Arhiva | 5:53 pm

LOVITURA DE TEATRU !,LUIZA CAZANESCU A ATACAT ORDONANTA DE ABROGARE A OUGnr.13/2017 IN INSTANTA!

15 feb.

Ordonanța de Urgență nr. 14/2017, primar care s-a abrogat OUG 13 de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală, a fost atacată la Curtea de Apel București. În sesizarea depusă se cere suspendarea efectelor OUG 14.

 

Sesizarea a fost făcută de Luiza Căzănescu, acuzată de complicitate la abuz în serviciu și condamnată în prima instanță la trei ani și două luni de închisoare. Demersul a fost făcut pe 10 februarie, iar dosarul se află la Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Luiza Căzănescu a fost trimisă în judecată de DNA, pe 3 decembrie 2010, alături de alte cinci persoane, pentru prejudicierea SC Asigurare Reasigurare ARDAF SA – Sucursala Dâmbovița cu suma totală de 1,85 milioane euro. Luiza Căzănescu era administrator al societății la momentul comiterii faptelor imputate.

În cazul în care instanța va da câștig de cauză persoanei care a cerut „suspendare executare act administrativ OUG 14/2017”, ordonanța ar putea fi anulată, caz în care OUG 13 rămâne în vigoare.

Nu este clar dacă în cererea de suspendare și anulare a OUG 14, Luiza Căzănescu a solicitat și sesizarea Curții Constituționale pe acest act normativ. Simpla cerere de suspendare ar fi, potrivit specialiştilor, inadmisibilă în acest caz.

content-image

Reclame

DECIZIA COMPLETULUI CURTII DE APEL PITESTI CU PRIVIRE LA DOSARUL KLAUS WENER SI CARMEN JOHANNIS:AMANA PRONUNTAREA LA DATA DE 22 FEBRUARIE 2017!

15 feb.

Curtea de Apel Piteşti a amânat cu o săptămână, miercuri, pronunţarea în procesul privind casa din Sibiu pierdută de familia preşedintelui Klaus Iohannis.

Imagini pentru carmen,klaus iohannis,poze

 

„Amână pronunţarea la data de 22.02.2017”, se precizează în încheierea de amânare iniţială a pronunţării, postată pe portalul instanţelor de judecată din Argeş, scrie agerpres.ro.

 

Decizia de a se trece la judecarea contestaţiei în anulare a fost luată în cadrul şedinţei de miercuri, după clarificarea aspectelor legate de stabilirea persoanelor care au calitatea de moştenitor al soacrei preşedintelui, Georgeta Lăzurcă, la rândul ei parte în proces înainte de decesul survenit în anul 2016. În baza unei adrese primite de la serviciul de stare civilă din Sibiu, din care rezulta că soţia preşedintelui, Carmen Iohannis, este unic moştenitor, completul de trei judecători a stabilit că sunt îndeplinite condiţiile pentru continuarea judecăţii.

Avocatul familiei Iohannis, care considerase că adresa respectivă nu este suficientă, în lipsa unui document de succesiune legalizat de un notar, a formulat o ultimă cerere privind citarea soţiei preşedintelui şi în noua calitate procesuală, aceea de moştenitor. Solicitarea a fost respinsă, instanţa constatând că citarea este legal îndeplinită, Carmen Iohannis fiind deja parte în dosar.

 

După începerea dezbaterilor pe contestaţia în anulare, acelaşi avocat a cerut admiterea, invocând argumentul că instanţa care a judecat cauza a fost indusă în eroare de existenţa la dosar a mai multor erori materiale. El a cerut Curţii de Apel Piteşti să anuleze sentinţa pronunţată de o instanţă din Braşov şi să stabilească un nou termen pentru rejudecare.

Avocatul celorlalte părţi din dosar s-a pronunţat, în schimb, pentru respingerea contestaţiei în anulare. El a susţinut că partea adversă a venit cu susţineri nefondate, a acţionat cu rea-credinţă, iar prin argumentele aduse, contestaţia ar fi „un recurs la recurs”.

După finalizarea dezbaterilor, preşedintele completului de judecată a anunţat că instanţa rămâne în pronunţare asupra contestaţiei în anulare.

Contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei instanţei din noiembrie 2015, prin care cei doi soţi au pierdut un imobil aflat în centrul Sibiului, se judecă la Curtea de Apel Piteşti, conform deciziei din 6 aprilie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Instanţa supremă a admis atunci o cerere depusă de familia Iohannis, prin care s-a solicitat strămutarea procesului de la Curtea de Apel Braşov la o altă curte de apel din ţară, decizia fiind definitivă.

Potrivit presei locale, Klaus Iohannis a reclamat în cererea de strămutare faptul că judecătorii din Braşov nu îndeplinesc condiţia de independenţă şi imparţialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul. În urma articolelor apărute în presă, Carmen şi Klaus Iohannis susţineau că pe plan local s-a creat un curent nefavorabil lor, aspect de natură a afecta, cel puţin la nivel de aparenţă, imparţialitatea judecătorilor.

Carmen şi Klaus Iohannis au depus o contestaţie în anulare, după ce au pierdut definitiv la Curtea de Apel Braşov un proces privind un imobil din centrul Sibiului.

Pe 16 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulţumit de sentinţa judecătorească prin care a pierdut casa în Sibiu, punctând că împreună cu avocaţii săi caută cele mai bune căi de a o contesta.

La data de 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Braşov a respins un recurs declarat de Klaus şi Carmen Iohannis şi a menţinut decizia Tribunalului Braşov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu. Imobilul în cauză a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora, averea a trecut în anii ’70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat, fără a avea copii.

Casa de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, nr. 29, a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Casa ajunge apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea. Foştii chiriaşi au deschis procese în instanţe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaş de drept a lui Nicolae Baştea.

10 DIFERENTE FUNDAMENTALE INTRE PIATA UNIVERSITATII 1990 SI PROTESTUL DIN PIATA VICTORIEI 2017!

15 feb.

Mai multe instituții media au făcut o paralelă între protestele maraton din Piața Universității din aprilie – mai 1990 și manifestațiile din ianuarie – februarie 2017 din Piața Victoriei, sugerând o continuitate.

Unul dintre participanții de marcă la evenimentele din 1990, Bogdan Munteanu – fratele liderului studenților de-atunci, Marian Munteanu, a explicat, pe scurt care sunt cele 10 diferențe esențiale între cele două manifestații, despărțite de 27 de ani.

Iată ce a scris Bogdan Munteanu:

„Pentru cei care tot fac (voit sau nevoit) comparații, cel puțin nefericite, între manifestația din Piața Universității – aprilie-mai 1990 și cea din Piața Victoriei – februarie 2017 le supun atenției 10 diferențe fundamentale:
1. În 1990 s-a ieșit în stradă împotriva COMUNISMULUI, nu împotriva unei ordonanțe de guvern;
2. În 1990 nu exista Constituție.
3. Punctul 8 din Proclamația de la Timișoara, care era unul din obiectivele majore ale manifestanților (prin care se cerea să nu candideze foștii activiști PCR sau membrii Securității), viza întreaga clasă politică, nu membrii unui guvern;
4. În 1990, manifestația era asumată de către Liga Studenților și alte asociații civice importante la vremea aceea, în 2017 nu este asumată oficial de nimeni, dar membrii unor partide au îndemnat să iasă lumea în stradă;
5. Studenții LS supravegheau paza perimetrului, având grijă să nu se dea curs provocărilor, nu jandarmeria;
6. În 1990 Poliția recurgea la arestări fără mandat sau alte explicații. Pentru orice manifestant, nemaivorbind de organizatori, exista în permanență riscul de a fi arestat, lucru care, de altminteri, s-a și întâmplat;
7. În 1990, cu toate că nu existau celulare, tablete, bloguri, facebook, oamenii care veneau în piață nu s-au lăsat manipulați de presă. Atunci când de la balcon sau chiar din rândul manifestanților se spuneau lucruri cu care aceștia nu erau de acord, vorbitorul era huiduit și îndepărtat (în mod pașnic, bineînțeles);
8. În 1990 exista o comunicare umană între manifestanți și reprezentanții lor, care transmiteau mesaje de la balconul Universității, nu se citeau lozinci ca la karaoke, de pe prompter;
9. În 1990, președintele nu era de partea manifestanților, nu a ieșit printre manifestanți, nu a acceptat nici măcar un dialog cu reprezentanții pieței în prezența presei;
10. Luminile din 1990 reprezentau torțe aprinse de oamenii din piață, la inițiativa lor, în MEMORIA MORȚILOR revoluției din decembrie 1989, nu era un spectacol, atunci oamenii plângeau…
Și lista poate continua…”

NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS ALATURI DE MAFIOTUL MIHAI-ADRIAN VASILE ,MANAGER AL FIRMEI AUSTRIECE HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER,ACUZATA CA DEFRISEAZA ILEGAL PADURILE DIN ROMANIA!

15 feb.

Fotografia în care președintele Iohannis apare, alături de doi tineri, pe pârtia de schi din Alba, la finele săptămânii trecute, a circulat intens pe rețelele de socializare.
În timp ce românii protestau în ger împărțiți în două tabere, Iohannis a dat o fugă, în week-end, în Munții Șureanu din județul Alba pentru a schia. Imaginea cu Iohannis și doi tineri, pe pârtie, a fost postată pe Facebook, iar oamenii au comentat, unii laudativ, alții dur, escapada șefului statului într-un moment de tensiune pentru țară.
B1 susține că unul dintre tinerii aflați alături de președintele Iohannis ar fi un angajat al firmei Holzindustrie Schweighofer, firma austriacă acuzată criticată pentru defrișările masive și pentru modul în achiziționează materialul lemnos din pădurile României.
Informația a fost dezvăluită de cunoscuții celor doi, imediat ce fotografia a fost postată pe Facebook. Între timp, datele au fost șterse de pe profilul respectiv. De asemenea, tânăra care a postat pe rețeaua de socializare imaginea cu pricina a șters fotografia, relatează B1.
Legătura dintre omul de afaceri care patronează firma Holzindustrie Schweighofer și președintele Klaus Iohannis a intrat în atenția publică după petrecerea de sfârșit de an din 2015, când, la invitația consulului onorific al Austriei la Sibiu, Iohannis a participat la acest eveniment unde a fost invitat patronul companiei.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR SI LIDERUL PSD ,LIVIU DRAGNEA ATAC MORTAL LA ADRESA NAZISTULUI KLAUS WERNER JOHANNIS:”CERE INTRODUCEREA LEGII RASPUNDERII MAGISTRATILOR!”

15 feb.

Imagini pentru DRAGNEA,IOHANNIS, POZE

Liviu Dragnea vrea schimbări majore în justiție. Preşedintele PSD a anunţat că va aduce specialişti din străinătate ca să redacteze o lege a răspunderii magistraţilor. Dragnea susţine că trebuie regândit tot sistemul legislativ, în care există probleme majore, potrivit b1.ro.

”Legea răspunderii magistraţilor este o prioritate pentru toată lumea şi eu ceea ce am spus în campanie, susţin în continuare. Este nevoie de o discuţie şi o dezbatere amplă despre toată legislaţia din domeniul judiciar şi din domeniul justiţiei. Să nu uităm, totuşi, că în România, Curtea Constituţională a zdrenţuit Codurile Penale. Sunt peste 100 de articole care au fost declarate neconstituţionale şi asta înseamnă că noi avem o problemă pe fond cu aceste legi. Nu cred că mai există undeva în lume sau la noi în legislaţie vreo lege unde să se regăsească peste 100 de articole declarate neconstituţionale.

În ceea ce priveşte legea răspunderii magistraţilor, pe mine mă interesează să găsim un pachet de măsuri legale prin care judecătorii să se simtă mult mai protejaţi, mult mai protejaţi în raport cu posibilele influenţe sau presiuni din partea unor persoane sau instituţii, indiferent ce funcţie ocupă în statul român, pentru că eu, ca cetăţean român, îmi doresc ca atunci când merg în faţa unei instanţe un judecător să judece doar din punct de vedere al legii, și doar cum dicteaza propria conștiință”, a declarat Liviu Dragnea în cadrul unui interviu pentru Radio România Actualități.

PROCURORUL DNA,MIRCEA NEGULESCU,DUPA CE I-AR FI NUMIT PE LULUTZA LASCU-KOVESI SI AUGUSTIN LAZAR „ZDRENTE ORDINARE”,PLEACA DIN INSTITUTIE!

15 feb.

Foto: romaniatv.net

România TV a difuzat o înregistrare audio în care un bărbat, despre care postul tv susţine că este procurorul Mircea Negulescu de la DNA Ploieşti, stă de vorbă cu soţia omului de afaceri Vlad Constantin, inculpat într-un dosar care a fost în ancheta sa când era procuror la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti. În înregistrare șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, și procurorul general, Augustin Lazăr, sunt numiți „zdrențe ordinare”.

Update: Procurorul Mircea Negulescu a cerut încetarea activităţii la DNA, în urma înregistrării.

DNA a anunțat miercuri, într-un scurt comunicat că „având în vedere apariția în spațiul public a unei înregistrări audio conținând un dialog atribuit unui procuror din cadrul Serviciului Teritorial Ploiești și unei alte persoane, la data de 15 februarie 2017, s-a înregistrat cererea formulată de magistratul respectiv de încetare a activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție”, iar această cerere a fost transmisă Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, spre competentă soluționare.

„ Eu nu am culoare politică. O zdreanţă ordinară. Aia şi cu procurorul general, o altă zdreanţă ordinară. Un lucru de căcat. Ăla nu e ultraj”, ar fi spus Negulescu în înregistrare.

Procurorul Mircea Negulescu este cel care îl anchetează pe Sebastian Ghiță, dar și alte nume grele din politică, precum Victor Ponta, Vasile Blaga şi Gheorghe Ştefan, zis Pinalti.

VALERIU ZGONEA,SLUGA NAZISTULUI KLAUS WERNER JOHANNIS „CARTITA”DIN PSD,PUS SUB CONTROL JUDICIAR!

15 feb.

Imagini pentru ZGONEA,IOHANNIS, POZE

 

Valeriu Zgonea a fost pus sub control de procurorii DNA Ploieşti.

Fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor este acuzat de trafic de influenţă, in contextul in care ar fi intervenit la funcţionari publici pentru ca o rudă a fostului consilier judeţean de la CJ Buzău Dumitru Dobrică să fie numită preşedinte al Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţională şi ulterior subsecretar de stat.

Zgonea ar fi primit în schimb o excursie la Viena şi contravaloarea unor ”cheltuieli legate de construirea unei case de vacanţă în judeţul Covasna”, valorea totală a acestora fiind de aproximativ 52.000 de lei.

Comunicatul DNA

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 15 februarie 2017, față de inculpatul ZGONEA VALERIU – ȘTEFAN, vicepreședinte, în perioada 2010-2012, și ulterior președinte al Camerei Deputaților din cadrul Parlamentului României în legislatura 2012-2016, pentru infracțiunea de trafic de influență.

Totodată, s-a dispus efectuarea urmăririi penale față de numitul DOBRICĂ DUMITRU, consilier județean în cadrul Consiliului Județean Buzău în perioada iunie 2004-decembrie 2013 și administrator/acționar al unei societăți comerciale, pentru infracțiunea de cumpărare de influență.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În cursul lunii iulie 2012, inculpatul Zgonea Valeriu – Ștefan a fost numit în funcția de președinte al Camerei Deputaților din cadrul Parlamentului României.
În acest context, începând cu luna iulie 2012, suspectul Dobrică Dumitru i-a promis inculpatului Zgonea Valeriu – Ștefan, iar acesta din urmă a acceptat foloase necuvenite în schimbul intervenției pe lângă funcționarii publici asupra cărora a lăsat să se creadă că are influență, în vederea numirii unei rude a lui Dobrică Dumitru într-o importantă funcție publică.
Ulterior, inculpatul Zgonea Valeriu – Ștefan a primit de la suspectul Dobrică Dumitru foloase necuvenite în sumă de aproximativ 52.000 de lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de turism (excursie de 4 zile la Viena în intervalul 16-19.05.2013) și cheltuieli legate de construirea unei case de vacanță în județul Covasna.
La data de 22.04.2013, ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu – Ștefan, persoana respectivă a fost numită în funcția de președinte al Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională, deși nu avea pregătire de specialitate în domeniu.
Ulterior, tot ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu -Ștefan, persoana respectivă și-a păstrat funcția la nivelul administrației publice centrale, fiind numită, la data de 23.01.2014, în funcția de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale.

1.Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Zgonea Valeriu Ștefan trebuie să respecte următoarele obligații:
a)să se prezinte la sediul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești sau la sediile instanțelor de judecată, ori de câte ori este chemat;
b)să informeze de îndată organele judiciare cu privire la schimbarea locuinței;
c)să se prezinte la Direcția Generală de Poliție a mun. București – Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
d)să nu părăsească țara, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului/judecătorului competent;
e) să nu se apropie de celelalte persoane cercetate în cauză și de persoane menționate în ordonanță și să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;
f) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

Inculpatului ZGONEA VALERIU – ȘTEFAN și suspectului DOBRICĂ DUMITRU li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309, respectiv 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

Fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, s-a prezentat, miercuri, la sediul DNA, însoțit de avocat pentru a fi audiat într-un dosar de corupție.

După aproape trei ore de audieri, Zgonea a ieşit de la DNA, însă fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor nu a dat detalii privind motivul pentru care a fost citat de procurori, afirmand doar că este vorba despre o anchetă ”în stadiu incipient”.

Valeriu Zgonea nu a făcut declarații nici la sosire.

%d blogeri au apreciat asta: