PACEA DE LA COTROCENI INTRE PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS SI LIDERII MAJORITATII PARLAMENTARE LIVIU DRAGNEA -PSD+CALIN POPESCU TARICEANU -ALDE+PREMIERUL SORIN GRINDEANU A DUARAT CATEVA ORE ,CONSILIERUL PREZIDENTIAL COSMIN MARINESCU A DECLANSAT DIN NOU RAZBOIUL INTRE PALATE!

25 feb.

 Imagini pentru IOHANNIS,TARICEANU,DRAGNEA ,GRINDEANU POZE

Pacea dintre Klaus Iohannis şi liderii coaliţiei de guvernare a durat doar câteva ore. După seria de amabilităţi dintre şeful statului şi Sorin Grindeanu, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, războiul a început din nou. Unul dintre oamenii lui Klaus Iohannis a lansat un atac dur la adresa Executivului. 

România se află în faţa unui derapaj bugetar, avertizează consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, pe propriul blog. Acesta arată că România atins recorduri „paradoxale” ajungând de la campioana creşterii la cea a deficitului. Cosmin Marinescu scrie că după ce, în 2016, România a înregistrat cea mai mare creștere economică dintre țările UE, acum Uniunea ne atrage atenţia asupra unei „contraperformanțe în materie de derapaj bugetar”.

 

Consilierul prezidenţial arată că „este simptomatic modul în care, prin politicile fiscal-bugetare prociclice din ultimii doi ani, România experimentează cel mai abrupt derapaj bugetar și trece în pole-position în UE în materie de fragilizare a situației fiscal-bugetare. Bineînțeles, este vorba de un record paradoxal, acela de a face deficite înalte pe fondul celor mai mari rate de creștere economică”.

https://i2.wp.com/cosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2016/12/Slide-1.jpg

După ce România a înregistrat, în 2016, cea mai mare creștere economică dintre țările UE, nici nu s-a răcit prea bine această performanță europeană pentru că, iată, tot de la nivel european, vin semnalele unui alt record, de astă dată cea mai mare contraperformanță în materie de derapaj bugetar.

Este simptomatic modul în care, prin politicile fiscal-bugetare prociclice din ultimii 2 ani, România experimentează cel mai abrupt derapaj bugetar și trece în pole-position în UE în materie de fragilizare a situației fiscal-bugetare. Bineînțeles, este vorba de un record paradoxal, acela de a face deficite înalte pe fondul celor mai mari rate de creștere economică.

În diagramele de mai jos este reprezentată poziția finanțelor publice pentru țările UE, în 2014 și 2017, potrivit datelor și prognozelor Comisiei Europene.

https://i2.wp.com/cosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/02/PastedGraphic-1.jpg

https://i2.wp.com/cosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/02/PastedGraphic-3.jpg

Ni se dezvăluie astfel, cât se poate de limpede, importanța apelurilor la prudență și responsabilitate fiscal-bugetară. Acestea au fost formulate, preventiv și cât se poate de apăsat, în primul rând în plan intern, de către Președinția României, instituții de specialitate și analiștii economici. Câteva exemple pot fi consultate aici și aici.

Problema este aceea că, în timp ce deficitele apar spontan, adesea peste noapte, ca o avalanșă izvorâtă din abundența promisiunilor electorale, reversarea trendului și consolidarea finanțelor publice însemnă timp, înseamnă costuri și eforturi de ajustare de-a lungul mai multor ani.

Oare ce s-ar fi făcut politicienii dacă nu s-ar fi inventat deficitul bugetar?! Adică posibilitatea ca guvernul sa cheltuiască mai mult decât taxele pe care le încasează, deci posibilitatea de a guverna pe datorie publică, adică pe banii generațiilor viitoare?!

Mulți oameni aleg, în anumite momente din viața lor, să obțină un plus de confort pe datorie, să-și cumpere mașini, case, diverse aparate ori chiar vacanțe prin intermediul creditelor. În plan privat, responsabilitatea economică este individuală, adică este aproape sfântă, căci privește fiecare persoană care alege, asumat, să-și transfere bunăstarea din viitor în prezent, via credit și datorie.

Însă în plan guvernamental, responsabilitatea economică pare a tinde către minima rezistență, pentru că guvernele sunt stimulate, din punct de vedere electoral, să ofere beneficii în prezent și să transfere costurile în viitor. Astfel, datoria publică se rostogolește în viitor, de la un guvern la altul și de la o generație la alta.

Oare cum ar sta lucrurile dacă fiecare guvern și-ar regla deficitele și datoriile în cadrul fiecărui ciclu electoral?!

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: