Arhiva | 5:06 pm

CEREMONIA DE TRANSFER A PUTERII DE LA BARACK OBAMA LA DONALD TRUMP!

20 ian.

LIVE Ceremonia de transfer a puterii de la Barack Obama la Donald Trump

Donald Trump Barack Obama
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, devine azi (20 ianuarie 2017) preşedinte în exerciţiu, în cadrul unei ceremonii ce va avea loc în faţa Capitoliului şi care este aşteptată cu interes în întreaga lume lume Foxnews va transmite totul live pe site si pe pagina de Facebook. Este al 45-lea președinte al SUA. 

La 15:30, ora României, Trump ia parte la un serviciu religios privat la biserica episcopală St. John, aflată în apropierea casei de oaspeţi.

https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FFoxNews%2Fvideos%2F10155020093376336%2F&show_text=0&width=560

Festivitățile din ziua învestirii se încheie cu balul inaugural, programat să înceapă la 04:00 a României.

https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Ftime%2Fvideos%2F10154365708161491%2F&show_text=0&width=560

O oră mai târziu, preşedintele ales şi preşedintele în exerciţiu, împreună cu soţiile lor, se întâlnesc la Casa Albă, de unde vor parcurge împreună traseul către Capitoliu.

Ceremonia de învestire începe la 19:00, ora României. Vor lua cuvântul lideri religioşi apropiaţi de Trump şi senatorul de Missouri, Roy Blunt, care este şi preşedintele comitetului pentru învestire. Discursurile vor fi urmate de recitaluri muzicale.

Depunerea jurământului şi discursul inaugural au loc după aproximativ jumătate de oră. Trump va fi învestit de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a Statelor Unite, John G. Roberts. La ceremonie vor fi folosite două Biblii: cea a lui Abraham Lincoln şi cea pe care Trump o are încă din copilărie.

Odată ce Trump devine preşedinte în exerciţiu, Barack şi Michelle Obama îşi iau rămas bun şi părăsesc locul unde a avut loc învestirea. Pentru noul preşedinte urmează un prânz la care sunt invitaţi membrii administraţiei sale, precum şi prieteni apropiaţi, apoi trecerea în revistă a forţelor armate, care va avea loc la Capitoliu.

 

Donald Trump şi Mike Pence vor lua parte apoi la parada inaugurală de pe celebra Pennsylvania Avenue. Festivităţile din ziua învestirii se încheie cu balul inaugural, programat să înceapă la 04:00, ora României.

Potrivit New York Times, vor fi, de fapt, două baluri inaugurale ce vor avea loc la etaje diferite ale centrului Walter E. Washington. În paralel se va desfăşura un bal dedicat membrilor forţelor armate. Trump va veni la fiecare dintre cele trei petreceri şi va susţine, de fiecare dată, un discurs.

Reclame

CEREMONIA DE INVESTIRE OFICIALA A LUI DONALD J.TRUMP CEL DE AL 45-LEA PRESEDINTE AL USA!

20 ian.

După o campanie electorală prezidenţială de o rară violenţă, încheiată cu o surpriză generală prin alegerea lui Donald Trump, a venit momentul în care actualul locatar al Casei Albe, democratul Barack Obama, predă puterea celui de-al 45-lea preşedinte al SUA. La Washington, organizaţii şi servicii de securitate fac ultimele pregătiri, retuşează ultimele detalii ale unei ceremonii mai mult decât bicentenare, dar care, de fiecare dată, a avut parte de surprizele ei. Pe buzele mai tuturor comentatorilor şi ale celor interesaţi de ceremonia de învestire se află aceeaşi întrebare: sulfurosul şi atipicul preşedinte ales va respecta tradiţiile în timpul învestirii sale de la 20 ianuarie?

Dar despre ce tradiţii este vorba? Acestea au fost detaliate de RFI.fr.

„…şi cu toate puterile mele să salv-gardez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!“. Odată cu aceste cuvinte, pronunţate vineri, 20 ianuarie, la prânz, America întoarce pagina celor opt ani ai preşedinţiei lui Obama pentru a bascula în necunoscutul – singura certitudine – celor patru ani viitori. Un mare salt în compania unui magnat al imobiliarului, ex-animator de tele-realite devenit catalizatorul tuturor nemulţumirilor de peste Atlantic. Donald Trump, al 45-lea preşedinte al Statelor Unite; mulţi încă se freacă la ochi.

Însă dincolo de opinia pe care o are fiecare despre miliardar, va fi greu să fie ignorată o ceremonie care ritmează la fiecare patru ani în viaţa lumii şi care se repetă pentru a 58-a oară.

Asigurarea continuităţii în linişte, în fruntea statului

Învestirea nu înseamnă doar o zi, ci aproape o săptămână de festivităţi. Numeroase evenimente, începând de la jumătatea lunii ianuarie, marchează sosirea preşedintelui ales în capitală, dar grosul manifestărilor începe pe 19 ianuarie, în ajunul preluării puterii, cu o gală de „bun venit“ care reia tema campaniei fostului candidat: „Să redăm Americii grandoarea ei!“. A doua zi: au loc o slujbă religioasă, depunerea jurământului, discursul, parada, baluri, programul fiind cadenţat. Nimic din ceea ce se petrece nu figurează în Constituţia americană, în afara obligaţiei de a depune jurământul şi data – 20 ianuarie – fixată prin anii 1930, prin cel de al 20-lea amendament. O dată atât de strictă, încât unii preşedinţi au trebuit să depună jurământul de două ori, precum Barack Obama, în 2013, sau Ronald Reagan, în 1985, dat fiind că aceasta cădea duminica, zi liberă. O dată în particular, iar a doua în public.

În tradiţia politică americană, învestitura este, înainte de orice, un moment de unire – cel puţin de faţadă – între cele două tabere, două Americi care, după o campanie aspră, trebuie să dovedească o anume stabilitate în peisajul politic naţional. Imaginea oferită este esenţială. Astfel, potrivit obiceiului, cuplul prezidenţial vechi îl însoţeşte pe cel nou între Casa Albă şi Capitoliu, sediul Congresului, pentru depunerea jurământului. Este un traseu parcurs pentru prima oară în 1837, de către Andrew Jakson şi preşedintele ales Martin Van Burren, care au împărţit aceeaşi caleaşcă.

Barack Obama a anunţat deja că va respecta această tradiţie, în pofida animozităţii reciproce dintre cei doi oameni politici. Şi asta deşi nu-l obligă nimeni. În trecut, câţiva preşedinţi sortanţi au refuzat să asiste la învestirea succesorilor lor: a fost cazul lui John Adams în faţa lui Thomas Jefferson – fostul lui adversar, dar şi ex-vicepreşedinte – consemnat acum două secole.

După cum se pare, campania a lăsat multe răni profunde. O altă prezenţă aşteptată la acest 20 ianuarie, şi nu dintre cele minore, este cea a nefericitei candidate Hillary Clinton. După cum explică Corentin Sellin, profesor de istorie şi specialist în problemele SUA, „este o altă tradiţie. Adesea, în imaginile de la învestitură, atunci când preşedintele ales depune jurământul, în faţa preşedintelui Curţii Supreme, în planul al doilea se vede rivalul pe care l-a învins în noiembrie. Dar acest lucru nu este respectat mereu: acum patru ani, de exemplu, Mitt Romney nu a venit la învestirea lui Obama. Absenteismul în atare momente este foarte rău privit“. „Romney a fost foarte criticat, acest fapt dădea imaginea unui prost perdant, pe care americanii o detestă înainte de orice“.

Prezenţa doamnei Hillary Clinton poate fi eclipsată de „omniprezenţa“ Melaniei Trump. Este ceea ce a afirmat Ton Barrack, şeful comitetului de organizare ataşat preşedintelui ales. „Pentru mulţi, ea este acolo pentru victoria lui Donald şi va fi foarte vizibilă. Dar să lăsăm surprizele să vină“.

Noii locatari de la Casa Albă îşi vor aduce tuşa lor unei tradiţii care a evoluat de peste două secole: dacă prezenţa noii Prime Doamne la învestirea soţului ei este atestată din 1809, doar în anii 1960 aceasta a început să joace un rol, e adevărat, relativ, în derularea ceremoniei.

Un jurământ (cvasi) sacru şi de neevitat

Depunerea jurământului este un ceremonial în care Donald Trump nu va putea dovedi multă imaginaţie, fiind vorba de o etapă cerută de Constituţie. Iar cuvintele au atât un sens… cât şi o ordine. În 2009, Barack Obama, fără îndoială puţin emoţionat, s-a înşelat, la fel şi preşedintele Curţii Supreme, John Roberts: a urmat revolta juriştilor şi a cercurilor conservatoare care vedeau în asta premisele unei preşedinţii catastrofale. A doua zi, primul preşedinte afro-american din istoria SUA a trebuit să depună iarăşi jurământul, dar în particular.

Precum cei 44 de predecesori, Donald Trump are dreptul la unele modificări: el poate alege „să afirme“ că-şi va îndeplini „loial misiunea de preşedinte al Statelor Unite“, şi nu de a „jura“, dacă aşa ceva contravine religiei sale. O versiune adoptată doar o dată, în 1853. Cuvintele ce încheie jurământul – „Aşa să-mi ajute Dumnezeu!“ – sunt adăugate de preşedintele George Washington, dar care au fost pronunţate mereu ulterior. Trump aparţine cultului prezbiterian (neevanghelic). „El nu este cunoscut ca un practicant, a divorţat de mai multe ori şi s-a recăsătorit“, remarcă universitarul Corentin Sellin. El şi-a schimbat total orientarea în campanie, dorind să seducă evanghelicii albi – şi, de altfel, i-a mobilizat mai mult decât Bush, în 2004. Sunt protestanţii cei mai extremişti. Trump a fost văzut rugându-se, îndeosebi alături de un pastor evenghelic negru din Detroit, ducându-se apoi într-o biserică spre a arăta că merge regulat acolo etc. „Inevitabil, acest fapt pune problema părţii de religiozitate care va împregna discursul său şi va fasona depunerea jurământului: cu mâna pe Biblie, chiar dacă şi aici Constituţia nu spune nimic – dar deschisă la o pagină anume, precum Bush fiul, sau închisă? O Biblie încărcată de simboluri, cum a fost cea a lui Lincoln pentru Obama în 2009? Potrivit unor ultime ştiri, el va jura cu mâna pe două Biblii, cea dăruită de mama lui şi cea a lui Lincoln.

„Guvernul trebuie condus ca o afacere. Este important ca în relațiile de afaceri și diplomatice să fii un bun negociator, de aceea cred că avem nevoie de oameni pricepuți la asta. Totodată, este important să știi să conduci și cred că nu avem cei mai buni conducători. Echipele sunt importante, însă trebuie să existe o conducere puternică.“

Discursul inaugural, un program de guvernare

Un alt punct forte al învestiturii, discursul inaugural. Un exerciţiu periculos şi aşteptat, o viziune a Americii care stabileşte un program pentru cei patru ani care vin, ce nu are egal decât în discursul asupra stării anuale a Uniunii. Pentru a-l scrie pe al său, Trump şi-a reînnoit încrederea în Stephan Miller, autorul obişnuit al „spiciurilor“ sale, dar, de asemenea, cel al discursului de învestitură republicană la Convenţia din iulie. Un text remarcat pentru portretul cataclismic pe care-l făcea Americii secolului XXI. Potrivit site-ului Politico, echipa Trump se va orienta spre un diagnostic negativ al stării ţării, dar de data asta jucând pe cartea unităţii pentru a găsi remediile, spre deosebire de vara trecută, când miliardarul s-a pretins unic salvator.

După cum spunea Corentin Sellin, indiferent ce va fi, „unitatea, adunarea“ este ceea ce a caracterizat toate discursurile inaugurale de mai multe decenii. „Nu s-a mai văzut un preşedinte care să aibă un discurs care să dezbine“. Fie din perspectiva unei lupte („Singurul lucru de care trebuie să ne temem este teama însăşi“, declara Roosevelt în timpul Marii Depresiuni), de liniştire („Trebuie pansate rănile“, spunea Lincoln după Războiul de Secesiune) sau aduce o viziune mai mesianică (Ronald Reagan a pulverizat recordul de referiri la Dumnezeu, în 1985), coeziunea naţională rămânând firul conducător al cuiva care trece de la leadershipul unei tabere la guvernarea unei ţări. Este nevoie de multe cuvinte pentru a o spune? Potrivit anturajului său, Donald Trump nu pare a dori să se apropie de recordul deţinut de William Harrison (1841) şi cele două ore de discurs al lui. O lungime neobişnuită…

O sfidare securitară ieşită din comun

În fine, nu există învestitură fără o desfăşurare impresionantă a forţelor de securitate. La fel în acest an, odată cu învestirea unui preşedinte care a provocat atâtea clivaje în cadrul societăţii americane, această desfăşurare nu s-a mai văzut. Ceremonia de învestitură începe în faţada vestică a Capitoliului, din 1981, cu Ronald Reagan – înainte se ţinea pe partea de est, ceea ce punea o enormă problemă de securitate. În 2009, la alegerea lui Obama, aproape două milioane de persoane s-au masat pe „National Mall“ (Esplanada Naţională). Acum, echipa Trump este convinsă că vor fi două-trei milioane, în vreme ce comitetul de organizare mizează pe maximum 750.000 de persoane.

Indiferent de pronosticuri, responsabilii cu problemele de organizare interogaţi de „New York Times“ sunt categorici: nu a mai existat niciodată un dispozitiv de securitate atât de important în cazul unei învestituri. La cea a lui Abraham Lincoln, de la 4 martie 1865, adică la încheierea Războiului de Secesiune, securitatea a fost întărită în mod special. Dar ea nu a împiedicat prezenţa, la câţiva metri de preşedinte, a lui John Wilkes Booth, asasinul lui.

O altă miză pentru autorităţi o reprezintă de data asta riscul confruntării dintre manifestanţi. S-au depus 23 de cerereri de aprobare de manifestaţii pro şi contra. De regulă, ele se numără pe degetele unei mâini. Printre aceste manifestaţii se află cea a „femeilor din Washington“, organizatorii aşteptând 200.000 de participante. În 2001, George W. Bush s-a confruntat cu mii de opozanţi, care, în pofida condiţiilor meteo execrabile, au venit să protesteze faţă de alegerea lui, pe care o considerau falsificată. În ce priveşte momentele învestirii, cea de-a doua a lui Richard Nixon, din 1973, a avut parte de scene memorabile. În primul rând, a fost boicotată de 80 de parlamentari, iar 15.000 de persoane au manifestat împotriva războiului din Vietnam, chiar cu o lună înaintea teribilelor bombardamente de Crăciun deasupra Hanoiului. Pentru ca acest scenariu să nu se reproducă, vor fi desfăşuraţi 13.000 de militari, care se vor alătura celor 3.200 de poliţişti.

În mod cert, învestirea lui Donald Trump va reţine atenţia întregii lumi, cel de-al 45-lea şef al Casei Albe prefaţând preluarea mandatului cu un interviu şocant şi incendiar acordat lui Michael Grove, de la ziarul britanic „The Times“, o instituţie în domeniul seriozităţii, şi lui Kai Dieckmann, de la cotidianul „Bild“, cel mai popular tabloid din Germania, cu un tiraj de peste două milioane de exemplare, în care acesta promite o ruptură istorică între SUA şi Europa.

Spectacolul: fiecare cu vedetele sale

În cazul lui Donald Trump, celebrităţile nu s-au înghesuit să se producă în faţa Capitoliului în această vineri. Echipa de tranziţie a fost tratată cu refuz de tenorul italian Andrea Bocelli, cântăreţul country Garth Brooks, starul canadian Celine Dion sau grupul de rock american Kiss. Englezul Sir Elton John şi-a anunţat absenţa, la fel starul de pe Broadway Jennifer Holliday, care s-a desistat acum câteva zile. La ora la care scriem aceste rânduri, Jackie Evancho, 16 ani, singură era cap de afiş. Şi trupa de la Radio City, Rockettes, va fi prezentă. La fel, corul de mormoni The Mormon Tabernacle Choir. Dar pentru Trump nu contează cei care au refuzat, dat fiind că, pentru el, vedeta prezentă la învestirea lui va fi „poporul“.

„Nu este vorba de Woodstock. Nu este un concert. Nu este o problemă de celebrităţi. Cum a spus chiar Donald Trump pe Twitter, este vorba despre popor, şi asupra acestui aspect ne vom concentra“, a declarat la CNN Boris Epshteyn, consilierul lui.

Aşadar, spre deosebire de predecesorii săi, spectacolul nu va fi punctul forte al acestei învestiri. În trecut, au participat Beyonce, Aretha Franklin sau violoncelistul Yo-Yo Man. Donald Trump nu va viza nici recordul de participări la balurile de învestire care au loc în oraş, record deţinut de Bill Clinton, democratul din Arkansas deschizând 14 baluri alături de soţia lui, Hillary, în 1997. În ce-l priveşte, Trump nu va participa decât la trei baluri, printre care tradiţionalul bal militar al „comandantului-şef“. „Nu este vorba de o încoronare“, spunea recent consilierul său, Boris Epshteyn. „De la Kennedy, în 1961, există această imagine a balurilor, în care preşedintele este înconjurat de staruri care vin să cânte, să danseze sau să facă lumea să râdă pentru el şi în care există un fel de uniune între preşedinte şi Hollywood“, reaminteşte Corentin Sellin. Firul conducător al discursului lui Trump trebuie reamintit. „Eu sunt preşedintele poporului – şi îndeosebi al Heartland, al Americii profunde – şi nu fac parte din aceste elite politico-hollywoodiene“. Atunci când, paradoxal, Trump ar putea fi un simbol. El ar fi putut merge mai departe: în 1913, preşedintele Wilson, care gusta puţin din acest gen de festivităţi cu o ocazie atât de solemnă, a anulat pur şi simplu balurile. În 1945, când Al Doilea Război Mondial încă nu se încheiase, Franklin Delano Roosevelt a făcut la fel.

MUSAFIRUL DE LA COTROCENI SLUGA TANDEMULUI SOROS& MERKEL,CONDAMNATUL PENAL,KLAUS WERNER JOHANNIS STIE CA VA FI SUSPENDAT ,DAR INCEARCA SA MANIPULEZE PE SOROSITI SI SA PUNA PRESIUNE PE GUVERNUL MAJORITATII PSD+ALDE,PENTRU RETRAGEREA ORDONANTELOR DE GRATIERE,MODIFICARILE CODURILOR PENALE:”DACA MAJORITATEA PSD+ALDE ESTE DE ACORD CU ACEST CRIMINAL,ATUNCI PIERDE PUTEREA!”

20 ian.

Foto Administraţia Prezidenţială

Într-un război fără menajamente cu liderii majorității parlamentare de mai bine de o lună, președintele Klaus Iohannis a dat semne în ultimele zile că dorește să cadă la pace tocmai cu aceștia în singurul domeniul cu adevărat de interes pentru el. Nu, nu-i vorba de vreo lege care vizează pensii sau salarii ale românilor, ci de un teritoriu cu mult mai drag președintelui: „securitatea națională” și „statul de drept”. Astfel, dacă la învestirea Guvernului Grindeanu a preferat ironia la adresa liderului PSD, iar în discursul de la CSM a trecut la atacuri fățișe, președintele Iohannis a înmuiat tonul în plin scandal de debarcare a lui Florian Coldea, invitând noul Parlament să i se alăture și să voteze legile de tip „Big Brother”. O dorință reală, mai veche a președintelui repusă pe tapet acum, în plină bătălie pentru „statul de drept”.

Astfel, nu mai departe de marți, Iohannis a invitat noua majoritate parlamentară să i se alăture.

„Noul Parlament are multă treabă în domeniul securității naționale. Împreună cu consilierii mei, am numărat încă o dată și am constatat că este nevoie de modernizarea sau îmbunătățirea a cel puțin 12 legi din domeniul securității naționale, la care jumătate se referă la munca și domeniul de activitate al serviciilor secrete. Iată un volum impresionant de muncă pentru Parlament, cu singurul scop de a îmbunătăți sistemul de securitate națională și de a face munca serviciilor secrete mai eficientă, mai bine coordonată. Avem o nouă majoritate în Parlament. Această nouă majoritate are, evident, un rol foarte important: rolul hotărâtor în felul cum se abordează aceste chestiuni legate de securitatea națională. Această majoritate cred că va trebui să dovedească în această speță, a securității naționale, și în cealaltă mult discutată și mult zvonită în ultimele zile, a amnistiei și a grațierii. Va trebui să dovedească dacă este matură această nouă majoritate sau mai are de lucru. Măsura maturității noii majorități parlamentare va fi felul cum abordează legislația în domeniul securității naționale, inclusiv al serviciilor secrete și al legilor justiției, în special o posibilă abordare legislativă de tip amnistie și grațiere. (…) Vom avea o majoritate care vrea să impună legea majorităţii, indiferent de ce se discută, care va vrea să dovedească că face jocurile în Parlament, care va dori să albească dosarele celor incriminaţi sau vom avea o majoritate matură, care înţelege că România este numai una şi care va veni lângă Preşedinte pentru ca, împreună, să garanteze securitatea naţională, statul de drept şi împreună să dovedim că România este sigură pentru cetăţenii ei şi este o naţiune puternică în corul celorlalte naţiuni. Eu îmi doresc a doua variantă, o majoritate matură. O aştept”, a declarat Iohannis la Palatul Cotroceni.

Legile „din domeniul securității naționale” sunt primul punct de interes devoalat de președinte, însă nu singurul țintit. De asemenea, Klaus Iohannis are mare nevoie de actuala majoritate parlamentară și pentru a numi un nou șef la Serviciul de Informații Externe (SIE). Serviciul are director interimar din 26 septembrie 2016, de când a demisionat Mihai Răzvan Ungureanu, astfel că este de aștept ca Iohannis să încerce o înțelegere cu Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu și pentru acest post, și pentru legile „din domeniul securității naționale”.

Ce vrea Liviu Dragnea?

Cu o majoritare parlamentară confortabilă și cu un Guvern pe care îl rotește precum cum dorește, liderul PSD Liviu Dragnea poate acționa în probleme cheie fără să depindă de președintele Klaus Iohannis. Cum o și face de altfel de când a preluat guvernarea, adoptând o serie de măsuri cu caracter social sau încercând să schimbe legislația penală. Și totuși liderul PSD se arată nemulțumit că Iohannis nu comunică cu el.
Dragnea s-a plâns, duminică seara, că nu a mai vorbit cu președintele de la învestirea Guvernului, subliniind că este „ineficient” că nu discută.

„E mai rău decât anormal (că președintele Camerei Deputaților nu vorbește cu președintele țării — n.r.), este ineficient. Dar nici nu pot să vă spun că stau și plâng seara acasă că nu sunt sunat sau nu sunt căutat de președintele Iohannis, pentru că am văzut că sunt rare ocaziile, aproape deloc, când iese pe undeva și nu îmi pomenește numele, nu mă atacă, nu mă jignește. (…) Lumea vorbește despre război Iohannis-Dragnea. Eu nu sunt în război. Eu primesc, tot primesc lovituri și jigniri. Nu voi încasa la nesfârșit. Asta e de categoria ‘Muscă’, în fiecare zi primești ceva și dai. Eu sunt obișnuit la categoria ‘Super grea’, o dată și bine”, a spus Dragnea.

NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS ORDONA CA MAJORITATEA PARLAMENTARA SI GUVERNAMENTALA SA RETRAGA ORDONANTELE DE GRATIERE ,AMNISTIE SI MODIFICARILE CODURILOR PENALE FACUTE PE „SESTACHE”DE GUVERNUL SAU SECURIST CIOLOS ,CAND CIPATII IDIOTI CA SI ACEST INDIVID,SLUGA LUI GEORGE SOROS, „CORUPTUL VARE UCIDE”,NU AU FACUT SCANDAL ,DAR FACE SCANDAL CAND GUVERNUL MAJORITAR PSD+ALDE PROMOVEAZA ORDONANTELE DE GRATIERE SI MODIFICA CELE 100 DE ARTICOLE INTRODUSE DE MINISTRESA MISA RALU PRUNA IN CODURILE PENALE!

20 ian.

Klaus Iohannis cere Guvernului retragerea ordonanţelor privind graţierea şi modificarea Codului penal.

Preşedintele afirmă că sunt ”suficiente argumente” care să determine executivul să le retragă.

„Proiectele de Ordonanţe de Urgenţă privind graţierea şi modificarea Codurilor penale sunt neavenite, inacceptabile şi par a fi făcute cu dedicaţie, o spun cele mai autorizate voci din Justiţie”, scrie Klaus Iohannis pe Facebook.

Şeful statului precizează că Parchetul General, DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, asociaţiile magistraţilor şi organizaţii ale societăţii civile s-au pronunţat ferm împotriva modificării cadrului legislativ referitor la corupţie, abuz în serviciu şi integritate, ”în regim de urgenţă, fără analize obiective şi în condiţii de totală netransparenţă”.

”Sunt suficiente argumente care să determine Guvernul să retragă aceste Ordonanţe de Urgenţă”, susţine preşedintele Iohannis.

Klaus Iohannis a mers, miercuri, la şedinţa de Guvern, în care apăruseră informaţii că va fi adoptată o OUG privind graţierea. El a anunţat atunci că premierul Grindeanu l-a asigurat că graţierea şi modificarea codurilor penale nu se regăsesc pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei şi că nici nu vor fi ”băgate peste noapte” în nicio şedinţă, ci ”vor fi puse în transparenţă”.

MINISTRUL JUSTITIEI FLORIN IORDACHE NU VA RETRAGE ORDONANTELE PRIVIND GRATIEREA ,AMNISTIA SI MODIFICARILE CODURILOR PENALE LA ORDINUL ZAPCIULUI NAZIST ,KLAUS WERNER JOHANNIS!

20 ian.

Guvernul va da un răspuns la solicitarea preşedintelui Iohannis privind retragerea proiectelor referitoare la graţierea şi modificarea Codurilor penale la întoarcerea premierului Sorin Grindeanu în ţară, a declarat ministrul Justiţiei, Florin Iordache.

„Se va discuta în Guvern şi răspunsul îl vom da formal atunci când vine şi prim-ministrul. Dacă mă întrebaţi pe mine, personal, le-am iniţiat tocmai pentru a avea puncte de vedere şi observaţii la aceste proiecte de legi. Dacă stăteau în sertar şi nu aşteptam sau nu aveam puncte de vedere, despre ce discutam? Rolul acestora a fost tocmai să avem o opinie, dar punctul de vedere al procurorilor îl ştiam pentru că dumnealor au instrumentat dosarele, oamenii au fost condamnaţi. Eu caut o soluţie, dacă cineva poate să îmi dea o soluţie, fără îndoială o îmbrăţişăm. De aceea, este un proiect în dezbatere. Atunci când se întoarce premierul în ţară, veţi avea un punct de vedere al Guvernului”, a spus ministrul, vineri, întrebat cum răspunde solicitării preşedintelui Iohannis, potrivit Agerpres.

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut vineri că sunt suficiente argumente care să determine Guvernul să retragă proiectele referitoare la graţierea şi modificarea Codurilor penale, menţionând că acestea sunt „neavenite” şi par a fi făcute „cu dedicaţie”.

LIVE VIDEO: Donald Trump, tot mai aproape de momentul în care va deveni oficial al 45-lea președinte al SUA.

20 ian.

agnus dei - english + romanian blog

FOTO FOTO

Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a ajuns joi după-amiază la Washington D.C, alături de soția sa Melania, pentru a se pregăti pentru ceremonia de învestire în funcție, potrivit AP.

Potrivit purtătorului său de cuvânt, Sean Spicer, Donald Trump va susține, vineri, la ceremonia de învestire, un discurs „foarte personal” și care va avea o tonalitate „filosofică”, informează AFP.

„Va fi o prezentare foarte personală și sinceră a viziunii sale asupra țării (…) Va explica ce înseamnă să fii american, provocările cu care ne confruntăm.

Afla mai mult – http://www.romanialibera.ro

Ceremonia va incepe la ora 10:30 ( US Eastern Time Zone)

Presedintele Donald Trump pe Twitter azi –

VOM REVENI CU VIDEO aici……

Premierul Sorin Grindeanu și președintele PSD Liviu Dragnea s-au întâlnit cu președintele-ales al…

Vezi articolul original 82 de cuvinte mai mult

INVIDIA nu UCIDE dar DOARE rau de tot !!!

20 ian.

Alioşa ” File de Jurnal ”

” DEX „despre INVIDIE :

” invidie(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
INVÍDIE,invidii,s. f. Sentiment egoist de părere de rău, de necaz, de ciudă, provocat de succesele sau de situația bună a altuia; pizmă. – Din it., lat.invidia.”

Preşedintele PSD si al Camerei Deputatilor, Liviu DRAGNEA , a participat JOI seara impreuna cu PREMIERUL ROMANIEI, Sorin GRINDEANU la o CINA in format restrans alaturi de presedintele nou ales al SUA, reprezentantul Partidului REPUBLICAN,Donald TRUMP , care, astazi 20 ianuarie 2017 , va fi  INVESTIT OFICIAL in functia de presedinte al SUA .

Din ” INVIDIE ”  (  citeste sus ce spune DEX despe  INVIDIE)  , ca  idolul lor,  presedintele Romaniei, Klaus Werner IohannisKWI2 , NU a fost INVITAT in SUA la ceremoniile de INVESTIRE  oficiala  in functia de presedinte al SUA a lui Donald TRUMP, propaganda penelisto-pedelisto-useristo-ciolosisto-sorosisto-iohannista, a lansat mincinoasa stire precum…

Vezi articolul original 271 de cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat asta: