Arhiva | februarie, 2017

DUPA BOGDAN CHIRIEAC CARE NU MAI APARE CA „MORSA COMPETENTA”,DAR APARE INTIMAT IN DOSARUL IN CARE ESTE JUDECAT VASILE BLAGA CARE PE PORTALUL CAB,APARE CU PORECLA „BULDOGUL!”

28 feb.

Pe portalul Curţii de Apel Bucureşti, fostul ministru de Interne Vasile Blaga apare şi cu porecla „BULDOGUL”, ceea ce reprezintă o jignire impardonabilă la adresa unui fost demnitar! Chiar deasupra lui Blaga apare tot ca intimat Bogdan Chirieac, căruia nu i se mai adaugă porecla „Morsa Competentă”!

O astfel de metodă este practicată cînd este vorba despre cei din lumea interlopă, atunci cînd porecla lor este mai cunoscută decît numele de familie. În cazul lui Vasile Blaga, o asemenea procedură nu are nici o justificare, acesta fiind mult mai binecunoscut în spaţiul public ca ministru de Interne, ca vicepremier şi lider al PDL, partid aflat mulţi ani la guvernare!

Că Vasile Blaga ne este simpatic sau nu, este lipsit de importanţă. Demnitatea unui om nu poate fi călcată în picioare de nimeni, cu atît mai puţin de către o instanţă judecătorească, aceasta fiind obligată de lege să vegheze tocmai pentru ca o astfel de defăimare nejustificată să nu se producă! Iată pagina de pe portalul Curţii de Apel Bucureşti:

După cum se vede, în dreptul lui Bogdan Chirieac scrie „redactor şef adjunct/analist TV”, în timp ce în dreptul lui Vasile Blaga scrie: „zis Buldogul”! Este cît se poate de transparentă intenţia celor care au decis textul de a-l batjocori public pe Vasile Blaga. Cineva trebuie să suporte consecinţele aceste gafe impardonabile, iar conducerea Curţii de Apel trebuie să revină imediat asupra datelor înscrise pe această pagină.

PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS „PE PICIOR DE PLECARE”PARTICIPA LA BILANTUL MINISTERULUI APARARII NATIONALE PE 2016:”AVEM NEVOIE DE O POLITICA EXTERNA FERMA!”

28 feb.

 

Imagini pentru IOHANNIS,KOVESI POZE

Ministerului Apărării Naţionale îşi prezintă bilanţul pe 2016.

Şedinţa, la care participă şi preşedintelui Klaus Iohannis, a început la ora 11.00.

„Anul 2016 – unul de pregătire pentru o perioadă determinantă pentru armată, din 2017 fiind derulate programele de înzestrare. Este pentru prima dată când planurile mari se găsesc în concordaţă cu alocările bugetare. Vom cheltui banii în mod transparent”, a declarat ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş.

UN EDITORIAL DE EXCEPTIE:JURNALISTUL CORNEL NISTORESCU IL DESFIINTEAZA PE PUPINCURISTUL FESENIST,BASISTO-JOHANNIST,GABRIEL LIICEANU FATA IN FATA CU NEAMUL SAU!

28 feb.

Un articol care îl reprezintă perfect pe editorul Gabriel Liiceanu se deschide cu un citat ales cu grijă de autor: „Să ne reculegem în fața acestui cadavru, cadavrul conștiinței zdrobite” (T. Maulnier).

Gabriel Liiceanu l-a ales pentru că îl reprezintă. Subconștientul său îl însoțește cu devotament. Să ne reculegem moral în fața acestui articol, care nu este decît un „cadavru, cadavrul conștiinței zdrobite“ a editorului mutilat de dorința sa de putere. Și de inconștiența sa de intelectual care a rămas doar cu cadavrul, părăsit de orice simțămînt moral (de la o dată care, probabil, le scapă și celor care-l cunosc). Și Liiceanu, înțeleptul și descurcărețul culturii române, își devoalează spaimele și angoasele: „Mărturisesc că de la o vârstă fragedă am căpătat o sensibilitate ieșită din comun în fața gurilor fără dinți, a acestor mici hăuri care se deschideau în mijlocul feței, devenind sigla unei declasări umane. De unde le venea gurilor știrbe această incredibilă forță de avarie? Cum de transformau ele în două clipe un om într-o hidoasă epavă umană?“.

În cazul lui Liiceanu, aspectele fizice duc automat la trăsături morale și psihice. Dar nu toate. Știrbii și orbii îl îngrozesc. Umflații și rotofeii probabil că-l încîntă și îl amuză. Cu alte cuvinte, numai formele și înfățișarea adversarilor îl provoacă. Proporțiile și formele sale atinse de timp sunt în continuare armonioase, admirabile, prietenești, poate chiar excitante.

Din păcate, articolul lui Liiceanu despre săraci, bătrîni și necăjiți are în el o fărîmă dintr-un soi de fascism al tinereții. În ciuda lecturilor sale, Liiceanu n-a ajuns încă la o minimă cultură a conviețuirii. El încă nu știe că vîrsta nu este un criteriu moral, după cum înfățișarea fizică, inclusiv handicapul unei persoane, nu reprezintă decît argumente de discriminare pentru oamenii săraci cu duhul. El nu depășește nivelul de exprimare al reporteriței care relatează despre „o bătrînă de 55 de ani lovită de o mașină pe trecerea de pietoni“.

Omul nostru, cu case, cu editură, cu dinții puși, cu cărți, cu premii, este un om de oarece valoare, fără a fi cîtuși de puțin un om de onoare. Nu proprietățile și dinții stabilesc asta, ci semenii cu care interacționează. Un om fără dinți poate fi un om demn. Pușcăriile anilor comuniști au fost pline de știrbi cu demnitate. După cum lumea de azi este plină de proprietari cu suflet de nemernic, dacă nu chiar ticăloși cu ștaif. Ca să nu vorbim despre descalificații moral pe care editorul nostru (observați că evit să-l numesc filosof!) i-a slujit cu un servilism vizibil de la o poștă, chiar și fără ochelari și chiar de către nevăzători.

Liiceanu nu este singurul care se strîmbă cînd vede un știrb, un declasat, un bătrîn nemulțumit. Pentru domnul editor parfumat de propria sa închipuire, săracul fără dinți, chiar dacă strigă de foame sau de durere, nu-i decît un „declasat“. Sau, mai exact, ca să-l citez, o expresie a „declasării umane“. Altfel, după gîndirea celui mai mare profitor al ideologiei comuniste (de la care, fără să-i pută, a preluat cea mai cumplită mașină de îndoctrinare, Editura Politică, rebotezată Humanitas), țara îi pute la greu. Gîndirea ticălosului transpiră peste tot. Dacă se învîrte, dacă se descurcă, este drag destinului și lui Dumnezeu. Și sfinților și eternității! Dacă omul de lîngă el trăiește „cu mici hăuri care se deschideau în mijlocul feței“, cu siguranță că el se află între nefericiții sorții. Dacă n-au un Marcello sau un Siegfrid, e ca și cum ar avea o lipsă la dantură.

Iată ce lipsă cumplită de talent și de normă morală arată editorul nostru: „O vreme, după 1990, nu am mai putut să mă uit la telejurnale. Brutalitatea imaginii care te întâlneşte venind din faţă, fără posibilitatea eschivei, mă răstignea, ca pe un boxeur căzut în ring, pe urâţenia acestei ţări: case din chirpici roase de inundaţii, orătănii evoluând printre şoproane acoperite cu carton gudronat, obrajii scofâlciţi ai oamenilor, guri fellinian ştirbe, priviri moarte, haine jerpelite, balada mizeriei recitată în faţa unui microfon într-o limbă stâlcită, fără nici o propoziţie întreagă, fără nici un cuvânt adunat cum trebuie lângă altul; o limbă a nimănui, vestigiu al unei omeniri pe cale de a fi destituită din statutul ei“.

Parcă am parcurge descrierea făcută de o orătanie cu burta plină de cărți, dar cu mintea lipsită de cîteva repere morale.

De ani buni, România este cotropită de o armată de închipuiți. Se socot a nu fi datori nimănui. Nici părinților, nici bunicilor, nici necunoscuților de prin satele sărace și subdezvoltate. Nu au obligații decît față de ei. De vină sunt săracii care nu le înțeleg opera și eforturile, de vină sunt țăranii care nu le acceptă opțiunile politice și planurile de viitor, chiar dacă sunt construite pe cîte o Editură Politică primită de la cei cărora le-au pupat picioarele și botinele plimbate prin rahat.

Editorialul complet în ziarul Cotidianul de marţi versiunea tipărită – disponibilă la toate chioşcurile şi benzinăriile OMV Petrom şi MOL – sau digitală

PRESEDINTELE SENATULUI CALIN POPESCU TARICEANU :DECIZIA CCR TREBUIE URMATA DE DEMISIA LAUREI LASCU-KOVESI SEFA DNA!

28 feb.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, spune că decizia de luni a Curţii Constituţionale trebuia urmată de demisia şefei DNA.

Schimbarea trebuie să înceapă cu o curăţire a acestor ”instituţii nedemocratice”, scrie Tăriceanu pe pagina sa de Facebook.

”În orice stat de drept, o decizie ca aceea a CCR ar fi fost urmată de demisia şefului instituţiei care a încălcat un principiu fundamental al democraţiei: separaţia puterilor în stat. Refuzul de a demisiona este încă o dovadă a ceea ce aş numi: corupţia de putere. Am spus şi repet: puterea absolută corupe absolut. Din păcate, DNA a acţionat în logica instituţiilor opresive din statul comunist, convinse că au toată puterea şi că nimeni nu le poate sta în cale”, scrie Tăriceanu.

Preşedintele Senatului consideră că decizia CCR este una istorică şi care stopează ofensiva unor instituţii nedemocratice de a prelua toată puterea în România.

”Ca preşedinte al Senatului, camera superioară a forului democratic suprem, nu pot decât să sper că în instituţiile nedemocratice mai sunt oameni care au suficientă responsabilitate pentru a înţelege că lucrurile trebuie să se schimbe. Schimbarea trebuie să înceapă cu o curăţire a acestor instituţii”, susţine Tăriceanu.

El spune că opinia publică a aflat în ultimele săptămâni informaţii compromiţătoare despre procurori care s-au comportat nedemn pentru funcţia lor: au acţionat abuziv, în logica cuiva care ştie că are puterea absolută. De asemenea, au ieşit la suprafaţă informaţii legate de protocoale dintre SRI şi DNA care ”depăşesc cu mult cadrul legal de relaţionare între cele două instituţii”.

”De la mic – la mare, de la cazuri individuale – la modalităţi de acţiune instituţionale, se vede cum cancerul corupţiei de putere riscă să cuprindă întreg acest sistem. Deci, o curăţire nu mai poate fi amânată”, mai scrie Tăriceanu.

În opinia sa, decizia CCR trebuie să aducă în prim-plan şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

”Decizia nu este propriu-zis despre aceste drepturi, dar încălcarea lor este un efect nedorit al beţiei de putere. Am speranţe că eforturile mele, alături de reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi şi o serie de voci din societatea civilă, vor da roade. În România de astăzi, drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt încălcate, telefoanele cetăţenilor sunt ascultate fără mandat, oameni nevinovaţi sunt hăituiţi de justiţia care ar trebuie să le facă dreptate, iar România pierde sute de milioane de euro la CEDO. Aceste lucruri trebuie schimbate şi eu voi continua să acţionez pentru a le schimba”, mai scrie Tăriceanu.

Curtea Constituţională a admis, luni, că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea în acest sens a fost făcută de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

”Există conflict juridic între autorităţi când o putere îşi arogă competenţe, puteri care revin altei puteri”, a declarat Valer Dorneanu.

MINISTRUL JUSTITIEI,TUDOREL TOADER DESPRE O POSIBILA REVOCARE DIN FUNCTIE A LAUREI CODRUTA LASCU-KOVESI!

28 feb.

Ministrul Justiției a ajuns marţi dimineaţă la Consiliul Superior al Magistraturii, unde participă la ședința Consiliului.

Întrebat despre o posibilă revocare a procurorului-șef DNA, Laura Codruța Kovesi, Tudorel Toader a declarat:

„Vă asigur de faptul că veți fi primii informați despre o astfel de posibilitate”, le-a spus ministrul jurnaliștilor.

În legătură cu o susținere a proiectului de grațiere aflat în Parlament, ministrul Justiției a spus că întâi trebuie să consulte documentul.

„Nu am văzut forma proiectului de grațiere din Parlament. După ședința de la CSM merg în Parlament și văd și eu proiectul. După ce îl văd, spuneam ieri că nu mă exprim în abstract, ci în concret, vă voi răspunde”, a mai spus Toader.

LULUTZA LASCU,FOSTA KOVESI ,ABSOLVENTA A SCOLII PROFESIONALE DE DREPT(PRIVATA) CU O MEDIE DE 6,74 SI COLECTIA DE ESECURI A DNA!

28 feb.

Imagini pentru IOHANNIS,KOVESI POZE

 

DNA a înregistrat ieri un răsunător eșec prin decizia CCR de constatare a unui conflict constituțional între procurori și Guvern.

Anticiparea deciziei CCR i-a făcut pe cei de la DNA să claseze o parte din dosarul „Adoptarea Ordonanței 13“ și să decidă trimiterea restului cauzei către Parchetul General, care va trebui să ancheteze mai multe acuzații penale, printre care distrugerea de înscrisuri. Aceasta este doar cea mai recentă gafă a DNA, care în ultimii ani a reușit, din exces de zel, să înregistreze mult mai multe eșecuri. Dosare retrimise procurorilor și achitări în cauze răsunătoare sau anchete furibunde pentru prejudicii infime sunt doar câteva dintre fațetele acestor greșeli.

De departe cel mai răsunător rateu al DNA este cel al lui Marian Oprișan. Pe 23 decembrie 2015, Marian Oprișan și alți cinci inculpați din dosarul „Căprioara“ au fost achitați definitiv de ­Curtea de Apel Cluj. Procesul a durat aproape zece ani, timp în care Marian Oprișan a avut atârnat de numele său acuzația DNA.

Procurorii îl suspectau de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Atât judecătorii de la Judecătoria Cluj-Napoca, cât și cei de la Curtea de Apel Cluj au stabilit că Marian Oprișan este nevinovat. Sentinţa este definitivă.

Uriașa șpagă a nașilor de tren

Printre fabuloasele dosare instrumentate de binomul SRI-DNA se numără și cel al nașilor de tren, care au fost acuzați că au luat mită de la călătorii prinși fără bilet. Șpaga, demnă de a fi anchetată de DNA… doar 30 de lei. Mai mult a costat ancheta procurorilor decât valoarea mitei. Dar semnalul trebuia dat: „DNA veghează la liniștea ta!“.

Procurorii au întocmit peste 100 de dosare penale pentru controlorii de tren acuzați de luare de mită. În 2012, CFR a trecut printr-o adevărată criză de personal al controlorilor de tren, după ce procurorii DNA au făcut reținerile. Ulterior, fiecare controlor în parte a fost trimis în judecată într-un dosar distinct. Avocaţii celor vizaţi au acuzat că probatoriul împotriva suspecţilor era foarte slab ori chiar inexistent.

Conform anchetei procurorilor, conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet, de regulă jumătate din valoarea tichetelor, iar transferul banilor de la conductori către superiorii lor se făcea în toaletele trenurilor. La Bucureşti, banii erau predaţi prin intermediul chioşcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord. Procurorii susţin că şpaga ajungea până la nivelul revizorilor. Mulţi dintre şefii de tren şi conductorii vizaţi de anchetă au fost fie retrogradaţi pe posturi inferioare în cadrul CFR, fie forțați să părăsească sistemul.

Condamnare pentru 30 de lei

Unele dosare au fost finalizate, altele încă se judecă. Spre exemplu, cazul Mihaelei Antonela Miculeac, conductor de tren, care a fost judecată pentru infracţiunile de luare de mită şi abuz în serviciu. Procesul a început pe 11 decembrie 2014. Femeia a fost judecată pentru dobândirea, prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, a sumei de 30 de lei. Deși fapta este de „atac la siguranța națională“, având în vedere prejudiciul, pedeapsa care a fost dată în urma probatoriului administrat de procurori nu a fost tocmai blândă.

Femeia a fost condamnată la doi ani de închisoare pentru infracţiunea de luare de mită şi la un an şi șase luni de închisoare pentru abuz în serviciu. Cele două pedepse au fost contopite, astfel că inculpatei i s-a aplicat o condamnare de doi ani şi șase luni de închisoare. Magistraţii au decis ca pedeapsa să fie suspendată sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de doi ani şi șase luni.

Morții achitați

Alt chix al procurorilor DNA este cel prin care 32 de persoane din cadrul Primăriei Pașcani au fost inculpate pentru fapte de corupție. Potrivit rechizitoriului, în 1997 Primăria Paşcani şi SC Agrocomplex Lunca Paşcani, controlată de familia Pantazi, a încheiat un contract de închiriere cu privire la o suprafaţă de 60 de hectare.

Potrivit procurorilor, la nivelul anului 2007, Agrocomplex avea datorii de aproape un milion de lei la bugetul local. Pentru a scăpa de plata datoriilor, reprezentanţii societăţii au solicitat primăriei radierea debitului, invocând calamităţile naturale. Angajaţi ai primăriei au întocmit un referat prin care scuteau de la plată firma lui Pantazi, iar „după emiterea hotărârii CL, la data de 25 septembrie 2007, Serviciul Finanţe Publice Locale Paşcani a procedat la ştergerea datoriilor în sumă totală de 962.950 lei. Dintre acestea, 15.000 lei era debitul curent, iar 947.950 lei erau penalităţile.

La data de 29 octombrie 2007, Prefectura a solicitat Tribunalului Iaşi anularea ca nelegală a hotărârii respective. Justiţia a suspendat hotărârea de CL prin care se radiaseră datoriile, însă angajaţii primăriei nu au reînscris debitele firmei lui Pantazi, iar dreptul primăriei de a solicita banii s-a prescris. Prejudiciul calculat a fost de 480.000 de euro. Doi dintre inculpaţi au recunoscut faptele în timpul cercetărilor şi au semnat acorduri de recunoaştere pentru un an, respectiv opt luni de închisoare cu suspendare. Printre cei achitaţi se numără Dumitru Pantazi, edilul-şef din Paşcani, dar şi Florin Constantinescu şi Neculai Răţoi, foşti parlamentari. Ultimul dintre aceștia a decedat în timpul procesului. Tot în timpul procesului au mai murit alte două persoane: Constantin Cojocaru – fost consilier local – şi Cristinel Vîngă – fost angajat al Finanţelor din Paşcani. Dintre cele 32 de persoane trimise în judecată, doar cele care au recunoscut comiterea faptei au fost condamnate. Ceilalți au fost achitați.

Lotul Gala Bute, eliberat din cauza unei erori a procurorilor

După ce procurorii DNA i-au trimis în judecată la Înalta Curte pe Rudel Obreja, Cornel Resmeriță, Ștefan Lungu și Gheorghe Nastasia în dosarul Gala Bute, magistrații i-au pus în libertate pe inculpați din cauza unei gafe comise de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Înalta Curte de Casație și Justiție și-a declinat competența în acest caz, deoarece nu s-au îndeplinit anumite condiții, și anume, Elena Udrea și Ion Ariton foști miniștri în guvernarea PDL, nu primiseră la momentul respectiv aviz favorabil pentru începerea urmării penale și ridicarea imunității de către Parlament. Judecătorul ÎCCJ Maricela Cobzariu, care primise spre soluţionare referatul DNA cu propunerea arestării lui Rudel Obreja, a invocat din oficiu excepţia lipsei competenţei materiale de judecare în acest caz. Magistratul a invocat această excepţie după ce a întrebat în sala de judecată dacă în acest caz există vreun aviz de începere a urmăririi penale a vreunui actual sau fost ministru. După ce anchetatorii DNA prezenţi la şedinţă au arătat că s-au solicitat avize în această cauză, dar că ele nu au fost emise încă, judecătorul le-a răspuns că într-un astfel de context competenţa nu revine ÎCCJ, ci unei alte instanţe. Astfel, cei patru, neavând calitate de demnitari, nu puteau fi judecați de instanța supremă, astfel că au fost puși în libertate.

Divulgarea identității martorului

Altă gafă, de data aceasta uriașă, a fost făcută în dosarul fostului ministru Gabriel Oprea. Un denunțător sub acoperire a fost dat în fapt de procuror, care nu i-a protejat identitatea. În pagina a doua a rechizitoriului, procuroarea Florentina Mirica spunea: „Prezentul dosar s-a constituit în baza denunţurilor penale formulate de trei funcţionari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă, cu pseudonimele «Ionescu Claudiu», «Mihalcea Ionel» și «Manea Victor», care au solicitat şi au primit acordarea statutului de martor ameninţat şi protejarea datelor de identitate“.

La pagina 58 a documentului, cele trei nume fictive nu mai sunt aceleaşi. În locul numelui fictiv Ionescu Claudiu apare Boțilă Cosmin, adică o persoană reală. O altă gafă este reprezentată de faptul că apare funcţia reală, și anume şeful structurii de control a DIPI.

Ori martor, ori inculpat

Dosarul lui Sebastian Ghiță privind afacerile din Prahova a fost retrimis la DNA pentru că procurorii au încurcat borcanele. Liviu Tudose a reclamat că declaraţia care i-a fost luată pe când era martor se regăseşte în continuare în dosar, deşi acum calitatea sa e de inculpat. Este de noaptea minții. Disperarea de a preda pe bandă rulantă dosare de megacorupție atrage după sine rateuri. Ca urmare a deciziei instanţei, procurorii trebuie să înlăture de la dosar această declaraţie şi, eventual, să îl citeze din nou pe Tudose pentru a-l audia, în calitatea de inculpat.

Cazul Chelaru, gaură de 3,5 miliarde la buget

La 13 noiembrie 2005, Direcţia Naţională Anticorupţie a organizat un flagrant în urma căruia ofiţeri de poliţie au fost acuzaţi de dare, luare de mită şi trafic de influenţă. După doi ani de judecată şi după multe controverse, toţi au fost achitaţi. O căruţă de bani publici s-a dus pe Apa Sâmbetei. Este vorba de cazul Chelaru.

Întocmit la 15 noiembrie 2005, dosarul penal 221/P/2005 aducea în faţa instanţei cinci persoane. În urma autodenunţului subofiţerului de poliţie Ioan Ciubotaru (angajat la Serviciul de Evidenţă a Persoanei Piatra Neamţ), procurorii au început urmărirea penală a lui Mircea Preda Chelaru (fiul generalului Mircea Chelaru), Dumitru Scutaru, Anca Scutaru, chestorul Lazăr Cârjan şi comisarul-şef Silviu Luncaşu. Conform unor surse din interiorul DNA, pentru instrumentarea dosarului s-au cheltuit 3,5 miliarde de lei vechi.

Plata polițelor prin DNA

Procurorul DNA Viorel Cerbu, cel care l-a trimis in judecată pe Mircea Chelaru, a fost cercetat la rândul lui de un alt magistrat. Este vorba despre Ioan Ciofu, care în octombrie 2006 a fost deferit justiţiei de Cerbu pentru acte de corupţie. Înainte de a fi detaşat la DNA, Cerbu a activat ca magistrat la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, unde a fost cercetat de Ciofu pentru reţinere nelegală, cercetare abuzivă şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Ciofu i-a dat NUP colegului său de breaslă la data de 29 martie 2006. După două luni, Cerbu a fost detaşat la DNA, acesta solicitând ascultarea telefoanelor lui Ciofu. Interceptările telefonice comandate de Cerbu au fost făcute înainte ca împotriva lui Ciofu să fie începută urmărirea penală.

Restituiri celebre

„Dosarele restituite“ se înscriu și ele la capitolul eșecuri ale procurorilor. Odată ajunse pe masa judecătorilor, aceste cauze sunt retrimise la cei care le-au întocmit, „pentru completarea anchetei“. Motivele care duc astfel de anchete în impas țin fie de incompetență, fie de rea-credință.

Ludovic Orban a fost scos din cursa electorală pentru Primăria Capitalei de către DNA în urma unui denunț făcut de afaceristul Tiberiu Urdăreanu, după ce acesta fusese reținut de procurori. Orban a fost trimis în judecată, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite. Conform DNA, pe 1 martie 2016, Ludovic Orban l-ar fi contactat pe omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, căruia i-a cerut ajutor financiar pentru campania electorală locală din vara acelui an. Procurorii au susținut că la acea dată Orban s-ar fi întâlnit cu Urdăreanu acasă la acesta, unde politicianul i-a spus că are nevoie de 50.000 de euro „cash“ pentru propria lui campanie electorală, bani ce ar fi urmat să ajungă la diferite posturi TV. Ulterior, pe 20 martie 2016, cei doi s-au reîntâlnit, iar Orban și-a reînnoit cererea, menționând că are un buget de campanie mic și că vrea „să aibă canale deschise“ la anumite posturi de televiziune. Denunțul lui Urdăreanu l-a trimis pe Orban în fața judecătorilor, iar pe denunțător l-a scăpat de un dosar penal. Orban și-a retras candidatura și a luat calea sălilor de judecată. Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus însă achitarea lui Orban, în primă instanță.

O altă eroare a DNA pare a fi și dosarul Olguței Vasilescu. Actualul ministru al Muncii a ajuns în atenția procurorilor tot în urma unui denunț al omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Acesta le-a declarat procurorilor că, în calitatea sa de primar al Craiovei, Vasilescu i-ar fi solicitat o sumă importantă de bani ce ar fi urmat să o utilizeze pentru o lucrare edilitară. În primăvara anului 2016, pe 30 martie, Olguța Vasilescu a fost audiată la sediul DNA, de unde a fost scoasă cu cătușe la mâini și încarcerată pentru 24 de ore. Atunci, ea a fost acuzată de „luare de mită, spălare de bani și trafic de influență în scopul obținerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite“. După expirarea ordonanței de reținere a fost plasată în arest la domiciliu. Ulterior, pe 19 iulie 2016, Olguța Vasilescu a fost trimisă în judecată sub acuzațiile de luare de mită – patru infracţiuni, folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite – două infracţiuni, plus alte două infracțiuni de spălare de bani. Procesul acesteia și-a urmat cursul până pe 15 decembrie 2016, când instanța a dispus restituirea întregului dosar la DNA. Atunci, judecătorii au constatat nereguli în dosar: multe dintre probele adunate de anchetatori sunt nule, iar inculpatei Vasilescu i s-a încălcat dreptul la apărare.

Un alt caz în care Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus restituirea dosarului la Direcția Națională Anticorupție este cel al fostului democrat-liberal Ioan Oltean. Trimis în judecată, în 2016, sub acuzația de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, Oltean s-a aflat în centrul unui scandal imens, acuzat că, alături de fosta președintă a ANRP Crinuța Dumitrean, ar fi acordat despăgubiri supraevaluate într-un dosar pentru un teren din Pitești. Ocazie cu care s-a produs un prejudiciu de circa o sută de milioane de lei. A fost un dosar complicat, în care alături de cei doi au mai fost trimiși în judecată încă opt inculpați, în general foști membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP. Restituirea întregului dosar la DNA a fost motivată de judecători prin faptul că rechizitoriul pe baza căruia Oltean et comp. au fost trimiși în judecată era incorect întocmit de procurorii care au instrumentat ancheta. La DNA s-a întors și dosarul în care Mădălin Voicu, ­Nicolae Păun şi Gelu Diaconu au fost trimiși în judecată. Acuzați de comiterea unor infracțiuni legate de modul în care s-au cheltuit fondurile europene destinate integrării sociale a romilor, cei trei au fost trimiși în judecată pe 18 iulie 2016, pentru abuz în serviciu.

PROCURORUL GENERAL ,PENALUL „LAZARICA „ISI VA DA DEMISIA!

28 feb.

Procurorul general Augustin Lazăr, a declarat la intrarea în sediul CSM, că ancheta privind OUG 13 va fi continuată de Ministerul Public pe „strict aspectele penale, care ţin de competenţa ministerului”.

„Ministerul Public în niciun caz nu va face evaluarea oportunităţii”, a declarat Augustin Lazăr, care a precizat că „în cadrul secţiei penale va continuă această anchetă”.

CCR a admis, luni, că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea a fost făcută de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Ulterior, preşedintele CCR, Valer Dorneanu a susţinut că DNA şi-a depăşit atribuţiile în anchetă privind OUG 13 şi că nu trebuia să verifice legalitatea, oportunitatea ordonanţei, ci trebuia să se rezume la aspectele penale.

%d blogeri au apreciat asta: