Arhiva | 5:56 pm

LULUTZA LASCU-KOVESI PE PICIOR DE PLECARE INCEARCA SA-I CANTE „IN STRUNA”ELEFANTULUI DE LA COTROCENI,KWJ,INCALCAND LEGEA FUNDAMENTALA A ROMANIEI SI LEGILE ORGANICE ALE UNUI MAGISTRAT DE A NU SE AMESTECA IN CEEA CE HOTARASTE LEGISLATIVUL ,ADICA PARLAMENTUL ROMANIEI CU PRIVIRE LA GRATIERE SI AMNISTIE!

18 ian.

Laura Codruța Kovesi l-a criticat pe ministrul Justiției cu privire la posibile modificări ale Codul Penal și privind prezumtiva adoptare a unei ordonanțe privind grațierea.

„De ce trebuie făcute aceste modificări la Codul Penal în mod netransparent prin ordonanță de urgență? De ce nu s-a comunicat?”, s-a întrebat șefa DNA.

Laura Codruța Kovesi a precizat că nu a discutat pe această temă cu președintele Iohannis.

„Nu am avut o discuție pe acest subiect cu președintele. Am avut o discuție cu ministrul Justiției, ocazie cu care domnul ministru a promis că orice modificare se va face va fi discutată în sistem. Văd că și-a încălcat această promisiune. Mă așteptam.”, a declarat Kovesi.

Șefa DNA a precizat că nu se impune în acest moment o modificare a Codului Penal, scrie Europa FM.

„Să vedem în ce sens se clarifică. Practica este unitară și este foarte clară și decizia CCR. Nu văd ce ar putea fi clarificat. Mă îndoiesc că este de bună credință (n.r. ministrul Justiției, Florin Iordache). Dacă este o clarificare de ce se lucrează în secret, de ce se lucrează noaptea? De ce nu este o procedură transparentă?”, s-a mai întrebat șefa DNA.

Ministerul Justiției a finalizat marți elaborarea a două acte normative — unul care vizează grațierea pentru anumite fapte și un altul care ține cont de deciziile CCR în domeniu—, a declarat ministrul Florin Iordache.

El a precizat, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că actele normative au fost transmise miercuri dimineață spre consultare tuturor instituțiilor și asociațiilor profesionale din domeniu.

Totodată, premierul Sorin Grindeanu a declarat, miercuri, că în ședința de Guvern s-au discutat „lucrurile comunicate din timp”, precizând că, potrivit Constituției, „avem voie să dăm grațiere și amnistie”, deci aceste lucruri „nu sunt împotriva legii”.

Reclame

TRADATORUL ROMANIEI KLAUS WERNER JOHANNIS,SLUGA MILIARDARULUI AMERICAN DE ORIGINE EVREIASCA-KHAZARA,GEORGE SOROS,L-A DECORAT PE AUREL VAINER,PRESEDINTELE FEDERATIEI COMUNITATILOR EVREIESTI DIN ROMANIA CU ORDINUL NATIONAL”STEAUA ROMANIEI”IN GRAD DE COMANDOR!

18 ian.

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 18 ianuarie, la Palatul Cotroceni, o alocuțiune în cadrul ceremoniei de decorare a domnului Aurel Vainer, Președintele Federației Comunităților Evreiești din România cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor.

 „Stimate domnule Preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România,

Vă felicit cu ocazia împlinirii a 85 de ani!

Domnule Aurel Vainer, viaţa dumneavoastră ne arată cum destinul României stă şi pe umerii fiecăruia dintre noi, prin tăria convingerilor şi soliditatea valorilor ce ne animă.

V-aţi născut într-o mică localitate din Moldova, într-o familie cu mulţi copii, care v-a dat puternice rădăcini iudaice, şi aţi copilărit într-o Românie frământată de agresiuni interne şi externe, marcată de antisemitism şi îndoliată de cruzimile Holocaustului. Cu toate acestea nu v-aţi pierdut nicio clipă dragostea faţă de pământul natal. V-aţi petrecut tinereţea într-o societate a fariseismului care v-a privat de o viaţă comunitară normală, de mulţi dintre apropiaţi, prieteni şi membri ai familiei. Cu toate acestea, dorinţa de a fi util oamenilor v-a făcut un apreciat specialist în domeniul stiinţei economice. Ca şi multor altora, viaţa vi s-a schimbat odată cu Revoluţia din 1989. Aţi devenit un contributor important la revigorarea comunităţilor evreieşti din România şi un promotor al dialogului interetnic şi interconfesional din țara noastră.

În numeroase ocazii am spus că minorităţile etnice sunt un tezaur al României şi punţi de neînlocuit între noi şi ţările de provenienţă ale acestor etnii. Dumneavoastră, domnule Aurel Vainer, în cele 3 mandate în Parlamentul României, aţi fost, în numele comunităţii pe care o reprezentaţi, dar spre folosul tuturor, o adevărată placă turnantă a dialogului politic, intercultural, şi interconfesional.

Stimate domnule Vainer,
Onorată asistență,

În 24 ianuarie voi participa, împreună cu Secretarul General al Consiliului Europei şi cu Preşedintele Republicii Cipru, la ceremonia de marcare a Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Voi inaugura, la sediul Consiliului Europei din Strasbourg, o expoziţie dedicată victimelor Holocaustului, cu titlul „Drepţi între popoare”, organizată de Preşedinţia română a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului. Un lucru mă bucură în mod special şi ţin să vi-l mărturisesc: voi putea să evoc la Strasbourg o realizare importantă, pe care am susținut-o încă de la începutul mandatului meu, şi anume decizia înfiinţării, la Bucureşti, a unui Muzeu al Istoriei Evreilor din România. Aţi fost unul dintre cei mai activi susţinători ai acestui proiect, şi vă rog, domnule Președinte Vainer, să îl sprijiniți şi pe mai departe.
Închei felicitându-vă încă o dată şi urându-vă mulţi ani fericiţi alături de cei dragi!”

DISPRET FATA DE LEGEA FUNDAMENTALA A ROMANIEI:ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA RECUNOASTE CA CSAT SI SRI ,LUCREAZA SI COLABOREAZA IN AFARA CONSTITUTIEI!

18 ian.

Imagini pentru CSAT IOHANNIS POZE

 

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a publicat luni, 16 ianuarie 2017, punctul de vedere al Departamentului Securității Naționale (DSN) din cadrul Administrației Prezidențiale cu privire la activitatea SRI în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției. Documentul, emis în urmă cu aproape un an, a fost redactat în contextul în care UNJR a solicitat CSAT, în baza Legii nr. 544/2001, comunicarea tuturor hotărârilor CSAT care privesc relația dintre serviciile de informații ale statului și justiție.

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a adresat o solicitare similară CSAT la data de 16 februarie 2016, adică exact în ziua redactării răspunsului adresat UNJR, dar non-răspunsul Administrației Prezidențiale nu clarifică niciuna dintre problemele pe care le-am ridicat. Considerăm îngrijorător modul discreționar în care Administrația Prezidențială înțelege să comunice sau nu informații esențiale despre buna funcționare a statului și a instituțiilor sale și ne întrebăm de ce punctul de vedere menționat nu a fost comunicat și către CRJ, din moment ce era deja redactat la data formulării solicitării noastre.

Ceea ce reprezintă însă un semnal de alarmă mult mai grav relevat de adresa DSN este disprețul față de normele constituționale și principiile democratice care reiese din modul în care CSAT a angajat SRI în lupta anticorupție, dispreț care cu timpul a evoluat și s-a constituit într-un veritabil sistem de legiferare secret și nedemocratic, ce funcționează în paralel cu și independent față de statul de drept instituit prin Constituție.

Practic, comunicatul DSN admite că CSAT a completat” Legea nr. 51/1991 privind Securitatea Națională pe căi extra-legale, adică prin intermediul hotărârilor acestui for și a diverselor strategii din domeniul securității și apărării naționale, cu scopul de a permite, facilita și spori implicarea serviciilor de informații în domeniul luptei împotriva corupției, în afara cadrului legal existent.

Motivul pentru care CSAT a decis să recurgă la astfel de mijloace este că „elaborarea și adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioadă incipientă a democrației post-comuniste, în care corupția nu căpătase valențe de fenomen”. Justificarea halucinantă oferită de CSAT denotă o gravă lipsă de respect față de principiile constituționale ce guvernează exercițiul democrației în România, care nu permit unei instituții a statului să desconsidere și să ignore o lege aflată în vigoare. Chiar dacă Legea nr. 51/1991 ar fi inadecvată în contextul amenințărilor curente la adresa securității naționale a României, ea reprezintă în continuare expresia voinței Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a țării, fiind obligatorie, în forma sa curentă, inclusiv pentru SRI și CSAT. Inadecvarea unei legi la situația de fapt se corectează doar prin mecanismele prevăzute de Constituție, adică prin modificarea ei în Parlament, în mod transparent, nu prin completarea ei ilegală prin intermediul unor acte cu forță juridică inferioară emise ca urmare a aprecierilor unilaterale venite din partea instituții care nu poate legifera.

Și mai îngrijorător este faptul că din 2005 (adică de când „CSAT a integrat problema corupției în structura Strategiei de securitate națională, ca factor de risc si obiectiv de securitate”) și până în prezent s-a preferat ca „legiferarea” în domeniul anti-corupției să rămână în afara cadrului legal și deci a condițiilor de transparență esențiale pentru orice democrație funcțională. Nu vorbim deci de o conduită neconstituțională izolată a CSAT, ci de participarea acestei instituții la crearea și menținerea unui sistem paralel de acțiune a statului în domeniul anticorupției, sistem a cărui întindere, practici și efecte nu pot fi cunoscute pe deplin din cauza caracterului său predominant clasificat.

Nici motivele invocate pentru justificarea acțiunilor nedemocratice ale CSAT nu sunt convingătoare. Astfel, punctul de vedere al DSN vorbește despre dezideratul „prevenirii accesului in funcții publice a persoanelor corupte”, dar nu explică de ce este necesară implicarea SRI pentru atingerea acestui obiectiv, fiind vorba de o problemă care ține exclusiv de înfăptuirea justiției. Singurele condiții necesare pentru prevenirea accesului unei persoane corupte într-o funcție de conducere sunt o prevedere legală în acest sens coroborată cu o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare pentru o faptă de corupție, a cărei pronunțare și aplicare exclud prin definiție intervenția vreunui serviciu de informații. Rămân astfel de lămurit motivul pentru care CSAT consideră că sistemul de justiție din România nu este suficient pentru a preveni accesul persoanelor corupte în funcții de conducere, motivul pentru care această lacună percepută de CSAT nu poate fi corectată decât prin înfăptuirea unei justiții paralele prin intermediul SRI precum și modul efectiv în care SRI acționează pentru a preveni accesul persoanelor corupte în funcții de conducere.

O altă gravă problemă a activității CSAT o reprezintă recunoașterea și acceptarea colaborării extralegale dintre serviciile de informații și organele de urmărire penală, prin intermediul așa numitelor „echipe mixte” la care face referire răspunsul DSN. O astfel de colaborare nu poate reprezenta rezultatul aplicării prevederilor legale existente sau trecute, întrucât acestea delimitează clar sfera culegerii de informații de sfera urmării penale, cele doua activități având obiective, mijloace și proceduri diferite. Ca atare, confuzia de atribuții între cele două domenii este tot o consecință a modului nedemocratic în care CSAT a modelat cadrul legal existent cu nesocotirea principiilor constituționale, o astfel de imixtiune a serviciilor de informații în sfera urmăririi penale nefiind acceptabilă într-o societate democratică.

În consecință, atragem atenția că practica CSAT de a completa cadrul legal existent în domeniul securității naționale prin intermediul unor acte normative clasificate, cu forță juridică inferioară legii, este neconstituțională și pune în primejdie gravă caracterul democratic al statului român. Faptul că sistemul instituit de CSAT există necontestat de mai bine de doisprezece ani denotă că nu avem de-a face cu o simplă omisiune ocazională din partea acestei instituții, ci cu o practică bine înrădăcinată care sfidează principiile democratice înscrise în Constituție.

Amenințări la adresa siguranței sau stabilității statului există în absolut orice democrație, dar combaterea lor nu se poate realiza decât tot prin mecanisme supuse controlului democratic, în caz contrar existând riscul subminării democrației chiar prin acțiunile menite să o protejeze.

În sfârșit, solicităm CSAT să adopte și să publice cât mai rapid un punct de vedere oficial privind caracterul neconstituțional al practicii sale din ultimii doisprezece ani, precum și măsurile ce urmează a fi luate pentru a readuce integral în legalitate politica statului român în domeniul luptei anticorupție.

Georgiana Iorgulescu

Director Executiv

Centrul de Resurse Juridice

EUROPARLAMENTARUL SOCIAL -DEMOCRAT MIRCEA IOAN PASCU A FOST ALES VICEPRESEDINTE AL P.E.!

18 ian.

Europarlamentarul social-democrat român Ioan Mircea Pașcu a fost ales miercuri unul dintre cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului European (PE), cu 517 voturi, a anunțat președintele PE Antonio Tajani.

Pașcu a obținut mandatul pentru încă doi ani și jumătate în cel de-al doilea tur de scrutin.

Conform regulamentului PE, candidații trebuie să obțină majoritatea absolută, în cazul ședinței de miercuri 310 voturi.

AGERPRES

DRAGOS CALIN,ABSOLVENT AL SCOLII PROFESIONALE DE DREPT ,DAR CU „NASHU’IN SUFLET IL SPRIJINA PE KLAUS WERNER JOHANNIS ,IN CALITATE DE PRESEDINTE AL FORUMULUI JUDECATORILOR IN LEGATURA CU URGENTA „DISCUTABILA”A GRATIERII SI AMNISTIEI!,TOATE FACULTATILE DE DREPT PRIVATE AR TREBUI REEVALUATE S-AU DESFIINTATE,INTRUCAT SUNT UN PRICOL PENTRU VIITORUL INFAPTUIRII ACTULUI DE JUSTITIE INTR-UN STAT DE DREPT DEMOCRATIC CARE ACTUALMENTE ESTE AUTOCRAT!!

18 ian.

Judecătorul Dragoș Călin, președintele Forumului Judecătorilor, a declarat, miercuri, că este „discutabilă” urgența privind proiectele referitoare la grațiere și modificarea Codurilor penale, adăugând că împreună cu membrii CSM a găsit pârghii pentru o confruntare imediată când se pune o problemă de implementare legislativă.

„Este discutabilă în primul rând urgența pentru o astfel de ordonanță din punct de vedere constituțional. Nu știu în ce măsură se va putea dovedi o astfel de urgență. Sunt dispoziții care au fost declarate neconstituționale de trei, patru ani și care nu au găsit în timpul acesta niciun fel de soluționare. Spre exemplu, procedura de revocare a membrilor CSM este declarată neconstituțională de trei ani sau poate de mai mult. Evident că lucrurile nu pot fi făcute într-un ritm accelerat, ci prin bună credință și prin dialog între CSM, magistrați care sunt principalele persoane care aplică astfel de texte”, a precizat Dragoș Călin, judecător la Curtea de Apel București și președinte al Forumul Judecătorilor, la ieșirea din CSM.

El a adăugat că, împreună cu membrii CSM, a găsit pârghii pentru ‘o confruntare imediată’ când se pune o problemă de implementare legislativă.

„În discuția pe care am avut-o mai devreme cu membrii noului Consiliu am găsit pârghii comune și posibilitatea de a realiza o confruntare imediată când se pune o astfel de problemă de implementare legislativă. Cred că punctul de vedere al CSM-ului este extrem de important într-o democrație. Chiar dacă e un aviz consultativ, trebuie să fie avut în vedere pentru că el reprezintă, practic, punctul de vedere al uneia dintre puterile statului”, a mai spus Dragoș Călin.

Dragoș Călin a precizat totodată că amnistia și grațierea nu sunt recomandate în acest moment, statul român putând probabil beneficia de o perioadă de clemență din partea CEDO.

„Amnistia și grațierea nu sunt recomandate în acest moment. Statul român va beneficia probabil, ca urmare a hotărârii pilot care va fi dată (hotărârea CEDO — n.r.) de o perioadă de clemență. Nu știm cât va fi. Posibil să fie un an, posibil să fie doi ani, în care să se poată găsi soluții alternative pentru a decongestiona, în parte, penitenciarele”, a mai arătat președintele Forumul Judecătorilor.

AGERPRES/

PRESEDINTELE SENATULUI ,CALIN POPESCU TARICEANU A AFIRMAT CA INSTITUTIA GRATIERII SI A AMNISTIEI FUNCTIONEAZA DIN VREMURI STRAVECHI.SI CEI DIN INCHISORI SUNT TOTUSI OAMENI.NU LE PUTEM INCALCA DEMNITATEA!”

18 ian.

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat miercuri că grațierea funcționează din vremuri străvechi şi că nu este un instrument inventat de către actualul Executiv. Tăriceanu a precizat  că un act normativ referitor la graţiere este oportun, spunând că ”cei condamnaţi sunt şi ei oameni” şi au dreptul ”la propria imagine”.

$article.media.images[0].description

„Această instituție a grațierii să știți că nu a inventat-o Guvernul actual sau actualul ministru de Justiție. Grațierea funcționează din vremuri străvechi. Și în antichitate funcționa grațierea și, ca să nu fac acum o lungă istorie, pot să spun mai recent și în perioada comunistă au existat momente în care s-au făcut grațieri. Au fost grațiați inclusiv în anii ’80. (…) După 1990, în democrația nouă din România, am avut în 1998 din câte știu o lege sau o ordonanță de grațiere și amnistie și în 2002. Deci, nu este un lucru inedit și nu cred că ar trebui să privim cu atâta ură și cu atâta intransigență un lucru care mie mi se pare că trebuie discutat calm. Trebuie, sigur, ascultate părerile asociațiilor profesionale, trebuie luat avizul CSM. Pe orice subiect în societate pot să apară dispute. Nu mi se pare grav că există dispute, mie mi se pare grav că atunci când unii fac declarații consideră că dețin adevărul absolut și încearcă să arate cu degetul către Guvern și să învinovățească acest Guvern”, a declarat Tăriceanu, la Palatul Parlamentului.

Întrebat dacă în opinia sa este oportună emiterea unui act normativ care să vizeze grațierea pentru anumite fapte, Tăriceanu a replicat:

„Consider că, până la urmă, chiar și cei care au fost condamnați și sunt astăzi în închisori și ispășesc o pedeapsă sunt totuși oameni. Acestor oameni nu le putem încălca demnitatea. Cred că și cei care sunt condamnați au dreptul la propria demnitate și la propria imagine. Dacă au încălcat legea, au primit o pedeapsă. Nu cred că este nevoie să aplicăm pedepse suplimentare față de ceea ce spune legea. Condițiile, din ceea ce am văzut în ultima perioadă, în închisori sunt dramatice și semnalele și criticile pe care le avem de la diverse organisme internaționale vorbesc foarte clar de această problemă”.

Președintele Senatului a punctat că Guvernul are dreptul să „legifereze prin ordonanțe în anumite domenii”.

Ministrul Justiției, Florin Iordache, a anunțat că MJ a finalizat marți elaborarea a două acte normative care vizează grațierea pentru anumite fapte.

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, susține că atât Parlamentul, cât și Executivul au obligația de a pune în acord actuala legislație cu deciziile Curții Constituționale (CCR) în privința conflictului de interese deoarece „ca să nu fie interpretare, este nevoie de o mai bună precizare”.

„Este obligația noastră, și a Parlamentului și a Guvernului, de a pune prevederile Codului penal și Codului de procedură penală în acord cu deciziile Curții Constituționale, nimic altceva. (…) Este vorba de a pune în acord decizia Curții Constituționale cu legislația în privința conflictului de interese. Știți foarte bine că există o decizie a CCR care vorbește despre necesitatea precizării termenilor în care este definit conflictul de interese și cred că acest lucru este foarte necesar pentru ca să nu ne mai lovim de aceleași abuzuri care s-au petrecut în perioada trecută în legătură cu cei care au fost învinuiți pentru conflict de interese pentru că prevederea era extrem de laxă și putea să fie interpretată. Ei bine, ca să nu fie interpretare, este nevoie de o mai bună precizare și cred că este necesar a fi făcut acest lucru imperios”, a declarat Tăriceanu, miercuri, la Palatul Parlamentului.

Președintele Senatului a subliniat că Ministerul Justiției și-a propus să corecteze o „situație aberantă” care blochează instituțiile statului.

„O bună parte din administrația din România este paralizată. Toată lumea este speriată să nu fie acuzată de conflict de interese. Vreau să vă mărturisesc un lucru și nu știu dacă sunteți la curent: în momentul în care actualul Parlament și-a început activitatea, serviciile din cadrul Parlamentului — și de la Senat și de la Camera Deputaților — au venit să ne avertizeze că dacă angajăm foștii angajați din legislatura trecută din nou în această legislatură acest lucru poate să fie pus sub incidența conflictului de interese. Ne-am trezit în situația în care cei care au experiență, care au lucrat în cabinetele parlamentare, în cabinetele celor care au diferite funcții în cadrul Parlamentului, nu mai pot să fie angajați ca nu cumva să existe riscul să fim acuzați și târâți în procese pentru conflict de interese, ca să înțelegeți unde merge aberația în care suntem în momentul de față. Nu credeți că ar fi normal să ieșim din această situație aberantă? Asta este ceea ce trebuie să facă și ce și-a propus MJ și cred că în mod foarte corect și necesar”, a explicat Tăriceanu.

 

Sursa: Agerpres

MINISTERUL JUSTITIEI A LANSAT IN DEZBATERE PUBLICA PROIECTUL DE ORDONANTA PENTRU GRATIEREA UNOR PEDEPSE PENTRU A SE EVITA O HOTARARE -PILOT A CEDO DE CONDAMNARE A ROMANIEI LA DESPAGUBIRI DE UN MILIARD DE EURO!!

18 ian.

Ministerul Justitiei a lansat in dezbatere publica proiectul de ordonanta pentru gratierea unor pedepse. Documentul a fost postat pe site-ul oficial al Ministerului la finalul sedintei de Guvern, fiind insotit de nota de fundamentare. Asa cum ministrul Justitiei Florin Iordache (foto) a anuntat deunazi, proiectul de gratiere prevede ca persoanele inchise pentru savarsirea anumitor infractiuni de coruptie sau fapte cu violenta sa nu beneficieze de gratiere. Pe langa aceste infractiuni, mai sunt excluse de la gratiere si infractiunile contra sigurantei statului, represiunea nedreapta, parasirea postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate, cercetarea abuziva, infractiunile privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si mediului de afaceri, prevenirea si sanctionare coruptiei, infractiunile la regimul transportului naval, infractiunile pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale sau infractiunile privind procedura insolventei. Acelasi proiect stabileste si care sunt pedespele care se gratiaza in intregime, respectiv cele care prevad inchisoare de pana la 5 ani inclusiv si pedepsele cu amenda aplicate de instanta de judecata.

In nota de fundamentare a Ministerului Justitiei, necesitatea adoptarii cat mai rapide a unui proiect de gratiere a unor pedepse este justificata prin situatia actuala din penitenciarele din Romania, care se confrunta cu supraaglomerarea, datele oficiale relevand ca in prezent in tara noastra exista 8 penitenciare care au un grad de ocupare mai mare 200%, in restul inchisorilor indicele mediu relevand un grad de ocupare de 157,7%.

Un alt motiv pentru care s-a dorit punerea in dezbatere publica, in cel mai scurt timp, a proiectului de gratiere a fost posibilitatea ca in luna mai 2017 Curtea Europeana a Drepturilor Omului sa publice o hotarare-pilot pentru supraglomerarea sistematica din penitenciarele romanesti, care sa stabileasca condamnarea Romaniei pentru conditiile inumane si degradante din penitenciare.

Iata ce se retine in nota de fundamentare cu privire la hotararea-pilot a CEDO:

Prin Memorandumul aprobat de catre Guvern in sedinta din 27 aprilie 2016, s-au propus o serie de masuri menite a indeparta, ori chiar de a inlatura perspectiva unei condamnari a Romaniei la CEDO prin pronuntarea unei hotarari pilot. Cu toate acestea, parcurgand continutul acestuia, se constata ca, pe de o parte propunerile continute ofera solutii pentru o partiala rezolvare a situatiei, iar pe de alta parte timpul de asteptare pentru transpunerea sa in practica este unul foarte lung de aprox. 7 ani, pana in anul 2023.

Se constata de asemenea ca investitia preconizata pentru punerea sa in practica este de 838.451.330 mil euro, suma ce se doreste a fi utilizata in lucrari de infrastructura, respectiv, in constructia sau amenajarea de noi penitenciare, de sporire a numarului de locuri de incarcerare si in modernizarea unui numar redus de locuri de incarcerare, suma ce nu are justificare in ceea ce priveste obtinerea ei si alocarile bugetare din care va fi obtinuta, in conditiile in care bugetul Ministerului Justitiei pentru Administratia Nationala a Penitenciarelor pentru anul 2015 a fost de aprox. 266 milioane Euro, din care aprox. 188 milioane Euro au reprezentat cheltuielile de personal.

Investitia in extinderea si modernizarea spatiilor de incarcerare reprezinta, bineinteles, una dintre componentele solutiei, problema este insa una de viziune.

Pentru si bugetul de stat se adauga cheltuieli din ce in ce mai costisitoare, legate de intretinerea unor persoane condamnate, care nu au savarsit fapte cu violenta, nu sunt recidiviste, si care ar putea fi reintegrate in societate in alte moduri, legal stabilite.

Trebuie avut in vedere si recomandarile formulate de The European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or degrading Treatment or Punishment (CTP), care arata ca investitia in infrastructura penitenciara nu reprezinta o solutie, ci pedepsele complementare si actiunile care vizeaza reeducarea persoanelor condamnate, reprezinta calea de succes pentru o societate care doreste sa se reformeze cu adevarat.

Pentru motivele invocate consideram ca trebuie sa fie promovata prezenta ordonanta de urgenta prin care, in mod diferentiat, si in functie de infractiunile pentru care exista hotarari ale instantelor de judecata, sa se aplice gratierea.

In privinta gratierii, aceasta are ca efect doar asupra executarii totale sau partiale a unei pedepse aplicate de instantele judecatoresti, existand si posibilitatea ca, in eventualitatea savarsirii unor altor fapte penale, gratierea sa poata fi revocata.

In acelasi timp, trebuie precizat ca prezenta ordonata de urgenta nu se aplica persoanelor care savarsesc infractiuni cu violenta, impotriva sigurantei nationale, infractiuni de coruptie, impotriva persoanei, etc., in stare de recidiva.

Necesitatea promovarii ordonantei de urgenta este determinata, pe de o parte, de iminenta aplicarii unor sanctiuni de catre CEDO, iar, pe de alta parte, de conditiile deosebit de grele si degradante in care sunt obligate sa traiasca persoanele condamnate la pedeapsa inchisorii.

In acelasi timp urmeaza sa se retina ca promovarea prin ordonanta de urgenta poate fi facuta avandu-se in vedere prevederile art. 20 alin. 1 care prevad ca “dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate la care Romania este parte.”

Art. 53 din Constitutia Romaniei, care prevede restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, stabileste ca aceasta se poate dispune numai daca este proportionala cu situatia care a determinat-o.”

Iata ce prevede proiectul de ordonanta de urgenta al Ministerului Justitiei publicat pe site in data de 18 ianuarie 2017:

ORDONANTA DE URGENTA

pentru gratierea unor pedepse

In temeiul art. 115 alin. (4)si alin. (6) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta:

Art. 1 (1) Se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoare de pana la 5 ani inclusiv precum si pedepsele cu amenda aplicate de instanta de judecata.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica indiferent de modalitatea de executare a pedepsei inchisorii dispusa de instanta.

Art. 2 Se gratiaza in parte :

a)cu 1/2 pedepsele cu inchisoare aplicate persoanelor care au implinit varsta de 60 ani, femeilor insarcinate (gravide) sau persoanelor care au intretinere minori cu varsta de pana la 5 ani;

b)cu 1/2 sau, dupa caz, cu restul de pedeapsa neexecutat din pedepsele cu inchisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisa de institutiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile in faze terminale;

Art. 3 (1) Prevederile art. 1–2 nu se aplica celor condamnati pentru infractiuni savarsite in stare de recidiva si celor care sunt recidivisti prin condamnari anterioare;

(2) Gratierea este conditionata de achitarea despagubirilor la care persoana condamnata a fost obligata prin hotarare judecatoreasca definitiva, in termen de 1 an de la punerea in libertate.

(3) Pevederile alin. (2) nu se aplica condamnatilor pentru care se gratiaza potrivit art. 2 lit. a) si b);

(4) Nu beneficiaza de prevederile art.1 cei care au savarsit urmatoarele infractiuni:

A. Infractiuni reglementate de Codul Penal:

1) infractiunile contra sigurantei statului prevazute in art. 155-173 Cod penal anterior si in art. 394-412 Cod penal in vigoare;

2) infractiunile de omor prevazute in art. 174-177 Cod penal anterior si in art. 188-191 Cod penal in vigoare;

3) vatamare corporala grava prevazuta de art. 182 Cod penal anterior si in art. 194 Cod penal in vigoare;

4) lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte prevazute de art. 183 Cod penal anterior si in art. 195 cod penal in vigoare;

5) lipsirea de libertate in mod ilegal prevazute de art. 189 Cod penal anterior si in art. 205 cod penal in vigoare;

6) violarea de domiciliu prevazuta in art. 192, alin 2 Cod penal anterior si in art. 224 alin.2 cod penal in vigoare

7) santajul prevazut in art. 194 Cod penal anterior si in art. 207 cod penal in vigoare

8) violul prevazut de art. 197 Cod penal anterior si in art. 2018 cod penal in vigoare ;

9) actul sexual cu un minor prevazut de art. 198 Cod penal anterior alin 2-4 si in art. 220 alin 2-4 cod penal in vigoare ;

10) agresiunea sexuala prevazuta in art. 219 Cod penal in vigoare

11) coruptia sexuala prevazuta de art. 202 Cod penal anterior si in art. 221 cod penal in vigoare ;

12) incestul prevazut de art. 203 Cod penal anterior si in art. 377 cod penal in vigoare;

13) furtul prevazut de art. 209 Cod penal anterior si in art. 229 cod penal in vigoare;

14) talharia prevazuta de art. 211 Cod penal anterior si in art. 233 – 234 cod penal in vigoare;

15) pirateria prevazuta de art.212 Cod penal anterior si in art. 235 cod penal in vigoare, precum si talharia sau pirateria urmata de moartea victimei prevazuta de art. 236 cod penal in vigoare;

16) inselaciunea prevazuta de art 215 alin 2-5 Cod penal anterior si in art 244-245 cod penal in vigoare;

17) ultrajul prevazut de art. 239 Cod penal anterior si in art. 257 cod penal in vigoare;

18) tortura prevazuta de art. 267 1 Cod penal anterior si in art. 282 cod penal in vigoare;

19) represiunea nedreapta prevazuta de art. 268 Cod penal anterior si in art. 283 cod penal in vigoare;

20) evadarea prevazuta de art. 269 Cod penal anterior si in art. 285 cod penal in vigoare;

21) inlesnirea evadarii prevazuta de art. 270 Cod penal anterior si in art. 286 cod penal in vigoare;

22) parasirea postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate prevazuta de art. 275 alin. 3 Cod penal anterior si in art. 331 alin. 3 cod penal in vigoare;

23) neindeplinirea indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa prevazuta in art. 329 alin. 2 cod penal in vigoare

24) nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive prevazuta de art. 279 1 Cod penal anterior si in art. 345 alin 2-4 cod penal in vigoare;

25) falsificarea de monede sau de alte valori prevazuta de art. 282 Cod penal anterior si in art 310-312 cod penal in vigoare;

26) falsificarea de valori straine prevazuta de art. 284 Cod penal anterior;

27) detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori prevazuta de art. 285 Cod penal anterior si in art. 314 cod penal in vigoare;

28) luarea de mita prevazuta de art. 254 Cod penal anterior si cod penal in vigoare;

29) darea de mita prevazuta de art. 255 Cod penal anterior si art. 290 cod penal in vigoare;

30) traficul de influenta prevazut de art. 257 Cod penal anterior si art. 291 cod penal in vigoare;

31) cumpararea de influenta prevazut de art. 292 cod penal in vigoare ;

32) nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri prevazute de art 302 2 alin. 2 Cod penal anterior;

33) relele tratamente aplicate minorului prevazute de art. 306 Cod penal anterior;

34) traficul de stupefiante prevazute de art. 312 Cod penal anterior;

35) falsificarea de alimente sau alte produse prevazute de art. 313 Cod penal anterior si in art. 357 cod penal in vigoare;

36) proxenetismul prevazut de art. 329 Cod penal anterior si in art. 213 cod penal in vigoare;

37) constituirea unui grup infractional organizat prevazut de art. 367 cod penal in vigoare;

38) racolarea minorilor in scopuri sexuale prevazuta de art 222 cod penal;

39) sclavia prevazuta de art. 209 cod penal;

40) traficul de persoane prevazuta de art. 210 cod penal;

41) traficul de minori prevazuta de art. 211 cod penal;

42) folosirea serviciilor unei persoane exploatate prevazuta de art. 216 cod penal ;

43) folosirea prostitutiei infantile prevazuta de art. 216 alin 1 cod penal;

44) pornografia infantila prevazuta de art. 374 cod penal;

45) fraudele comise prin sistemul informatic si de plata electronice prevazute de art. 249 – 251 cod penal;

46) traficul de migranti prevazuta de art. 263 cod penal;

47) facilitarea sederii ilegale in Romania prevazuta de art. 264 cod penal

48) divulgarea informatiilor secrete de stat prevazuta de art. 303 cod penal;

49) ultrajul judiciar prevazut de ar. 279 cod penal;

50) cercetarea abuziva prevazuta de art. 280cod penal.

B. Infractiuni reglementate de legi speciale:

1. infractiunile prevazute in art. 276 din Legea 31/1990 privind societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare

2. infractiunile prevazute de art. 19-21 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei;

3. infractiunile prevazute la art. 5 alin 1 si alin 3 din Legea nr. 78 /2000;

4. infractiunile prevazute de art 2-8 si art 10-14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri cu modificarile si completarile ulterioare;

5. infractiunile prevazute de OUG nr. 105/ 2001 privind frontiera de stat a Romaniei cu modificarile si completarile ulterioare;

6. infractiunile prevazute in Legea nr. 668/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane cu modificarile si completarile ulterioare;

7. infractiunile prevazute de Legea 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului;

8. infractiunile prevazute in art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii terorismului – Republicata

9. infractiunile prevazute de art 43, 44 alin 1, 46 si 48 din Legea nr. 161/ 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si mediului de afaceri, prevenirea si sanctionare coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare;

10. infractiunile prevazute de Legea nr. 191 din 13 mai 2003 privind infractiunile la regimul transportului naval, cu modificarile si completarile ulterioare

11. infractiunile prevazute de art 3-5 si art. 7 alin 1 din Legea nr. 241/ 2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare;

12. infractiunile prevazute de art. 143 alin 2 din Legea nr. 85 /2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare;

13. infractiunile prevazute de art. 270 si 272 din Legea nr. 86/ 2006 privind codul vamal al Romaniei, cu modificarile ulterioare;

14. infractiunile prevazute de Legea nr 39/2003 privind prevenirea criminalitatii organizate;

15. infractiunile prevazutede Legea nr. 194/2011 privind combaterea operatiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive;

Art. 4 – Amenzile si celelalte sanctiuni cu caracter administrativ aplicate nu se mai executa in masura in care nu au fost executate.

Art. 5 (1) In cazul unei eventuale aplicarii in mod succesiv a unor dispozitii de gratiere cu privire la aceeasi pedeapsa se va lua in considerare numai dispozitia de gratiere mai favorabila condamnatului.

(2) Gratierea are efecte si asupra pedepselor a caror executare este suspendata conditionat, in acest caz partea din termenul de incercare care reprezinta durata pedepsei pronuntate de instanta se reduce in mod corespunzator. Daca suspendarea conditionata este revocata sau anulata se executa numai partea de pedeapsa ramasa negratiata.

(3) Gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si masurilor educative.

(4) Gratierea nu se aplica celor care nu au inceput executarea pedepsei inchisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia precum si celor care au inceput executarea dar ulterior s-au sustras.

(5) Persoanele gratiate care in decurs de trei ani savarsesc cu intentie o infractiune, vor executa, pe langa pedeapsa stabilita pentru acea infractiune si pedeapsa sau restul de pedeapsa ramas neexecutat ca urmare a aplicarii prezentei legi.

(6) Nerespectarea conditiei prevazute de art 3, alin 2 atrage revocarea gratierii.

Art. 6 Dispozitiile prezentei ordonate de urgenta se aplica numai faptelor comise pana la data de 18.01.2017.

Art.7 Prezenta ordonanta intra in vigoare la data de 18.02.2017.

*Cititi aici proiectul de ordonanta privind gratierea

*Cititi aici Nota de Fundamentare a proiectului de ordonanta privind gratierea

%d blogeri au apreciat asta: