Arhiva | 6:28 pm

HERR KLAUS?,WAS IST DAS?,KORRUPTION?,JOS FARDUL PENALULE!

27 feb.

 

 Image may contain: 2 people, text

Cohorte întregi de așa-ziși analiști și ziariști pupincuriști, unii ofițeri sub acoperie, alții doar slugi obediente ale trinomului Iohannis-SRI-DNA, la care se adaugă politicienii liberali și useriști, se dau de ceasul morții ca să demonstreze publicului cititor sau telespectator cum că soții Iohannis nu sunt niște banali escroci imobiliari de duzină, ci niște onești cumpărători de bună-credință, păcăliți de vânzătorul Ioan Baștea cel hain.

Vă prezentăm două demonstrații  simple, pe înțelesul tuturor, că Iohannis nu a fost cumpărător de bună-credință al imobilului pierdut definitiv prin deciziile instanțelor de judecată! Prima demonstrație scrisă și a doua video fiindcă cititul este greu pentru unii, în special pentru cei tineri, frumoși și liberi. Deci, ne-am gândit la toată lumea!

 

                                          Prima demonstrație

 

Madam Carmen Georgeta Iohannis este colegă de certificat de moștenitor falsificat cu maică-sa, Lăzurca Georgeta și cu Baștea Ioan, persoana de la care au cumpărat soții Iohannis jumătate din casa de pe str. Nicolae Bălcescu, nr. 29, din Sibiu!

La cealaltă casă, tot din Sibiu (str. G-ral Magheru, nr. 35), de pe acest certificat anulat ulterior ca fiind eliberat pe bază de documente false și fără competența teritorială a notarului corupt Bucșa Radu Gabriel, apăreau ca moștenitori jumătate-jumătate! Adică, Baștea Ioan o jumătate și Iohannis Carmen Georgeta cu maică-sa, Lăzurca Georgeta, cealaltă jumătate.  Această casă o pierduseră escrocii în anul 2005, când a și fost declarat nul certificatul de mostenitor cu pricina!

https://i1.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2017/02/dna-1.jpghttps://i2.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2017/02/dna-2.jpg

Deci, soții Iohannis nu pot afirma că nu cunoșteau faptul că actele erau dovedite ca fiind false, fiind și anulat certificatul de moștenitor din aceste motive, din moment ce în acesta  figurează  si Iohannis Carmen Iohannis ca moștenitoare, alături de mama ei și celălalt moștenitor impostor, Baștea Ioan! Iohannis Carmen Georgeta cu maică-sa, Lăzurca Georgeta și colegul de escrocherie, Baștea Ioan,  au fost parte în procesul finalizat în anul 2005 când printr-o sentință definitivă și irevocabilă a instanței de judecată au pierdut  imobilul situat pe str. Magheru, nr. 35. Cu aceeași ocazie, prin aceeași sentință a Tribunalului Brașov, confirmată și de Curtea de Apel Brașov, a fost declarat nul certificatul de moștenitor din facsimilele de mai sus. Pe baza acestui certificat de moștenitor  –  anulat in 2005!  –  au fost retrocedate ambele imobile revendicate de falșii mostenitori Baștea Ioan, Iohannis Carmen Georgeta si Lăzurca Georgeta, după ce a fost anulată naționalizarea imobilului și au fost reîmproprietăriți și intabulați în CF doi morți, foștii proprietari Ghenea Maria și Ghenea Eliseu! După aceste două persone decedate în secolul trecut s-a făcut succesiunea prin uz de fals de către notarul corupt Bucșa Radu Gabriel, implicat și în alte retrocedări către mafia imobiliară sibiană împreună cu „il padrino” Klaus Werner Iohannis și alții, toți cercetați de DNA, conform documentului din facsimilul de mai jos.

https://i2.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2017/02/cauza_ilicita.jpg

Normal era ca și casa de pe Bălcescu să o piardă escrocii tot în anul 2005, dar a mai durat încă 12 ani procesul tocmai fiindcă s-a invocat buna-credință în cumpărare și s-a tras din greu de timp, pe vicii de procedură, pentru ca soții Iohannis să încaseze în continuare sute de mii de euro de la banca chiriașă „Raiffeisen”, adică foloase necuvenite, ei fiind proprietari-impostori!

Instanța a dovedit și ea că nu au fost cumpărători de bună-credință, chiar au subliniat asta în motivarea deciziei definitive: „În ceea ce priveşte fondul cauzei, analiza acestuia trebuie să pornească de la cele constatate cu putere de lucru judecat prin decizia civilă nr 33/2005 a Tribunalului Brașov şi anume la împrejurarea că certificatul de moştenitor nr 90/1999 a fost declarat NUL ABSOLUT pe motiv că este fondat pe o cauză ILICITĂ şi s-a emis PRIN FRAUDAREA LEGII. (…) CAUZA ILICITĂ izvorâtă din FRAUDAREA LEGII ce a invalidat certificatul de moștenitor se extinde şi asupra contractului de vânzare-cumpărare subsecvent, terţii, în speţă doar pârâtul KLAUS WERNER JOHANNIS NEFIIND APĂRAT DE PREZUMŢIA DE BUNĂ CREDINŢĂ, faţă de AMPLOAREA OPERAŢIUNII ILICITE rezultată din hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate (…) Actul juridic subsecvent, întemeindu-se pe un act juridic INCHEIAT PRIN FRAUDAREA LEGII SI FONDAT PE O CAUZA ILICITA, nu ar putea fi validat prin simpla invocare a bunei credinţe a terţului, mai ales că ACESTA ESTE SOŢUL celeilalte părţi contractante care la rândul său a participat la întocmirea actului nul iniţial.

Extras din motivarea Tribunalului Brașov.

Cred că și înapoiații mintali au înțeles acum.

 

                                     A doua demonstrație

 

Dragoș Pătraru demonstrează, ca să înțeleaga toți tâmpiții, inclusiv pupincuriștii iohanniști colegi cu el la DIGI 24 și ăia de la Realitatea TV, că soții Iohannis nu au fost cumpărători de bună-credință, ci complice unul, participant celălalt, la furtul a doua case prin uz de fals și beneficiari direcți la obținerea de foloase necuvenite!

 

Fanaticii iohanniști nu o sa priceapă niciodată că idolul lor este complice la un furt imobiliar. Sau chiar dacă vor pricepe, nu vor accepta în veci adevărul și o să continue să se mintă singuri sau între ei că idolul lor este o culme a cinstei și corectitudinii!
Mai mult, cine va încerca să le deschidă ochii va fi acuzat că-i pesedist, comunist, „ciumă roșie” și alte tâmpenii de felul acesta. Este cel mai usor să negi un adevar atacând acuzatorul, nu acuza în sine. Tactica aceasta se regăsește în toate manualele de manipulare.

Banca Raiffeisen despre chiria către Klaus Iohannis: „Menționăm că, din momentul în care am aflat despre modificările apărute în situația juridică a acestui imobil, toate sumele reprezentând chirie au fost depuse într-un cont escrow, fiind la dispoziția proprietarului de drept.” Oare „ESCROW” vine de la ESCROC? Jos fardul, domnule Klaus Iohannis!

                                                                                                           Marius Albin MARINESCU

BOGDAN CHIREAC SAU DUPLICITATEA „DEONTOLOGULUI „BASIST DEVENIT JOHANNIST FATA DE CUPLUL UDREA +COCOS SI AFACEREA ALRO SLATINA!

27 feb.

https://i0.wp.com/www.curentul.info/2013/images/stories/2013/07/05/01-atac.jpg

 

Despre legăturile dintre Dorin Cocoș  și Bogdan Chirieac s-a scris mult, cei doi invocând de-a lungul timpului o strânsă relație de prietenie care-i leagă încă de la sfârșitul anilor 70, când erau împreună în armată. Chiar și procurorii au vorbit despre legăturile dintre cei doi, într-un rechizitoriu întocmit în dosarul privatizării Alro Slatina. Potrivit procurorilor care au instrumentat dosarul, Ciprian Nastasiu și Doru Cristescu, afaceristul Dorin Cocoș și soția acestuia, ministrul Turismului, Elena Udrea – atunci șefă a Cancelariei Prezidențiale – erau monitorizați ca posibili agenți de influență ai grupului Marco, proprietarul Alro Slatina. Cei doi s-ar fi aflat „în subordinea și în coordonarea operativă directă al lui Bogdan Chireac“. Nu știm dacă Chirieac îi coordonează pe cei doi, dar nu putem să nu remarcăm faptul că deontologul neamului, prezent aproape seară de seară la televizor ca să-și dea cu părerea despre tot și toate în țara aceasta, are o atitudine duplicitară față de vechiul său tovarăș de armată, în funcție de cum bate vântul politicii. Astfel, în 2009, când aproape nimeni nu mai credea că Traian Băsescu o să câștige alegerile prezidențiale în fața lui Mircea Geoană, Bogdan Chirieac se unduia și el după vântul majorității și-i prevestea zile grele lui Cocoș, la închisoare,  pe motiv de „ramasare de șpăgi la greu“. Aceste opinii despre Cocoș au fost împărtășite de Bogdan Chirieac lui Cătălin Macovei, fostul șef al ANI, în cadrul celebrelor deja înregistrări date publicității de ziarul Curentul, în noiembrie 2009,  în care deontologul și prietenul său Sorin Roșca Stănescu încercau să-l șantajeze pe Macovei.  Cu alte cuvinte, bunul său tovarăș din armată, Dorin Cocoș devenise pentru Chirieac un individ arestabil de către administrația Geoană, pe motiv de afaceri necurate.
Iată stenograma înregistrării din care reiese clar „aprecierea“ de care se bucura Cocoș în 2009, din partea deontologului și prietenului său Bogdan Chirieac:

Chirieac 2009: Cocoș ramasează șpăgi la greu

Cătălin Macovei: Domnul Cocoș mai trăiește?
Bogdan Chirieac: It’s hard to say.(trad. Greu de spus)
Macovei: Nu l-a mai prea văzut nimeni…în ultima vreme.
Chirieac: Ramasează (n.r.-strânge) șpăgi la greu.
Macovei: Ce?
Chirieac: Ramasează șpăgi la greu.
Macovei: Da?
Chirieac: Fratele nostru. Păi da?…Și el trebuie să se pună bine acum, bătrâne! El având personal o mare problemă! O eventuală înfrângere a lui Băsescu ar fi un an de zile cumplit pentru el, care practic trebuie să fugă din țară. Îți dai seama că prima mișcare pe care o face noul guvern, noua putere, va fi să-l aresteze pe Cocoș.
Macovei: Posibil.
Chirieac: Nu? Ca să…
Macovei: Da…
Chirieac: …Să spună! Pe ce? O să vedem după aceea pe ce! Și el, săracul, se pune deoparte acum…De unde era atât de sigur pe Băsescu și pe… Acuma nu mai e nimic sigur. Noi ca niște oameni raționali un lucru știm la chestia  asta…se joacă! În acest moment, dacă la Băsescu-Geoană nu era niciun joc, acum se joacă.“

 

Chirieac 2013: Cocoș și-a făcut averea licit

Cum Geoană a pierdut alegerile, iar Cocoș a rămas liber, Chirieac s-a reorientat și el , iar acum, la trei ani și jumătate de la discuția în care-l făcea praf pe fostul soț al Elenei Udrea, are o cu totul altă părere despre fostul său coleg de armată. Părere pe care a împărtășit-o tuturor în cadrul unei emisiuni la Antena 3, unde se analiza proaspătul divorț dintre Cocoș și Udrea și averea impresionantă primită de fostul ministru în urma partajului, de la prea darnicul său soț.
„Radu Tudor: Bogdan Chrieac, te rog frumos, despre averea Elenei Udrea și despre ce i-a lăsat Dorin Cocoș.
Bogdan Chirieac: Domne, Dorin Cocoș este un om de afaceri prosper și fără nicio problemă cu justiția.
R.T.: Mi se pare normal.
B.C.: Păi, mi se pare normal dar un an de zile s-a schimbat puterea. Dacă erau probleme ascunse de…
R.T.: Puterea nu influențează justiția.
B.C.:…nu influențează justiția? Cu atât mai bine.  E independentă, și-a făcut datoria. Îi prezumăm lui Dorin Cocoș că afacerile sale sunt licite: by the book, prin lege, prin tot ce dorim. Așa sunt lucrurile.
R.T.: Prin tot ce dorin, ați zis?
B.C.: Da…prin lege.
R.T.: A, nu, am înțeles Dorin,  nu dorim.Dorin sau dorim?
B.C.: Dorim.
R.T.: Am înțeles
B.C.: Deci domnul Cocoș a făcut o avere. S-a căsătorit acum zece ani cu doamna Udrea, s-au despărțit, averea aceea, dobândită în cei 10 ani în care domnul Cocoș în continuare a făcut afaceri s-a împărțit astăzi.
R.T.: Știți ce fel de afaceri a făcut dl. Cocoș de milioane de euro? Că…
B.C.: Afaceri în turism, a construit un hotel sau două, două hoteluri, a făcut afaceri cu parcările alea, le știe toată lumea, nu mai știu ce alte afaceri a făcut.
R.T.: Sunt câteva contracte de milioane de euro cu spitale de stat. În timp ce el făcea contracte cu statul, doamna era angajată ca și ministru.
B.C.: Domne, haideți atuncea să renunțăm la ce vreți dvs.: la ipocrizie, la felul cum se împletește politicul cu business-ul în această țară, dar semnalez faptul că politicul și afacerile se împle­tesc în toate statele lumii. Deci să nu mai trăim în iluzie că în Germania sau în Franța politicienii sunt așa, pe unde pe sus și n-au treabă… scuipă dezgustați atunci când aud zgomotul de euroi pe la Monaco și prin alte asemenea locuri. Deci hai să intrăm să analizăm cinstit, corect și cu impozite inclusiv aceste afaceri. Statele Unite au reușit. Germania au reușit. Hai să vedem cu Franța, unde sunt cele mai mari scandaluri de corupție. Desigur…
R.T.: La noi n-au izbucnit scanda­lurile de corupție pentru că milionarii în euro din politică nu sunt cercetați.
B.C.: Nu știu.
R.T.: Păi dvs. ați spus: Dorin Cocoș, Elena Udrea n-au fost niciodată cercetați, niciodată.
B.C.: Păi că n-au dat motiv.
R.T.: Dar a existat un motiv pentru că au fost implicați într-un fel sau altul… colega noastră Oana Stancu…și în pri­vința lor a fost omorâtă…
B.C.: Nu doresc modelul grecesc. Până la urmă despre asta e vorba. A divorțat unul de una și i-a rămas averea făcută. Și dacă nu era în politică Udrea tot lua jumate din averea soțului că este, mă rog, în alte țări există o lege în care femeia ia toată averea soțului, că așa e în viață. Mă rog… În Grecia…doriți modelul grecesc? Și ăsta e un model. A funcționat. Acum nu mai funcționează, vă spun…în care politicienii furau la greu dar din Europa. Greu, înspăimântător. Șpăguiau la greu Bruxelles-ul. Bruxelles-ul nu și-a făcut anchetele că nu puteai să falsifici zece ani datele fără să nu te vadă nimeni. Dar Bruxelles-ul acum când vorbim nu și-a declanșat anchetă printre toți comi­sarii, auditorii…
R.T.: Stați puțin că nu vorbim despre greci. Vorbim despre Cocoș și Udrea. De unde milioanele de euro?
B.C.: Păi la Cocoș-Udrea. Cocoș și-a făcut averea licit. Când a divorțat dna Udrea, soția de soț, au împărțit averea. I-a rămas dnei Udrea jumătate din avere.
R.T.: E corect să ai contracte cu statul când soția e ministru și demnitar de stat?
B.C.: Stați puțin. E legal sau ilegal?
R.T.: Eu vă întreb dacă e corect să ai afaceri cu statul în timp ce soția e demnitar.
B.C.: Dacă e perfect legal, între altele se pare că și publicul din România e de părere că nu s-a greșit cu nimic pentru că dna Udrea a fost aleasă la uninominal de două ori. O dată când a candidat de la București s-a ales de pe locul întâi, iar când a candidat acum la Neamț o să spuneți că s-a dus…nu știu…s-a dus de pe locul doi. De ce? Că s-a dat o lege imbecilă în 2008 de către unii care, mă rog…așa…și jumătate din Parlament s-a dus în Parlament de pe locul doi că așa e viața“.

Antena 3, emisiunea „La ordinea zilei” 1 iulie 2013

 

Când oare a fost deontologul Chirieac onest, în 2009, când îl considera pe Cocoș un șpăgar ordinar sau în 2013 când îl apreciază drept un om de afaceri onest? Evident e o întrebare retorică, la care probabil nici măcar Chirieac nu cunoaște răspunsul, fiind prins cu totul în dupli­citatea caracterului său.

Chirieac către Cocoș: Banditule, mic si frumos, ce faci, mai borfașule simpatic?
Jurnalistul Bogdan Chirieac si omul de afaceri Dorin Cocoș, soțul ministrului Turismului, Elena Udrea, au fost interceptați de SRI în dosarul privatizării „Alro Slatina“. În acest dosar, SRI a interceptat o serie de politicieni, oameni de afaceri, dar si jurnaliști. Printre persoanele interceptate se număra Elena Udrea, Dorin Cocoș, Verestoy Attila, Theodor Stolojan, Bogdan Chirieac, Dan Voiculescu, Codrut Seres si Zsolt Nagy. Printre convorbirile telefonice interceptate de SRI se regăsesc o serie de discuții dintre Dorin Cocoș si Bogdan Chirieac, in care cei doi folosesc un limbaj trivial. Procurorii DIICOT au făcut cercetări fata de Bogdan Chirieac si de Dorin Cocoș, având suspiciuni ca aceștia ar fi fost agenți de influenta ai grupului rusesc Marco, proprietarul combinatului Alro Slatina. In final, jurnalistul, audiat in aceasta cauza, in iunie 2008, la Parchetul General, dar si omul de afaceri Dorin Cocoș au primit soluția de nepricepere a urmăririi penale.
Discuții telefonice intre Dorin Cocoș si Bogdan Chirieac, interceptate de SRI în dosarul „Alro“ 20 iunie 2008, ora 17.43
Dorin Cocoș Bai comunistule mic!
Bogdan Chirieac: Banditule, mic și frumos, ce faci, măi borfașule simpatic?
Dorin Cocoș
Ce să fac, mă, uite mă bucur că a ieșit domnu’ Oprescu (Sorin Oprescu ales primar al Capitalei la 15 iulie 2008-n.r.), baga-ia-i p… în gură să-i bagi!
Bogdan Chirieac: E pe sufletul meu!
Dorin Cocoș: Au, f-te-n gura și pe tine și pe el! Ce faci?
Bogdan Chirieac: Golgorine, zilele trecute am primit o citație, să mă prezint la Parchet în calitate de martor.
Dorin Cocoș: Da’ ce p mea ai făcut?
Bogdan Chirieac:
Și am sunat-o și pe tanti-ta ministru (Elena Udrea-n.r.), dar p, aia e în politica, băga-mi-aș p… Dorin Cocoș Așa!
Bogdan Chirieac: Deci
Dorin Cocoș: Dar ce ai facut, ma nenorocitule, ai furat ceva de te-a prins?
Bogdan Chirieac:
Stai, ma, stai! Pe citație scria SNN Nuclear Eletrica.
Dorin Cocoș:
Alo. Bogdan Chirieac: Alo. (discuția se interupe-n.r.) 20 iunie 2008, ora 17.44
Bogdan Chirieac: După care, că nu te sunam, mi se rupea p de chestia asta, mă întreabă, zice: „Il cunoști pe Dorin Cocoș?“ Zic: „Domnule, din meseria mea, da!“
Dorin Cocoș: Și n-ai zis, p… mea, mă cunoaște din ’79!
Bogdan Chirieac: Zic: „Am făcut armata cu borfașul ăla, cum să spun.
Dorin Cocoș:
Da, da!
Bogdan Chirieac: Mă știu cu el de 28 de ani!
Dorin Cocoș:
Dar ce treaba am eu cu Nuclear Electrica, că aici e problema?
Bogdan Chirieac: Bai, mânca-ți-aș, stai să-ți spun, tot de la nen’tu Băsescu e toată chestia.
Dorin Cocoș: Dute-n p… mea, dacă începi cu astea.
Bogdan Chirieac: Dute-n p mea, iarăși am vorbit la televizor, s-a enervat și acum mi-a trântit Parchetul pe cap.
Dorin Cocoș: Bai, dacă începi cu de-astea, fte-n gura să te f.., îți închid și eu telefonul, dacă te iei de președinte, fir-ai al dracu’!
Bogdan Chirieac: Du-te mă în p… mea, Nastasiu (Ciprian Nastasiu- procurorul care instrumenta dosarul-n.r.) nu-i omul lui Băsescu? Lasă-mă în p… mea, măi Golgorane, nu mai veni!
Dorin Cocoș:
Băi prostule, nu e, bă, nu știi ce vorbești!
Bogdan Chirieac:
E băiat simpatic eu nu știu ce găsește el la Băsescu? Dorin Cocoș: Du-te dracu’ de prost! Hai, zi înainte!
Bogdan Chirieac:
Si zice „Pe doamna Udrea o cunoașteți?“
Dorin Cocoș:
Pai nu i-ai zis: „Domnule e nevasta lu’ fraieru’ ăla!“
Bogdan Chirieac:
Zic: „Domnule, dacă pe Cocoș nu e o mândrie să-l cunoști, pe doamna chiar e“.
Dorin Cocoș: Fte-n gură, ce-ai zis mă porcule?
Bogdan Chirieac:
Nu, mă, am zis: Domnule, am discutat, îi cunosc pe amândoi“.
Dorin Cocoș
Așa.

Iulia Nueleanu

PARTIIIIIIIIIIE!,SUSTINUT DE PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS,CRISTIAN BUCHON,SCUZE BUSOI O DEVENIT SECRETARUL GENERAL AL NOULUI PDL!

27 feb.

Imagini pentru CRISTIAN BUSOI,IOHANNIS POZE

 

Cristian Buşoi a fost validat în funcţia de secretar general interimar al partidului, cu majoritate de voturi, de către Biroul Politic Naţional (BPN). Au fost înregistrate două voturi împotrivă şi nouă abţineri.

Contracandidatul său la această funcţie, senatorul Iulian Dumitrescu, şi-a retras candidatura.

Buşoi va ocupa funcţia de secretar general al PNLP până la congresul dpartidului care va avea loc în vară.

Liderii vechiului PNLP au decis să îl desemneze pe Cristian Buşoi în funcţia de secretar general interimar al partidului, propunerea urmând să fie oficializată în şedinţa Biroului Politic Naţional.

Înţelegerea în cadrul partidului este ca funcţia de secretar general să revină vechiului PNLP până la congres.

Postul a devenit liber după ce Marian Petrache a demisionat ca urmare a punerii sale sub acuzare de către DNA.

MINISTRUL JUSTITIEI,TUDOREL TOADER,INVENTAR AL DECIZIILOR CCR!

27 feb.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat luni că se va realiza un inventar al tuturor deciziilor Curții Constituționale.

„S-a vorbit în ultima perioadă și se tot vorbește despre nevoia de a pune de acord legislația penală și procesual penală cu deciziile CCR. (…) Prin urmare, vom face un inventar al tuturor deciziilor CCR cu referire la normele juridice penale, procesual penale, vom vedea care norme au fost adaptate în raport cu deciziile și considerentele Curții și dacă, și sunt încă netranspuse, vom propune legiuitorului inițial un proiect de lege, pentru a pune de acord legislația penală, procesual penală cu deciziiile Curții, pentru că, dacă în 45 de zile, știm prea bine, nu le pui de acord, timp în care textul este suspendat, ulterior își încetează efectele. Acum o fi bine ca legea să își înceteze efectele sau declarată neconstituțională sau să fie adaptată în acord cu valorile constituționale? Sigur că ele trebuie adaptate, puse de acord”, a declarat Toader, luni la Ministerul Justiției, cu privire la anumite proiecte de modificare a legislației penale.

Noul ministru al Justiției și-a preluat luni mandatul.

GHEORGHE FALCA”FALCONETTI”,LA PARCHETUL GENERAL !

27 feb.

Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad,din partea PNLP, se află în conflict de interese, potrivit Agenției Naționale de Integritate.

ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea efectuării de cercetări.

„În exercitarea atribuțiilor de serviciu, Gheorghe Falcă a semnat și aprobat 31 de certificate de urbanism, patru autorizații de construire, două avize de oportunitate, două autorizații de desființare și o expunere de motive pentru 27 de beneficiari ale căror proiecte au fost realizate de aceeași societate comercială – Pro Arhitectura Arad SRL, societate în cadrul căreia persoana evaluată și soția sa dețin calitatea de asociați. De asemenea, soția persoanei evaluate deține și funcția de administrator la societatea comercială Pro Arhitectura Arad SRL”, se arată într-un comunicat al ANI

Potrivit sursei citate, cele 40 de acte materiale au fost semnate și aprobate de Gheorghe Falcă, în calitate de primar, pe perioada mandatelor 2008 — 2012, respectiv 2012 — 2016.

„În perioada evaluată, SC Pro Arhitectura Arad SRL a distribuit dividende în cuantum de 403.000 de lei. Astfel, procedura de semnare și aprobare a documentelor sus-menționate a generat, în mod indirect, un folos material atât pentru Gheorghe Falcă, cât și pentru soția acestuia”, se precizează în comunicat.

DEZVALUIRI INCENDIARE: OMUL DE AFACERI DAN VOICULESCU IN 1991 A VARSAT IN CONTURILE A TREI FIRME,230 DE MILIOANE DE DOLARI!,DE UNDE II AVEA!

27 feb.

FLUX 24 a publicat în decembrie anul trecut în serial Raportul realizat în anul 2000 de către procurorii DIICOT şi ofiţeri ai Serviciului de Informaţii Externe (SIE) despre fondurile statului român dispărute în decembrie 1989 şi după.

De un an nu s-a întâmplat nimic. Date, nume, conturi, nimeni nu și-a bătut capul să continue această investigație a două structuri ale statului român.

În 2000, preşedintele Emil Constantinescu a cerut o anchetă privind fondurile ICE Dunărea, plecând de la Raportul SIE şi DIICOT publicat de FLUX 24.  DOSARUL DIICOT-SIE nu a fost finalizat nici azi.

FLUX 24 reia acest raport exploziv cerând autorităților să continue ancheta.

Raportul indică că Dan Voiculescu şi-ar fi însuşit între 150-300 milioane de dolari în decembrie 1989 şi în primele luni din 1990. Conform procurorilor şi ofiţerilor, Dan Voiculescu nu ar putea justifica 230 milioane de dolari, bani folosiţi în 1990 pentru crearea a 3 firme.

De asemenea sunt menţionate toate detaţiile despre Crescent, vânzările de vapoare şi sedii în 1989 de către Dan Voiculescu.

DVTINARDIICOT ŞI SIE: DAN VOICULESCU ŞI-A ÎNSUŞIT ÎNTRE 150 ŞI 300 MILIOANE USD

În urma acestor operaţiuni de lichidare a filialelor CRESCENT, de vânzare de active, de însuşire din conturile firmei şi de neplată a ultimelor facturi, DAN VOICULESCU şi-a însuşit în primele luni de după Revoluţie o sumă totară cuprinsă intre 150 şi 300 milioane dolari.

În a doua jumătate a anului 1990, CRESCENT a reinceput sâ deruleze anumite operaţiuni de export, activitate pe care a desfăşurat-o mai puţin de un an. în 1991, datorită imaginii publice proaste a firmei CRESCENT, DAN VOICULESCU hotărăşte să nu mai deruleze operaţiuni comerciale prin CRESCENT şi înfiinţează o serie de alte firme. La aceste firme apar ca acţionari fie foşti angajaţi ai CRESCENT ICE DUNĂREA: GHEORGHE ANCA RALUCA, NECULA GREORGHE, JIVU GEORGETA MARIANA, MIHAI LAZAR, VASILOIU VIRGIL, fie chiar firma CRESCENT COMMERCIAL & IvIARITIME COMPANY ca persoană juridică.

În 1991, DAN VOICULESCU infiinţează

– GRIVCO SA (Grupul Industfial Voiculescu şi Compania) capital social 1.800,000.0001ei echivalentul a 9.700.000dolari la cursul BNR din decembrie 1991: 1851ei dolarul;

– BIOPROD S.A. capital social 27.5 3 3.940.000lei echivalentul a 149.000.000 dolari, la cursul BNR din decembrie 1991: 1.85 lei dolarul. (CRESCENT 20,55%);

– Corporaţia pentru Cultură şi Artă 1NTACT S.A. capital social 779.600.0001ei echivalentul a 74.500,000 dolari la cursul BNR din decembrie 1991: 185 lei dolarul. (CRESCENT 46,5995%);

DAN VOICULESCU nu a justificat niciodata capitalul social de peste 230 de milioane de dolari vărsat de el şi de partenerii săi la constituirea celor 3 firme.

CUM A SCOS BANII  DAN VOICULESCU DIN CRESCENT

În ultima săptamână din decembrie 1989 şi în ianuarie 1990, DAN VOICULESCU închide toate filialele firmei CRESCENT, transferând sumele din conturile respective. Tot atunci vinde o serie de active ale CRESCENT printre care 4 vapoare (din cele 7 pe care firma le avea in proprietate), cladirea in care işi avea sediul filiala CRESCENT din Austria, precum şi altele de mai mica importanţă.

ÎNCĂRCĂTURA NAVELOR DIN DECEMBRIE 1989 ÎNSUŞITĂ DE DAN VOICULESCU

În momentul Revoluţiei din decembrie 1989 CRESCENT avea în derulare o serie de operaţiuni de export de tablă, ţevi şi oţel beton cu plata la 120 de zile de la livrare. Marfa exportată de CRESCENT era  livrată de ICE METAL EXPORT IMPORT şi de ICE DUNĂREA acestea fiind intreprinderile ce urmau să încaseze contravaloarea exporturilor. La expirarea termenelor de plată (februarie şi aprilie 1990) CRESCENT nu a virat nici o sumă de bani in conturile celor 2 intreprinderi româneşti cu care avea contracte de export. Astfel, nu există facturi, note de realizări, declaraţii vamale de export sau alte documente care să probeze plata încărcăturilor următoarelor nave plecate din portul Constanţa in intervalul octombrie decembrie 1989:

1.Nava RASELTINA, care a părăsit portul Constanţa la 5 octombrie 1989, cu 3.000 tone tablă având destinaţia SUA (contract CRESCENT);

2.Nava ILF0V, care a părăsit portul Constanţa Ia data cle 6 octombrie 1989, cu 1.670 tone ţevi cu destinaţia SUA (contract CRESCENT);

3.Nava MUNZUR, care a părăsit portul Constanţa la data de 9 octombrie 1989, cu 4.066 tone de oţel beton, având destinaţia Turcia (contract CRESCENT);

4. Nava DIMIS, care a părăsit portul Constanţa la data de 11 octombrie 1989, cu 8.523 tone tablă, cu destinaţia SUA (contract CRESCENT);

5, Nava MUNZUR, care a părăsit portul Constanţa la data de 30 octombrie 1989, cu 3.940 tone oţel beton, cu destinaţia Turcia (contract CRESCENT);

6. Nava CALAFAT, care a părăsit portul Constanţa la data de 3 noiembrie 1989, cu 7.934 tone oţel beton, cu destinaţia Egipt (contract CRESCENT);

7. Nava TELEGA, care a părăsit portul Constanţa la data de 22 noiembrie 1989, cu 2.000 tone ţevi, destinaţia Canada (eontraet CRESCENT);

8, Nava FAGARAŞ, care a părăsit portul Constanţa la data de 11 decembrie 1989, cu 8.000 tone oţel beton, destinaţia SUA (contract SUA).

Înainte de Revoluţia din 22 decembrie 1989, firma CRESCENT realiza o parte însemnată din volumul exporturilor de ciment al RSR. Astfel, în 1988, CRESCENT a realizat 40% din totalul exporturilor de ciment ale României, adică 1.324.740 tone, iar in 1989, 26% din totalul exporturilor de ciment ale RSR, adică 493.227 tone. Tot acest volum de afaceri a fost realizat de CRESCENT prin intermediul ICE Dunărea in urma evaluării exporturilor de ciment corespunzătoare anului 1989 (serviciul 6), nu au fost identificate cazuri in care valoarea mărfurilor livrate să nu fi fost incasate de la partenerul extern. Debitele au fost stinse in toate cazurile prin achitarea anticipată a contravalorii produselor livrate, prin acreditiv (L/C), transfer bancar sau prin compensare. Există dovezi in acest sens: dosarele de facturi externe (pentru uz intern), dosarele financiare (disponibilităţi de plată), extrasele de cont şi notele contabile aferente.

AU FOST DETURNATE FONDURI ŞI ÎNAINTE DE 1989?

În cazul exporturilor de ciment intre ICE DUNĂREA şi CRESCENT se realiza un alt tip de acţiune.lntregul volum de afaceri era realizat fară dublarea actelor comerciale propriu ­zise cu operaţiuni AVS (aport valutar special), fapt ce contravine flagrant practicii ICE DUNĂREA şi naşte intrebări referitoare la avantajele reale ale părţii române. Această stare de fapt a permis realizarea unor importante deturnări de fonduri In lipsa unor contabilizări a acestora ca AVS conform regulilor epocii. Beneficiarul acestor acţiuni era firma care derula exportul, adieă CRESCENT. Astfel s-au identificat cazuri in care notele de protocol intocmite după incheierea unor negocieri comerciale intre CRESCENT Cipru şi ICE DUNĂREA (România) il menţionează pe DAN VOICULESCU drept ‘membru al delegatiei române’ (NC 5907 din 3-12-1987) sau chiar ‘membru al delegatiei ICE DUNĂREA’ (NC 1165 din 22-04- 1 989).

CRESCENT ŞI AGENTUL PALESTINIAN AL LUI ARAFAT

Firma a fost creată de de Direcţia Securităţii Statului (DSS) la ordin pentru desfăsurarea de aport valutar special (AVS). Firma CRESCENT COMERCIAL &MARITIME, LTD a fost infiintată în Noiembrie 1980 ‘in oraşul Pireu (Grecia). La infiinţare, ca proprietar figura NADIA FOUD SANBAR, cu cetaţenie greaca. Pe tot parcursul funcţionarii firmei, proprietara a fost reprezentată prin procura de sotul ei MICHAEL FAUD SANBAR, cetaţean grec de origine libaneză, bănuit a fi agent al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP) condusă de Yasser Arafat. Pe 8 ianuarie 1982, MICHAEL FAUD SANBAR depune la Oficiul ARGUS din Bucureşti o cerere pentru deschiderea unei reprezentanţe CRESCENT in România. Totodată solicită ca această reprezentantă să fie condusă de DAN VOICULESCU, în perioada respectivâ şef al serviciului Operaţiuni de aport special (AVS) din Intreprinderea de Comerţ Exterior VITROCHIM. După numai trei zile, pe 11 ianuarie 1982, Oficiul ARGUS emite autorizaţia provizorie de funcţionare a reprezentanţei CRESCENT in Bucureşti, iar la 1.03.1982 se deschide la Bucureşti reprezentata in România a CRESCENT COMMERC1AL &MARITIME LTD avându-l ca Director General pe DAN VOICULESCU. Imediat după deschiderea reprezentanţei din Bucureşti firma CRESCENT a inceput să deruleze operaţiuni de export realizând până la sfârşitul anului 1982 o cifră de afaceri de 100 milioane dolari. Între 1980 şi 1982 firma grecească CRESCENT COMMERCIAL &MARITIME LTD nu a avut nici un fel de activitate.Între 1982 şi 1989 toate operaţiunile firmei CRESCENT s-au rezumat exclusiv la cele derulate prin reprezentanţa acestei firme în România,În România, CRESCENT işi derula afacerile prin SOCIETE GENERALE, MISR ROUMANIAN BANK, MANUFACTURER’S HANOVER, FRANKFURT BUKAREST BANK, dar şi prin BANCA ROMÂNĂ DE COMERŢ EXTERIOR, CONT NR.47.11.285.350-2.

PROBLEME PENTRU SECURITATE. INTRĂ ÎN SCENĂ ENGLEZUL DIN AUSTRIA

În 1984, serciciile secrete greceşti îl pun sub urmărire pe FOUAD M. SANBAR având informaţii privind legăturile acestuia cu OEP. Conducerea DSS este informată de acest fapt şi decide să-l inlocuiască pe FOUAD S.ANBAR din calitatea de proprietar al CRESCENT. Existând operaţiuni comerciale în derulare şi fiind presată de timp, conducerea DSS ordonă infiinţarea rapidă a unei noi firme CRESCENT, in Cipru, al carei proprietar figurează JOHN EDGINGTON, cetăţean britanic cu domiciliul in Austria. Pentru siguranţă este numit Director General al firmei nou infiintate in Cipru tot DAN VOICULESCU.

DOCUMENTE ÎN ALB PENTRU DAN VOICULESCU ŞI SECURITATE

În momentul infiinţării noii firme CRESCENT, proprietarul fictiv JOHN EDIGINGTON i se cere sa semneze în alb un formular de transfer aI acţiunilor firmei care este parafat de reprezentantul CRESCENT în România, DAN VOICULESCU. În acest fel, DSS se asigura că îl poate înlocui în orice moment pe JOHN EDIGINGTON din calitatea de „proprietar” al CRESCENT Cipru prin simpla completare a formularului semnat în alb şi prin înregjstrarea acestuia la autorităţile cipriote. Din acest moment CRESCENT cu  FOUAD M. SANBAR încetează pană în decembrie 1989.DAN VOICULESCU notifică autorităţilor comerciale ale RSR că reprezintă interesele noii firme CRESCENT cu sediul in Cipru, Nicosia, 3 Thernistocles Dervis Street. Activitatea CRESCENT în România se intensifică, aceasta realizând până in 1989 cifre între 150 şi 200 milioane de dolari pe an. CRESCENT deschide nai multe filiale în Malta, Egipt, Marea Britanie, Austria şi SUA.

CUM A MOŞTENIT DAN VOICULESCU FIRMA CRESCENT DE LA AGENTUL PALESTINIAN

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, pe fondul haosului creat şi al vidului de putere ce a urmat, dar şi al desfiintării DSS, DAN VOICULESCU, aflat în posesia formularului de transfer al acţiunilor CRESCENT Cipru semnat 1n alb de proprietarul oficial al companiei, JOHN EDIGINGTON, Îl contactează pe MICHAEL FOUAD SANBAR, fostul său partener, şi ii propune sa preia din nou firma CRESCENT în schimbul unui comision consistent. Acesta acceptă şi cei doi fac următoarea operaţiune: MICHAEL FOUAD SANBAR preia inapoi firma CRESCENT de la JOHN EDIGINGTON, dar semnează un testament prin care îl numeşte pe DAN VOICULESCU protector testamentar si lasă acestuia moştenire firma CRESCENT. (MICHAEL FOUAD SANBAR a decedat in anul 1995). Astfel, DAN VOICULESCU preia firma CRESCENT in mod oficial, putând dispune de activele firmei şi de banii aflaţi in conturile filialelor CRESCENT.

TUDOREL TOADER,MINISTRUL JUSTITIEI A SUSTINUT LUNI,CA:UN PROCUROR NU POATE ANCHETA OPORTUNITATEA,LEGALITATEA SAU CONSTITUTIONALITATEA UNUI ACT JURIDIC!”DEMISIA LUI KOVESI ,LAZAR ,HORODNICEANU SI MEMBRII CSM SE IMPUNE!

27 feb.

Image may contain: 2 people, text

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a susținut luni că un procuror nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea sau constituționalitatea unui act juridic, declarație făcută în contextul în care Curtea Constituțională a discutat sesizarea privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Ministerul Public pe tema anchetei referitoare la elaborarea OUG de modificare a Codurilor penale.

„O decizie favorabilă (a CCR — n.r.) ar fi o decizie care ar dezlega o problemă de principiu rezultată din separația puterilor, și anume procurorul anchetează acte, fapte infracționale și nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea, constituționalitatea unui act. În concret, dacă Guvernul aprobă un act juridic, hotărâre de guvern, ordonanță de urgență, ce-o fi, procurorul nu poate ancheta nici oportunitatea anchetării actului, nici legalitatea adoptării, nici constituționalitatea. Pentru că oportunitatea este cenzurată de Parlament, când aprobă, respinge, modifică ordonanța, legalitatea este verificată de judecătorul de contencios administrativ, iar constituționalitatea de către judecătorul constituțional”, a afirmat ministrul Tudorel Toader după ședința Curții Constituționale.

Sesizarea CCR a fost făcută de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care a considerat că, procedând la anchetarea oportunității, circumstanțelor și împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, „reprezentanții Ministerului Public au uzurpat unele dintre competențele Guvernului, prin Ministerul de Justiție, fapt care a condus la apariția prezentului conflict juridic de natură constituțională, în sensul deciziilor CCR”.

LOVITURA CARE O SPULBERA PE LULUTZA LASCU KOVESI.CCR A ADMIS ,LUNI 27 FEBRUARIE 2017,CA EXISTA UN CONFLICT JURIDIC DE NATURA CONSTITUTIONALA INTRE MINISTERUL PUBLIC SI GUVERN PE TEMA ANCHETEI OUG nr.13/2017!

27 feb.

Foto Lucian Alecu

Curtea Constituţională a admis, luni, că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13.

Decizia judecătorilor de la CCR a fost luată cu „o majoritate semnificativă”.

”Există conflict juridic între autorităţi când o putere îşi arogă competenţe, puteri care revin altei puteri”, a declarat Valer Dorneanu.

„Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului și s-au perturbat și relațiile care trebuie să existe între cele trei autorități — judecătorească, executivă și legislativă”, a mai declarat Dorneanu.

„Practic, DNA s-a apucat să verifice în ce măsură au fost îndeplinite condițiile de aprobare a unei ordonanțe de urgență, în ce măsură s-a întrunit condiția extraordinară, în ce măsură acea stare nu putea fi rezolvată altminteri, dacă s-a motivat sau nu urgența. A mai verificat dacă s-au primit toate avizele, de la Consiliul Legislativ, de la CSM, lucruri care exced autorității DNA.

Aceste verificări se fac de către Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate. Pe de altă parte, aceste lucruri s-au făcut în timpul desfășurării procesului legislativ. Ordonanța era trimisă Parlamentului, care putea să o aprobe, să o modifice, să o nu o aprobe și lucrurile acestea se întâmplau în acest interval. Prin aceasta, considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului și s-au perturbat și relațiile care trebuie să existe între cele trei autorități — judecătorească, executivă și legislativă”, a explicat Dorneanu.

Sesizarea CCR a fost făcută de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care a considerat că, procedând la anchetarea oportunității, circumstanțelor și împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, „reprezentanții Ministerului Public au uzurpat unele dintre competențele Guvernului, prin Ministerul de Justiție, fapt care a condus la apariția prezentului conflict juridic de natură constituțională, în sensul deciziilor CCR”.

SENATORUL SERBAN NICOLAE ,PRESEDINTELE COMISIEI JURIDICE DESPRE SESIZAREA CCR!

27 feb.

Președintele Comisiei juridice a Senatului, Șerban Nicolae, a declarat luni că nu s-a urmărit blocarea unei anchete sau situarea unor persoane deasupra legii prin sesizarea CCR privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Ministerul Public pe tema anchetei referitoare la elaborarea OUG de modificare a Codurilor penale.

„Această sesizare nu a avut ca scop blocarea unei anchete sau situarea unor persoane deasupra legii, ci doar o clarificare a ceea ce înseamnă separația și echilibrul puterilor în stat, așa cum sunt definite de Constituție. Orice anchetă penală este la latitudinea organului de urmărire penală. Există controlul ierarhic al actelor de urmărire penală, există posibilitatea cenzurii în fața judecătorului și nu asta a făcut obiectul acestei sesizări. Remediul (…) indicat de CCR privește strict raportul dintre autoritățile publice, sfera de competență și delimitările dintre acestea”, a spus Șerban Nicolae, potrivit Agerpres.

El a precizat că sesizarea CCR nu face referire la distrugerea de documente, fapte reținute de procurori.

„Conflictul juridic de natură constituțională nu presupune o anchetă a unei anchete penale. Pe de altă parte, nu există nicăieri în procedura de legiferare ipoteza distrugerii unor documente. Distrugerea unor documente nu este parte a procesului de legiferare și nu se legiferează prin distrugere de documente, de aceea nu face obiectul nici acestei sesizări, concret, faptele care se rețin în ancheta penală și nu anticipăm noi ce vor face organele de anchetă”, a arătat Nicolae.

Decizia CCR nu trebuie să facă referire la „ceea ce are de făcut fiecare în continuare, ci ceea ce nu are de făcut în continuare o autoritate”, a mai spus Nicolae.SE

BOMBA!,GUVERNUL SOROSIST CIORDAS,AL PENALULUI KLAUS WERNER JOHANNIS A ADOPTAT O HOTARARE DE GUVERN,PRIN CARE AU REINTRODUS SRI IN ANCHETELE PENALE!

27 feb.

Image may contain: 4 people, textImage may contain: 1 person, text

 

O Hotărâre de Guvern, adoptată de Cabinetul Dacian Cioloș, la patru zile de la alegerile parlamentare de anul trecut, reintroduce, indirect, Serviciul Român de Informații în unele anchete penale care nu privesc infracțiuni care țin de siguranța națională. Este vorba despre completarea listei autorităților publice care au acces la Sistemul Informatic Național de Semnalizări, prin introducerea Agenției Naționale de Administrare Fiscală în rândul acestor instituții cu drept de a consulta sau de a furniza informații din sau către această bază de date. Este de notorietate faptul că, începând cu anul 2014, foarte mulți ofițeri SRI au fost detașați, prin ordin de serviciu, la Agenția Națională de Administrare Fiscală, având rolul de a garanta organelor fiscale accesul la informațiile Serviciului Român de Informații, de a accesa bazele de date ale Fiscului, precum și de a stabili zonele de risc.

 

În data de 15 decembrie 2016, Cabinetul tehnocrat, prin semnătura premierului Dacian Cioloș, a ministrului de Interne, Dragoș Tudorache, a ministrului Finanţelor, Anca Dragu, și a ministrului de Externe, Lazăr Comănescu, a adoptat Hotărârea de Guvern nr. 946/2016 de modificare a HG 966/2010 privind dreptul de acces al autorităților publice române la Sistemul Informatic Național de Semnalizări (SINS). Noul act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României, partea I-a, cu numărul 1.025 din data de 20 decembrie 2016, la nouă zile de la consumarea alegerilor parlamentare.

Potrivit acestei HG, vechiul text referitor la instituțiile care au acces la bazele de date ale SINS se modifică, prin introducerea pe listă a două noi instituții publice. Este vorba despre Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor, cu tot cu serviciile comunitare regim permise și înmatriculare a vehiculelor, pe de o parte, precum și despre Agenţia Națională de Administrare Fiscală (ANAF), inclusiv a Direcției Generale a Vămilor, pe de altă parte.

Până la adoptarea acestui act normativ, aveau acces la baza de date a Sistemului Informatic Național de Semnalizări Poliția Română, Poliția de Frontieră, Jandarmeria Română, Inspectoratul General pentru Imigrări, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Direcția Generală de Pașapoarte, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției și Instanțele Judecătorești, precum și Ministerul Public (Parchetul General, DIICOT, DNA, parchetele de pe lângă curți de apel sau de pe lângă tribunale).

 

ANAF, introdusă pe lista autorităţilor competente să acceseze baza de date

Odată cu introducerea ANAF și a Direcției Regim Permise pe lista entităților care pot accesa această bază de date, Guvernul Cioloș a modificat și Anexa 1, care face parte integrantă din HG 946/2016, referitoare la categoriile de semnalizări și tranzacțiile la care au acces autorităţile publice menționate în acest act normativ.

Astfel, Agenția Națională de Administrare Fiscală va avea dreptul, pe de o parte, atât de a introduce date în Sistemul Informatic Național de Semnalizări din bazele de date proprii, modificarea și ștergerea acestor date, cât și consultarea lor, în scopul modificării sau ștergerii, și, pe de altă parte, să consulte și să extragă datele cuprinse în semnalizările introduse în această bază de date.

Ce informații are dreptul ANAF să acceseze sau să introducă în baza de date SINS? Fiscul poate, începând cu 20 decembrie 2016, să consulte semnalizările cu privire la persoanele sau bunurile în scopul efectuării de controale discrete. De asemenea, ANAF poate consulta semnalizări privind bunurile controlate pentru a fi confiscate sau folosite ca probă în cursul procedurilor penale – cum ar fi autovehiculele cu o capacitate cilindrică de peste 50 de centimetri cubi, ambarcațiuni și aeronave, remorci cu o greutate de peste 750 de kilograme fără încărcătură, caravane, echipamente industriale, motoare exterioare și containere. De asemenea, ANAF mai are acces la bazele de date privind documente oficiale în alb care au fost pierdute sau notificate autorităţilor emitente ca fiind furate din străinătate, sau la documente de identitate eliberate, de tipul pașapoartelor, cărților de identitate, permiselor de conducere, documentelor care atestă sediul respectiv, reședința pe teritoriul României și documentelor de călătorie furate sau însuşite ilegal, precum și a celor anulate sau notificate autorităților emitente ca fiind furate în străinătate.

O altă categorie de date înscrise în SINS la care ANAF are acces prin acest HG sunt certificatele de înmatriculare a vehiculelor care au fost furate sau utilizate în mod fraudulos, dar și să consulte sau să furnizeze SINS date referitoare la documentele de înmatriculare a vehiculelor care au fost pierdute sau anulate.

 

Datele la care are acces: arme de foc, bancnote, valori mobiliare și cărți de credit

Pentru toate informațiile de mai sus este permis, prin Hotărârea de Guvern nr. 946/15 decembrie 2016, accesul atât al ANAF, cât și al Direcției Regim Permise și Înmaricularea Vehiculelor. Fiscul, însă, a primit acces și la alte tipuri de informații existente în bazele de date ale Sistemului Informatic Național de Semnalizări. Aceste informații vizează armele de foc, bancnotele, valorile mobiliare și mijloacele de plată cum ar fi cecurile, cărțile de credit, obligațiunile sau acțiunile care au fost furate, însușite ilegal, pierdute sau anulate.

Sistemul Informatic Național de Semnalizări a fost înființat prin Legea nr. 141/2010 privind înfiinţarea, organizarea și funcționarea SINS și participarea României la Sistemul de Informații Schengen. Prin această lege, s-a înființat SINS, desemnat să asigure posibilitatea pentru autoritățile naționale competente ca, prin intermediul unei proceduri autorizate, să efectueze tranzacții cu privire la semnalizările pe care le conține sistemul.

Ministerul de Interne, prin Centrul Național SINS, este responsabil cu implementarea, funcționarea, întreținerea și securitatea Sistemului Național Informatic al Semnalizărilor, precum și cu asigurarea accesului autorităților naționale competente în baza de date a SINS.

Tot în 2010, Guvernul Boc a adoptat Hotărârea de Guvern nr. 966/21 ianuarie 2010, prin care au fost stabilite drepturile de acces ale autoritățile publice naționale la acest sistem, autorități din care nu făcea, însă, parte Agenția Națională de Administrare Fiscală. La fel cum nici Serviciul Român de Informații nu se afla, nici în 2010, nici în 2016, pe lista autorităților naționale competente să acceseze baza de date SINS sau să introducă informații în această bază de date, potrivit legii.

 

SRI, detașat cu ordin de serviciu la Fisc

În anii precedenți, presa centrală a relatat despre faptul că, în timpul mandatului de președinte al lui Traian Băsescu, a fost adoptată o Hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării prin  care s-a dispus ca un număr de ofițeri ai Serviciului Român de Informații să fie detașaţi la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Detașările au avut loc la vedere, prin ordin de serviciu. O parte dintre ofițerii SRI detașați au ajuns la structurile centrale și locale ale Direcției Generale Antifraudă. Însuși Traian Băsescu a recunoscut faptul că au fost detașați, într-o primă fază, la ANAF, 50 de ofițeri SRI. Aceștia aveau rolul de a garanta inspectorilor ANAF accesul la informațiile specifice ale Serviciului Român de Informații. Însă, tot prin această detașare, ofițerii de informații au primit acces la baza de date a ANAF, urmau să stabilească zonele de risc și mențineau, la vremea respectivă, legătura dintre SRI, ANAF, dar și alte structuri ale statului.

Aceleași detașări mai aveau drept scop, la nivel local, dar și regional, menținerea unei legături și coordonări a DNA cu SRI și ANAF.

Ulterior, în timpul guvernării Ponta, peste 150 de ofițeri ai Serviciului Român de Informații au fost detașați la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Tot atunci, un număr de procurori din Parchetul General au fost, de asemenea, detașați la Fisc.

În primăvara anului trecut, prin inițiativa fostului ministru al Justiției, Raluca Prună, Guvernul a modificat, prin ordonanță de urgenţă, mai multe articole din Codul Penal și Codul de Procedură Penală, declarate neconstituționale prin decizii definitive și general obligatorii ale Curţii Constituționale. Una dintre prevederile CCR viza faptul că este neconstituțională implicarea SRI în anchetele penale instrumentate de DNA sau de alte unități de parchet, inclusiv prin supraveghere tehnică. Modificările aduse celor două coduri, ca urmare a deciziilor CCR, au scos, practic, SRI din dosarele penale, altele decât acelea care vizează infracțiuni de terorism sau de siguranță natională.

 

SINS conține informații cu privire la fapte penale care nu țin de siguranța națională

Prin introducerea pe lista autorităților naționale competente să acceseze baza de date a Sistemului Informatic Național de Semnalizări a Agenției Naționale de Administrare Fiscală se reasigură, practic, accesul SRI la date și informații care nu au legătură cu fapte ce pot intra sub incidența legii penale și care nu au legătură cu infracțiunile care țin de securitatea națională. La fel cum aceeași introducere a ANAF pe lista cu pricina permite ofițerilor SRI detașati la autoritatea fiscală să furnizeze date și informații care nu au legătură cu securitatea națională și care pot fi utilizate ca mijloace de probă în procesele penale.

Asta, deoarece Sistemul Informatic Național de Semnalizări funcționează, potrivit legii, în domeniile controlului trecerii frontierei de stat, al respectării regimului vamal, al eliberării vizelor și al permiselor de ședere, precum și al celorlalte controale și activități specifice efectuate de organele de poliţie sau de alte autorităţi, în scopul asigurării ordinii și liniștii publice.

Legea stipulează, în anexele sale, ce persoane riscă să aibă datele introduse în SINS. O primă categorie vizează persoanele care fac obiectul unor proceduri de extrădare sau de predare în baza unui mandat european de arestare. Mai sunt vizați străinii împotriva cărora s-a dispus măsura nepermiterii intrării sau ieșirii din țară sau cei împotriva cărora s-a dispus măsura expulzării, returnării sau împotriva cărora a fost dispusă o măsură de îndepărtare de pe teritoriul României.

De asemenea, în bazele de date SINS se introduc informații cu privire la persoanele dispărute sau care, în interesul propriei protecții ori pentru prevenirea unor amenințări, trebuie plasate în mod provizoriu într-un loc sigur, la cererea autorităților competente sau a autorităților judiciare competente. Același lucru se întâmplă în cazul persoanelor citate pentru a se prezenta în fața autorităților judiciare, în cadrul unor proceduri penale care antrenează răspunderea cu privire la fapte pentru care au fost urmărite, în scopul comunicării locului unde își au reședința sau domiciliul.

Nu în ultimul rând, mai este vorba despre persoanele cărora trebuie să li se comunice o hotărâre penală ori o cerere de a se prezenta pentru a executa o pedeapsă privativă de libertate, informații despre aceștia fiind introduse în baza de date SINS la cererea autorităților judiciare competente.

 

Baza de date SINS, în care ANAF poate introduce informații sau, dimpotrivă, din care poate extrage date, conține elemente care țin de dosare penale în care sunt anchetate infracțiuni de drept comun sau informații despre străini care se află pe teritoriul României.

 

Peste 150 de ofițeri SRI au fost detașați, în ultimii ani, la ANAF. Prin HG 946/2016, aceștia pot introduce în baza de date SINS informații care, ulterior, sunt preluate de DNA sau de Poliție, pentru a le folosi în dosarele penale pe care le instrumentează.

ANCHETA LA SPITALUL MUNICIPAL „FILANTROPIA”,DOI PACIENTI AU DECEDAT IN URMA TRANSFUZIILOR DE SANGE!

27 feb.

Foto gds.ro

Doi pacienți, o femeie de 81 de ani și un bărbat de 67 de ani, au decedat vineri, în urma unor transfuzii făcute la Spitalul Municipal „Filantropia“ din Craiova. Alți patru pacienți dintre cei transfuzați au acuzat stări de rău și au fost transferați de urgență la Terapie Intensivă, relatează presa locală. Unitatea medicală a sesizat poliția privind moartea suspectă a celor doi pacienți și a dispus efectuarea unei anchete interne.

„Pe 25 februarie, reprezentanții Spitalului Municipal «Filantropia» au depus o sesizare la Secția 1 Poliție cu privire la faptul că, în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, au decedat doi pacienți în condiții suspecte. Este vorba de o pacientă de 81 de ani, din Craiova, și de un pacient de 67 de ani, din localitatea Vânju Mare, Mehedinți. Potrivit procedurilor, a fost deschis un dosar de moarte suspectă și se așteaptă efectuarea necropsiilor, în urma cărora se va stabili cauza decesului celor doi pacienți“, a explicat pentru GdS Amelia Barbu, purtătorul de cuvânt al IPJ Dolj.

În total, doisprezece pacienţi internaţi la Spitalul ”Filantropia” au primit transfuzii de sânge vineri, iar la şase dintre aceştia au apărut reacţii adverse, doi murind după câteva ore de la administrare, a anunțat Direcţia de Sănătate Publică Dolj.

PSD face primul pas pentru organizarea unui alt referendum, pe tema familiei tradiţionale: Dacă şeful statului va anunţa în următoarele zile întrebarea pentru referendumul pe Justiţie, PSD va adopta imediat iniţiativa Coaliţiei pentru familie

27 feb.

agnus dei - english + romanian blog

klaus-iohannistariceanugrindeanu

PSD pregăteşte contraatacul la referendumul lui Iohannis. „Familia tradiţională“ se luptă cu Justiţia 

PSD: Dacă şeful statului va anunţa în următoarele zile întrebarea pentru referendumul pe Justiţie, PSD va adopta imediat  iniţiativa Coaliţiei pentru familie

În contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a anunţat organizarea unui referendum pe tema Justiţiei, PSD face primul pas pentru organizarea unui alt referendum, pe tema familiei tradiţionale. Practic, vom avea parte de o campanie electorală în care fiecare tabără îşi va testa propriul electorat.

Şerban Nicolae, liderul senatorilor PSD, a iniţiat, la finalul săptămânii trecute, un proiect de completare a Legii referendumului. Demersul nu se aplică oricărui tip de referendum, ci, în mod specific, doar referendumului de revizuire a Constituţiei. Spre exemplu, se mai pot organiza referendumuri pentru demiterea preşedintelui, demiterea unui primar sau pe alte teme de interes naţional, la cererea preşedintelui.

Cu ce vine în plus Şerban Nicole? Precizează ziua exactă a…

Vezi articolul original 239 de cuvinte mai mult

41 de membri ai Congresului SUA le cer politicienilor români oprirea referendumului pentru familie. Toți sunt din Partidul Democrat, susținător al lui Hillary Clinton în campanie

27 feb.

agnus dei - english + romanian blog

trump-clinton-hillary-foto-berniementum-blogspot-com

41 de membri ai Congresului SUA au trimis o scrisoare către președinții celor două camere legislative ale României, Călin Popescu-Tăriceanu (Senat) și Liviu Dragnea (Cameră), precum și ai principalelor partide politice din România, pentru a-i ruga să nu dea curs parcursului legislativ de organizare a referendumului cerut de Coaliția pentru Familie printr-o inițiativă cetățenească sprijinită de peste 3 milioane de semnături.

Expeditorii scrtisorii susțin că cerința milioanelor de români de a defini în Constituția țării definiția familiei ca familie naturală formată dintr-un bărbat și o femeie ar fi discriminatorie față de românii cu orientare homosexuală, transexuală, bisexuală sau de alt tip non-heterosexual.

Citește scrisoarea aici.

În perioada în care Hillary Clinton a fost Secretar de Stat, ea a transmis către toate reprezentanțele diplomatice ale SUA din lume instrucțiuni pentru a promova intens hmosexualitatea și schimbarea culturii și a legilor din țările respective conform acestui model american. Pe lângă instrumentele…

Vezi articolul original 69 de cuvinte mai mult

Trump a spus echipei sale că își vor face întotdeauna timp ca să se roage, indiferent cât de copleșitoare ar putea să devină lucrurile

27 feb.

agnus dei - english + romanian blog

FOTO captura youtube FOTO captura youtube

Anul trecut, Pence și Trump au fost atât de ocupaţi cu campania încât el a fost îngrijorat că nu vor avea timp să se roage împreună. Trump a spus mai devreme echipei sale că-și vor face întotdeauna timp ca să se roage, indiferent cât de copleșitoare ar putea să devină lucrurile, potrivit ziarului creștin, The Christian Post.

Pence a fost mulțumit de faptul că Trump a rămas fidel cuvântului său. „M-am gândit că ar putea fi trecut din mintea lui. S-ar putea să fi fost ceva ce-am fi uitat”, a spus el. „Dar, nu, cu siguranta, el a venit direct la mine și m-a apucat de mână și a apucat pe soția mea și fiica mea de mână, și a rugat-o pe Karen să se roage. Și ea s-a rugat.”

Din cauza acestui gest simplu, Pence este convins că devotamentul lui Trump față de Dumnezeu este autentic, și nu este ceva ce el a…

Vezi articolul original 79 de cuvinte mai mult

27 FEBRUARIE 2017:POSTUL SFINTELOR PASTI!

27 feb.

Imagini pentru POSTUL SFINTELOR PASTI POZE

Postul Sfintelor Pasti

Postul Sfintelor Pasti incepe anul acesta pe 27 februarie. Acest post, fiind cel mai lung si cel mai aspru din posturile de durata intalnite in Biserica Ortodoxa, este cunoscut si sub denumirea de Postul Mare. Tinand seama ca el aminteste si de postul celor 40 de zile tinute de Hristos inainte de inceperea activitatii Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit si numele de Paresimi. In vechime, Postul Sfintelor Pasti avea menirea de a-i pregati pe cei ce urmau sa primeasca botezul in noaptea Invierii.

Postul Sfintelor Pasti – felul postirii

In primele secole, unele persoane posteau doar in Vinerea Patimilor, altele doua zile inainte de Pasti, altii o saptamana, in vreme ce unii posteau opt saptamani.

La sfarsitul secolului al III lea, Postul Sfintelor Pasti a fost impartit in postul prepascal (Postul Paresimilor) care tinea pana la Duminica Floriilor, cu o durata variabila si Postul Pastilor (postul pascal), care tinea o saptamana, adica din Duminica Floriilor pana la cea a Invierii Domnului. Dupa Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Rasarit a adoptat ca durata acestui post sa fie de sapte saptamani, durata prezenta si astazi.

„Conform traditiei stabilite cu timpul in Biserica, in cursul Postului Mare se posteste astfel: in primele doua zile (luni si marti din saptamana prima) se recomanda, pentru cei ce pot sa tina, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare pana spre seara, cand se poate manca putina paine si bea apa; la fel in primele trei zile (luni, marti si miercuri) si ultimele doua zile (vinerea si sambata) din Saptamana Patimilor. Miercuri se ajuneaza pana seara (odinioara pana dupa savarsirea Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite), cand se mananca paine si legume fierte fara untdelemn. In tot restul postului, in primele cinci zile din saptamana (luni-vineri inclusiv) se mananca uscat o singura data pe zi (seara), iar sambata si duminica de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn si putin vin. Se dezleaga de asemenea la vin si untdelemn (in orice zi a saptamanii ar cadea), la urmatoarele sarbatori fara tinere (insemnate in calendar cu cruce neagra): Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul (24 februarie), Sfintii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, inainte-serbarea si dupa-serbarea Buneivestiri (24 si 26 martie), precum si in ziua Sfantului Gheorghe (23 aprilie), iar dupa unii si in Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) si in Duminica Floriilor se dezleaga si la peste (cand insa Bunavestire cade in primele patru zile din Saptamana Patimilor, se dezleaga numai la untdelemn si vin, iar cand cade in vinerea sau sambata acestei saptamani, se dezleaga numai la vin)”. Parintele Prof. Dr. Ene Braniste – (Liturgica Generala, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1993).

Postul Mare era tinut cu rigozitate

Canonul 69 apostolic osandea cu excomunicarea pe credinciosi si cu caterisirea pe slujitorii Bisericii, in cazul in care acestia nu tineau Postul Sfintelor Pasti. Erau acceptate exceptiile, doar in caz de boala.

Liturghia din Postul Sfintelor Pasti

Liturghia, avand un caracter de sarbatoare si bucurie, iar Postul Sfintelor Pasti fiind un timp al infranarii, Sfintii Parinti au randuit ca in perioada acestui post sa nu se savarseasca Sfanta Liturghie decat sambata si duminica. In celelalte zile se poate oficia Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, cu exceptia zilelor aliturgice, cand nu se oficiaza nicio Liturghie. Liturghia Darurilor mai inainte sfintite a luat fiinta datorita dorintei unor credinciosi de a se impartasi si in cursul saptamanii. Amintim ca in cadrul acestei Liturghii, Sfintele Daruri sunt sfintite la Liturghia oficiata duminica, sunt pastrate pe Sfanta Masa, iar in cursul saptamanii, atunci cand se savarseste Liturghia Darurilor sunt oferite credinciosilor spre impartasire. Potrivit randuielii de postire a Bisericii, in zilele de rand din Postul Mare, se ajuneaza pana la apusul soarelui,  iar impartasirea se face seara dupa Vecernie.

In sambetele din Postul Mare se savarseste Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, iar in primele cinci duminici de post se oficiaza Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. In duminca Floriilor – Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, iar in Saptamana Patimilor, joi si sambata, Liturghia Sfantului Vasile cel Mare.

„Daca am pacatuit, vom posti pentru ca am pacatuit. Daca n-am pacatuit, vom posti ca sa nu pacatuim. Sa dam ceea ce avem: postul, si vom primi ceea ce nu avem: nepatimirea”.

Adrian Cocosila

%d blogeri au apreciat: