Arhiva | 6:25 pm

GAULEITERUL NAZI,SLUGA GERMANIEI LA BUCURESTI,KLAUS WERNER JOHANNIS A TRANSMIS ,MARTI,PRESEDINTELUI GERMANIEI FEDERALE JOACHIM GAUCK,UN MESAJ DE CONDOLEANTE LA MOARTEA LUI ROMAN HERZOG,FOST PRESEDINTE AL GERMANIEI FEDERALE!

10 ian.

Președintele Klaus Iohannis a transmis, marți, omologului său german Joachim Gauck un mesaj de condoleanțe la moartea lui Roman Herzog, fost președinte al Republicii Federale Germania.

Imagini pentru IOHANNIS,GAUCK POZE

 

„În aceste momente triste, doresc să transmit, în numele poporului român și al meu personal, cele mai sincere condoleanțe familiei îndoliate, precum și întregului popor german. Roman Herzog, primul președinte ales al Germaniei reunificate, a fost o personalitate remarcabilă, un avocat neînfricat al reformei economice într-o perioadă de stagnare și un promotor al reconcilierii istorice”, afirmă Iohannis în mesaj.

Președintele Klaus Iohannis amintește că Roman Herzog a fost primul președinte al Germaniei reunificate care a vizitat România post-decembristă în 1995, devenind din același an membru al Academiei Române.

Roman Herzog, primul președinte ales al Germaniei reunificate (1994-1999), a murit la 10 ianuarie 2017.

Roman Herzog s-a născut la 5 aprilie 1934, la Landshut. A absolvit studii de drept, la Munchen, susținând examenul de stat în anul 1957, notează site-ul www.bundespraesident.de. În anul 1958, și-a dat doctoratul, la Munchen.

A început cariera universitară în anul 1958, ca asistent, la Universitatea din Munchen (1958-1964), iar în 1961 și-a susținut cel de-al doilea examen de stat. A fost, apoi, lector, la Universitatea din Munchen (1964-1966), profesor de drept constituțional și științe politice la Universitatea Liberă din Berlin (1966-1969), profesor de științe politice la Colegiul de Științe Administrative din Speyer (1969-1973). În 1971-1972, a fost vicecancelar.

A fost președinte al Camerei de Responsabilitate Publică a Bisericii Evanghelice din Germania (1971-1980), din 1972 devenind membru al Sinodului Bisericii Evanghelice Germane.

Potrivit volumului ”Membrii Academiei Române/1866-2003”, a fost secretar de stat și reprezentant al landului Rhineland-Palatinate la Bonn (1973-1978), vicepreședinte al Grupului evanghelic de lucru al Uniunii Creștin-Democrate (UCD)/Uniunii Creștin-Sociale (UCS) (1976-1978), membru în Consiliul federal de conducere al UCD (1978-1980).

Președinte al Asociației Membrilor Protestanți ai Uniunii Creștin-Democrate (UCD)/Uniunii Creștin-Sociale (UCS) (1978-1983).

A fost ministru al Culturii și Sportului al landului Baden-Württemberg (1978-1980), potrivit site-ului www.bundespraesident.de, membru în Parlamentul landului Baden-Württemberg și ministru de Interne al landului (1980-1983), vicepreședinte (1983-1987) și președinte (1987-1994) al Curții Constituționale Federale, apoi președinte federal (1994-1999).

A fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române, la 11 aprilie 1995.

AGERPRES/

AGERPRES

Reclame

CEL DE AL SAPTELEA PRESEDINTE AL GERMANIEI FEDERALE,ROMAN HERZOG A DECEDAT LA VARSTA DE 82 DE ANI!

10 ian.

Cel de-al şaptelea preşedinte al Republicii Federale Germania, Roman Herzog, a decedat la vârsta de 82 de ani.

„N-am vrut niciodată să fiu un preşedinte palpabil, ci un preşedinte care să asculte şi să înţeleagă” spunea Roman Herzog la încheierea mandatului său de preşedinte pe 1 iulie 1999. Dorea să-şi înţeleagă poporul, dar şi să-l provoace la reînnoire. A făcut-o în legendarul său discurs de la Berlin (26 aprilie 1996) prin lansarea apelului la reformarea societăţii.

Germanii au fost îndemnaţi să facă sacrificii şi să contribuie la reînnoire. „Pierderea dinamicii economice, rigidizarea societăţii, o incredibilă stare de deprimare.” În aceşti termeni a sintetizat preşedintele Herzog criza prin care trecea societatea germană la vremea aceea. A apelat la puterea şi la voinţa poporului de a ieşi din criză prin propriile-i forţe.

Un început dificil

La alegerea sa în fruntea statului, pe 23 mai 1994, candidatul Uniunii (CDU/CSU) a obţinut majoritatea necesară abia în a treia rundă în faţa adversarului său politic, social-democratul Johannes Rau (SPD).  A fost un început dificil pentru Roman Herzog. Iniţial, cancelarul Helmut Kohl viza să trimită un alt candidat – pe ministrul Justiţiei al landului Saxonia, Steffen Heitmann –  în Adunarea Federală. Heitmann s-a descalificat, însă, repede prin declaraţiile sale privind trecutul Germaniei. Pe fondul presiunilor publice, candidatura sa a fost retrasă.

Când, în sfârşit, a devenit preşedinte, Roman Herzog li s-a adresat celor din Adunarea Federală care, din motive întemeiate, nu l-ar fi putut vota. „Mă voi strădui să conduc aşa încât la sfârşit să vă pară rău că nu m-aţi ales”, au fost vorbele cu care a cules zâmbete şi aplauze.

Realist şi cumpătat

Frazele lipsite de inhibiţii şi ironia au devenit marca discursurilor sale. „N-a devenit snob, ci a rămas cu picioarele de pământ”, îl caracteriza vechiul cancelar Helmut Schmidt în 2003. În acelaşi timp avea o gândire îndrăzneaţă şi liberă. „Roman Herzog putea (…) să-i evalueze pe alţii, dar şi pe sine, foarte realist”, era de părere Helmut Schmidt.

Născut în localitatea bavareză Landshut în 1934, Roman Herzog s-a alăturat Uniunii Creştin-Democrate (CDU) în 1970 ca profesor de Ştiinţe Politice. În 1973 a intrat în politică. Zece ani mai târziu era la Curtea Constituţională Federală de la Karlsruhe, al cărei preşedinte a devenit în 1987. A fost un personaj „cosmopolit” chiar dacă toată viaţa a rămas legat sufleteşte de Bavaria sa natală, spunea Helmut Schmidt.

Imi cer iertare

În străinătate Roman Herzog s-a bucurat de o apreciere deosebită, căci a contribuit din plin la crearea şi menţinerea unei bune stări de spirit pe plan internaţional. „Am pus preţ pe acest aspect şi a funcţionat”, declara el pentru Deutsche Welle în mai 1999. Avea o slăbiciune mai ales pentru ţările din estul Europei. În mai 1995, Herzog a fost primul preşedinte federal care a vizitat România după căderea dictaturii comuniste.

Cu ocazia celebrării a 50 de ani de la Revolta din Varşovia contra ocupaţiei naziste, la 1 august 1994, s-a „înclinat” – cum el însuşi a spus – în faţa revoluţionarilor care au eliberat oraşul, dar şi a victimelor celui de-al Doilea Război Mondial din Polonia. „Îmi cer iertare pentru suferinţele pe care vi le-au pricinuit germanii.” Herzog le-a vorbit polonezilor din suflet, iar discursul său a avut un ecou impresionant la nivel internaţional.

Amintirea dictaturii naziste a fost una dintre principalele sale preocupări. În ianuarie 1996, cu sprijinul tuturor partenerilor politici, a declarat ziua de 27 ianuarie Ziua comemorării victimelor nazismului. În 1945 în această zi a fost eliberat lagărul de concentrare de la Auschwitz, „de aceea avertismentul meu privind amintirea trecutului şi transmiterea şi pe mai departe a memoriei trecutului”, afirma Herzog pe 19 ianuarie 1996 în Bundestag-ul german.

În discursul rostit la încheierea mandatului, în vara anului 1999, a glumit ironic spunând că el, cu bună ştiinţă, n-a vrut să lase nicio moştenire politică. În primul rând a făcut ceea ce i-a fost lui important după lansarea apelului la reînnoirea societăţii germane, pe 23 mai 1999, cu ocazia celebrării unei jumătăţi de secol de la naşterea Republicii Federale. În al doilea rând, a spus atunci Roman Herzog, „părăsesc instituţia prezidenţială, nu şi lumea aceasta”. Din această lume a plecat acum, la vârsta de 82 de ani.

Anja Fähnle/Claudia Stefan

COMPLETUL DE CINCI JUDECATORI DE LA ICCJ A RESPINS,MARTI,CONTESTATIA DEPUSA DE AVOCATII FOSTULUI DEPUTAT SEBI GHITA!

10 ian.

Completul de cinci judecători de la ICCJ a respins, marţi, contestația depusă de avocații lui Ghiță, fiind menținută hotărârea instanței din 5 ianuarie, când a fost admisă cererea DNA de înlocuirea a măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă în lipsă. Decizia este definitivă.

În timpul procesului, avocatul lui Ghiță a declarat că membrii familiei fostului deputat nu știu unde se află acesta, însă nu l-au dat dispărut.

„Nici familia și nici dintre cunoștințele lui Sebastian Ghiță nu știu unde se află acesta. Nu au nicio informație și nu au nici modalitatea de a-l căuta. Nu l-au dat dispărut. (…) Nu mi s-a mai întâmplat să apăr un client cu care nu am reușit să iau legătura. Nu am avut vreo solicitare din partea unei rude să continuăm să îl reprezentăm pe Sebastian Ghiță, însă noi am decis că trebuie să facem asta. Împuternicirea avocațială a fost semnată de tatăl lui Sebastian Ghiță. Nu am nicio informație unde se află inculpatul”, a spus, marți, avocatul Bogdan Micu.

Pe 5 ianuarie, un complet de la instanța supremă a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiță, după ce acesta a dispărut și nu s-a mai prezentat la IPJ Prahova, încălcând astfel termenii controlului judiciar în dosarul în care a fost trimis în judecată alături de foști șefi din Poliție și Parchete.

După dispariție, DNA a cerut judecătorilor în cazul lui Ghiță înlocuirea măsurii controlului judiciar pe cauțiune cu arestul preventiv în lipsă.

De asemenea, DNA a cerut instanței supreme emiterea unui mandat european de arestare și urmărirea internațională a fostului deputat.

Sebastian Ghiță a fost ultima dată la IPJ Prahova în ziua de 19 decembrie 2016 pentru a semna în cadrul controlului judiciar pe cauțiune. Ulterior, el a fost citat să se prezinte, la data de 21 decembrie, la DNA Ploiești în dosarul Ponta-Blair, însă nu a venit, la sediul Parchetului ajungând doar avocații săi. Fostul deputat a fost căutat la domiciliul său și la mai multe adrese despre care se cunoștea că le frecventa, fără a fi însă găsit.

INSTANTA SUPREMA A DECIS CA „BULDOGUL”VASILE BLAGA OMUL LUI KLAUS WERNER JOHANNIS ,CA DOSARUL IN CARE ESTE JUDECAT SA FIE TRIMIS TRIBUNALUI BUCURESTI!

10 ian.

Imagini pentru BLAGA ,IOHANNIS POZE

Instanţa supremă a decis, marţi, ca dosarul în care fostul copreședinte PNLP Vasile Blaga este acuzat de trafic de influenţă să fie mutat la Tribunalul Bucureşti, instanţa competentă să judece cauza dat fiind că Blaga nu mai este parlamentar.
„Scoate cauza de pe rol şi dispune trimiterea acesteia la judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti, spre competentă soluţionare”, se arată în decizia instanței supreme.

Decizia este definitivă, iar dosarul în care Vasile Blaga este acuzat urmează să primească un nou termen la Tribunalul Bucureşti

COMPLETUL TRIBUNALULUI BUCURESTI A RESPINS MARTI DEFINITIV CEREREA DE ELIBERARE CONDITIONATA A OMULUI DE AFACERI DAN VOICULESCU ,ACESTA AVAND DREPTUL DE A CERE ELIBERAREA CONDITIONATA DUPA 24 MAI 2017!,ANTENA 3 RAMANE IN CUSTODIA PREMIERULUI DE LA GRIVCO,KLAUS WERNER JOHANNIS SI A BINOMULUI CONDUS DE KOVESI SI COLDEA!

10 ian.

Tribunalul București a respins marți definitiv cererea de eliberare condiționată depusă de Dan Voiculescu, aflat în penitenciar unde execută pedeapsa de 10 ani închisoare primită în dosarul ICA, şi a decis totodată că acesta poate depune o nouă solicitare în luna mai.

Astfel, instanţa a stabilit că Voiculescu nu poate fi în prezent eliberat condiţionat, dar a scurtat cu patru luni termenul la care poate formula o nouă cerere.

„Admite contestaţia formulată de Dan Voiculescu. Desfiinţează în parte sentinţa penală, în sensul că reduce termenul de reiterare după data de 24.05.2017. Menţine celelalte dispoziţii”, se arată în decizia Tribunalului Bucureşti.

Decizia este definitivă.

Judecătoria Sectorului 5 stabilise pe 13 decembrie 2016 că Dan Voiculescu poate face o nouă cerere de eliberare condiționată în septembrie 2017, însă tribunalul a redus acest termen pentru 24 mai 2017. Pe 28 noiembrie 2016, o comisie de la Penitenciarul Jilava a amânat cu 10 luni discutarea dosarului privind eliberarea condiționată a lui Dan Voiculescu, ulterior cazul omului de afaceri ajungând în instanță.

DNA s-a opus ca Dan Voiculescu să fie eliberat condiționat, pe motiv că acesta a executat prea puțin din pedeapsă și sunt nereguli în legătură cu cele 11 cărți scrise în penitenciar, pentru care acesta ar fi beneficiat de o reducere a condamnării.

Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul ICA în 2014, la începutul lunii august.

FOSTUL PRESEDINTE AL NOULUI PDL,VASILE BLAGA,CARE L-O FACUT GAULEITER NAZI PESTE ROMANIA PE KLAUS WERNER JOHANNIS S-A PREZENTAT MARTI,LA ICCJ.INSTANTA SUPREMA VA DECIDE DACA INCEPE JUDECAREA DOSARULUI IN CARE BLAGA ESTE URMARIT PENAL PENTRU TRAFIC DE INFLUENTA SI PENTRU PRIMIREA A 700.000 DE EUROI DE LA BERDILA BRUNO!

10 ian.

Imagini pentru IOHANNIS,BLAGA POZE

 

Fostul preşedinte al PNLP, Vasile Blaga, s-a prezentat, marţi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanța Supremă va decide dacă începe judecarea dosarului în care Vasile Blaga este urmărit penal pentru trafic de influență.

Vasile Blaga a fost trimis în judecată pe 29 noiembrie de DNA Ploiești, fiind acuzat că a primit 700.000 de euro de la o societate comercială în schimbul exercitării influenței, astfel încât respectiva firmă să obțină contracte cu două companii naționale.

 „În perioada 2011 — 2012, în calitate de secretar general al unui partid aflat la guvernare, inculpatul Blaga Vasile a primit în patru rânduri, de la o societate comercială reprezentată de inculpatul Berdilă Horațiu Bruno, suma totală de 700.000 euro, în schimbul exercitării influenței prin intermediul inculpatului Ștefan Gheorghe (vicepreședinte al aceluiași partid) asupra unei persoane care a deținut consecutiv funcții de conducere la două companii naționale, astfel încât firma reprezentată de Berdilă Horațiu Bruno să obțină contracte la cele două companii naționale”, declară procurorii.

Potrivit DNA, Blaga a primit 500.000 de euro prin intermediul fostului primar al municipiului Piatra Neamț Gheorghe Ștefan și 200.000 de euro printr-un alt intermediar.

În rechizitoriul întocmit de DNA se arată că o serie de firme care aveau comportament de tip fantomă erau folosite de Gheorghe Ștefan și Vasile Blaga pentru a scoate bani din companii naționale pentru PDL.

Conform documentului, la nivelul anului 2009, în cadrul PDL a existat o înțelegere între secretarul general Vasile Blaga și vicepreședintele Gheorghe Ștefan, în sensul obținerii de bani pentru partid, amintește romaniav.net.

DNA Ploiești a decis să îi cerceteze într-un dosar separat pe fostul primar Gheorghe Ștefan și pe omul de afaceri Horațiu Bruno Berdilă.

FOSTUL PREMIER VICTOR PONTA ATAC DEVASTATOR IMPOTRIVA CONDAMNATULUI PENAL KLAUS WERNER JOHANNIS CARE CU AJUTORUL LUI JULIEN CIOCLOS A BAGAT MANA IN BUZUNARELE ROMANILOR,”ACUMINTELEGETI DE CE „A FOST NEVOIE SA MOARA OAMENI”?!? PENTRU 2,5 MILIARDE DE EUROI!

10 ian.

Imagini pentru KLAUS IOHANNIS,VICTOR PONTA POZE

 

Victor Ponta a revenit cu un nou mesaj pe facebook în care critică fostul guvern al României și pe Iohannis în ceea ce privește bugetul țării. Acesta a declarat că există o gaură în bugetul de stat, întărind spusesele președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, adăugând că ANAF a rambursat mult mai puțin anul trecut decât în 2015.

„Citiți aceste date : în 2016 veniturile Bugetului Romaniei au scăzut cu 11,5 miliarde de RON față de anul 2015 (dintre care 8 miliarde doar de la fonduri europene) !!!! 2,5 MILIARDE EURO!! Desi Cioloș a prezentat în Parlament un buget de 235 miliarde a încasat 221 (în 2015 se încasaseră 232)!

UPDATE – acum aflu că în plus față de această „gaură” la Buget există și o alta la fel de gravă : ANAF a rambursat către companiile private cu 3,15 MILIARDE RON mai puțin decât în 2015!!! Guvern „de dreapta” pe naiba!

Iohannis a băgat mâna în buzunarul românilor și cu ajutorul lui Cioloș, Ghinea & Co le-a furat 11.5 MILIARDE DE RON (adică 2.5 MILIARDE DE EURO)!!!

Acum înțelegeți de ce „a fost nevoie să moară oameni”?!?! Pentru 2,5 MILIARDE DE EURO!”

%d blogeri au apreciat asta: