Arhiva | 5:50 pm

JURNALISTUL CORNEL NISTORESCU IN EDITORIALUL SAU DE EXCEPTIE DEZVALUIE CA FOSTUL SEF OPERATIV AL SRI, FLORINEL COLDEA,A RAMAS SI LUCREAZA DUDUIND LA UNITATEA MONSAT ,PE CARE O CONTROLEAZA!”

9 feb.

 Imagine similară

O informație atît de stupefiantă încît nu i-am fi dat crezare, în mod normal, e difuzată de ziarul Cotidianul de azi, sub semnătura directă a lui Cornel Nistorescu, un specialist în servicii secrete. Conform acesteia, fostul șef operativ al SRI, Florian Coldea, nu a plecat nici pe departe la pensie, cum s-a acreditat oficial, ci e în continuare în serviciu și lucrează într-o direcție creată special pentru el.

Dezvăluirile făcute de Sebastian Ghiţă au dus la o mutare care a fost percepută ca o înfrîngere a SRI. Și ca o recuperare a terenului pierdut de-a lungul anilor de Comisia de supraveghere şi control al SRI. Aceasta a pus la cale o audiere de tip spectacol, menită a mai repara ceva din onoarea Serviciului şi a respectivei Comisii. În fapt, n-a fost vorba decît despre o operaţiune de restaurare a imaginii şifonate a celor două instituţii. În umflatele genţi cărate la audierile din Parlament nu erau decît nişte scheme de funcţionare, menite a ilustra prezentarea Power Point făcută parlamentarilor.

Comunicatul lacunar al retragerii generalului-locotenent Florian Coldea a omis în mod deliberat informaţii necesare publicului şi politicienilor. El a fost redactat de şeful Secretariatului General al SRI, nimeni altul decît generalul Dumitru Dumbravă, cîndva căpitan şi fost consilier personal al generalului Florian Coldea. Rămîne oricum în istoria instituţiei ca şi şeful său, descuiatul la cap Dumitru Dumbravă fiind primul general din istoria SRI care a dat în vileag o mega-operaţiune a SRI – implicarea în justiţie. Dumitru Dumbravă, voind să pară un Moş Teacă mai înţelept, a povestit într-un interviu preocupările SRI de a urmări procesele pînă la capăt, ca într-un cîmp tactic, din care Serviciul nu se retrage pînă la finalul operaţiunii.

La fel ca şi fostul său consilier (acum şef al Secretariatului General al SRI), Florian Coldea nu a părăsit „cîmpul tactic“ al operaţiunilor speciale. Scandalul Ghiţă nu a fost decît un mic accident operativ. Au ieşit la lumină cîteva mici ciupeli, operaţiunile speciale – multe ilegale sau la limita legii – desfăşurate de SRI rămînînd încă necunoscute.

Din informaţiile noastre, Florian Coldea lucrează la greu. Nici vorbă despre vreo plecare la pensie, despre vreo retragere sau despre vreo sancţiune. Dimpotrivă. Probabil pentru meritele deosebite în identificarea portretului şi susţinerea unui nou preşedinte care să-l înlocuiască pe Traian Băsescu, i-a fost înfiinţată Direcţia Generală Operaţiuni Speciale Clandestine. Ce include aceasta? Fosta Direcţie Specială Periş, despre care noi am mai scris în Cotidianul şi pe care, la plecarea lui Traian Băsescu, generalul Florian Coldea a împrăştiat-o pentru a i se pierde urma. A doua este Direcţia Personalului Operativ Acoperit, pe la a cărei comandă s-a perindat şi generăleasa Elena Istode, zisă şi Anaconda. Apoi, tot Coldea controlează Centrul MONSAT, un centru de interceptări prin satelit, în care un pachet de linii din sistemul american de interceptări este alocat României. Prin acest centru sunt înregistraţi la extern şi politicieni sau demnitari români aflaţi în situaţia de a fi supravegheaţi. Cu sau fără aprobare de la judecător. A patra direcţie este Centrul pentru Securitate Cibernetică. În realitate, acest centru îi monitorizează nonstop pe toţi utilizatorii de Internet.

Cum a apărut această direcţie cu componente para-instituţionale? Este de neimaginat ca funcţionarea ei să fie o iniţiativă a noului director al SRI, fără ştiinţa preşedintelui României. Încă nu ştim cui raportează, cine beneficiază de informaţiile prelucrate şi cine aprobă planul de operaţiuni speciale. Conducerea SRI, preşedintele României sau structura amintită primeşte sarcini şi avize din afara României? Neclară rămîne şi finanţarea acesteia. După informaţiile pe care le-am primit, numai o mică parte a bugetului vine din bugetul SRI, restul provenind din zona economiei negre şi gri, de la cele peste 100 de societăţi comerciale sub acoperire ale SRI, clandestine, necontrolate fiscal şi neauditate legal. Toate sunt în situaţii de evaziune şi au atras în consiliile lor de administraţie chiar membri ai Comisei parlamentare de supraveghere şi control, dar şi directori din ministere sau din agenţiile care facilitează existenţa sub acoperire a acestora.
De ce a preluat generalul Florian Coldea înregistrările şi reţeaua de acoperiţi, plus o sursă de bani? Ce putere o foloseşte? La ce-i trebuie preşedintelui Iohannis acest serviciu secret paralel şi ferit de controlul parlamentar? La consolidarea în România a unui „stat disciplinar“, identificat de profesorul Andrei Marga într-o analiză extraordinară, publicată în ziarul Cotidianul?

Ce rol a avut această structură de operaţiuni speciale clandestine în agitaţia din reţelele sociale, concretizată cu extraordinara mobilizare a utilizatorilor, mai ales a celor tineri, la protestele din aceste zile?

Editorialul complet în ziarul Cotidianul versiunea tipărită

”La fel ca şi fostul său consilier (acum şef al Secretariatului General al SRI), Florian Coldea nu a părăsit „cîmpul tactic“ al operaţiunilor speciale. Scandalul Ghiţă nu a fost decît un mic accident operativ. Au ieşit la lumină cîteva mici ciupeli, operaţiunile speciale – multe ilegale sau la limita legii – desfăşurate de SRI rămînînd încă necunoscute” scrie Nistorescu.

”Din informaţiile noastre, Florian Coldea lucrează la greu. Nici vorbă despre vreo plecare la pensie, despre vreo retragere sau despre vreo sancţiune. Dimpotrivă. Probabil pentru meritele deosebite în identificarea portretului şi susţinerea unui nou preşedinte care să-l înlocuiască pe Traian Băsescu, i-a fost înfiinţată Direcţia Generală Operaţiuni Speciale Clandestine. Ce include aceasta? Fosta Direcţie Specială Periş, despre care noi am mai scris în Cotidianul şi pe care, la plecarea lui Traian Băsescu, generalul Florian Coldea a împrăştiat-o pentru a i se pierde urma. A doua este Direcţia Personalului Operativ Acoperit, pe la a cărei comandă s-a perindat şi generăleasa Elena Istode, zisă şi Anaconda. Apoi, tot Coldea controlează Centrul MONSAT, un centru de interceptări prin satelit, în care un pachet de linii din sistemul american de interceptări este alocat României. Prin acest centru sunt înregistraţi la extern şi politicieni sau demnitari români aflaţi în situaţia de a fi supravegheaţi. Cu sau fără aprobare de la judecător. A patra direcţie este Centrul pentru Securitate Cibernetică. În realitate, acest centru îi monitorizează nonstop pe toţi utilizatorii de Internet.

Cum a apărut această direcţie cu componente para-instituţionale? Este de neimaginat ca funcţionarea ei să fie o iniţiativă a noului director al SRI, fără ştiinţa preşedintelui României. Încă nu ştim cui raportează, cine beneficiază de informaţiile prelucrate şi cine aprobă planul de operaţiuni speciale. Conducerea SRI, preşedintele României sau structura amintită primeşte sarcini şi avize din afara României? Neclară rămîne şi finanţarea acesteia. După informaţiile pe care le-am primit, numai o mică parte a bugetului vine din bugetul SRI, restul provenind din zona economiei negre şi gri, de la cele peste 100 de societăţi comerciale sub acoperire ale SRI, clandestine, necontrolate fiscal şi neauditate legal. Toate sunt în situaţii de evaziune şi au atras în consiliile lor de administraţie chiar membri ai Comisei parlamentare de supraveghere şi control, dar şi directori din ministere sau din agenţiile care facilitează existenţa sub acoperire a acestora.
De ce a preluat generalul Florian Coldea înregistrările şi reţeaua de acoperiţi, plus o sursă de bani? Ce putere o foloseşte? La ce-i trebuie preşedintelui Iohannis acest serviciu secret paralel şi ferit de controlul parlamentar? La consolidarea în România a unui „stat disciplinar“, identificat de profesorul Andrei Marga într-o analiză extraordinară, publicată în ziarul Cotidianul?

Ce rol a avut această structură de operaţiuni speciale clandestine în agitaţia din reţelele sociale, concretizată cu extraordinara mobilizare a utilizatorilor, mai ales a celor tineri, la protestele din aceste zile?” mai scrie jurnalistul.

Cum spuneam, informația e atît de explozivă încît e greu de luat în seamă.
Din păcate, un mic ”amănunt” lucrează în favoarea ei: în redacția Cotidianul activează fostul șef de cabinet al lui Iulian Vlad, generalul SRI (r) Aurel Rogojan, personaj puternic, influent și cu multe conexiuni în interiorul serviciului. Suficient de multe pentru a putea afla genul acesta de informație. (B.T.I.)

Reclame

PROTESTATARII DIN FATA PALATULUI COTROCENI SOLICITA :DEMISIA NAZISTULUI KLAUS WERNER JOHANNIS SI A CUCUVELEI MOV DE LA DNA!

9 feb.

Vremea rea nu i-a descurajat pe contestatarii președintelui Klaus Iohannis. Câteva zeci de persoane protestează și joi, pentru a cincea zi consecutiv, în fața Palatului Cotroceni.

Oamenii cer demisia președintelui și scandează lozinci de susținere a Guvernului Grindeanu.

Protestatarii afișează mesaje precum „Nu vreau guvern de doi lei! Vreau Grindeanu la butoane, ca să am bani de bomboane”, „Suspendare pentru instigare”, „Demisia”. În mijlocul manifestanților și-a făcut apariția și jurnalistul România TV, Victor Ciutacu, după ce în urmă cu câteva zile protestatarii au fost vizitați de realizatorul Antenei 3 Mircea Badea.

content-image

FEDREATIA RUSA CONSIDERA ROMANIA DREPT UN AVANPOST AL NATO!

9 feb.

Rusia consideră România drept un avanpost al NATO şi o ameninţare ca urmare a prezenţei pe teritoriul ei a elementelor scutului antirachetă american, a declarat joi un înalt responsabil al MAE de la Moscova, într-un interviu acordat agenţiei Interfax, reluat de Reuters. „Poziţia României şi poziţia conducătorilor ei, care au transformat ţara lor în avanpost, sunt în mod clar o ameninţare pentru noi. Părţii române i-a fost comunicat acest lucru, inclusiv în mod public”, a declarat Alecksandr Boţan-Harcenko, şeful Departamentului IV pentru Afaceri Europene din MAE rus.

„Toate aceste decizii, aceste planuri constituie o ameninţare pentru Rusia şi, desigur, ele sunt îndreptate în primul rând împotriva Rusiei. Este un fapt că aceasta complică extrem de mult interacţiunea şi cooperarea (dintre noi). Dar, în acelaşi timp, este necesar să se menţină şi să se utililzeze posibilităţile existente”, a mai declarat diplomatul moscovit.

Potrivit lui Alecksandr Boţan-Harcenko, „din partea Bucureştiului s-a observat o linie antirusească, chiar rusofobă, prin punerea în aplicare a sancţiunilor (antiruseşti, adoptate de UE-n.n.) şi a unei retorici antiruseşti fervente”. Cu toate astea, „avem o bază de cooperare, există puncte pe care ne putem baza pentru a depăşi această situaţie nefavorabilă în relaţia noastră. Şi vom căuta, totuşi, să interacţionăm în mod constructiv”, a declarat şeful Departamentului IV pentru Afaceri Europene din MAE rus în interviul acordat agenţiei Interfax.

Agenţia Reuters reaminteşte, în context, că, în mai 2016, SUA au reactivat partea din scutul lor antirachetă instalat în România, la Deveselu. Acesta este echipat cu un radar, interceptoare de rachete şi sisteme de comunicaţii şi este parte a unui sistem destinat să apere Europa de „statele care nu respectă legile internaţionale de bază, organizează sau susţin atentatele ori violează sistematic drepturile cele mai elementare ale omului, precum Iranul”. Washingtonul a dat asigurări că el nu ţinteşte Rusia. „Toate aceste decizii (…) vizează în primul rând Rusia”, apreciază, dimpotrivă, Moscova. Potrivit Agerpres, presa moscovită de joi a reluat declaraţiile făcute agenţiei Interfax de Alecksandr Boţan-Harcenko sub titlul „MAE: România reprezintă o ameninţare clară pentru Rusia după instalarea elementelor sistemului antirachetă al SUA acolo”.

Ajunşi aici, ar trebui reamintit că opinia profund negativă a liderilor ruşi despre scutul antirachetă de la Deveselu nu este nouă, interesant este momentul în care înaltul oficial din MAE moscovit a ţinut să repete acest lucru, mai precis în actualul context în care se ţes tot felul de iţe spre a pregăti o întâlnire Putin-Trump şi agenda ei. Din această ultimă perspectivă, aş preciza că optica noului lider republican al Casei Albe este radical diferită de a predecesorilor săi, inclusiv în ce priveşte aportul statelor NATO la autoapărare. Se ştie că Administraţia Bush l-a vrut în Polonia şi Cehia, Administraţia Obama fiind cea care a transferat o parte a lui în România, la Deveselu.

IN SEDINTA DE GUVERN DE JOI A FOST DISCUTAT MEMOREANDUMUL,PROMOVAT DE MINISTERUL ECONOMIEI,PENTRU DEMARAREA DEMERSURILOR PRIVIND CREAREA FSDI!

9 feb.

In ședința de guvern de joi a fost discutat un memorandum, promovat de Ministerul Economiei, pentru demararea demersurilor privind crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI). Conform documentului, Fondul va avea drept scop dezvoltarea și finanțarea proiectelor de investiții rentabile și sustenabile, fiind un mecanism de finanțare care va identifica și materializa oportunități investiționale cu impact în dezvoltarea economică durabilă și crearea de noi locuri de muncă pe termen lung. „În același timp, Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va contribui atât la eforturile României de obținere a statutului de piață emergentă pentru piața autohtonă de capital prin creșterea lichidității pe Bursa de Valori București, cât și la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile prin asigurarea surselor financiare de cofinanțare a proiectelor de investiții. Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acționar unic pe toată perioada de funcționare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții”, se arată într-o informare a Executivului.

Memorandumul prevede constituirea unui grup de lucru interministerial care să analizeze modalitățile și forma optimă de înființare a FSDI și din care să facă parte reprezentanți ai ministerelor implicate precum și ai altor entități relevante în dezvoltarea acestui instrument de investiții. ”Crearea acestui Fond face parte din materializarea Programului de Guvernare 2017-2020 și reprezintă o abordare managerială a Guvernului orientată spre creșterea performanței și utilizarea eficientă a activelor deținute de companiile statului, fiind centralizator de expertiză, instrument de capitalizare a companiilor de stat, dar și de finanțare a proiectelor de țară, aducând un efect de multiplicare în economie, prin atragerea de capital din diverse surse publice și private. Fondul Suveran va fi un partener valoros atât pentru investitori instituționali precum BERD, BEI, Banca Mondială, cât și pentru fonduri de investiții sau alți investitori privați”, a declarat ministrul Economiei, Alexandru Petrescu.

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții propus de PSD lui Liviu Dragnea în programul de guvernare se dorește a fi construit după modelul mai multor state, precum Norvegia, Italia, Franța sau Polonia, dar construcția sa va fi ceva mai diferită, românească.

Norvegia și-a dezvoltat fondul pe seama banilor proveniți din petrol, bogăție pe care noi o avem, dar nu la dimensiunea resurselor din Marea Nordului. Fondul din Franța a fost alimentat cu active de la societățile considerate strategice și din fonduri publice.

În Italia, banii au venit de la principalul acționar al fondului, grupul CDP. Fondul de dezvoltare polonez se alimentează de la buget, însă acesta are în spate o grupare de mai multe instituții de stat, precum Agenția de Investiții Străine, Agenția de Dezvoltare Industrială, Banca de Dezvoltare etc.

Sursele
În România, PSD a gândit pentru următorii patru ani o schemă de alimentare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții din mai multe surse. Astfel: 25 de miliarde de lei din emiterea de obligațiuni, 10 miliarde de lei din dividendele de la companiile de stat profitabile sau de la participațiunile pe care statul le are la diverse societăți (gen Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, OMV Petrom etc.), 1 miliard de lei din valorificarea activelor neperformante și 25 de miliarde de lei din atragerea altor surse în proiectele investiționale.

Conform PSD, Fondul va fi deținut 100% de statul român, iar administrarea sa va fi făcută de către un Consiliu de Supraveghere din care să facă parte 9 membri selectați prin proceduri transparente și de un Comitet Director format din 5 membri selectați pe baza principiilor de bună guvernanță. Evaluarea activității Fondului se va face anual de către o „companie de audit cu reputație în domeniu“, conform PSD.

Bani puși la lucru
Ideea de bază a acestui fond, ca și cea a celorlalte din întreaga lume, este de punere la lucru a banilor strânși prin diverse modalități, pentru a genera și mai mulți bani. Potrivit programului PSD, scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună, cu alte fonduri de investiții sau investitori privați. Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în Sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro.

Alte 3 miliarde de euro vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul în discuțiile pe care le-au avut, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi pe care le va deține pentru o perioadă de 30 ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra.

Proiectele principale asupra cărora finanțatorii și-au arătat interesul sunt acelea care se susțin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susțină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș – Iași), o a doua autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara – București), a treia, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic – Brașov) și o a patra care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași – Bucureşti).
„Acest fond trebuie capitalizat. Sunt peste două sute de companii profitabile ale statului de la care se extrag dividende. Statul, prin ministerele lui, are aceste beneficii sub formă de dividende. În primă fază ele pot da minus la buget, dar pot fi investite direct în acest fond suveran de investiții. Peste ele se pot pune instrumente de finanțare de tipul obligațiunilor. Dacă ești inteligent și capabil, te capacitezi cu acești bani disponibili să îi plasezi strategic sau social în proiecte critice naționale“, a declarat pentru RFI profesorul de economie Adrian Mitroi.

Atracția norvegiană
Fondul Suveran cel mai atrăgător este cel norvegian. Pentru România nu este un model de construcție, pentru că poate fi alimentat doar din banii din petrol. Norvegia a creat fondul acum mai bine de 20 de ani, în ideea că atunci când rezervele de țiței ale țării se vor împuțina, acesta să susțină mai departe cheltuielile statului și bunăstarea națiunii. Sursele fondului sunt redevențele exploatărilor pentru zăcămintele petroliere din Marea Nordului.

Fondul Suveran de investiții al Norvegiei, denumit Fondul Global de Pensii Guvernamentale, deține în acest moment active în jur de 880 de miliarde de dolari, fiind cel mai mare din lume. În ultimii 20 de ani, randamentul fondului a fost de 3,4%. Veniturile din dividende, dobânzi la instrumentele cu venit fix și din plasamentele imobiliare sunt estimate a se ridica anul viitor la 207,50 miliarde coroane norvegiene, cu 71% mai mult decât suma preconizată a fi retrasă de guvern. Fondul are participaţii la aproximativ 9.000 de companii, din 78 de ţări, dar nu poate face investiţii în Norvegia. Toamna trecută s-a luat în calcul retragerea unor sume de bani din Fond pentru acoperirea deficitului bugetar de 8% din PIB. Suma vizată pentru retragere este de 121 miliarde de coroane norvegiene, adică 15 miliarde de dolari. Dificultățile au apărut odată cu scăderea, în urmă cu doi ani, a prețului petrolului pe piețele internaționale.

Fondul de investiții strategice din Franța
La finele lui 2008, Franța, condusă atunci de Nicolas Sarkozy, a creat Fondul de investiții strategice pentru a ajuta întreprinderile autohtone și pentru a finanța proiectele de dezvoltare.

Pentru început, au fost alocate 6 miliarde de euro de la buget, dar în 2011 suma a crescut la 20 de miliarde, prin adăugarea unor participații de la societățile considerate strategice, precum Air France, Renault sau Chantiers de l’Atlantique. FSI are un acord cu fondul suveran din Abu Dhabi, Mubadala Development Company PJSC, pentru investiții comune în companii franceze.

Obiectivele FSI sunt acelea de a sprijini IMM-urile promițătoare sau cele care au dificultăți în accesarea de fonduri, să asigure capitalul întreprinderilor strategice și să dezvolte sau să intervină pentru a ajuta temporar companiile cu potențial sau proiectele industriale inovatoare și îndrăznețe. Fondul investește în proiecte profitabile, deține pachete minoritare la companii mari, nu acționează niciodată singur, ci cu parteneri privați. Acționarii fondului sunt Caisse des Dépôts, cu 51%, și cetățenii francezi, cu 49%.

Proiectul Italian
În 2011, Guvernul de la Roma înființează Fondul Italian Strategic prin care Cassa Depositi e Prestiti își asumă participații în interes național semnificativ în sectoarele strategice ale economiei. Anul trecut, Fondul strategic este redenumit CDP Equity Spa. Noua entitate devine un investitor pe termen lung, care achiziționează pachete de acțiuni minoritare la întreprinderi de interes național, stabile economic și rentabile.

Capitalul propriu al CDP Equity Spa este de 4,4 miliarde de euro. Fondul investește în companii care au o cifră de afaceri anuală netă de cel puțin 300 milioane de euro și un număr de peste 250 de salariați. Dimensiunea poate fi redusă cu 20%, până la 240 de milioane de euro în venituri și 200 de angajați, în cazul societăților ale căror activități sunt relevante și care produc beneficii pentru sistemul economic intern. Fondul deține acțiuni la Ansaldo Energia, Metroweb Italia, Saipem SpA etc.

Varianta poloneză
Polonia a înființat anul trecut Fondul de Dezvoltare Polonez (Polski Fundusz Rozwoju). Scopul acestuia este de a asigura menținerea ratei actuale de creștere economică și de a investi în proiecte de infrastructură. Acest program se concentrează pe crearea de condiții de finanțare pe termen lung a unor proiecte din energie, dezvoltarea câmpurilor cu hidrocarburi, inclusiv cele cu gaze de șist, de transport, industrial, telecomunicații și proiecte locale. PFR a atras mai multe instituții ale statului, precum Agenția de Investiții Străine, Agenția de Dezvoltare Industrială, Banca de Dezvoltare etc.

Principalele fonduri suverane din lume
Government Pension Fund – Global (Norvegia) – 850 miliarde de dolari
China Investment Corporation (China) – 813 miliarde de dolari
Abu Dhabi Investment Authority (EAU) – 792 miliarde de dolari
SAMA Foreign Holdings (Arabia Saudită) – 598 miliarde de dolari
Kuwait Investment Authority (Kuwait) – 592 miliarde de dolari
SAFE Investment Company (Hong Kong) – 474 miliarde de dolari

Analiști economici despre Fondul Suveran
„Un Fond Suveran de Investiții Român poate susține sistemul financiar local care este și expus crizei din zona euro, fără a beneficia de facilitățile oferite de apartenența la uniunea monetară europeană. Dacă este creat din timp, acesta va fi un potențial stabilizator la nivel macroeconomic/soluție de urgență în situația expunerii la șocuri asimetrice. Nu în ultimul rând, un FSI va fi un important vehicul de absorție de finanțări europene“, a scris Aura Socol, pe Contributors.ro.
La rândul său, analistul Aurelian Dochia, citat de ziare.com, vorbește de diferențele dintre România și Norvegia. „Norvegienii au un fond care nu vrea să facă decât bani, nu dezvoltări. Funcționează ca un fond financiar, cu ținte de performanță pur financiare.

În schimb, la noi ideea e mai degrabă de a-l folosi pentru proiecte de dezvoltare națională“. El a subliniat că România nu poate finanța acest fond din veniturile obținute din petrol, așa cum este cazul țării nordice, mai mult, analistul Aurelian Dochia nu împărtășește optimismul liderilor PSD. El consideră că nu avem resurse din care să creăm un Fond suveran. „Ideea, oricât ar fi de frumoasă, nu mi se pare fezabilă din punctul de vedere al finanțării“, a opinat acesta. De asemenea, economistul este sceptic în privința atragerii mediului privat în acest mecanism. „Investitorii privați nu vor vrea să-și asume riscurile, care în România sunt destul de mari pe termen lung. Să ne gândim doar la stabilitatea legislativă: n-ar fi exclus ca Parlamentul să decidă să schimbe unele prevederi și să te trezești că proiectele pe care le-ai calculat să nu mai fie valabile“, explică Aurelian Dochia.

Ce facem cu banii?
„Depinde mult cum ar fi cheltuiți banii ăștia, dacă ar fi folosiți în proiecte viabile sau vor fi cheltuiți «româneste», adică așa cum au fost cheltuiți banii publici de-atâția ani. Dacă tragem o linie, vom vedea că au fost mulți bani irosiți, de-a lungul timpului“, a spus analistul.

Liviu Dragnea, preşedinte PSD, despre Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, 22 septembrie 2016:
„Planul nostru economic va crea locuri de muncă bine plătite în companii româneşti şi va aduce mai mulţi români în clasa mijlocie. Proiectele privind crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi cel privind sprijinirea firmelor aflate la început, Start-up România, vor readuce la viaţă industria românească, vor dezvolta economia şi vor aduce beneficii în toate regiunile din România“.

Mihai Tudose, deputat PSD, fost ministru al Economiei:
„Spre deosebire de Fondul Proprietatea sau de alte fonduri de investiţii, FSDI este constituit cu scopul de a susţine şi de a dezvolta capitalul autohton reprezentat în principal de companiile deţinute de stat, care vor avea astfel resurse pentru retehnologizare şi capitalizare, urmând apoi să fie susţinute pe pieţele externe pentru a deveni campioni regionali în domeniile în care activează. Astfel, din veniturile obţinute, FSDI va capitaliza companiile deţinute în portofoliu şi le va sprijini pentru a putea accesa fondurile europene disponibile. Până în 2020, PIB va avea o creştere suplimentară de 20 miliarde lei. Tot până în 2020, la Bugetul de stat se va acoperi pierderea din neîncasarea dividendelor pentru acţiunile ce vor fi incluse în FSDI, iar, mai mult decât atât, la finalul perioadei se va înregistra o creştere suplimentară de 6 miliarde lei. Prin construcţia de noi fabrici şi prin celelalte măsuri prevăzute, până în 2020, activitatea FSDI va genera 42.000 de noi locuri de muncă, bine plătite, mai ales în zonele slab dezvoltate, cu şomaj ridicat şi salarii mici. La acestea se adaugă multe alte locuri de muncă generate pe orizontală de IMM-urile care vor deservi unităţile de producţie înfiinţate de FSDI“.

Ana Birchall, ministru delegat pentru Afaceri Europene, PSD:
„Programul de guvernare al Partidului Social Democrat are în centru obiectivul creşterii clasei de mijloc din România şi o dezvoltare sustenabilă care să fie bazată şi pe investiţii, nu doar pe consum.
De aceea, PSD a propus înfiinţarea Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), ce are drept obiective reindustrializarea României, finanţarea proiectelor strategice, diminuarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni şi din interiorul regiunilor, dezvoltarea sectoarelor competitive şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene“.

Tit-Liviu Brăiloiu, senator PSD, 5 decembrie 2016:
„Vom constitui Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii prin care se vor investi: 3.5 miliarde în construcţia de spitale; 3 miliarde în autostrăzi; 0.2 miliarde în metalurgie; 0,6 în industria alimentară. De asemenea, 10.000 de întreprinzători vor beneficia anual de programul «România Start-upNation». 15.200.000 de lei vor fi alocați pentru demararea unei afaceri prin acest program“.

Ce va face de fapt Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii.

Programul de guvernare PSD-ALDE 2017-2020 stipulează că noul cabinet „va renunța la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, și anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în tara noastră, deși foarte multe state le-au făcut cu mult înainte și cu rezultate foarte bune”. Pornind de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, noua guvernare va înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 miliarde de euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați.

Reprezentanții PSD estimează că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar și la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren, susțin oficialii PSD. Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimata la 3,5 miliarde de euro.

Alte 3 miliarde de euro vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.

FSDI împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul, va construi în parteneriat public- privat autostrăzi pe care le va deține pentru o perioadă de 30 ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra. Proiectele principale asupra cărora finanțatorii și-au arătat interesul sunt acelea care se susțin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susțină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș – Iași), o a 2-a autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara – București), a 3-a, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic – Brașov) și o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași – Bucureşti).

În ceea ce privește calea ferată rapidă, finanțarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate și modernizarea acesteia, astfel încât în România să existe trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcția Vest – București, Chișinău – Iași – București, București – Constanța, București – Brașov.

O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităților fabricilor existente. Deși bugetul de stat se va diminua inițial cu 2,6 miliarde de lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activității economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe și impozite de aproximativ 9 miliarde de lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puțin 6 miliarde de lei, estimează oficialii PSD.

Programul de guvernare PSD-ALDE 2017-2020 stipulează că noul cabinet „va renunţa la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, şi anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în tara noastră, deşi foarte multe state le-au făcut cu mult înainte şi cu rezultate foarte bune”. Pornind de la experienţa unor state precum Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia, noua guvernare va înfiinţa un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

(FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde de euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi.

Reprezentanţii PSD estimează că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanţa, CEC, Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren, susţin oficialii PSD. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimata la 3,5 miliarde de euro.

Alte 3 miliarde de euro vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.

FSDI, împreună cu alte bănci internaţionale, BEI, BERD şi Banca Mondială, care şi-au exprimat deja interesul, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi pe care le va deţine pentru o perioadă de 30 ani şi care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilităţi pentru a le răscumpăra. Proiectele principale asupra cărora finanţatorii şi-au arătat interesul sunt acelea care se susţin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susţină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Piteşti-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munţii între Transilvania şi Moldova (Târgu Mureş – Iaşi), o a 2-a autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia şi Țara Românească (Timişoara – Bucureşti), a 3-a, care să străbată munţii de pe Valea Prahovei (Comarnic – Braşov) şi o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iaşi – Bucureşti).

În ceea ce priveşte calea ferată rapidă, finanţarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate şi modernizarea acesteia, astfel încât în România să existe trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcţia Vest – Bucureşti, Chişinău – Iaşi – Bucureşti, Bucureşti – Constanţa, Bucureşti – Braşov.

O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităţilor fabricilor existente. Deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 miliarde de lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 miliarde de lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 miliarde de lei, estimează oficialii PSD.

Locuri noi de muncă

Noii guvernanţi susţin că vor crea 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă, deoarece începând de anul trecut, la fiecare 9 luni se crează în economie 150.000 de noi locuri de muncă. PSD mizează pe 50.000 de noi locuri de muncă în construcţii, si ca urmare a propunerii de eliminare a TVA-ului pentru vânzarea de locuinţe şi a impozitului pe transferul proprietăţii cu valoare mai mică de 100.000 euro. Alte 30.000 – 40.000 de noi locuri de muncă vor apărea în industria IT pentru care Guvernul propune extinderea neimpozitării veniturilor IT-ştilor cu studii superioare şi pentru cei cu studii medii. Peste 50.000 de noi locuri de muncă vor fi create în domeniul sănătate, prin cele 9 mari spitale construite până în 2020, dar şi prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată ţara şi scoaterea lor la concurs până cel târziu în primăvara anului 2017.

În optica PSD, în industrie vor fi sectoare cu zeci de mii de angajaţi în plus: industria extractivă, industria prelucrătoare, industria auto, industria procesării agroalimentare, industria siderurgică, industria de armament şi de apărare.

Măsurile de încurajare a industriei ţin de reducerea TVA-ului, dar şi de alocarea resurselor din FSDI pentru acest tip de companii, concomitent cu creşterea salariului minim pe ţară.

Fonduri europene

O altă sursă bugetară foarte importantă, care împreună cu FSDI va genera peste 300.000 de noi locuri de muncă în economie, o reprezintă fondurile europene. Se estimează că, până în 2020, vor fi absorbite în proporţie de peste 72% (restul până la 100% va fi absorbit până la 31 decembrie 2023). În educaţie va creşte numărul de salariaţi, în special ca urmare a construcţiei de noi creşe şi grădiniţe (2.500 ca număr) de către stat, cu prioritate în zonele în care spiritul antreprenorial este mai puţin dezvoltat şi în zone izolate.

Pentru vârstnici PSD îşi propune creşterea alocării de bani la 1.400 lei/luna/persoană pentru cazarea în locuinţe, cămine, pensiuni pentru bătrâni administrate privat, începând cu 2019. Noii guvernanţi susţin că România anului 2020 va avea peste 1 milion de cetăţeni cu salariul brut mai mare de 1.000 euro, faţă de mai puţin de 200.000, cât sunt în prezent. În aceste condiţii, dar şi prin investiţiile masive ale statului, FSDI şi din fonduri europene, salariul mediu brut în România se va apropia in 2020 de 1.000 euro. Concomitent, salariul minim va ajunge la cel puţin 1.750 lei în 2020, acesta atingând 44% din salariul mediu în 2020.

Alături de FSDI, cel târziu în al doilea semestru din 2017, se va crea un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. AVAS se desfiinţează. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român.

 

EURODEPUTATA PSD VIORICA DANCILA.,APEL DIN P.E.”KLAUS WERNER JOHANNIS E IRESPONSABIL,FOLOSESTE COPII DREPT SCUT PENTRU PROPRIILE INTERESE PERSONALE !”

9 feb.

 Europarlamentara PSD Viorica Dăncilă îl face pe președintele Klaus Iohannis iresponsabil. Ea consideră că acesta a depășit limitele decenței prin amestecarea forțată a copiilor în lupta politică. 
 ”Transformarea, de către președintele Iohannis, a deciziei părinților care și-au dus copiii la proteste în instrument de luptă politică este o depășire a limitelor decenței. Este incredibil că președintele României folosește copiii drept scut pentru promovarea propriilor interese politice. Domnul Klaus Iohannis a lăsat deoparte, încă odată, rolul de mediator pe care i-l conferă Constituția. Și a făcut-o de o manieră total inacceptabilă. Președintele, care dă lecții despre respectarea legii, nu are nicio problemă să folosească imaginea copiilor, în interesul propriu, sfidând tocmai legea care interzice folosirea acestora pentru propagandă electorală”, susține eurodeputata.

Viorica Dăncilă face un apel către Klaus Iohannis: ”Domnule președinte Iohannis, fac apel la rațiunea dumneavoastră – nu implicați copiii în luptele dumneavoastră politice! Aveți obligația să înțelegeți și să respectați rolul pe care îl implică funcția pe care o dețineți, deși pozițiile dumneavoastră publice ne dau tot mai mici speranțe”.

FOSTUL AVOCAT AL POPORULUI GHEORGHE IANCU :CEA MAI MARE GRESEALA.BLOCAREA JUSTITIEI DUPA ABROGAREA OUG.nr.13/2017!

9 feb.

Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului
Astăzi CCR  a decis rspingerea cu privire la constituționalitatea OUG 13, la sesizarea actualului Avocat al Poporului, Victor Ciorbea.

”Abrogarea OUG 13, o mare greșeală”

”Acel text, fiind abrograt, CCR nu se mai poate pronunța, iar OUG 14 nu este sesizată la Curte.” a spus Gheorghe Iancu. Cât despre ipoteza că unele prevederi ale OUG 13 ar fi în vigoare, fostul Avocat al Poporului a spus că ”textul, din punct de vedere al dreptului constituțional, și-a produs efectele, adică punctul doi din OUG și-a produs efectele, iar pe baza principiului legii mai favorabile urmează să se aplice în continuare, dar asta nu înseamnă că permite CCR să se pronunțe asupra unui text abrogat. După părerea mea, a fost o mare greșeală abrograrea.” a spus Gheorghe Iancu, la Antena 3.

Blocaj în justiție

Fostul Avocat al Poporului a mai precizat că ”doamna Prună nu a catadicsit să emită ordonanța și trecuse foarte mult timp. (…) Ei (n.r. Guvernul Grindeanu) au încercat s-o rezolve, pentru că era foarte urgentă, nu urgentă. Textul atunci ca și acum nu mai este în vigoare. Până la urmă se fac dosare la procuratură în mod forțat, se trimit la instanță și apoi judecătorii nu le judecă”.

Dosarul ”OUG 13”, ”foarte grav”

Călin Popescu Tăriceanu a sesizat CCR cu privire la existența unui conflict juridic între Guvern și Ministerul Public, după ce DNA a deschis dosarul ”Ordonanța 13”. Gheorge Iancu a afirmat că este justificată problema sesizată de președintele Senatului. El a adăugat că este ”foarte grav pentru că în Constituție scrie cine emite Ordonanțe” și ”Parchetul nu a făcut decât să bănuie că acele persoane care sunt `implicate` în realizarea OUG ar favoriza infractorul, adică infractorul fiind Dragnea, dar e doar o supoziție, nu au cum să dovedești intenția”.

Fostul Avocat al Poporului susține că ”implicarea este evidentă, nu trebuia să se interpună Parchetul în atribuțiile Guvernului, doamna Kovesi a forțat lucrurile”.

NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS CONTRAZIS. ADEVARUL DESPRE INFORMARILE SRI DESPRE PROTESTE!

9 feb.

Carmen Dan - Klaus Iohannis

Directorul SRI, Eduard Hellvig, și ministrul de Interne, Carmen Dan, au fost astăzi în fața Comisiei de Control a SRI, pentru a da explicații în ceea ce privește informările SRI din seara de 1 februarie, despre protestele violente. 

 Protestele violente au avut loc în seara zilei de 1 februarie. Carmen Dan, ministru de Interne, a spus că la nivelul MAI din partea SRI a ajuns un SMS, pe care-l puteau trimite și jurnaliștii cu privire la ceea ce se întâmpla în Piața Victoriei. Deci, la nivel de MAI nu se știa dinainte că urmează să aibă loc proteste violente.

A doua zi, în 2 februarie, președintele Klaus Iohannis a afirmat: ”Felul în care Ministerul de Interne nu a gestionat situaţia şi felul în care jandarmii au acţionat faţă de aceste grupuri de instigatori mă nemulţumeşte profund. Toată lumea, repet, toată lumea din structurile de forţă a avut toate informaţiile necesare. La Ministerul de Interne s-a ştiut foarte exact când, unde şi ce grupuri se pregătesc pentru a „sparge” demonstraţia din Piaţa Victoriei. În loc să-i izoleze pe aceştia acolo unde s-au adunat şi s-a ştiut foarte bine unde s-au adunat, i-au lăsat liberi să se amestece printre demonstraţii paşnici, punând astfel în pericol nu doar demonstraţia, ci au pus în pericol sănătatea şi chiar viaţa românilor simpli, care s-au dus să demonstreze în mod paşnic. Foarte grav mi s-a părut faptul că doamna Ministru de Interne s-a dus la televizor şi a spus că ea nu a ştiut nimic. Păi dacă nu a ştiut nimic este cu atât mai grav. Înseamnă că nu conduce ministerul, ci doar stă în minister. Acest lucru este inadmisibil. Solicit doamnei Ministru de Interne şi Jandarmeriei lămuriri scrise, urgente şi clare, de ce şi cum a fost posibil să fie lăsate elemente violente să distrugă o manifestaţie paşnică cu tot Ministerul de Interne de faţă acolo”.

Astăzi, după audierile în Comisia de Control a SRI, președintele Comisiei, Adrian Țuțuianu, a spus: ”SRI și-a îndeplinit atribuțiile care vizează acțiunile unor persoane cu activități extremiste și au fost transmise informări beneficiarilor de informație, din 2 februarie pe aceste subiecte.”

Mai mult, Adrian Țuțuianu a precizat că percepția publică nu corespunde cu realitatea și că ”a fost generată mai degrabă de declarațiile făcute în spațiul public de persoane care au autoritatea funcțiilor pe care le ocupă și din care ar fi rezultat că MAI nu ar fi gestionat corespunzător evenimentele în special în data de 1 februarie.”

%d blogeri au apreciat asta: