadrul acestui proiect, Mariana Ghena a arată că nu se pune problema adoptării unei legi privind răspunderea materială a magistraţilor până când nu se vor atinge şi condiţiile de lucru ale judecătorilor şi procurorilor din alte state europene.

„În ceea ce priveşte mult discutata răspundere materială a magistraţilor, iminenta iniţiativă legislativă, este o problema sensibilă, chiar şi pentru dumneavoastră, domnule ministru (Florin Iordache, ministrul Justiţiei, n.r.), în activitatea pe care o veţi desfăşura. Nu o dorim, nu o vedem în altă modalitate decât cea reglementată în prezent”, a spus Mariana Ghena.

Ea a precizat că o asemenea iniţiativă legislativă ar fi utilă doar după îndeplinirea unor condiţii.

„O astfel de iniţiativă nu poate fi declanşată decât după o responsabilă apreciere a cadrului legislativ care să reclame această modalitate de răspundere, după implementarea unui sistem de legi bune pentru o justiţie bună, după o consultare reală a magistraţilor şi după identificarea altor modalităţi de eficientizare a activităţii magistraţilor. Nu cred şi nu credem că se pune problema, la acest moment, a unei iniţitive legislative sub acest aspect”, a mai arătat Mariana Ghena.

Candidatul pentru şefia CSM a precizat că o asemenea lege ar fi utilă doar după ce condiţiile de muncă ale magistraţilor se vor ridică la standardele altor state civilizate.

„Până când magistratul – judecătorul, procurorul – nu va beneficia de toate condiţiile materiale, de resurse umane, de volumul optim de activitate – bunăoară în statele europene sunt judecători care au două, trei cauze pe lună. Suntem departe de această realitate, dar poate în condiţiile în care vom avea creat tot cadrul care să ne confere siguranţă, care să ne ofere condiţiile de muncă astfel încât magistratul poate să nu greşească, atunci poaate s-ar pune problema unei astfel de iniţiative. Până atunci, nu susţinem un asemenea punct de vedere”, a afirmat Mariana Ghenă, în plenul noului CSM.

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat, înaintea şedinţei de constituire a noului CSM, că este necesară o lege a răspunderii magistraţilor, iar aceasta ar putea intra în dezbatere la Parlament cel târziu în februarie, după ce va avea discuţii cu reprezentanţii sistemului judiciar.

„Am spus-o şi la audieri (în comisiile parlamentare pentru avizarea în funcţia de ministru al Justiţiei, n.r.) că avem nevoie de o lege a răspunderii magistraţilor. Tocmai pentru aceea sunt astăzi la CSM. Aştept ca noul CSM, printr-o consultare publică, cu asociaţiile profesionale, dar în primul rând cu CSM, cu Înalta Curte, cu Parchetul General să avem o astfel de lege. Repet, printr-o consultare publică cu toţi cei care sunt implicaţi şi într-o dezbatere publică făcută la Parlament”, a precizat Iordache.

Noul Consiliu Superior al Magistraturii s-a întrunit vineri şi urmează să îşi aleagă preşedintele şi vicepreşedintele.

Noii membri ai CSM sunt: Simona Camelia Marcu – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Mariana Ghena – ICCJ, Lia Savonea – Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ – Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş – Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag – Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina – Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan – Judecătoria Timişoara, Mihai Bogdan Mateescu – Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Codruţ Olaru – Parchetul de pe lângă ICCJ, Cristian Mihai Ban – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac – Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Tatiana Toader – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.

CSM este format din 19 membri, dintre care 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi sunt validaţi de Senat. Din Consiliu mai fac parte doi reprezentanţi ai societăţii civile, care participă numai la lucrările în plen şi trei membri de drept ai Consiliului, respectiv ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general. Mandatul membrilor CSM are o durată de şase ani şi nu poate fi reînnoit.

GAULEITERUL NAZI,KLAUS WERNER JOHANNIS , A TREBUIT SA PROMULGE PE 6 IANUARIE 2017,LEGEA PRIVIND ELIMINAREA CELOR 102 TAXE NEFISCALE!

6 ian.

 Klaus Iohannis, a semnat vineri, 6 ianuarie a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind eliminarea unor taxe și tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, anunţă Administraţia Prezidenţială.

Deputaţii au respins la finalul anului trecu, în şedinţa de plen, cererea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a proiectului de lege privind eliminarea a 102 taxe nefiscale. Decizia a fost luată cu 174 de voturi „pentru” respingerea cererii de reexaminare, 85 „împotrivă” și o abținere. Camera Deputaţilor este for decizional. În Comisia de buget a Camerei Deputaților a fost adoptat un amendament potrivit căruia legea va intra în vigoare la data de 1 a lunii imediat următoare publicării în Monitorul Oficial.

Parlamentarii au respins  solicitarea de reexaminare a președintelui.

 „Rar mi-a fost dat să văd asemenea înverşunare împotriva unei legi care face atât de mult bine. A fost criticată imediat de unii care au votat-o chiar atunci, a fost contestată la CCR. A fost retrimisă la Parlament, doar, doar renunţăm la lege. Mulţumesc şi colegilor din Senat care au adoptat rapid această poziţie”, a declarat Liviu Dragnea, la Camera Deputaţilor.

Oficialul s-a referit şi la situaţia din TVR şi din Radioul public, după eliminarea taxei radio-TV, considerând că măsura este benefică pentru aceste instituţii.

Aş vrea să nu mai plângă nimeni pe umerii TVR şi Radioului. De abia înainte aceste două instituţii pot ieşi din politizare şi pot ieşi din dependenţa faţă de politic, în condiţiile în care fiecare an prin lege vor şti că au o sumă foarte clară. N-au de ce să se mai căciulească nici la prim-ministru, nici la Parlament, nici la miniştrii de Finanţe, nici la care alt lider politic cu influenţă în momentul respectiv„, a spus liderul PSD.

Dragnea a cerut şi ca restructurarea TVR să înceapă, însă „nu sub presiune” şi nu prin concedieri. „Nu mai văd nicio scuză posibilă care ar putea fi inventată ca această lege să nu fie promulgată imediat de preşedinte”, a conchis Dragnea.

 

Din rândul celor 102 taxe propuse pentru a fi eliminate fac parte timbrul de mediu pentru autovehicule, 33 de taxe consulare şi de cetăţenie, 20 de taxe de la Registrul Comerţului, taxele radio-TV, taxa suplimentară pentru eliminarea paşaportului, 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor, 13 taxe extrajudiciare de timbru şi taxele pentru permisele de pescuit recreativ/sportiv.

Eliminarea taxei radio-tv

Taxa radio (persoane fizice – 2,5 lei/lună, persoane juridice fara salariati – 2,5 lei/lună, persoane juridice, inclusiv sucursale, filiale si alte subunitati fara personalitate juridica – 30 lei/lună, microintreprinderi – 10 lei/lună)

Taxa TV (persoane fizice – 4 lei/lună, persoane juridice fara salariati – 4 lei/lună, persoane juridice, inclusiv sucursale, filiale si alte subunitati fara personalitate juridica – 50 lei/lună, microintreprinderi – 15 lei/lună, persoane juridice – societati turistice – 7,7 lei/camera)

Eliminarea timbrului de mediu a fost aprobată, marţi, de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, deşi producătorii din industria auto s-au opus. Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile este de părere că înlăturarea acestei taxe va genera efecte negative şi imediate în piaţa auto, va conduce la creşterea numărului de autovehicule vechi şi poluante.

Taxa auto a timbrului de mediu a fost introdusă iniţial în 2007. De-a lungul timpului, aceasta taxa a avut denumiri diferite, precum taxă de primă înmatriculare, taxă de poluare, taxă ecologica, taxă de mediu. Introducerea acestei taxe a fost justificată prin costul mare al măsurilor necesare pentru combaterea efectelor poluării cauzate de circulaţia autovehiculelor pe teritoriul ţării noastre.

O altă taxă care va fi eliminată de la 1 ianuarie va fi cea pentru operaţiunile efectuate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Astfel, persoanele juridice care vor să se înregistreze în Registrul Comerţului nu vor mai fi nevoite să plătească suma de 250 de lei. Şi persoanele fizice autorizate care vor să se înregistreze la Registrul Comerţului vor fi scutite de la plata sumei de 90 de lei.

„Prin înregistrare se înţelege atât înmatricularea comerciantului şi înscrierea de menţiuni, precum şi alte operaţiuni care, potrivit legii, se menţionează în registrul comerţului”, se arată în legea Nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerţului.

Si unele taxe consulare vor fi înlăturate de la începutului anului 2017. Cei care vor cere eliberarea unui paşaport sau a oricărui document de călătorie nu vor mai fi nevoiţi să plătească suma de 40 de euro. De asemenea, serviciile notariale precum redactarea, autentificarea şi revocarea unui înscris, dar şi legalizarea unor înscrisuri vor fi gratuite.

Vor fi scutiţi de taxa de 30 de euro şi cei care au nevoie de procurarea oricăror acte judiciare din ţară sau din străinătate la cerere.

Nici cei care al căror copil s-a născut în străinătate, iar ulterior se doreşte înscrierea acestuia in registrele de stare civilă româneşti nu vor mai plăti taxa de 90 de euro. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul căsătoriilor care au avut loc peste hotare.

Şi taxele extrajudiciare de timbru vor fi eliminate. Nu se va mai plăti pentru certificarea (transcrierea) transmisiunii proprietății asupra animalelor, pe cap de animal, în bilete de proprietate pentru animalele peste 2 ani (5 lei), înregistrarea, la cerere, în actele de stare civilă a schimbării numelui și sexului ( 15 lei), preschimbarea actelor de identitate pentru cetățeni români, precum și înscrierea mențiunilor privind schimbarea domiciliului sau a reședinței cetățenilor români (5 lei ), eliberarea sau viza anuală a permiselor de vânătoare ( 3 lei).

Ordonanța Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea anumitor servicii publice și a taxelor percepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României:

Eliberarea unui pașaport electronic, a unui pașaport simplu temporar sau a altui document de trecere a frontierei, procurarea unui act judiciar sau extrajudiciar, la cererea unor persoane fizice sau juridice străine, eliberarea de adeverințe, precum și alte servicii prestate de autorități (Dir Gen Pașapoarte MAI + Dep Consular MAE + Insp Gen Imigrari + DEPABD) – 22 lei

Acordarea cetățeniei române (ANC) – 191 lei

Acordarea/Redobândirea cetățeniei române (ANC) – 191 lei

Supralegalizarea sigiliilor și a semnăturilor de pe un act oficial (Dep Consular MAE) – 25 lei

Supralegalizarea sigiliilor și a semnăturilor de pe un certificat de origine a mărfurilor, de pe o factură comercială sau de pe orice alt document cerut la exportul ori importul mărfurilor (Dep Consular MAE) – 47 lei

Identificarea unei persoane pe teritoriul României (Insp Gen Imigrari + DEPABD) – 35 lei

Ordonanța Guvernului nr. 128/2000 privind stabilirea unor taxe pentru serviciile prestate pentru persoanele fizice și juridice de către Ministerul Administrației și Internelor:

Taxă pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar – 10 lei

Aplicarea apostilei pe actul oficial administrativ, la solicitarea persoanelor fizice – 22 lei

Aplicarea apostilei pe actul oficial administrativ, la solicitarea persoanelor juridice și în cazul reprezentării titularului actului de către un avocat – 44 lei

Înregistrarea cererii pentru aplicarea apostilei – 3 lei

Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare:

Tarif suplimentar eliberare pașaport simplu temporar – 100 lei

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:

Comision efectuare rețineri din pensii – 3% din suma reținută

eliberarea certificatului privind stagiul de cotizare -15 lei

eliberarea, la cererea asiguraților, a adeverințelor care atestă calitatea, venitul asigurat și/sau stagiul de cotizare realizat, începând cu a doua solicitare din cursul unui an calendaristic – 15 lei

eliberarea adeverințelor care conțin informații necesare executării silite, solicitate de către executorii judecătorești – 17 lei.

Ordonanța Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal:

Taxă cazier fiscal – 20 lei

FRICA,PANICA,DISPERARE,LA PRIMA SEDINTA A CSM SI ULTIMA SEDINTA LA CSM A CONDAMNATULUI PENAL ,KLAUS WERNER JOHANNIS”ASPERGER” A FACUT O CRIZA DE ISTERIE AUTISTA IMPOTRIVA MAJORITATII PSD+ALDE,INCERCAND SA APERE PE LAURA KOVESI SI FLORIAN COLDEA ,CARE L-AU LASAT BALTA…SINGURA SA SOLUTIE ESTE SA-SI DEA DEMISIA,SAU VA FI DEMIS DE PARLAMENT,PENTRU INCALCAREA CONSTITUTIEI!!

6 ian.

În timp ce întreaga societate discută despre dezvăluirile lui Sebastian Ghiţă, privind imixtiunea serviciilor secrete în actul de Justiţie, preşedintele Iohannis pare să nu fi auzit ce fac Florian Coldea şi Codruţa Kovesi, fiind extrem de preocupat de războiul său cu Dragnea şi Tăriceanu, cei care i-au lăsat partidul (partidele) să guste din tărîţele Opoziţiei!

N-a putut să se abţină nici măcar la prima şedinţă a Noului CSM, unde toată lumea aştepta să facă o cît de mică referire la protejarea Justiţiei faţă de imixtiunea unor instituţii de forţă ale statului în actul de Justiţie.

Din contră, în Mesajul prezidenţial au fost introduse cîteva propoziţii ce par scrise chiar de către Kovesi şi Coldea:

Pe de altă parte, sistemul judiciar nu se poate izola… Un stat puternic este un stat cu instituții puternice, care colaborează, este ceea ce se numește colaborarea loială între instituțiile statului. Și mă aștept de la dumneavoastră să aveți o colaborare loială cu toate instituțiile și autoritățile statului. Un izolaționism ar fi contraproductiv, fiindcă dumneavoastră, judecătorii, procurorii, nu sunteți doar persoanele care aplică legea și au grijă să fie respectată, ci sunteți repere morale”!

Orice om informat îşi aduce instantaneu aminte de declaraţia Liviei Stanciu, pe cînd era preşedinta ÎCCJ, în care susţinea că Instanţa Supremă este partenera DNA, aceasta din urmă fiind condusă chiar de Laura Codruţa Kovesi!

Culmea este că preşedintele Iohannis vorbeşte despre „colaborarea” magistraţilor cu celelalte „instituţii ale statului” în acelaşi timp în care clamează „independenţa” Justiţiei! Or, şi un copil de grădiniţă îşi dă seama că „independenţă” înseamnă să judeci lucrurile pe baza propriilor convingeri, neinfluenţat de alţii!

Să nu fi auzit Klaus Iohannis înregistrările cu predecesorul său de la Cotroceni, fostul preşedinte Traian Băsescu, despre felul în care se negociau sentinţele chiar de către Kovesi şi Coldea, oameni care conduc şi azi „instituţiile statului”? Cu aceste instituţii trebuie Justiţia să continue „colaborarea” în viitor?

Îmi este greu să cred că Iohannis nu a aflat de sentinţa dată de Curtea de Apel Bucureşti la sfîrşitul anului trecut în Dosarul 5454/2/2016, prin care instanţa a anulat Hotărârea nr. 434/17.05.2016 emisă de Secţia pentru judecători a CSM, referitoare la „consilierul de etică”, adică trimisul serviciilor în rîndul magistraţilor, tocmai ca semn al „colaborării” Justiţiei cu Serviciile!

La fel de greu îmi este să cred că Preşedintele nu a auzit de declaraţia generalului SRI Dumbravă, care spunea că Justiţia este „cîmpul tactic” al Serviciilor!

La toate aceste imixtiuni ale Serviciilor în actul de Justiţie, Iohannis nu a găsit de cuviinţă să scoată măcar un cuvînt, o silabă! Tot focul său s-a revărsat pe politicieni, însă nu pe toţi, ci doar faţă de aceia care i-au creat insomnii în ultima vreme, mai ales după alegerile din 11 decembrie 2016. Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu sînt ţintele sale: „Președintele Camerei Deputaților este o persoană condamnată penal și cu urmărire penală în curs. Președintele Senatului este o persoană trimisă în judecată pentru minciună penală”. Astea sînt pentru Iohannis „circumstanțe îngrijorătoare”, nu felul în care Kovesi şi Coldea aranjau, alături de Sebastian Ghiţă, procese penale pentru schimbarea acţionariatului la Realitatea TV sau condamnarea lui Dan Voiculescu, patronul de la Antena 3!

Klaus Iohannis are, totuşi, dreptate cînd vorbeşte despre pericolul imixtiunii politicului în actul de Justiţie. El este real şi trebuie evitat. Problema este însă dacă Preşedintele se referă la toţi politicienii sau doar la adversarii săi, căci mulţi dintre cei care au avut astfel de imixtiuni îi sînt acum alături şi l-au ajutat chiar să devină şeful statului.

Acolo, în sala CSM, era şi judecătoarea Gabriela Baltag, cea care a fost în permanenţă o apărătoare a independenţei Justiţiei, dar care a fost sancţionată pentru „îndrăzneala” sa de către Inspecţia Judiciară. N-am auzit ca Preşedintele s-o cheme vreodată pentru a afla de la acest magistrat curajos la ce se referea Asociaţia Magistraţilor din România, pe care Gabriela Baltag a condus-o, cînd vorbea despre adevăratele pericole la adresa „independenţei” Justiţiei. Nu-şi aduce aminte că tocmai Gabriela Baltag solicitase demiterea Laurei Codruţa Kovesi după „Cazul Rarinca”?

Într-o formulare ciudată, ca să folosesc un termen mai blînd, Iohannis a spus în faţa Noului CSM: „Întregul aparat de stat, toate instituțiile statului, trebuie nu doar să conștientizeze importanța acestui lucru, ci să se implice activ pentru a sprijini sistemul judiciar în a rămâne independent! Cum e posibil ca, la un asemenea nivel, însuşi Preşedintele să spună că „toate instituţiile statului”, deci inclusiv Serviciile, trebuie „să se implice activ pentru a sprijini sistemul judiciar în a rămâne independent”, cînd „independenţa” Justiţiei înseamnă tocmai ca aceste instituţii să-şi vadă de treaba lor şi să lase Justiţia în pace!

Şi, ca să nu lase nici o îndoială, Klaus Iohannis le-a mai dat celor din CSM un sfat: „Ar fi greşit, după părerea mea, să vă izolaţi şi să nu comunicaţi cu celelalte instituţii”! Ei, ziceţi aşa, domnule Preşedinte, deci „independenţă” înseamnă „izolare”! Ar trebui ca toţi magistraţii, nu numai Codruţa Kovesi, să se ducă mai întîi la K2, K4 sau T14 înainte de a da o sentinţă sau de a soluţiona un dosar?

Nu vreau să mai amintesc aici de sentinţele privind casele din Sibiu ale Preşedintelui, sentinţe pe care, public, le-a considerat ilegale, nici de albirea dosarelor lui Traian Băsescu, nici de NUP-ul dat lui Dacian Cioloş taman cînd devenise Prim-ministru, dar întreb: aceste lucruri s-au petrecut pentru că Justiţia este „independentă” sau pentru că ea a colaborat cu „instituţiile statului”?

Înainte de a-şi încheia discursul, Klaus Iohannis a spus: „Sigur, o să spună unii că Președintele, acum, bate câmpii, fiindcă nu există nicio intenție de a face așa ceva. Dar eu cred că Președintele trebuie să spună lucruri și preventiv”! Nu ştiu ce „o să spună unii”, ştiu însă că şi acest mandat prezidenţial are un sfîrşit şi, „preventiv”, chiar şi Iohannis ar trebui să nu uite că este tot un politician, nu un Zeu sau o lacrimă de cristal! Ţîfna sa continuă dovedeşte acest lucru.

%d blogeri au apreciat asta: