Arhiva |

JURNALISTUL CORNEL NISTORESCU IN EDITORIALUL SAU DE EXCEPTIE DEZVALUIE CA FOSTUL SEF OPERATIV AL SRI, FLORINEL COLDEA,A RAMAS SI LUCREAZA DUDUIND LA UNITATEA MONSAT ,PE CARE O CONTROLEAZA!”

9 feb.

 Imagine similară

O informație atît de stupefiantă încît nu i-am fi dat crezare, în mod normal, e difuzată de ziarul Cotidianul de azi, sub semnătura directă a lui Cornel Nistorescu, un specialist în servicii secrete. Conform acesteia, fostul șef operativ al SRI, Florian Coldea, nu a plecat nici pe departe la pensie, cum s-a acreditat oficial, ci e în continuare în serviciu și lucrează într-o direcție creată special pentru el.

Dezvăluirile făcute de Sebastian Ghiţă au dus la o mutare care a fost percepută ca o înfrîngere a SRI. Și ca o recuperare a terenului pierdut de-a lungul anilor de Comisia de supraveghere şi control al SRI. Aceasta a pus la cale o audiere de tip spectacol, menită a mai repara ceva din onoarea Serviciului şi a respectivei Comisii. În fapt, n-a fost vorba decît despre o operaţiune de restaurare a imaginii şifonate a celor două instituţii. În umflatele genţi cărate la audierile din Parlament nu erau decît nişte scheme de funcţionare, menite a ilustra prezentarea Power Point făcută parlamentarilor.

Comunicatul lacunar al retragerii generalului-locotenent Florian Coldea a omis în mod deliberat informaţii necesare publicului şi politicienilor. El a fost redactat de şeful Secretariatului General al SRI, nimeni altul decît generalul Dumitru Dumbravă, cîndva căpitan şi fost consilier personal al generalului Florian Coldea. Rămîne oricum în istoria instituţiei ca şi şeful său, descuiatul la cap Dumitru Dumbravă fiind primul general din istoria SRI care a dat în vileag o mega-operaţiune a SRI – implicarea în justiţie. Dumitru Dumbravă, voind să pară un Moş Teacă mai înţelept, a povestit într-un interviu preocupările SRI de a urmări procesele pînă la capăt, ca într-un cîmp tactic, din care Serviciul nu se retrage pînă la finalul operaţiunii.

La fel ca şi fostul său consilier (acum şef al Secretariatului General al SRI), Florian Coldea nu a părăsit „cîmpul tactic“ al operaţiunilor speciale. Scandalul Ghiţă nu a fost decît un mic accident operativ. Au ieşit la lumină cîteva mici ciupeli, operaţiunile speciale – multe ilegale sau la limita legii – desfăşurate de SRI rămînînd încă necunoscute.

Din informaţiile noastre, Florian Coldea lucrează la greu. Nici vorbă despre vreo plecare la pensie, despre vreo retragere sau despre vreo sancţiune. Dimpotrivă. Probabil pentru meritele deosebite în identificarea portretului şi susţinerea unui nou preşedinte care să-l înlocuiască pe Traian Băsescu, i-a fost înfiinţată Direcţia Generală Operaţiuni Speciale Clandestine. Ce include aceasta? Fosta Direcţie Specială Periş, despre care noi am mai scris în Cotidianul şi pe care, la plecarea lui Traian Băsescu, generalul Florian Coldea a împrăştiat-o pentru a i se pierde urma. A doua este Direcţia Personalului Operativ Acoperit, pe la a cărei comandă s-a perindat şi generăleasa Elena Istode, zisă şi Anaconda. Apoi, tot Coldea controlează Centrul MONSAT, un centru de interceptări prin satelit, în care un pachet de linii din sistemul american de interceptări este alocat României. Prin acest centru sunt înregistraţi la extern şi politicieni sau demnitari români aflaţi în situaţia de a fi supravegheaţi. Cu sau fără aprobare de la judecător. A patra direcţie este Centrul pentru Securitate Cibernetică. În realitate, acest centru îi monitorizează nonstop pe toţi utilizatorii de Internet.

Cum a apărut această direcţie cu componente para-instituţionale? Este de neimaginat ca funcţionarea ei să fie o iniţiativă a noului director al SRI, fără ştiinţa preşedintelui României. Încă nu ştim cui raportează, cine beneficiază de informaţiile prelucrate şi cine aprobă planul de operaţiuni speciale. Conducerea SRI, preşedintele României sau structura amintită primeşte sarcini şi avize din afara României? Neclară rămîne şi finanţarea acesteia. După informaţiile pe care le-am primit, numai o mică parte a bugetului vine din bugetul SRI, restul provenind din zona economiei negre şi gri, de la cele peste 100 de societăţi comerciale sub acoperire ale SRI, clandestine, necontrolate fiscal şi neauditate legal. Toate sunt în situaţii de evaziune şi au atras în consiliile lor de administraţie chiar membri ai Comisei parlamentare de supraveghere şi control, dar şi directori din ministere sau din agenţiile care facilitează existenţa sub acoperire a acestora.
De ce a preluat generalul Florian Coldea înregistrările şi reţeaua de acoperiţi, plus o sursă de bani? Ce putere o foloseşte? La ce-i trebuie preşedintelui Iohannis acest serviciu secret paralel şi ferit de controlul parlamentar? La consolidarea în România a unui „stat disciplinar“, identificat de profesorul Andrei Marga într-o analiză extraordinară, publicată în ziarul Cotidianul?

Ce rol a avut această structură de operaţiuni speciale clandestine în agitaţia din reţelele sociale, concretizată cu extraordinara mobilizare a utilizatorilor, mai ales a celor tineri, la protestele din aceste zile?

Editorialul complet în ziarul Cotidianul versiunea tipărită

”La fel ca şi fostul său consilier (acum şef al Secretariatului General al SRI), Florian Coldea nu a părăsit „cîmpul tactic“ al operaţiunilor speciale. Scandalul Ghiţă nu a fost decît un mic accident operativ. Au ieşit la lumină cîteva mici ciupeli, operaţiunile speciale – multe ilegale sau la limita legii – desfăşurate de SRI rămînînd încă necunoscute” scrie Nistorescu.

”Din informaţiile noastre, Florian Coldea lucrează la greu. Nici vorbă despre vreo plecare la pensie, despre vreo retragere sau despre vreo sancţiune. Dimpotrivă. Probabil pentru meritele deosebite în identificarea portretului şi susţinerea unui nou preşedinte care să-l înlocuiască pe Traian Băsescu, i-a fost înfiinţată Direcţia Generală Operaţiuni Speciale Clandestine. Ce include aceasta? Fosta Direcţie Specială Periş, despre care noi am mai scris în Cotidianul şi pe care, la plecarea lui Traian Băsescu, generalul Florian Coldea a împrăştiat-o pentru a i se pierde urma. A doua este Direcţia Personalului Operativ Acoperit, pe la a cărei comandă s-a perindat şi generăleasa Elena Istode, zisă şi Anaconda. Apoi, tot Coldea controlează Centrul MONSAT, un centru de interceptări prin satelit, în care un pachet de linii din sistemul american de interceptări este alocat României. Prin acest centru sunt înregistraţi la extern şi politicieni sau demnitari români aflaţi în situaţia de a fi supravegheaţi. Cu sau fără aprobare de la judecător. A patra direcţie este Centrul pentru Securitate Cibernetică. În realitate, acest centru îi monitorizează nonstop pe toţi utilizatorii de Internet.

Cum a apărut această direcţie cu componente para-instituţionale? Este de neimaginat ca funcţionarea ei să fie o iniţiativă a noului director al SRI, fără ştiinţa preşedintelui României. Încă nu ştim cui raportează, cine beneficiază de informaţiile prelucrate şi cine aprobă planul de operaţiuni speciale. Conducerea SRI, preşedintele României sau structura amintită primeşte sarcini şi avize din afara României? Neclară rămîne şi finanţarea acesteia. După informaţiile pe care le-am primit, numai o mică parte a bugetului vine din bugetul SRI, restul provenind din zona economiei negre şi gri, de la cele peste 100 de societăţi comerciale sub acoperire ale SRI, clandestine, necontrolate fiscal şi neauditate legal. Toate sunt în situaţii de evaziune şi au atras în consiliile lor de administraţie chiar membri ai Comisei parlamentare de supraveghere şi control, dar şi directori din ministere sau din agenţiile care facilitează existenţa sub acoperire a acestora.
De ce a preluat generalul Florian Coldea înregistrările şi reţeaua de acoperiţi, plus o sursă de bani? Ce putere o foloseşte? La ce-i trebuie preşedintelui Iohannis acest serviciu secret paralel şi ferit de controlul parlamentar? La consolidarea în România a unui „stat disciplinar“, identificat de profesorul Andrei Marga într-o analiză extraordinară, publicată în ziarul Cotidianul?

Ce rol a avut această structură de operaţiuni speciale clandestine în agitaţia din reţelele sociale, concretizată cu extraordinara mobilizare a utilizatorilor, mai ales a celor tineri, la protestele din aceste zile?” mai scrie jurnalistul.

Cum spuneam, informația e atît de explozivă încît e greu de luat în seamă.
Din păcate, un mic ”amănunt” lucrează în favoarea ei: în redacția Cotidianul activează fostul șef de cabinet al lui Iulian Vlad, generalul SRI (r) Aurel Rogojan, personaj puternic, influent și cu multe conexiuni în interiorul serviciului. Suficient de multe pentru a putea afla genul acesta de informație. (B.T.I.)

PROTESTATARII DIN FATA PALATULUI COTROCENI SOLICITA :DEMISIA NAZISTULUI KLAUS WERNER JOHANNIS SI A CUCUVELEI MOV DE LA DNA!

9 feb.

Vremea rea nu i-a descurajat pe contestatarii președintelui Klaus Iohannis. Câteva zeci de persoane protestează și joi, pentru a cincea zi consecutiv, în fața Palatului Cotroceni.

Oamenii cer demisia președintelui și scandează lozinci de susținere a Guvernului Grindeanu.

Protestatarii afișează mesaje precum „Nu vreau guvern de doi lei! Vreau Grindeanu la butoane, ca să am bani de bomboane”, „Suspendare pentru instigare”, „Demisia”. În mijlocul manifestanților și-a făcut apariția și jurnalistul România TV, Victor Ciutacu, după ce în urmă cu câteva zile protestatarii au fost vizitați de realizatorul Antenei 3 Mircea Badea.

content-image

FEDREATIA RUSA CONSIDERA ROMANIA DREPT UN AVANPOST AL NATO!

9 feb.

Rusia consideră România drept un avanpost al NATO şi o ameninţare ca urmare a prezenţei pe teritoriul ei a elementelor scutului antirachetă american, a declarat joi un înalt responsabil al MAE de la Moscova, într-un interviu acordat agenţiei Interfax, reluat de Reuters. „Poziţia României şi poziţia conducătorilor ei, care au transformat ţara lor în avanpost, sunt în mod clar o ameninţare pentru noi. Părţii române i-a fost comunicat acest lucru, inclusiv în mod public”, a declarat Alecksandr Boţan-Harcenko, şeful Departamentului IV pentru Afaceri Europene din MAE rus.

„Toate aceste decizii, aceste planuri constituie o ameninţare pentru Rusia şi, desigur, ele sunt îndreptate în primul rând împotriva Rusiei. Este un fapt că aceasta complică extrem de mult interacţiunea şi cooperarea (dintre noi). Dar, în acelaşi timp, este necesar să se menţină şi să se utililzeze posibilităţile existente”, a mai declarat diplomatul moscovit.

Potrivit lui Alecksandr Boţan-Harcenko, „din partea Bucureştiului s-a observat o linie antirusească, chiar rusofobă, prin punerea în aplicare a sancţiunilor (antiruseşti, adoptate de UE-n.n.) şi a unei retorici antiruseşti fervente”. Cu toate astea, „avem o bază de cooperare, există puncte pe care ne putem baza pentru a depăşi această situaţie nefavorabilă în relaţia noastră. Şi vom căuta, totuşi, să interacţionăm în mod constructiv”, a declarat şeful Departamentului IV pentru Afaceri Europene din MAE rus în interviul acordat agenţiei Interfax.

Agenţia Reuters reaminteşte, în context, că, în mai 2016, SUA au reactivat partea din scutul lor antirachetă instalat în România, la Deveselu. Acesta este echipat cu un radar, interceptoare de rachete şi sisteme de comunicaţii şi este parte a unui sistem destinat să apere Europa de „statele care nu respectă legile internaţionale de bază, organizează sau susţin atentatele ori violează sistematic drepturile cele mai elementare ale omului, precum Iranul”. Washingtonul a dat asigurări că el nu ţinteşte Rusia. „Toate aceste decizii (…) vizează în primul rând Rusia”, apreciază, dimpotrivă, Moscova. Potrivit Agerpres, presa moscovită de joi a reluat declaraţiile făcute agenţiei Interfax de Alecksandr Boţan-Harcenko sub titlul „MAE: România reprezintă o ameninţare clară pentru Rusia după instalarea elementelor sistemului antirachetă al SUA acolo”.

Ajunşi aici, ar trebui reamintit că opinia profund negativă a liderilor ruşi despre scutul antirachetă de la Deveselu nu este nouă, interesant este momentul în care înaltul oficial din MAE moscovit a ţinut să repete acest lucru, mai precis în actualul context în care se ţes tot felul de iţe spre a pregăti o întâlnire Putin-Trump şi agenda ei. Din această ultimă perspectivă, aş preciza că optica noului lider republican al Casei Albe este radical diferită de a predecesorilor săi, inclusiv în ce priveşte aportul statelor NATO la autoapărare. Se ştie că Administraţia Bush l-a vrut în Polonia şi Cehia, Administraţia Obama fiind cea care a transferat o parte a lui în România, la Deveselu.

IN SEDINTA DE GUVERN DE JOI A FOST DISCUTAT MEMOREANDUMUL,PROMOVAT DE MINISTERUL ECONOMIEI,PENTRU DEMARAREA DEMERSURILOR PRIVIND CREAREA FSDI!

9 feb.

In ședința de guvern de joi a fost discutat un memorandum, promovat de Ministerul Economiei, pentru demararea demersurilor privind crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI). Conform documentului, Fondul va avea drept scop dezvoltarea și finanțarea proiectelor de investiții rentabile și sustenabile, fiind un mecanism de finanțare care va identifica și materializa oportunități investiționale cu impact în dezvoltarea economică durabilă și crearea de noi locuri de muncă pe termen lung. „În același timp, Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va contribui atât la eforturile României de obținere a statutului de piață emergentă pentru piața autohtonă de capital prin creșterea lichidității pe Bursa de Valori București, cât și la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile prin asigurarea surselor financiare de cofinanțare a proiectelor de investiții. Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acționar unic pe toată perioada de funcționare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții”, se arată într-o informare a Executivului.

Memorandumul prevede constituirea unui grup de lucru interministerial care să analizeze modalitățile și forma optimă de înființare a FSDI și din care să facă parte reprezentanți ai ministerelor implicate precum și ai altor entități relevante în dezvoltarea acestui instrument de investiții. ”Crearea acestui Fond face parte din materializarea Programului de Guvernare 2017-2020 și reprezintă o abordare managerială a Guvernului orientată spre creșterea performanței și utilizarea eficientă a activelor deținute de companiile statului, fiind centralizator de expertiză, instrument de capitalizare a companiilor de stat, dar și de finanțare a proiectelor de țară, aducând un efect de multiplicare în economie, prin atragerea de capital din diverse surse publice și private. Fondul Suveran va fi un partener valoros atât pentru investitori instituționali precum BERD, BEI, Banca Mondială, cât și pentru fonduri de investiții sau alți investitori privați”, a declarat ministrul Economiei, Alexandru Petrescu.

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții propus de PSD lui Liviu Dragnea în programul de guvernare se dorește a fi construit după modelul mai multor state, precum Norvegia, Italia, Franța sau Polonia, dar construcția sa va fi ceva mai diferită, românească.

Norvegia și-a dezvoltat fondul pe seama banilor proveniți din petrol, bogăție pe care noi o avem, dar nu la dimensiunea resurselor din Marea Nordului. Fondul din Franța a fost alimentat cu active de la societățile considerate strategice și din fonduri publice.

În Italia, banii au venit de la principalul acționar al fondului, grupul CDP. Fondul de dezvoltare polonez se alimentează de la buget, însă acesta are în spate o grupare de mai multe instituții de stat, precum Agenția de Investiții Străine, Agenția de Dezvoltare Industrială, Banca de Dezvoltare etc.

Sursele
În România, PSD a gândit pentru următorii patru ani o schemă de alimentare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții din mai multe surse. Astfel: 25 de miliarde de lei din emiterea de obligațiuni, 10 miliarde de lei din dividendele de la companiile de stat profitabile sau de la participațiunile pe care statul le are la diverse societăți (gen Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, OMV Petrom etc.), 1 miliard de lei din valorificarea activelor neperformante și 25 de miliarde de lei din atragerea altor surse în proiectele investiționale.

Conform PSD, Fondul va fi deținut 100% de statul român, iar administrarea sa va fi făcută de către un Consiliu de Supraveghere din care să facă parte 9 membri selectați prin proceduri transparente și de un Comitet Director format din 5 membri selectați pe baza principiilor de bună guvernanță. Evaluarea activității Fondului se va face anual de către o „companie de audit cu reputație în domeniu“, conform PSD.

Bani puși la lucru
Ideea de bază a acestui fond, ca și cea a celorlalte din întreaga lume, este de punere la lucru a banilor strânși prin diverse modalități, pentru a genera și mai mulți bani. Potrivit programului PSD, scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună, cu alte fonduri de investiții sau investitori privați. Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în Sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro.

Alte 3 miliarde de euro vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul în discuțiile pe care le-au avut, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi pe care le va deține pentru o perioadă de 30 ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra.

Proiectele principale asupra cărora finanțatorii și-au arătat interesul sunt acelea care se susțin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susțină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș – Iași), o a doua autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara – București), a treia, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic – Brașov) și o a patra care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași – Bucureşti).
„Acest fond trebuie capitalizat. Sunt peste două sute de companii profitabile ale statului de la care se extrag dividende. Statul, prin ministerele lui, are aceste beneficii sub formă de dividende. În primă fază ele pot da minus la buget, dar pot fi investite direct în acest fond suveran de investiții. Peste ele se pot pune instrumente de finanțare de tipul obligațiunilor. Dacă ești inteligent și capabil, te capacitezi cu acești bani disponibili să îi plasezi strategic sau social în proiecte critice naționale“, a declarat pentru RFI profesorul de economie Adrian Mitroi.

Atracția norvegiană
Fondul Suveran cel mai atrăgător este cel norvegian. Pentru România nu este un model de construcție, pentru că poate fi alimentat doar din banii din petrol. Norvegia a creat fondul acum mai bine de 20 de ani, în ideea că atunci când rezervele de țiței ale țării se vor împuțina, acesta să susțină mai departe cheltuielile statului și bunăstarea națiunii. Sursele fondului sunt redevențele exploatărilor pentru zăcămintele petroliere din Marea Nordului.

Fondul Suveran de investiții al Norvegiei, denumit Fondul Global de Pensii Guvernamentale, deține în acest moment active în jur de 880 de miliarde de dolari, fiind cel mai mare din lume. În ultimii 20 de ani, randamentul fondului a fost de 3,4%. Veniturile din dividende, dobânzi la instrumentele cu venit fix și din plasamentele imobiliare sunt estimate a se ridica anul viitor la 207,50 miliarde coroane norvegiene, cu 71% mai mult decât suma preconizată a fi retrasă de guvern. Fondul are participaţii la aproximativ 9.000 de companii, din 78 de ţări, dar nu poate face investiţii în Norvegia. Toamna trecută s-a luat în calcul retragerea unor sume de bani din Fond pentru acoperirea deficitului bugetar de 8% din PIB. Suma vizată pentru retragere este de 121 miliarde de coroane norvegiene, adică 15 miliarde de dolari. Dificultățile au apărut odată cu scăderea, în urmă cu doi ani, a prețului petrolului pe piețele internaționale.

Fondul de investiții strategice din Franța
La finele lui 2008, Franța, condusă atunci de Nicolas Sarkozy, a creat Fondul de investiții strategice pentru a ajuta întreprinderile autohtone și pentru a finanța proiectele de dezvoltare.

Pentru început, au fost alocate 6 miliarde de euro de la buget, dar în 2011 suma a crescut la 20 de miliarde, prin adăugarea unor participații de la societățile considerate strategice, precum Air France, Renault sau Chantiers de l’Atlantique. FSI are un acord cu fondul suveran din Abu Dhabi, Mubadala Development Company PJSC, pentru investiții comune în companii franceze.

Obiectivele FSI sunt acelea de a sprijini IMM-urile promițătoare sau cele care au dificultăți în accesarea de fonduri, să asigure capitalul întreprinderilor strategice și să dezvolte sau să intervină pentru a ajuta temporar companiile cu potențial sau proiectele industriale inovatoare și îndrăznețe. Fondul investește în proiecte profitabile, deține pachete minoritare la companii mari, nu acționează niciodată singur, ci cu parteneri privați. Acționarii fondului sunt Caisse des Dépôts, cu 51%, și cetățenii francezi, cu 49%.

Proiectul Italian
În 2011, Guvernul de la Roma înființează Fondul Italian Strategic prin care Cassa Depositi e Prestiti își asumă participații în interes național semnificativ în sectoarele strategice ale economiei. Anul trecut, Fondul strategic este redenumit CDP Equity Spa. Noua entitate devine un investitor pe termen lung, care achiziționează pachete de acțiuni minoritare la întreprinderi de interes național, stabile economic și rentabile.

Capitalul propriu al CDP Equity Spa este de 4,4 miliarde de euro. Fondul investește în companii care au o cifră de afaceri anuală netă de cel puțin 300 milioane de euro și un număr de peste 250 de salariați. Dimensiunea poate fi redusă cu 20%, până la 240 de milioane de euro în venituri și 200 de angajați, în cazul societăților ale căror activități sunt relevante și care produc beneficii pentru sistemul economic intern. Fondul deține acțiuni la Ansaldo Energia, Metroweb Italia, Saipem SpA etc.

Varianta poloneză
Polonia a înființat anul trecut Fondul de Dezvoltare Polonez (Polski Fundusz Rozwoju). Scopul acestuia este de a asigura menținerea ratei actuale de creștere economică și de a investi în proiecte de infrastructură. Acest program se concentrează pe crearea de condiții de finanțare pe termen lung a unor proiecte din energie, dezvoltarea câmpurilor cu hidrocarburi, inclusiv cele cu gaze de șist, de transport, industrial, telecomunicații și proiecte locale. PFR a atras mai multe instituții ale statului, precum Agenția de Investiții Străine, Agenția de Dezvoltare Industrială, Banca de Dezvoltare etc.

Principalele fonduri suverane din lume
Government Pension Fund – Global (Norvegia) – 850 miliarde de dolari
China Investment Corporation (China) – 813 miliarde de dolari
Abu Dhabi Investment Authority (EAU) – 792 miliarde de dolari
SAMA Foreign Holdings (Arabia Saudită) – 598 miliarde de dolari
Kuwait Investment Authority (Kuwait) – 592 miliarde de dolari
SAFE Investment Company (Hong Kong) – 474 miliarde de dolari

Analiști economici despre Fondul Suveran
„Un Fond Suveran de Investiții Român poate susține sistemul financiar local care este și expus crizei din zona euro, fără a beneficia de facilitățile oferite de apartenența la uniunea monetară europeană. Dacă este creat din timp, acesta va fi un potențial stabilizator la nivel macroeconomic/soluție de urgență în situația expunerii la șocuri asimetrice. Nu în ultimul rând, un FSI va fi un important vehicul de absorție de finanțări europene“, a scris Aura Socol, pe Contributors.ro.
La rândul său, analistul Aurelian Dochia, citat de ziare.com, vorbește de diferențele dintre România și Norvegia. „Norvegienii au un fond care nu vrea să facă decât bani, nu dezvoltări. Funcționează ca un fond financiar, cu ținte de performanță pur financiare.

În schimb, la noi ideea e mai degrabă de a-l folosi pentru proiecte de dezvoltare națională“. El a subliniat că România nu poate finanța acest fond din veniturile obținute din petrol, așa cum este cazul țării nordice, mai mult, analistul Aurelian Dochia nu împărtășește optimismul liderilor PSD. El consideră că nu avem resurse din care să creăm un Fond suveran. „Ideea, oricât ar fi de frumoasă, nu mi se pare fezabilă din punctul de vedere al finanțării“, a opinat acesta. De asemenea, economistul este sceptic în privința atragerii mediului privat în acest mecanism. „Investitorii privați nu vor vrea să-și asume riscurile, care în România sunt destul de mari pe termen lung. Să ne gândim doar la stabilitatea legislativă: n-ar fi exclus ca Parlamentul să decidă să schimbe unele prevederi și să te trezești că proiectele pe care le-ai calculat să nu mai fie valabile“, explică Aurelian Dochia.

Ce facem cu banii?
„Depinde mult cum ar fi cheltuiți banii ăștia, dacă ar fi folosiți în proiecte viabile sau vor fi cheltuiți «româneste», adică așa cum au fost cheltuiți banii publici de-atâția ani. Dacă tragem o linie, vom vedea că au fost mulți bani irosiți, de-a lungul timpului“, a spus analistul.

Liviu Dragnea, preşedinte PSD, despre Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, 22 septembrie 2016:
„Planul nostru economic va crea locuri de muncă bine plătite în companii româneşti şi va aduce mai mulţi români în clasa mijlocie. Proiectele privind crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi cel privind sprijinirea firmelor aflate la început, Start-up România, vor readuce la viaţă industria românească, vor dezvolta economia şi vor aduce beneficii în toate regiunile din România“.

Mihai Tudose, deputat PSD, fost ministru al Economiei:
„Spre deosebire de Fondul Proprietatea sau de alte fonduri de investiţii, FSDI este constituit cu scopul de a susţine şi de a dezvolta capitalul autohton reprezentat în principal de companiile deţinute de stat, care vor avea astfel resurse pentru retehnologizare şi capitalizare, urmând apoi să fie susţinute pe pieţele externe pentru a deveni campioni regionali în domeniile în care activează. Astfel, din veniturile obţinute, FSDI va capitaliza companiile deţinute în portofoliu şi le va sprijini pentru a putea accesa fondurile europene disponibile. Până în 2020, PIB va avea o creştere suplimentară de 20 miliarde lei. Tot până în 2020, la Bugetul de stat se va acoperi pierderea din neîncasarea dividendelor pentru acţiunile ce vor fi incluse în FSDI, iar, mai mult decât atât, la finalul perioadei se va înregistra o creştere suplimentară de 6 miliarde lei. Prin construcţia de noi fabrici şi prin celelalte măsuri prevăzute, până în 2020, activitatea FSDI va genera 42.000 de noi locuri de muncă, bine plătite, mai ales în zonele slab dezvoltate, cu şomaj ridicat şi salarii mici. La acestea se adaugă multe alte locuri de muncă generate pe orizontală de IMM-urile care vor deservi unităţile de producţie înfiinţate de FSDI“.

Ana Birchall, ministru delegat pentru Afaceri Europene, PSD:
„Programul de guvernare al Partidului Social Democrat are în centru obiectivul creşterii clasei de mijloc din România şi o dezvoltare sustenabilă care să fie bazată şi pe investiţii, nu doar pe consum.
De aceea, PSD a propus înfiinţarea Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), ce are drept obiective reindustrializarea României, finanţarea proiectelor strategice, diminuarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni şi din interiorul regiunilor, dezvoltarea sectoarelor competitive şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene“.

Tit-Liviu Brăiloiu, senator PSD, 5 decembrie 2016:
„Vom constitui Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii prin care se vor investi: 3.5 miliarde în construcţia de spitale; 3 miliarde în autostrăzi; 0.2 miliarde în metalurgie; 0,6 în industria alimentară. De asemenea, 10.000 de întreprinzători vor beneficia anual de programul «România Start-upNation». 15.200.000 de lei vor fi alocați pentru demararea unei afaceri prin acest program“.

Ce va face de fapt Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii.

Programul de guvernare PSD-ALDE 2017-2020 stipulează că noul cabinet „va renunța la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, și anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în tara noastră, deși foarte multe state le-au făcut cu mult înainte și cu rezultate foarte bune”. Pornind de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, noua guvernare va înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 miliarde de euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați.

Reprezentanții PSD estimează că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar și la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren, susțin oficialii PSD. Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimata la 3,5 miliarde de euro.

Alte 3 miliarde de euro vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.

FSDI împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul, va construi în parteneriat public- privat autostrăzi pe care le va deține pentru o perioadă de 30 ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra. Proiectele principale asupra cărora finanțatorii și-au arătat interesul sunt acelea care se susțin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susțină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș – Iași), o a 2-a autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara – București), a 3-a, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic – Brașov) și o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași – Bucureşti).

În ceea ce privește calea ferată rapidă, finanțarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate și modernizarea acesteia, astfel încât în România să existe trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcția Vest – București, Chișinău – Iași – București, București – Constanța, București – Brașov.

O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităților fabricilor existente. Deși bugetul de stat se va diminua inițial cu 2,6 miliarde de lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activității economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe și impozite de aproximativ 9 miliarde de lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puțin 6 miliarde de lei, estimează oficialii PSD.

Programul de guvernare PSD-ALDE 2017-2020 stipulează că noul cabinet „va renunţa la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, şi anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în tara noastră, deşi foarte multe state le-au făcut cu mult înainte şi cu rezultate foarte bune”. Pornind de la experienţa unor state precum Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia, noua guvernare va înfiinţa un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

(FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde de euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi.

Reprezentanţii PSD estimează că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanţa, CEC, Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren, susţin oficialii PSD. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimata la 3,5 miliarde de euro.

Alte 3 miliarde de euro vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.

FSDI, împreună cu alte bănci internaţionale, BEI, BERD şi Banca Mondială, care şi-au exprimat deja interesul, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi pe care le va deţine pentru o perioadă de 30 ani şi care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilităţi pentru a le răscumpăra. Proiectele principale asupra cărora finanţatorii şi-au arătat interesul sunt acelea care se susţin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susţină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Piteşti-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munţii între Transilvania şi Moldova (Târgu Mureş – Iaşi), o a 2-a autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia şi Țara Românească (Timişoara – Bucureşti), a 3-a, care să străbată munţii de pe Valea Prahovei (Comarnic – Braşov) şi o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iaşi – Bucureşti).

În ceea ce priveşte calea ferată rapidă, finanţarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate şi modernizarea acesteia, astfel încât în România să existe trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcţia Vest – Bucureşti, Chişinău – Iaşi – Bucureşti, Bucureşti – Constanţa, Bucureşti – Braşov.

O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităţilor fabricilor existente. Deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 miliarde de lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 miliarde de lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 miliarde de lei, estimează oficialii PSD.

Locuri noi de muncă

Noii guvernanţi susţin că vor crea 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă, deoarece începând de anul trecut, la fiecare 9 luni se crează în economie 150.000 de noi locuri de muncă. PSD mizează pe 50.000 de noi locuri de muncă în construcţii, si ca urmare a propunerii de eliminare a TVA-ului pentru vânzarea de locuinţe şi a impozitului pe transferul proprietăţii cu valoare mai mică de 100.000 euro. Alte 30.000 – 40.000 de noi locuri de muncă vor apărea în industria IT pentru care Guvernul propune extinderea neimpozitării veniturilor IT-ştilor cu studii superioare şi pentru cei cu studii medii. Peste 50.000 de noi locuri de muncă vor fi create în domeniul sănătate, prin cele 9 mari spitale construite până în 2020, dar şi prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată ţara şi scoaterea lor la concurs până cel târziu în primăvara anului 2017.

În optica PSD, în industrie vor fi sectoare cu zeci de mii de angajaţi în plus: industria extractivă, industria prelucrătoare, industria auto, industria procesării agroalimentare, industria siderurgică, industria de armament şi de apărare.

Măsurile de încurajare a industriei ţin de reducerea TVA-ului, dar şi de alocarea resurselor din FSDI pentru acest tip de companii, concomitent cu creşterea salariului minim pe ţară.

Fonduri europene

O altă sursă bugetară foarte importantă, care împreună cu FSDI va genera peste 300.000 de noi locuri de muncă în economie, o reprezintă fondurile europene. Se estimează că, până în 2020, vor fi absorbite în proporţie de peste 72% (restul până la 100% va fi absorbit până la 31 decembrie 2023). În educaţie va creşte numărul de salariaţi, în special ca urmare a construcţiei de noi creşe şi grădiniţe (2.500 ca număr) de către stat, cu prioritate în zonele în care spiritul antreprenorial este mai puţin dezvoltat şi în zone izolate.

Pentru vârstnici PSD îşi propune creşterea alocării de bani la 1.400 lei/luna/persoană pentru cazarea în locuinţe, cămine, pensiuni pentru bătrâni administrate privat, începând cu 2019. Noii guvernanţi susţin că România anului 2020 va avea peste 1 milion de cetăţeni cu salariul brut mai mare de 1.000 euro, faţă de mai puţin de 200.000, cât sunt în prezent. În aceste condiţii, dar şi prin investiţiile masive ale statului, FSDI şi din fonduri europene, salariul mediu brut în România se va apropia in 2020 de 1.000 euro. Concomitent, salariul minim va ajunge la cel puţin 1.750 lei în 2020, acesta atingând 44% din salariul mediu în 2020.

Alături de FSDI, cel târziu în al doilea semestru din 2017, se va crea un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. AVAS se desfiinţează. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român.

 

EURODEPUTATA PSD VIORICA DANCILA.,APEL DIN P.E.”KLAUS WERNER JOHANNIS E IRESPONSABIL,FOLOSESTE COPII DREPT SCUT PENTRU PROPRIILE INTERESE PERSONALE !”

9 feb.

 Europarlamentara PSD Viorica Dăncilă îl face pe președintele Klaus Iohannis iresponsabil. Ea consideră că acesta a depășit limitele decenței prin amestecarea forțată a copiilor în lupta politică. 
 ”Transformarea, de către președintele Iohannis, a deciziei părinților care și-au dus copiii la proteste în instrument de luptă politică este o depășire a limitelor decenței. Este incredibil că președintele României folosește copiii drept scut pentru promovarea propriilor interese politice. Domnul Klaus Iohannis a lăsat deoparte, încă odată, rolul de mediator pe care i-l conferă Constituția. Și a făcut-o de o manieră total inacceptabilă. Președintele, care dă lecții despre respectarea legii, nu are nicio problemă să folosească imaginea copiilor, în interesul propriu, sfidând tocmai legea care interzice folosirea acestora pentru propagandă electorală”, susține eurodeputata.

Viorica Dăncilă face un apel către Klaus Iohannis: ”Domnule președinte Iohannis, fac apel la rațiunea dumneavoastră – nu implicați copiii în luptele dumneavoastră politice! Aveți obligația să înțelegeți și să respectați rolul pe care îl implică funcția pe care o dețineți, deși pozițiile dumneavoastră publice ne dau tot mai mici speranțe”.

FOSTUL AVOCAT AL POPORULUI GHEORGHE IANCU :CEA MAI MARE GRESEALA.BLOCAREA JUSTITIEI DUPA ABROGAREA OUG.nr.13/2017!

9 feb.

Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului
Astăzi CCR  a decis rspingerea cu privire la constituționalitatea OUG 13, la sesizarea actualului Avocat al Poporului, Victor Ciorbea.

”Abrogarea OUG 13, o mare greșeală”

”Acel text, fiind abrograt, CCR nu se mai poate pronunța, iar OUG 14 nu este sesizată la Curte.” a spus Gheorghe Iancu. Cât despre ipoteza că unele prevederi ale OUG 13 ar fi în vigoare, fostul Avocat al Poporului a spus că ”textul, din punct de vedere al dreptului constituțional, și-a produs efectele, adică punctul doi din OUG și-a produs efectele, iar pe baza principiului legii mai favorabile urmează să se aplice în continuare, dar asta nu înseamnă că permite CCR să se pronunțe asupra unui text abrogat. După părerea mea, a fost o mare greșeală abrograrea.” a spus Gheorghe Iancu, la Antena 3.

Blocaj în justiție

Fostul Avocat al Poporului a mai precizat că ”doamna Prună nu a catadicsit să emită ordonanța și trecuse foarte mult timp. (…) Ei (n.r. Guvernul Grindeanu) au încercat s-o rezolve, pentru că era foarte urgentă, nu urgentă. Textul atunci ca și acum nu mai este în vigoare. Până la urmă se fac dosare la procuratură în mod forțat, se trimit la instanță și apoi judecătorii nu le judecă”.

Dosarul ”OUG 13”, ”foarte grav”

Călin Popescu Tăriceanu a sesizat CCR cu privire la existența unui conflict juridic între Guvern și Ministerul Public, după ce DNA a deschis dosarul ”Ordonanța 13”. Gheorge Iancu a afirmat că este justificată problema sesizată de președintele Senatului. El a adăugat că este ”foarte grav pentru că în Constituție scrie cine emite Ordonanțe” și ”Parchetul nu a făcut decât să bănuie că acele persoane care sunt `implicate` în realizarea OUG ar favoriza infractorul, adică infractorul fiind Dragnea, dar e doar o supoziție, nu au cum să dovedești intenția”.

Fostul Avocat al Poporului susține că ”implicarea este evidentă, nu trebuia să se interpună Parchetul în atribuțiile Guvernului, doamna Kovesi a forțat lucrurile”.

NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS CONTRAZIS. ADEVARUL DESPRE INFORMARILE SRI DESPRE PROTESTE!

9 feb.

Carmen Dan - Klaus Iohannis

Directorul SRI, Eduard Hellvig, și ministrul de Interne, Carmen Dan, au fost astăzi în fața Comisiei de Control a SRI, pentru a da explicații în ceea ce privește informările SRI din seara de 1 februarie, despre protestele violente. 

 Protestele violente au avut loc în seara zilei de 1 februarie. Carmen Dan, ministru de Interne, a spus că la nivelul MAI din partea SRI a ajuns un SMS, pe care-l puteau trimite și jurnaliștii cu privire la ceea ce se întâmpla în Piața Victoriei. Deci, la nivel de MAI nu se știa dinainte că urmează să aibă loc proteste violente.

A doua zi, în 2 februarie, președintele Klaus Iohannis a afirmat: ”Felul în care Ministerul de Interne nu a gestionat situaţia şi felul în care jandarmii au acţionat faţă de aceste grupuri de instigatori mă nemulţumeşte profund. Toată lumea, repet, toată lumea din structurile de forţă a avut toate informaţiile necesare. La Ministerul de Interne s-a ştiut foarte exact când, unde şi ce grupuri se pregătesc pentru a „sparge” demonstraţia din Piaţa Victoriei. În loc să-i izoleze pe aceştia acolo unde s-au adunat şi s-a ştiut foarte bine unde s-au adunat, i-au lăsat liberi să se amestece printre demonstraţii paşnici, punând astfel în pericol nu doar demonstraţia, ci au pus în pericol sănătatea şi chiar viaţa românilor simpli, care s-au dus să demonstreze în mod paşnic. Foarte grav mi s-a părut faptul că doamna Ministru de Interne s-a dus la televizor şi a spus că ea nu a ştiut nimic. Păi dacă nu a ştiut nimic este cu atât mai grav. Înseamnă că nu conduce ministerul, ci doar stă în minister. Acest lucru este inadmisibil. Solicit doamnei Ministru de Interne şi Jandarmeriei lămuriri scrise, urgente şi clare, de ce şi cum a fost posibil să fie lăsate elemente violente să distrugă o manifestaţie paşnică cu tot Ministerul de Interne de faţă acolo”.

Astăzi, după audierile în Comisia de Control a SRI, președintele Comisiei, Adrian Țuțuianu, a spus: ”SRI și-a îndeplinit atribuțiile care vizează acțiunile unor persoane cu activități extremiste și au fost transmise informări beneficiarilor de informație, din 2 februarie pe aceste subiecte.”

Mai mult, Adrian Țuțuianu a precizat că percepția publică nu corespunde cu realitatea și că ”a fost generată mai degrabă de declarațiile făcute în spațiul public de persoane care au autoritatea funcțiilor pe care le ocupă și din care ar fi rezultat că MAI nu ar fi gestionat corespunzător evenimentele în special în data de 1 februarie.”

NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS ,FACE POLITIE POLITICA!

9 feb.

  1. Ce urmăreşte Klaus Iohannis prin susţinerea directă şi indirectă a demonstraţiilor?
  2. De ce a ales CNN un interviu cu demisionatul Florin Jianu pentru a prezenta protestele?
  3. Materialul CNN a urmărit informarea telespectatorilor sau acreditarea unei imagini?

Cătălin, Bucureşti

1. Iohannis urmăreşte şubrezirea poziţiei PSD, astfel încât să aibă posibilitatea de a aduce înapoi guvernul tehnocrat, iar PSD să devină mieluşei în Parlament.

2. CNN a ales interviul cu Jianu datorită faptului că acţiunea lui Jianu a fost una favorabilă lui Iohannis, care este exponentul globalismului. CNN a fost tribuna lui Clinton, chiar dacă aceasta a încălcat legea. CNN este cel care promovează interesele comunisto-globaliste ale căror exponenţi sunt: Clinton, Nuland (plus soţul, mare traficant de armament), Biden, Soros…

3. Imaginile sunt instrumente de lucru şi e posibil ca acesta să fi fost de fapt un mesaj transmis ca avertisment. În acelaşi timp, în logica lucrurilor din piaţă şi a scandărilor, nu este ceva ieşit din comun, ci doar insolit, care merită un prim-plan.

Adrian Boca, inginer, Hunedoara

Răspunsul meu la toate întrebările adresate este doar unul, relevant: „Una dintre formele mascate ale populismului sau ale «manipulării populiste» este dezbinarea prin inducerea unei stări conflictuale, mai mult sau puțin artificială, între o parte mai mică a societății (un grup, o comunitate, un subsistem, o instituție) acuzată de tot felul de «rele» și o parte mult mai mare a societății – partea «bună», pe care o putem numi și «poporul» – prezentată ca victimă a celei dintâi“ (Prof. univ. dr. Florea Voiculescu – „Educația în economia de piață“, Edit. Institutul European, Iași, 2008, pp. 405-406).

Simina Marius, Sibiu

1. Aș zice că Iohannis a avut un rol în provocarea lor, el urmăreşte să discrediteze Guvernul şi să deţină în continuare puterea în mod ilegal, făcând poliţie politică prin acelaşi sistem securisto-mafiot (SRI – DNA).

2. Pentru a dobândi credibilitate prezentând povestea spusă a unuia „din interior“ şi pentru că sunt de partea lui Iohannis, mai bine spus, Iohannis e de partea lor. Nu ştiu interesele cui le reprezintă domnul Jianu, dar în mod sigur nu ale partidului sau ale românilor.

3. Da, materialul CNN a urmărit (dez)informarea telespectatorilor.

G. Silvescu, inginer

1. Klaus Iohannis dorește „guvernul meu“, care este și al transnaţionalelor.

2. CNN reprezintă interesele transnaționalelor, al căror reprezentant vizibil este Soros, și în Guvern sunt infiltrați.

3. Donald Trump ne-a lămurit ce face CNN – dezinformează, manipulează, profesionalism de înaltă clasă în slujba unor interese de grup.

Liviu Stoichici

1. Cred că a spus-o în repetate rânduri „Guvernul meu“. Deci schimbarea Guvernului actual și înlocuirea lui cu un guvern marionetă gen guvernul Cioloș.

2. Nu l-a ales întâmplător. Jianu, în opinia mea, este legătura SRI cu acoperiții săi din CNN și din alte redacții de ziare și televiziuni din exterior.

3. Acreditarea imaginii de Guvern corupt, periculos și imprevizibil.

Ion Sima

1. Domnul de la Sibiu nu urmăreşte altceva decât să creeze condiţii pentru îndepărtarea de la putere a PSD prin orice mijloace. Are susţinere externă şi de cei care au votat cu PSD nu-i pasă ce cred despre el. Nu are nicio teamă. Acţionează cu o dezinvoltură care sperie. Vrea să formeze o nouă majoritate parlamentară. Interesant este următorul fapt: dacă este susţinut de afară, ce trebuie să facă el în schimb? Justificarea cu statul de drept nu ţine, pentru că el şi-a exprimat nemulţumirea faţă de sentinţa legată de casele dobândite cu acte false. Sentinţa care nu l-a mulţumit.

2. Dl ministru care a demisionat cred că a fost silit să-şi dea demisia, de sistem. CNN i-a luat interviu ca să nu uităm – Dragnea şi Grindeanu au fost la instalarea presedintelui SUA, iar această televiziune nu l-a agreat.

3. Interviul s-a luat pentru a se crea pe fondul protestelor o imagine despre situaţia actuală din România.

Ioan Ardeni, patron mică afacere, București

1. Schimbarea nedemocratică a Guvernului și întoarcerea rezultatului votului.

Despre punctele 2 și 3.

Atenție la comunicatul lui Jianu, fostul ministru demisionar.

2 feb. 2017: Jianu, pe Facebook: „Sunt şi rămân tehnocrat, nu mă pricep la politică, mă pricep la domeniul IMM şi la antreprenoriat. Nu voi ieși în mass-media pentru declaraţii şi vă rog să respectaţi această dorinţă.“

3 feb. 2017: Jianu, la CNN: „Ce pot spune este că adoptarea unei legi fără a informa în prealabil membrii Cabinetului, în absenţa presei şi aproape de miezul nopţii, nu este un lucru corect.“

Jianu nu relatează corect. Presa a fost prezentă la conferința de presă care a început la ora 21.47 în seara zilei de 31 ian. Conferința de presă a început atunci. Ședința de guvern se terminase mai devreme cu o oră.
Iată deci două informații neadevărate spuse de Jianu la CNN. Cea legată de absența presei și cea legată de noapte. O să vedem dacă membrii Guvernului au fost sau nu informați.

3 feb. 2017: „Prim-ministrul Sorin Grindeanu a dispus iniţierea demersurilor procedurale pentru desecretizarea stenogramei şedinţei de guvern din 31 ianuarie 2017, având în vedere că, potrivit legii, această decizie se poate lua printr-un memorandum adoptat în şedinţa guvernului“, se arată într-un răspuns primit la solicitarea MEDIAFAX.

În câteva zile vom vedea stenograma ședinței și vom vedea dacă Jianu a spus și a treia minciună (primele două fiind deja dovedite).

Jianu a fost șef de organizație patronală. Poate nu a făcut nimic rău în activitatea lui, dar oricine putea fi asociat la un moment dat cu un infractor și poate apărea în interceptări. Precum interceptările lui Gelu Diaconu, scoase din context de procurori. Dosarul lui pentru abuz în serviciu a fost retrimis definitiv la DNA, care îl poate închide cu NUP sau aduce probe suplimentare și corecte, dacă le are. Așa poate fi desființat un om prin târârea prin tribunale.

3 feb.: „Mega-bombă: dosarul lui Gelu Diaconu, întors definitiv la DNA: A fost o făcătură!“

Jianu a preferat să plece din Guvern. Nu are de ce să lupte pentru PSD. Scopul lui în Guvern era altul și nu se mai poate îndeplini în contextul acestei lupte pentru putere. Iar schimbarea radicală de declarații, dacă nu vine din partea unui om cu dublă personalitate, atunci vine din partea unui om împins într-o scenetă, cu scopul de a amplifica emoția. Poate din cauza unor „dosare“ păstrate bine undeva în grotele serviciilor.

Victor Mocanu, profesor universitar, Bucureşti

1. Erodarea succesului de netăgăduit înregistrat de coaliţia de guvernare la alegerile din decembrie 2016, pe orice cale, şi aducerea la conducerea ţării a unui guvern loial lui, într-o nouă reconfigurare a scenei politice interne. Creşte şi presiunea exercitată pe unii membri marcanţi ai coaliţiei de guvernare pentru retragerea din guvernul PSD – ALDE şi să îşi poată implementa planul iniţial de aducere la masa puterii a forţelor loiale președintelui, forţe care erau extrem de slăbite. Doreşte punerea în umbră / neimplementarea măsurilor fiscale, populare, ce au adus PSD – ALDE la guvernare şi care ar fi condus la o creştere formidabilă de popularitate, cu uriaşe şanse de câştigare şi a alegerilor prezidenţiale, şi europarlamentare. Nu în ultimul rând, urmăreşte să crească în sondaje, unde era la un nivel foarte scăzut, în perspectiva luptei evidente pentru câştigarea unui al doilea mandat de preşedinte. Repetarea puseurilor de violenţă stradală tip Colectiv, prin episodul Bamboo, mult mai slab ca impact, trebuia completată cu ceva care să îl poarte pe preşedinte spre imediata schimbare a echilibrului politic cu unul orientat pe linia PPE. Aceasta aduce şi evidentul suport al unora dintre puterile europene conduse de aceeaşi orientare politică. Unele dintre puterile de referinţă ale Uniunii Europene vor avea alegeri în acest an şi succesul dreptei din ţările respective ar fi evident favorizat de succesul dreptei din ţările periferice ale UE, cum este cazul României. Dacă acest succes nu a venit prin alegeri, poate veni prin forţa străzii.

2. Motivul este legat de prezentarea tabloului unui partid de guvernare slăbit, deci a unei ţări cu probleme de stabilitate, a slăbirii Uniunii Europene, mai ales pe rama sa sud-estică, prin comparaţie cu ceea ce America tinde să întărească în prezent, şi anume Ungaria, promovată ca o capitală de facto a dialogului SUA – Rusia.

3. Materialul CNN a urmărit în mod evident acreditarea imaginii de revoltă a românilor contra guvernului ţării lor şi sublinierea stării tensionate într-o ţară cu probleme de la graniţa Uniunii Europene, în coasta fostului imperiu sovietic.

Petru

1. Klaus Iohannis urmăreşte destrămarea României chiar cu riscul unui război civil (obiectiv trasat probabil de Germania & Soros).

2. CNN a ales un interviu cu Florin Jianu („cal troian“ în PSD) din motive de propagandă pro-Iohannis.

3. Materialul CNN nu a urmărit informarea cititorilor, ci, dimpotrivă, dezinformarea (aşa cum a făcut şi în timpul alegerilor din SUA) în cadrul războiului hibrid ce se desfăşoară în România.

MANIPULARE,DULCE EVADARE!

9 feb.

Manipularea este ca o formă de hipnoză. Ți se întâmplă, când ți se întâmplă, fără să fii conștient de asta. Oricine dintre noi cred că a văzut filmulețe sau spectacole în direct cu hipnotizări și hipnotizați. Niciodată, dar niciodată, după ieșirea din transă, cel hipnotizat nu spune că și-ar fi dat seama că altcineva i-a condus, pentru câteva clipe, voința.

Nu e de mirare, deci, că, în aceste zile, puținii tineri frumoși și liberi care acceptă să răspundă la unele întrebări ale reporterilor neagă cu vehemență ipoteza manipulării lor. Pur și simplu nu sunt conștienți că așa ceva li s-ar putea întâmpla. De ce? Pentru că nu sunt interesați să privească tabloul de ansamblu și, mai mult decât atât, tratează cu dispreț lecțiile istoriei.

Să ne amintim de decembrie 1989. Într-o dimineață, străzile Bucureștilor au fost brusc inundate de șuvoaie de manifestanți curgând pe marile bulevarde spre Piața Palatului, spre sediul CC. Pe cei care am participat atunci, nu ne-a îndemnat nimeni, explicit, la televizor sau pe alte căi (de Facebook nu se vorbea încă) să ieșim în stradă și să ne concentrăm într-un anumit punct al orașului. Am făcut-o totuși, dintr-un imbold interior pe care l-am pus exclusiv pe seama conștiinței noastre trezită brusc de niște evenimente extrem de grave. Dacă ne-ar fi spus atunci cineva că suntem manipulați să facem acea „revoluție”, am fi respins ipoteza cu o vehemență comparabilă, probabil, cu cea a manifestanților de azi din Piața Victoriei.

Și, totuși, la „revoluție” am fost manipulați. Din greu. Cu tot arsenalul de care dispunea la acea vreme propaganda perestroikistă și nu numai. Ne-au demonstrat asta anii ce au urmat, dezvăluirile liderilor politici mondiali ai vremii, istorici români de prestigiu care au documentat evenimentul până în cele mai mici detalii.

Astăzi, doar cei cu ochelari de cal sau fără un minim discernământ mai susțin că „revoluția română” din decembrie1989 afost o mișcare spontană în care românii și-au luat soarta în mâini și și-au făcut dreptate singuri.

***

Există asemănări izbitoare între evenimentele din decembrie 1989 și cele din ianuarie 2017. Apariția, pe plan global, a unui mare lider (Gorbaciov la vremea aceea, Trump astăzi) extrem de determinat în a schimba ordinea mondială; numărul uriaș (fără precedent între aceste două momente) de oameni scoși în stradă în România; folosirea ca declanșator, pentru această revoltă de proporții, a unei decizii greșite a conducătorilor țării (atunci convocarea de către Ceaușescu a unui miting sinucigaș, acum emiterea de către guvern a unor ordonanțe de urgență cu mare potențial emoțional); internaționalizarea imediată a conflictului și trimiterea la București, de către toate marile agenții de presă (dar nu numai) a unor efective impresionante de reporteri pregătiți ca pentru un eveniment extrem.

Și lista similitudinilor ar putea continua. Las însă restul de demonstrație istoricilor, eu doar vreau să insist asupra contextului.

Trump a declarat în campania electorală că SUA nu vor mai susține Europa, ca până acum, la pachet, în ansamblul ei. America se va orienta spre tratate bilaterale cu țări europene. Deja, se pare, Ungaria și Polonia au ales, între UE și SUA, SUA. Acum se desfășoară bătălia pentru România. Prin invitarea la Washington a liderilor PSD Dragnea și Grindeanu, administrația Trump a comunicat în subtext că îl consideră pe președintele Iohannis în cealaltă tabără, pro – UE.

Eu în acest context citesc evenimentele tensionate din România și jocul iresponsabil, la totul sau nimic, al președintelui Iohannis.

Imensa masă de manevră folosită în stradă de președinte pentru a submina guvernarea PSD este subtil catalizată de liderii europeni Merkel și Hollande, care încearcă să mențină UE în viață, să evite destrămarea sa.

Nu mă pronunț, pentru că nu știu, în ce tabără ar fi mai bine, per total, pentru România. Din perspectiva, însă, a tendințelor revizioniste din ce în ce mai agresiv exprimate de Budapesta, cred că ar fi mai sigur, pentru unitatea teritorială a României, să fim în aceeași tabără cu Ungaria, și protejați de SUA, decât să ne raliem unei Uniuni Europene cu două viteze, supusă unor forțe centrifuge tot mai greu de controlat.

Revenind la evenimentele interne, discursul de ieri al președintelui este unul de escaladare a războiului fratricid. Înseamnă că, la Malta, Klaus Iohannis a promis fidelitate cu orice preț Germaniei și Franței, chiar cu prețul aruncării României într-un război civil. O opțiune care ar trebui să îngrijoreze Washingtonul.

Dar mai există și varianta ca Washingtonului să-i convină până la urmă această împărțire de influență. România, în tabăra cealaltă, poate deveni, la momentul potrivit, o bună piesă de sacrificiu într-o negociere a armoniei globale pe următoarea sută de ani. Părți din România sunt râvnite atât de Rusia cât și de Ungaria. Oare UE va fi îndeajuns de puternică și determinată pentru a putea apăra România de astfel de pericole? Mă îndoiesc!

Iohaniștii vor mobiliza din nou, în weekend, sute de mii de protestatari care refuză să se informeze real și să vadă tabloul mai larg. Ei nu au capacitatea (sau voința) de a recunoaște că informația reală nu se ia de pe Facebook ori de pe situl de propagandă groasă „Corupția ucide”. Și atunci preferă, evident fără să recunoască, manipularea. O preferă pentru că le spune ce vor ei să audă. Îi ajută să confunde realitatea imperfectă cu fanteziile lor de „mai bine”. Să evadeze într-un virtual confortabil. Manipulare, dulce evadare!

Mai important decât ce vor face ionahiștii, care au devenit, vai, atât de previzibili și repetitivi, este ce vor face protestatarii de la Cotroceni. Căci nici aceștia nu sunt de capul lor, să nu ne mințim singuri crezând asta.

Dacă manifestația de la Cotroceni va crește spectaculos (până acum nu prea au fost semne), înseamnă că, încă, guvernul PSD are o susținere de peste ocean. Și, România, încă este dorită de Washington în echipa sa.

Dacă manifestația de la Cotroceni îngheață în stadiul incipient de acum, sau se stinge, înseamnă că PSD a depus armele și fanatismul lui Iohannis a învins.

Oricum, deznodământul profund al conflictului de la București se pare că nu se decide în România. Soluția, dacă nu a fost deja stabilită și acum asistăm la pașii implementării ei, se decide în afară și fără consultarea românilor.

Asta pentru că suntem dezbinați de conducători și noi înșine nu știm să ne oprim, singuri, din autodistrugere.

http://www.conteledesaintgermain.ro/manipulare-dulce-evadare-2/08-02-2017

POHTA,CEA POHTIT-O NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS SI PROPAGANDA SOROSISTA A ATENEI 3: „PROCURORUL GENERAL AL REPUBLICII SA NU MAI FIE NUMIT LA PROPUNEREA MINISTRULUI JUSTITIEI,CI DE CATRE CSM!”

9 feb.

Parchetul General consideră că procurorul general ar trebui să fie numit la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, și nu la propunerea ministrului Justiției, într-o procedură asemănătoare cu numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

„În contextul punerii în discuție a modificării legilor privind sistemul judiciar, Ministerul Public reiterează ca fiind obligatorie o procedură “în oglindă” în ceea ce privește numirea în funcție a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Este necesar ca nu doar președintele Înaltei Curți să fie numit la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ci și procurorul general al României. Numai o asemenea procedură oferă garanția respectării principiilor stabilității și independenței procurorului, precum și a îndeplinirii rolului Ministerului Public de a reprezenta în activitatea judiciară interesele generale ale societăţii şi de a apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.
Poziția publică a domnului Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu recentele inițiative ale Guvernului privind modificarea legislației penale, dovedește o dată în plus necesitatea transferului către Consiliul Superior al Magistraturii a prerogativei de a face propunerea pentru funcția de conducător al Ministerului Public”, a scris pe Facebook Parchetul General.

Procedura actuală prevede că procurorul general este numit de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM.

În schimb, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție este numit de președintele României, la propunerea CSM.

BASESCU IL INGROAPA PE NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS!

9 feb.

Foto Lucian Alecu

Ieri, de la tribuna parlamentului, fostul președinte Traian Băsescu a negat vehement existența vreunui protocol de colaborare DNA-SRI aprobat de CSAT, în perioada celor două mandate ale sale.

Mai mult, a spus că stenogramele tuturor ședințelor CSAT sunt depozitate și la Guvern (în gestiunea prim-ministrului, oricare ar fi acela) și l-a somat pe Grindeanu să producă proba contrarie, făcând public orice astfel de protocol, dacă el există.
Dacă Băsescu nu minte cu obișnuita-i seninătate, teoria funcționării poliției politice secrete, a Binomului și a dosariadei dirijată de la Cotroceni, în folos propriu, de către fostul președinte (cu încuviințarea, ori chiar sub oblăduirea CIA), se transformă în scheme manipulatorii, lansate pe canale media, conform unor interese obscure.
Sau, mult mai grav, dacă astfel de protocoale au existat, sau încă mai există, ele s-au semnat în mandatul lui Klaus Iohannis, și au fost puse în operă sub guvernările Ponta-Cioloș, cu complicitatea Kovesi-Coldea.
În clarificarea acestei dileme ne împiedicăm (ca și în alte câteva cazuri extrem de controversate) de instituția… secretizării, cu toate gradele ei de siguranță: secret de serviciu, strict secret, secret de stat. Problema pune două semne de întrebare:

1. Cine, și conform cărei legislații decide în care dintre aceste grade se secretizare se încadrează un document, o acțiune, o strategie etc.?
2. Pot fi secretizate documente, acțiuni, strategii anticonstituționale, sau care contravin interesului național?

Apoi, după cum scrie la Legea de funcționare a CSAT și bine se știe, ”Consiliul lucrează în prezența a cel puțin două treimi din membri și adoptă hotărâri prin consens” (Art.2.1.), adică orice decizie se ia numai cu unanimitatea voturilor celor prezenți, sau, altfel spus, fiecare membru prezent la ședință are drept de veto. Prin consecință logică, un act anticonstituțional, sau care contravie interesului național, adoptat de CSAT este acoperit de solidaritatea (complicitatea?!?) tuturor membrilor votanți.

Suntem de acord, cred, că vor fi fiind, printre deciziile CSAT, și unele ce justifică intrarea în sertarul secretelor de stat și nu trebuiesc făcute publice. Ele pot ține de strategii militare, economice, diplomatice, poate chiar și politice. Justificarea și aplicarea lor ține numai de confirmarea/infirmarea în termeni istorici viitori, mai mult sau mai puțin îndepărtați. Dar noi trebuie să răspundem presiunii prezentului.
Iar această presiune, într-o chestiune ce ține de drepturile fundamentale și constituționale ale cetățeanului român, aflat în viață și în activiate azi, îl obligă pe Klaus Johannis, în calitate (și) de președinte al CSAT să convoace o ședință dedicată cercetării și clarificării acestei probleme.
Atenție! CSAT poate fi convocat de către președinte, ori de câte ori consideră necesar, dar și ”la inițiativa a cel puțin patru membri din componența prevăzută de lege.”(Art.1.2.). Așa încât, din punct de vedere legal, avem toate pârghiile pentru declanșarea mecanismului de risipit ceața…

SERBAN NICOLAE,LIDER PSD: FLORIN IORDACHE NU TREBUIE SA-SI DEA DEMISIA!

9 feb.

Președintele Comisiei juridice din Senat, Șerban Nicolae (PSD), a apreciat într-o intervenție la Antena 3 că Florin Iordache nu trebuia să demisioneze de la Ministerul Justiției.

„Eu am insistat ca Florin Iordache să nu-și dea demisia. Florin Iordache avea multe lucruri de făcut din programul de guvernare pe domeniul justiției. (…) După ce s-a pronunțat CCR, după ce moțiunea, având ca temă OUG 13, a picat cu zgomot în Parlament, eu cred că lucrurile se schimbaseră și Florin Iordache merita lăsat să-și continue treburile la Ministerul Justiției, mai ales că acest episod era cu totul izolat.”, a declarat Șerban Nicolae.

Întrebat pe de altă parte dacă va accepta să conducă ministerul Justiției, Șerban Nicolae a exclus acest lucru.

FLORIN IORDACHE,SINGURUL MINISTRU AL JUSTITIEI,COMPETENT CARE O BIRUIT DE UNUL SINGUR BINOMUL+ JOHANNIS,SI-A DAT DEMISIA

9 feb.

Ministrul Justiției Florin Iordache a anunțat joi după amiază, în contextul scandalului generat de adoptarea ordonanței 13, că și-a depus demisia.

Iordache a făcut anunțul la Guvern.

”De când am venit la Ministerul Justiţiei, mi-am propus şi am efectuat toate demersurile legale pentru a remedia o serie de probleme existente şi destul de sensibile. Aşa cum aţi văzut şi dumneavoastră, toate iniţiativele asumate sunt legale şi constituţionale. Proiectele propuse s-au aflat în dezbatere publică, organizată de Ministerul Justiţiei, iar acum sunt în dezbatere parlamentară. Cu toate acestea, pentru opinia publică nu a fost suficient, drept pentru care am hotărât să îmi înaintez demisia din funcţia de ministru al Justiţiei”, a declarat Florin Iordache, la Palatul Victoria, refuzând apoi să răspundă la întrebări pe această temă.

Declaraţia lui Iordache a durat 45 de secunde.

Premierul Sorin Grindeanu anunța, luni, că o decizie privindu-l pe ministrul Justiției va fi luată miercuri sau joi, după adoptarea bugetului şi după votarea moţiunii de cenzură.

„Am spus că o să treacă cele două zile în care se discută bugetul şi moţiunea de cenzură. E normal să rămână la dezbaterea moţiunii de cenzură, urmând ca miercuri seara, joia, să ia decizia sau să iau decizia (…) (Varianta înlocuirii – n.r.), acum, în următoarele două zile, nu, dar după aceste etape pe care trebuie să le trecem în Parlament, sigur”, declara premierul.

SESIZAREA AVOCATULUI POPORULUI VICTOR CIORBEA RESPINSA DE CCR!

9 feb.

Valer Dorneanu. Foto cotidianul.ro

Curtea Constituțională a respins joi ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului pe ordonanța 13 care aducea modificări Codurilor penale, în condițiile în care actul normativ a fost abrogat între timp.

Anunţul a fost făcut de către preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu.

”Avocatul Poporului era îndreptăţit să ne sesizeze referindu-se la o ordonanţă care era în vigoare. În ceea ce priveşte admisibilitatea cererii, potrivit articolului 29 din legea noastră de organizare, noi verificăm constituţionalitatea legilor sau ordonanţelor în vigoare. Din punctul acesta de vedere,vă rog să constataţi că ordonanţa 13 a fost abrogată”, a spus Dorneanu.

Decizia a fost luată de Curtea Constituțională cu majoritate de voturi.

Valer Dorneanu a explicat că CCR s-a pronunţat în trecut pe acte normative abrogate, dar numai în cazul în care judecătorii au fost sesizaţi prin excepţie de neconstituţionalitate ridicată în timpul unui proces şi numai atunci când respectivul act normativ a produs efecte înainte de a fi abrogat.

”N-am găsit elemente care să fi fost deja aplicate, să fi produs efecte juridice. Dacă va exista aşa ceva, sigur vor exista remediile prevăzute de Constituţie şi de legea noastră de organizare”, a declarat Dorneanu.

Ordonanța 13 care a generate ample proteste de stradă a fost abrogată duminică de Guvernul Grindeanu, la două zile după ce Victor Ciorbea a depus sesizarea la Curtea Constituțională.

PRESEDINTELE SENATULUI CALIN POPESCU TARICEANU ATAC NAUCITOR LA ADRESA NAZISTULUI KLAUS WERNER JOHANNIS!

9 feb.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat miercuri, în plenul Parlamentului, la dezbaterea moţiunii de cenzură, că şeful statului, Klaus Iohannis, este un „preşedinte al dezbinării”, în loc să fie factor de coagulare şi coeziune socială şi politică.
https://i0.wp.com/bewoman.ro/wp-content/uploads/calin-1.jpg

„Cei numiţi să conducă vremelnic instituţiile de forţă fac abuz de putere, sunt cuprinşi de beţia puterii şi, într-un cuvânt, sunt corupţi de putere. Evident că tot ei cred că mai sunt în măsură să îi controleze pe cei care sunt aleşi de cetăţeni. Avem din ce în ce mai multe semnale că şefii acestor instituţii îşi acordă privilegii şi folosesc guverne şi miniştri, aşa cum a fost cazul doamnei Prună, pentru a obţine mai multă putere. Peste tot acest munte de nedreptăţi şi corupţie tronează preşedintele Iohannis. Fericit că a ajuns şi el la butoane, bucuros că poate să le folosească, dar, în acelaşi timp, trebuie să plătească un preţ, să se lase folosit de instituţiile de forţă. Zâmbetul larg şi mulţumit pe care l-aţi văzut ieri în Parlament demonstrează de la sine acest lucru. Pregătit să dezbine România pentru a obţine din nou puterea şi un nou Guvern al lui. În loc ca preşedintele să fie factor de coagulare şi coeziune socială şi politică, avem un preşedinte al dezbinării”, a susţinut Tăriceanu, scrie agerpres.ro.

%d blogeri au apreciat: