Arhiva | 6:17 pm

MAFIA LEMNULUI.CUM IL UNESTE FINUL SAU ANDREAS HUBER CONSUL AUSTRIAC ONORIFICPE KLAUS WERNER JOHANNIS”PENALUL „CORUPTUL CARE UCIDE „DE AMICUL SAU GERALD SCHWEIGHOFER!

2 mart.

Mitingurile împotriva ordonanțelor privind modificarea Codului penal au monopolizat întreaga atenție din societatea românească. Parcă toate instituțiile sunt blocate și nimeni nu mai lucrează în țara asta. Nimeni nu mai este interesat ce se întâmplă în zona gri de exploatare a lemnului. Până acum, autoritățile nu au luat nicio măsură împotriva companiei Holzindustrie Schweighofer, deși numeroase controale au sesizat nereguli asupra modului de funcționare a acestei societăți, mai ales legată de exploatarea ilegală a lemnului din pădurile României. Guvernul tehnocrat a refuzat să aplice amenzi și să ia măsuri dure împotriva acestei multinaționale.

Una dintre explicații este protecția la cel mai înalt nivel de care beneficiază compania austriacă. Există suspiciuni rezonabile privind implicarea directă a președintelui Klaus Iohannis în protejarea afacerilor controversate ale Schweighofer în țara noastră. În primul rând, trebuie menționată relația specială pe care finul lui Iohannis, Andreas Huber, consulul onorific al Austriei, o are cu patronul companiei Holzindustrie Schweighofer.

În al doilea rând, este de notorietate apropierea dintre familia Iohannis și vecinii lor de stradă, familia Capră. Cosmin Dumitru Capră a fost o lungă perioadă director executiv la compania austriacă, iar soția acestuia, procurora Maria Capră, este cea care l-a scos basma curată pe Iohannis, în două dosare penale, pe vremea când era primar al Sibiului și președinte FDGR. De asemenea, nu este lipsit de interes faptul că procurorul Maria Capră a fost pensionată printr-o decizie semnată de președintele Iohannis într-o zi de 31 decembrie 2015, când acesta era plecat în vacanță, la Miami.

Finul lui Iohannis, prietenul austriecilor

Imagini pentru IOHANNIS,HUBER POZE

Finul lui Iohannis, Andreas Huber, a fost numit consul onorific al Austriei la Sibiu în luna mai 2011 și are drept de circumscripție consulară regiunea în care sunt cuprinse județele Sibiu, Brașov, Alba, Mureș, Covasna și Harghita. Ce se spune în comunicatul oficial al Austriei: „Misiunea diplomatică, condusă de Consulul Onorific al Austriei la Sibiu, are rolul de a sprijini accesul companiilor austriece în regiune, de asemenea, ajutând la stabilirea contactelor între agenții economici români și cei austrieci pentru diversificarea relațiilor de afaceri, dar și de a sprijini, la nevoie, cetățenii austrieci aflați la Sibiu sau în regiunea de circumscripție consulară, în relațiile cu instituțiile publice și autoritățile locale, în vederea rezolvării unor probleme personale“.

Ce înțelegem din acest comunicat? Finul lui Iohannis, consul onorific al Austriei în România, este foarte preocupat de soarta companiei Holzindustrie Schweighofer (care funcționează în județele Alba și Covasna), de interesele sale în România și poate interveni pe lângă instituțiile abilitate pentru a sprijini doleanțele firmei. Cu alte cuvinte, Andreas Huber, din calitatea oficială pe care o are, poate interveni pe lângă Președinția României, reprezentată de nașul său, Klaus Iohannis, pentru a apăra interesele companiei austriece Holzindustrie Schweighofer. Și se pare că a și făcut-o. Oare, potrivit legilor țării, nu este vorba despre trafic de influență?

Protecție la cel mai înalt nivel

Amintim că președintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament proiectul de lege privind Codul silvic, pe 23 martie 2015. Un ONG internațional, Environmental Investigation Agency (EIA), condus la acea vreme de Mihai Goțiu (acum deputat USR și vajnic susținător al lui Iohannis), atrăgea atenția că motivația Administrației Prezidențiale conținea numeroase solicitări ale companiei Schweighofer, de modificare a proiectului Codului Silvic, cuprinse într-o scrisoare trimisă pe atunci prim-ministrului Victor Ponta, prin care cerea modificarea acestui proiect de lege. Supărarea companiei austriece se referea la pragul de maximum 30% de a procesa din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, prevedere cuprinsă în Codul silvic. Și tocmai acest aspect a fost atacat de Administrația Prezidențială în cererea de reexaminare a proiectului de Cod silvic.

Iată ce scria în cererea de reexaminare a Codului silvic, semnată de Klaus Iohannis și transmisă Parlamentului: „4. Art. I pct. 72 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurențial. Apreciem că dispozițiile art. 60 alin. (5) lit. f) și g) – prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național și dreptul de preempțiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă – sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale, ca fundamente esențiale ale economiei de piață. Introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii și avantaje pentru alții, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurențial și ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligațiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene“.
Unii ar spune că este vorba despre conflict de interese. Dar președintele beneficiază de imunitate totală, pe timpul exercitării mandatului. Până la urmă, Parlamentul a respins cererea de reexaminare a Administrației Prezidențiale, ceea ce a reprezentat o lovitură dură dată companiei austriece.

Mai mult, Ministerul Mediului atrăgea atenția, în urma unui control efectuat în 2015, că societatea Schweighofer este implicată în acțiuni de evaziune fiscală. Potrivit controlului inspectorilor din minister, „a fost tăiată masă lemnoasă ilegal, care a fost introdusă în firmele respective – s-a constatat fantomă – pentru că multe s-au și închis, deci evaziune fiscală mare, iar masa lemnoasă respectivă a fost dusă la export“.

Andreas Huber deţine mai multe afaceri în Sibiu, printre care şi o reprezentanţă auto. Originar din localitatea Cristian, Huber a emigrat în anii ‘80 în Germania şi s-a întors în România după Revoluţie. Este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România din anul 2005, coleg în FDGR cu Klaus Iohannis, care a și condus Forumul între 2005-2014.

Pădurile iau calea Austriei, sub protecţia înalţilor oficiali

Prietenia lui Klaus cu vecina de lângă casă

Un alt indiciu rezonabil care demonstrează apropierea lui Klaus Iohannis de SC Holzindustrie Schweighofer este prietenia dintre șeful statului și vecinii săi, familia Capră. Iohannis locuiește pe strada Bâlea 35, iar soții Capră, la numărul 7. Cosmin Dumitru Capră a condus firma austriacă, din calitatea de director executiv, între 2003 și 2011. Apoi, acesta a devenit administratorul unei companii de produse regenerabile, Energy Exchange Austria (EXAA), care produce biomasă realizată la Schweighofer. Și mai interesant este faptul că soția sa, Carmen Maria Capră, procurorul la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, este cea care i-a închis definitiv lui Iohannis un dosar penal, pe data de 5 decembrie 2014, în care era acuzat de retrocedarea ilegală a unor imobile pe vremea în care era primar al Sibiului. Oare nu se poate numi această situație conflict de interese, în condițiile în care procurora care se ocupa de dosarul lui Iohannis era vecină cu actualul președinte?
Menționăm că acest dosar a fost închis (nu suspendat) la doar câteva săptămâni după ce Iohannis a ajuns șeful statului și la numai două luni de la depunerea acestuia la diferite instituții: DNA, Parchetul General. Oare legea permite ca vecina de pe strada pe care locuiești – și de la care împrumuți zahăr sau cafea – să te investigheze într-un dosar penal? Oare un asemenea procuror poate să-și păstreze obiectivitatea?

Astfel, potrivit unei ordonanțe emise pe 5.12.2014 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dosarul nr. 625/P/2014 este clasat pe motiv că faptele sunt prescrise. „Numita Staicu Eleonora a formulat în luna octombrie 2014 plângere penală împotriva numiților Klaus Werner Iohannis, Bucșa Radu Gabriel-notar, Forek Gertrud Therese Anna, Braune Stephan Max Johannis, Hans Klein, preot al Bisericii Evanghelice, Suciu Dorin – avocat, soția avocatului Suciu Dorin, funcționari și foști funcționari ai OSPI Sibiu, funcționari ai Primăriei (…), pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de înșelăciune (…), fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.“

NUP în dosarul FDGR

În același timp, procurorul Maria Capră i-a oferit lui Iohannis un NUP în anul 2011, într-un dosar penal ce viza calitatea acestuia de președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR). Atunci a fost depusă o plângere penală împotriva FDGR, care se declarase, în mod abuziv, continuatoare a Grupului Etnic German, organizație nazistă, scoasă în afara legii în 1944. Plângerea sesiza faptul că FDGR a avut drept scop doar un interes imobiliar, deoarece FDGR revendica toate imobilele care aparținuseră, înainte de 1944, Grupului Etnic German. Acum, procurorul nu mai este „activ“. Maria Capră s-a pensionat la vârsta de numai 47 de ani, printr-un decret prezidențial semnat de Klaus Iohannis, chiar în ultima zi a anului 2015, când șeful statului nu se afla la Cotroceni, ci în concediu în Florida, SUA. Ea a plecat din țară, la soțul său, Cosmin Dumitru, care conduce firma austriacă EXXA, de la Viena.

Material preluat cu acordul site-ului ancheteonline.ro

DOCUMENTAR. 26 DE ANI DE LA INFIINTAREA GRUPULUI DE LA VISEGRAD!

2 mart.

Grupul de la Vișegrad este o organizație de cooperare regională din care fac parte Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia.

Deschiderea conferinței „Contribuția statelor Grupului Vișegrad și a României la dimensiunea estică a politicii europene de vecinătate”, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România și Presedinția slovacă a V4. (București, 16 febr. 2011)

Grupul de la Vișegrad a fost constituit la 15 februarie 1991 de trei țări — Cehoslovacia de atunci (împărțită în 1993 în Cehia și Slovacia), Ungaria și Polonia—, propunându-și ca obiectiv cooperarea în vederea integrării europene și euro-atlantice. La acea dată a avut loc întâlnirea de la Vișegrad, Ungaria, a președintelui Cehoslovaciei, Václav Havel, președintelui Poloniei, Lech Walesa, și a primului-ministru al Ungariei, József Antall. Cei trei au semnat o declarație comună prin care își promiteau sprijin reciproc în vederea integrării în Uniunea Europeană și prin care au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare.

Formarea Grupului de la Vișegrad a fost motivată de câțiva factori de importanță decisivă: dorința de a înlătura rămășițele fostului bloc comunist în Europa Centrală, dorința de a se depăși animozitățile istorice dintre țările Europei Centrale, precum și convingerea că prin eforturi comune vor fi mai ușor de atins obiectivele stabilite.

Toate cele patru state care alcătuiesc grupul s-au numărat printre cele 10 țări care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004.

Grupul de la Vișegrad (cunoscut și ca ”V4”) reflectă eforturile țărilor din regiunea Europei Centrale de a colabora într-o serie de domenii de interes comun în contextul integrării paneuropene. Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia au fost întotdeauna parte a unei singure civilizații, împărtășind valori culturale și intelectuale precum și origini comune în ceea ce privește diverse tradiții religioase, pe care doresc să le conserve și să le consolideze în continuare, se arată pe site-ul www.visegradgroup.eu.

Crearea Grupului de la Vișegrad este menită, de asemenea, să încurajeze cooperarea optimă cu toate țările, în mod special cu țările vecine, interesul final fiind dezvoltarea democratică în toate regiunile Europei. Grupul de la Vișegrad dorește să contribuie în vederea construirii unei arhitecturi europene de securitate, bazată pe o cooperare și o coordonare eficiente, funcționale, în cadrul instituțiilor europene și transatlantice existente, potrivit aceleiași surse. Toate activitățile Grupului de la Vișegrad au drept scop consolidarea stabilității în regiunea Europei Centrale.

Fotografie de familie realizată la finalul lucrărilor Summitului Vișegrad privind Securitatea Energetică. (Budapesta, 24 febr. 2010)

La baza cooperării V4 se află contactele reciproce la toate nivelurile, de la summit-urile politice la cel mai înalt nivel până la întâlniri la nivel de diplomați și experți, la activități ale asociațiilor non-guvernamentale din regiune, ale grupurilor de reflecție și organismelor de cercetare, ale instituțiilor culturale etc. Cooperarea între ministerele de resort constituie o parte importanta a activităților în cadrul V4. O serie de proiecte comune sunt în prezent în curs de implementare în mod special în domeniile culturii, mediului, securității interne, apărării, științei și educației. Se intensifică, totodată, cooperarea în domeniile justiției, transporturilor, turismului, energiei și tehnologiei informației. Statele membre ale Grupului de la Vișegrad doresc de asemenea să coopereze cu vecinii cei mai apropiați, cu alte țări, formațiuni sau organizații regionale care sunt interesate și ale căror domenii specifice de cooperare se încadrează în interesul comun și în spiritul cooperării paneuropene.

Cooperarea în cadrul Grupului de la Vișegrad nu este instituționalizată. Ea are la bază exclusiv principiul întâlnirilor periodice ale reprezentanților săi la diferite niveluri, de la întâlniri la nivel înalt ale premierilor și șefilor de stat, până la consultații la nivel de experți. Summiturile oficiale la nivel de premieri au loc o dată pe an. Între summit-uri, una dintre cele patru țări deține pentru o perioadă de 12 luni președinția grupului, căreia îi revine, între altele, responsabilitatea pentru elaborarea unui plan de acțiune anual.

Singura organizație este Fondul Internațional Vișegrad. Decizia creării unui fond comun a fost luată în octombrie 1999, în orașul slovac Javorina. Fondul Internațional Vișegrad a fost înființat în anul 2000 cu scopul de a sprijini dezvoltarea cooperării în domeniile culturii, schimburilor științifice, cercetării, educației, promovării turismului. De cele mai multe ori acesta oferă finanțare pentru activități ale organizațiilor non-guvernamentale și ale cetățenilor. Există o contribuție anuală din partea guvernelor țărilor membre la Fondul Internațional Vișegrad, care a crescut an de an.

Mai ales în perioada inițială a existenței sale (1991-1993) Grupul de la Vișegrad a jucat rolul cel mai important în cadrul tratativelor cu NATO și UE. În anii următori, intensitatea cooperării dintre țările V4 au început să slăbească ca urmare a prevalenței ideii că eforturile individuale în vederea integrării în structurile euroatlantice vor fi mai eficiente. Cooperarea a fost reluată în 1998.

Grupul de la Vișegrad cooperează cu alte organisme regionale, precum și cu țări din regiune. Țările din BENELUX, Consiliul Nordic al Miniștrilor, Parteneriatul Estic sau Balcanii de Vest sunt priorități ale Grupului de la Vișegrad.

La 16 februarie 2011 a avut loc la București conferința intitulată ”Contribuția statelor Grupului Vișegrad și a României la dimensiunea estică a politicii europene de vecinătate”, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România și Președinția slovacă a V4. Evenimentul a prilejuit reafirmarea sprijinului acestor state față de Parteneriatul Estic, creat în mai 2009. Succesul Parteneriatului Estic va depinde de sprijinul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, iar țările cărora li se adresează trebuie să folosească acest instrument al Politicii Europene de Vecinătate (PEV) pentru a avansa pe calea reformelor menite să le aducă mai aproape de UE, au apreciat reprezentanți ai statelor Grupului de la Vișegrad și ai României participanți la conferință.

AGERPRES/

GRUPUL DE LA VISEGRAD ,LA CARE ROMANIA NU A ADERAT CERE O REFORMA A UNIUNII EUROPENE CARE SA NEGOCIEZE NOUA UNIUNE EUROPEANA TINAND CONT SI DE STATELE DIN GRUP!,KLAUS JOHANNIS TREBUIE DEMIS ,INTRUCAT DISCURSUL SAU ESTE AXAT PE GLOBALISMUL LUI SOROS SI A MULTINATIONALELOR,TRADAND INTERESUL NATIONAL AL ROMANIEI SI PE ROMANI PE CARE II CONSIDERA IOBAGII SAI SI A EUROPEI!

2 mart.

Premierii statelor din grupul de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria) au cerut joi Consiliului European să prezinte la summitul european aniversar din 25 martie, de la Roma, un proiect consensual pentru reformarea Uniunii Europene și au insistat pe menținerea unității europene, dar și pe consolidarea rolului statelor naționale în luarea deciziilor la nivel european, relatează AFP și Reuters, potrivit Agerpres.

Această poziție a fost prezentată de premierul polonez Beata Szydlo, gazda reuniunii premierilor din cele patru țări, desfășurată la Varșovia și care survine după ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a prezentat opțiunile posibile pentru viitorul proiectului european.

În cadrul grupului de la Vișegrad ‘am convenit să transmitem că așteptăm de la președintele (Consiliului European) Donald Tusk ca propunerile privind viitorul UE să facă obiectul unui consens prealabil, pentru că ne vom întâlni la Roma doar pentru a anunța împreună un nou plan pentru Europa’, a indicat șefa executivului polonez.

Ea a insistat pe necesitatea menținerii unității blocului comunitar, dar și pe consolidarea rolului statelor naționale în luarea deciziilor la nivel european, solicitând totodată ca eventuale schimbări în cadrul zonei euro să nu afecteze celelalte state membre.

‘Dorim o Europă mai bună, nu ‘mai multă Europă’ sau ‘mai puțină Europă’ (…) Pentru noi este important ca reformele Uniunii Europene să se bazeze pe egalitatea intereselor tuturor statelor membre’, a punctat premierul Beata Szydlo.

Semnificaţia cooperării dintre ţările Grupului de la Visegrad

În ultimul timp s-au intensificat discuţiile în cadrul ţărilor Grupului de la Visegrad, format din Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia. Aceste țări au multe în comun, luând în considerare şi istoria recentă. Care este însă legătura economică dintre ţările menţionate şi au avut loc schimbări în acest sens în ultimele două decenii? Răspunsul la această întrebare îl căutăm cu ajutorul datelor despre evoluţia comerţului extern.

În ultimul timp au loc tot mai des întâlniri are liderilor aşa-numitului Grup de la Visegrad. Discuţiile s-au intensificat mai ales ca urmare a necesității identificării unei soluții pentru criza imigrației, această grupare politică opunându-se cotelor obligatorii referitoare la redistribuirea refugiaţilor. Ţările Grupului de la Visegrad promovează o soluție care presupune protejarea graniţelor externe ale Uniunii Europene, soluţionarea conflictului în locul unde se poartă lupte, o colaborare mai strânsă cu Turcia (de unde vin mulţi oameni tocmai în Europa) şi sprijinirea ţărilor vest-balcanice, care s-au confruntat în trecut cu probleme mari sub atacul noilor valuri de refugiaţi. Printre acestea se numără şi unul dintre membrii V4, Ungaria.
În perioada actuală, Grupul de la Visegrad este condus de Republica Cehă. Obiectivele principale ale preşedinţiei cehe sunt în primul rând colaborarea în domeniul energeticii, cooperare defensivă şi dezvoltarea economiei digitale. Alte tematici importante sunt dezvoltarea infrastructurii de transport, a dimensiunii sociale pentru integrarea europeană sau combaterea evaziunii fiscale. În cadrul preşedinţiei, Republica Cehă coordonează de asemenea întâlnirile ţărilor V4 înainte de şedinţa Consiliului European de la Bruxelles şi a altor întâlniri importante ale liderilor UE.

Economia ţărilor V4

Cooperarea membrilor V4 nu are doar o semnificaţie politică, ci şi economică. Chiar şi înainte de a intra în UE, aceste ţări au încheiat o convenţie privind comerţul liber, ceea ce a intensificat cooperarea economică dintre acestea. De altfel, aceste state au multe lucruri în comun, fiind economii postcomuniste care se dezvoltă rapid şi care abia acum îşi construiesc o poziţie puternică. Caracteristicile tipice ale acestor ţări sunt ponderea relativ ridicată a industriei în PIB (a se vedea graficul de mai jos – Ponderea industriei în valoarea adăugată brută VAB) şi legătura strânsă cu ţările UE, îndeosebi Germania. Firmele germane sunt atrase în ţările Grupului din Visegrad îndeosebi de forţa de muncă relativ ieftină şi în acelaşi timp de calitate. Întrebarea este în ce măsură se pot ridica cu adevărat aceste state, din punct de vedere economic, la nivelul ţărilor din Europa de Vest şi în special a Germaniei, deoarece cu greu se poate compara cineva în viitorul apropiat cu importanţa şi poziţia economică a acestei ţări în UE.
În anul 2014, statele Grupului de la Visegrad au contribuit la PIB-ul total al Uniunii Europene cu aproximativ 5,3%. În schimb, contribuţia Germaniei a fost de 21%.

Industrie/VAB (2014)

Economia Republicii Cehe

Republica Cehă are o economie tipică orientată spre export şi industrie. După anul 1989 a trecut printr-o creştere semnificativă şi datorită poziţiei sale geografice şi a apropierii istorice cu Europa de Vest. Este vorba de o ţară stabilă şi prosperă. PIB-ul real al Republicii Cehe a crescut între anii 2000 şi 2014 cu 40%.
Economia Republicii Cehe

În grafice vedem cum s-a schimbat ponderea comerţului reciproc al Republicii Cehe faţă de ţările V4, Germania şi restul lumii. Între anii 2000 şi 2014 este evidentă creşterea cooperării economice dintre Republica Cehă şi ţările Grupului de la Visegrad. Ţările V4 au contribuit cu 16% la comerţul internaţional al Republicii Cehe, ceea ce arată un trend ascendent comparativ cu cel de 13% din anul 2000. Partenerul comercial principal este în continuare în mod clar Germania, chiar şi în ciuda scăderii de la 36% la 29%.

Economia Slovaciei

Slovacia, care în mod istoric a format cu Republica Cehă un singur stat, are o dezvoltare economică foarte asemănătoare. Elementul principal este din nou industria. Partenerii comerciali principali sunt Germania şi Republica Cehă.

Economia Slovaciei
Ponderea comerţului reciproc al ţărilor V4 în cifra de afaceri totală a comerţului extern al Slovaciei a fost în jur de 24% atât în anii 2000, cât şi în 2014. Doar structura geografică s-a schimbat. În grafice putem vedea că semnificaţia comerţului reciproc dintre Slovacia şi Republica Cehă a scăzut. În schimb, în cadrul ţărilor V4 a crescut cooperarea dintre Polonia şi Ungaria. Cu toate acestea, comerţul cu ţările V4 tot nu este mai important decât comerţul cu Germania, care are în continuare rolul principal, deși nu este un partener economic la fel de dominant ca în 2000.

Economia Ungariei

Ungaria este un alt membru al Grupului de la Visegrad. Este vorba din nou de o ţară cu o economie industrială orientată spre export cu legături strânse cu Germania. Poate în mod surprinzător, Ungaria nu este legată foarte mult din punct de vedere economic de ţările balcanice, lucru care se datorează în primul rând economiei slabe a acestor ţări. PIB-ul real al acestei ţări a crescut în anii 2000 până în 2014 cu 29%.

Economia Ungariei
Şi pentru acest membru al Grupului de la Visegrad, partenerul economic principal este Germania. Aceasta participă la comerţul internaţional ungar cu aproximativ cu sfert. Dintre ţările V4 a crescut importanţa comerţului reciproc atât cu Polonia, cât şi cu Slovacia şi Republica Cehă. Deşi în prezent cooperarea Ungariei cu celelalte ţări ale Grupului de la Visegrad reprezintă circa 14% din comerţul internaţional total, creșterea este una semnificativă și trendul ascendent comparativ cu 2000, când era de numai 5,5%.

Economia Poloniei

A patra ţară care face parte din Grupul de la Visegrad este Polonia. Este o altă ţară cu economie orientată spre industrie, care contribuie cu aproximativ 25% la valoarea adăugată brută totală. PIB-ul real al Poloniei a crescut în anii 2000 până în 2014 cu aproximativ 64%.

Economia Poloniei
Şi în cazul Poloniei putem observa creşterea comerţului cu ţările din Grupul de la Visegrad. Ponderea acestuia în comerţul internaţional total a crescut de la 6,4% în anul 2000 la 9,1% în 2014. La fel ca în cazul celorlalte state V4, Germania îşi menţine poziţia sa dominantă. La comerţul extern a poarticipat cu 23,8%.

Concluzii

Din datele precedente este evident că importanţa cooperării economice a ţărilor V4 creşte. Însă în cadrul comerţului extern al acestor economii, Germania îşi menţine în continuare dominanţa. Aceasta, în calitate de putere economică a Europei, ocupă poziţia principală în toate statele Grupului de la Visegrad, atât în ceea ce priveşte exporturile, cât şi în privinţa importurilor.
În plus, pentru economiile V4 este importantă diversificarea structurii partenerilor comerciali şi scăderea dependenţei de Europa de Vest. Astfel, o eventuală încetinire a economiei germane poate fi înlocuită parţial cu comerţul reciproc în cadrul Grupului de la Visegrad, sau cu comerţul cu alţi parteneri comerciali.

GRUPUL ETNIC GERMAN,SAU ISTORIA UNEI ORGANIZATII NAZISTE INTERZISE SI PROPRIETATIILE SALE: FRITZ FABRIUTIUS A PASAT PASTORULUI KLEIN ,IAR GAULEITERUL NAZIST KLAUS WERNER JOHANNIS A PRELUAT!

2 mart.

Preotul Hans Klein a dat în judecată municipiul Sibiu, condus de primarul Klaus Iohannis, şi a câştigat fără probleme

Preotul Hans Klein a dat în judecată municipiul Sibiu, condus de primarul Klaus Iohannis, şi a câştigat fără probleme

Istoria Grupului Etnic German este un subiect care ne interesează prin impactul pe care l-a avut şi rolul pe care l-a jucat în anii existenţei sale. Ne mai interesează şi prin efectele pe care încă le mai generează în prezent „Deutsche Volksgruppe“, cum era denumit Grupul Etnic German în germană. Cotidianul publică astăzi un nou episod din studiul care aduce în dezbatere evoluția acestei organizații.

În 1935, în interiorul comunităţii germane din România apar două grupări rivale naţional-socialiste, una considerată a „moderaţilor“, numită „Comunitatea Populară a Germanilor din România“ (Volksgemeinschaft der Deutschen in Rumanien), sub conducerea lui Fritz Fabritius din Sibiu, şi alta, „radicalul“ Partid Popular German (Deutsche Volckspartei), sub conducerea lui Bonfert la Brașov, care se afla în strânsă legătură cu Konradi, conducătorul filialei din România a N.S.D.A.P. (National-Sozialistishe Deutsche Arbeiterpartei). La 6 februarie 1938, guvernul Goga-Cuza recunoaşte Volksgemeinschaft der Deutschen in Rumanien ca unic reprezentant al cetăţenilor de origine germană.

Lucrurile au luat însă o întorsătură neaşteptată, odată cu desfiinţarea partidelor politice de către Carol al II-lea şi crearea Frontului Renaşterii Naţionale (F.R.N.). A urmat aderarea cu peripeţii a germanilor la F.R.N. (10 ianuarie 1939), cărora guvernul le aproba funcţionarea „unei reprezentanţe a intereselor generale culturale, sociale, economice ale germanilor din România“ (Volksgemeinschaft der Deutschen in Rumanien) în cadrul F.R.N., sub preşedinţia lui Fritz Fabritius. Această organizaţie care funcţiona sub umbrela F.R.N. a înmănuncheat întreaga minoritate germană.

Etnicii germani au fost nevoiţi să adere la Frontul creat de Carol al II-lea

Iohannis: G.E.G., „un grup mic“ format din 508.304 membri

Odată cu orientarea comunităţii germane spre naţional-socialism, vorbim şi de o migrare a bunurilor care aparţineau minorității germane. Argumentele „politicianiste“ nu îşi pot avea locul în cercetarea istorică. Grupul Etnic German constituie, din păcate, o pagină albă a istoriei noastre, ce aşteaptă încă să fie scrisă. Acest fapt a deschis calea unor speculaţii, precum cele lansate de candidatul la președinția României Klaus Iohannis, din 2014. Astfel, Iohannis (candidatul A.C.L.), în emisiunea „Butonul de Panică“ din 25 august 2014, ora 21.30, întrebat în legătură cu succesiunea Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R). – G.E.G., a făcut mai multe afirmaţii false. Klaus Iohannis a început prin a prezenta G.E.G ca fiind un „partid“, ceea ce este evident fals, iar acest „partid“ l-a prezentat fiind format dintr-un grup „mic“ şi nereprezentativ de germani, evident un alt neadevăr. Grupul Etnic German a avut 508.304 de membri, din 542.325 minoritari germani rămaşi în graniţele României după rapturile din 1940. Cei care se opuneau G.E.G. reprezentau în general o elită formată din intelectuali, preoţi şi foşti politicieni democraţi, precum sasul Hans Otto Roth. Grupul Etnic German dispunea de un partid, Partidul Național Socialist German, dar fiecare din aceste două organizații avea o structură proprie şi îndeplinea obiective diferite. Referitor la bunurile G.E.G., domnul Iohannis a sugerat că Grupul Etnic German nu ar fi avut nicio proprietate, ci ar fi „naţionalizat“ bunurile „comunităţii germane“. Povestea „naţionalizării“ este parţial veridică, în comunitatea germană existând diverse forme de asociere care au fost constrânse a „colabora“ cu G.E.G.

Rezistența șvabilor din Banat

Dar G.E.G nu a deţinut niciodată, la propriu, bunurile acestora, respectivii având la vremea aceea de ales între a intra în conflict cu puternicul Volksgruppe sau de a colabora cu acesta. Totuși, comunitatea germană nu a dus lipsă de persoane care s-au opus Volksgruppe. Cel mai elocvent exemplu este cel al şvabilor proprietari de terenuri agricole din Banat, care s-au opus tendinţelor G.E.G. de a-şi subordona agricultura germană din România. Conform unei note S.S.I. din 12 aprilie 1941, Hans Kaufmes, conducătorul desemnat din partea G.E.G. pentru ţărănimea germană, cerea la acea dată ca toate cooperativele agricole germane să se afilieze regionalei „Banatia“ din Timişoara sau centralei „Raiffeisen“ din Sibiu. La scurt timp după acest demers, 361 cooperative din 481 au aderat la „Uniunea Germanilor din România“ (respectiv la una din regionalele sale), iar 120 nu au făcut acest lucru, continuând să se afle în afara influenţei G.E.G., aceştia din urmă fiind în special şvabii bogaţi care erau grupaţi în jurul lui Kaspar Muth Riess, cunoscut opozant al G.E.G.

Într-un rezumat informativ din 11 august 1942 al S.S.I. se arata că, în urma unei verificări, s-a constatat că în judeţul Timiș-Torontal doar o mică parte din membrii G.E.G. erau persoane înstărite (este vorba de 5.400 de membri din 41.200). Șvabii înstăriţi din Banat aveau a se teme de consecinţele sociale şi economice ale acaparării vieţii economice germane de către naţional-socialişti şi mai ales față de măsurile pe care aceştia ar fi putut să le ia după război. Aici nu trebuie scăpat din vedere faptul că opoziţia a apărut în rândul șvabilor bănăţeni, în timp ce întreaga conducere a G.E.G. era formată din saşi ardeleni. Prin urmare, în noiembrie 1941, un grup de şvabi înstăriţi, conduși de Kaspar Muth şi Peter Anton, au reuşit să organizeze o federație cooperatistă numită „Banater Agraria“ şi să determine aproape toate cooperativele şvăbeşti din Banat să li se alăture. Acţiunea lui Kaspar Muth şi Peter Anton a fost susţinută şi de o serie de ziare germane, care primeau subvenţii de la această federaţie (este vorba de ziare ca: Sudostdeutsche Tageszeitung, Neuest Nachriche şi Extrapost). În cele din urmă, pentru a scăpa definitiv de presiunile G.E.G., conducerea federaţiei s-a constituit într-o societate pe acţiuni numită „Agricola“, aceasta fiind o întreprindere particulară ce putea scăpa de presiunile G.E.G. exercitate asupra corporațiilor germane.

Această formă de rezistenţă economică a șvabilor din Banat poate fi considerată cea mai puternică opoziție manifestată în cadrul comunităţii germane faţă de influența G.E.G., dar este şi în măsură a ne oferi un exemplu referitor la cum a fost posibilă o împotrivire faţă de „naţionalizările“ încercate de G.E.G.

Sasul Roth, unul dintre opozanţii GEG

Minoritarii germani și național-socialismul

Marea majoritate a bunurilor comunităţii germane a ajuns în posesia G.E.G. prin adeziunea masivă a tineretului, a categoriilor sărace şi de mijloc (muncitori, ţărani) şi a asociaţiilor acestora la naţional-socialism. Cu excepţia unei pături de intelectuali şi a unor preoţi ardeleni şi a marilor proprietari de pământuri din Banat, marea majoritate a comunităţii germane s-a lăsat sedusă de ideile naţional-socialiste. Această orientare a minoritarilor germani spre naţional-socialism s-a produs treptat, pe parcursul anilor 1922-1939 şi 1939-1944, în paralel cu reconsolidarea şi întărirea statului german. Astfel, treptat, comunitatea s-a împărţit în cele două grupări (amândouă la fel de naţional-socialiste), Comunitatea Populară a Germanilor din România (Volksgemeinschaft der Deutschen in Rumanien) şi Partidul Popular German (Deutsche Volckspartei). După înfiinţarea F.R.N., comunitatea germană este acceptată în această formaţiune cu o singură reprezentantă, „Volksgemeinschaft der Deutschen in Rumanien“. Acest corp unitar va fi preluat de Andreas Smitch, la constituirea Grupului Etnic German.

Au existat însă şi cazuri când societăți germane au fost trecute în patrimoniul G.E.G. prin votul adunării generale a membrilor săi; un astfel de caz ne este semnalat de organele polițienești într-un raport (probabil la scurt timp după 23 august) referitor la activitatea G.E.G. din 1944: „O menţiune specială merită activitatea culturală a Grupului Etnic German din Capitală, care pentru 1944 s-a schiţat prin aceia că societatea corală Liedertafel, cu întreaga ei avere de peste 100 milioane lei, a fost trecută prin votul adunării generale a membrilor săi, sub conducerea Grupului Etnic German din România. Activitatea culturală în 1944 avea să fie sporită datorită faptului că s-a obţinut şi un împrumut de aproximativ 13 milioane lei de la Banca Chrisovelony şi era să fie modificată complect sala de spectacole şi restul imobilului societăţii Lidertafel“.

Klein pasează, Klaus preia

În legătură cu succesiunea obţinută de F.D.G.R. în instanţă, voi relata din nou, pe scurt, faptele care au dus la prima retrocedare a patrimoniului ce a aparţinut unei foste organizaţii naziste. Astfel, la 27 februarie 2007, Hans Klein (preot evanghelic şi consilier local în Sibiu), în calitate de preşedinte al organizaţiei municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), a dat în judecată municipiul Sibiu, municipiu condus de primarul Klaus Iohannis (şeful dânsului în F.D.G.R. – Iohannis, la acea dată, era preşedintele organizaţiei F.D.G.R la nivel naţional!!!). Instanţa a admis cererea domnului Hans Klein, domnul Iohannis nu s-a prezentat la proces din partea primăriei, F.D.G.R. câştigând procesul fără probleme. Sentinţa civilă nr. 2790 din 28 mai 2007, la dosarul nr. 1672/306/2007, nu a fost atacată de primarul municipiului Sibiu (Klaus Iohannis, șeful domnului Klein în F.D.G.R.), sentinţa rămânând în acest fel definitivă. Prin această sentinţă definitivă, F.D.G.R., condus la acea dată la nivel național de domnul Iohannis, devenea succesorul organizaţiei naziste Grupul Etnic German.

Citiţi şi

Grupul Etnic German și proprietățile sale (I)

Grupul Etnic German și proprietățile sale (II)

VICTOR DOGARU

AGENTIA EFE.COMISARUL EUROPEAN PENTRU AFACERI ECONOMICE,PIERRE MOSCOVICI(BASARABEAN DUPA TATA),STARNESTE FIORI :IN CARTA LUI JUNCKER SE REGASESTE SI OPTIUNEA DESFIINTARII BLOCULUI COMUNITAR!,DE CE TACE MUTU’PENAL KLAUS WERNER JOHANNIS SI PROPAGANDA JOHANNISTA?

2 mart.

Imagini pentru PIERRE MOSCOVICI,JUNCKER POZEImagini pentru PIERRE MOSCOVICI,JUNCKER POZEImagini pentru PIERRE MOSCOVICI,IOHANNIS,POZE

Comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a declarat ca in „Cartea Alba” privind viitorul Uniunii Europene, prezentata miercuri de presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se regaseste si optiunea desfiintarii blocului comunitar si ea trebuie examinata la fel ca celelalte, transmite agentia EFE, citata de Agerpres.

„Putem continua in general la fel ca pana acum, cu pasi marunti, sa revenim la competente mai nationale, sa ne limitam la piata unica sau, de ce nu, sa desfiintam” UE, a spus Moscovici, precizand totodata ca el nu doreste ca aceasta ultima optiune sa se materializeze, dar ca ea „trebuie evaluata”.

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a sustinut miercuri in plenul Parlamentului European un discurs in care a descris cinci scenarii posibile privind reforma proiectului european post-Brexit, care presupun fiecare niveluri diferite de integrare si merg de la limitarea acestuia la piata unica europeana si pana la optiunea care ar corespunde unei Europe federaliste.

Intr-o declaratie data presei inaintea acestui discurs, ale carui linii generale erau atunci deja cunoscute, Moscovici a spus ca optiunea pe care el o sustine este „un impuls proeuropean pentru ca UE sa fie capabila sa-si apere mai bine cetatenii, sa-i protejeze mai bine, sa avanseze catre mai multa democratie si mai mult dinamism economic, in special in interiorul zonei euro”.

„Europa va implini 60 de ani si stim ca are intrebari existentiale”, prin urmare executivul comunitar „a dorit sa-si onoreze responsabilitatile si sa initieze dezbaterea”, a explicat el demersul privind examinarea optiunilor posibile pentru o reforma a Uniunii Europene.

„Acum cetatenii nostri trebuie sa dezbata, sa se pronunte (…) Aceasta analiza a Comisiei Europene este aici pentru a permite fiecaruia sa traga propriile concluzii. Apoi fiecare va trebui sa lupte pentru convingerile proprii”, a continuat comisarul Moscovici.

El a amintit de campania pentru alegerile prezidentiale din tara sa, Franta, unde opiniile sunt impartite intre sustinerea unei aprofundari a integrarii europene si o limitare a acesteia.

Dar, in opinia sa, desi „este greu ca UE sa devina un sistem federal”, ar fi posibila adoptarea „cel putin a unor modalitati federale de cooperare functionala in domeniile migratiei, securitatii, afacerilor externe si economiei”.

NOUA ORDINE MONDIALA CARE CONDUCE ROMANIA!,LISTA CELOR MAI IMPORTANTI „VENERABILI” MASONI DIN TARA NOASTRA!

2 mart.

Marea Loja Nationala din Romania este o creatie a serviciilor secrete ruse realizata cu sprijinul direct a criptocomunistilor romani, potrivit unui raport al SRI. Masoneria romana este o organizatie secreta parapolitica, bine ancorata in toate zonele societatii romanesti, de la administratie si servicii secrete pana la diplomatie si biserica.

Va prezentam mai jos lista celor mai importanti “venerabili” din Bucuresti cu tot cu Lojele de care apartin si afacerile sau functiile lor in institutii publice, asa-numita “Lista a lui Roncea”:

1. Alexandru Daescu (Loja Concordia) – director in cadrul Institutului Ana Aslan

2. Pierre de Hillerin (Loja Delta Dunarii) – director al Institutului National de Cercetare pentru Sport

3. Vlademir Georgescu (Loja Nicolae Balcescu) – profesor universitar

4. Nicu Alifantis (Loja Nomine Mircea Sion) – artist

5. Mihai Oancea (Loja Ieroboam) – afaceri imobiliare

6. Bogdan Parvanu (Loja Bucuresti) – arhitect sef al Primariei sector 2 Bucuresti

7. Adrian Balan (Loja Mesterul Manole) – afaceri imobiliare

8. Andrei Toma (Loja Romania Unita – presedinte de regiune la Asociatia Nationala a Cluburilor Lions

9. Stefan Chiocinaru (Loja I.C. Bratianu) – profesor de stiinte politice, jurnalist, doctor in drept international

10. Mircea Neacsa (Loja Carol Davila) – director in cadrul Televiziunii Romane

11. Victor Teodor Iovici (Loja Scara lui Iavov) – viceprimar al Municipiului Bucuresti, membru in conducerea PRM

12. Bogdan-Dimitrie Niculae (Loja Cavalerii Sf. Raphael) – medic specialist dermatolog, presedinte Asociatia Romana Anti-Aging Lasermed

13. Cornel Hagiescu (Loja Echerul de Aur) – manager casa de productie IMAGINA

14. Mircea Perpelea (Loja William Preston) – director in cadrul Bancii Nationale a Romaniei, fost prefect al judetului Valcea

15. Octavian-Mircea Grozea (Loja Romana) – om de afaceri, MTG MANAGEMENT SOLUTIONS, PRICE JOY si LCT OPTICAL COMMUNICATION

16. Liviu Poenaru (Loja Lumina) – avocat

17. Ionel-Cristinel I. Deaconescu (Loja Etica) – consilier PDL in Consiliul General al Municipiului Bucuresti, om de afaceri

18. Adrian Dimitriu (Loja Memphis) – om de afaceri, RCS INTERNATIONAL FORWARDING

19. Nicolae Efimov (Loja Gheorghe Comanescu) – director Spitalul CFR 2, doctor in stiinte medicale (ortopedie)

20. Florin Stoenescu (Loja Calea Inimii) – secretarul Comisiei de Istorie a Centrului Academic de Studii Hermeneutice

21. Dinu Albu (Loja Albert Pike) – medic primar obstetrica-ginecologie, Spitalul Clinic Panait Sarbu

22. Cristian Piedone Popescu (Loja Lumina si Adevar) – primar al sectorului 4 Bucuresti

23. Dan Dumitru (Loja Templul Umanitatii) – reprezentant al firmei americane ENRON in Romania, fost ofiter SIE, fost sef al Oficiului pentru Gestionarea Relatiilor cu Republica Moldova din Guvernul Romaniei

24. Leonard Lucian Badica (Loja Lux et Veritas) – om de afaceri, BIP TELECOM, fost ofiter M.Ap.N
25. Liviu Ionescu (Loja Excelsior) – om de afaceri, Creativit Biz si imobiliare

26. Aurel Teodorescu (Loja Solomon) – director al Directiei Migratie din Oficiul Roman pentru Imigrari din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor (detasat din functia de consilier in cadrul M.A.I. in subordinea secretarului de stat pe Relatia cu Parlamentul si Afaceri Europene), sotul Danielei Nicoleta Andreescu (Secretar General al Guvernului), fost ofiter de securitate inainte de 1989, fost director de departament in Primaria Municipiului Bucuresti (demis urmare unui scandal cu spatii comerciale), fost comisar in Garda Financiara (demis urmare unui dosar penal de contrabanda cu cetateni arabi), fost director adjunct la Directia de Supraveghere si Control Financiar din Directia Generala a Vamilor (demis urmare faptului ca a fost cercetat penal in dosare cu Omar Hayssam si implicarii ca cercetat penal in Dosarul Tigareta II), fost director al Directiei de Audit din cadrul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (demis in 2003 si anchetat de Parchetul National Anticoruptie impreuna cu Presedintele CNAS Eugen Turlea), fost director adjunct si director al Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca in perioada 2003 – 2006 (implicat in scandalul contractelor de munca cu strainatatea si in cel al adeverintelor medicale de la CARITAS), fost membru PD (a demisionat urmare faptului ca CNSAS a emis decizie de fost ofiter de securitate)

27. Jenica Poenaru (Loja Demnitate si Fratie) – om de afaceri, Atlas Airlines si presedinte al Confederatiei Patronatului Roman, fost director al Aeroportului Baneasa in 1989, fost director general al Autoritatii Aeronautice Civile Romane

28. Constantin Mincu (Loja Luceafarul Libertatii) – avocat

29. Narcis Copca (Loja Novus Ordo) – Managerul Spitalului “Sf. Maria” din Bucuresti, prof. univ. dr. in stiinte medicale

30. Constantin Onisor (Loja Grifin) – general de brigada (in rezerva), fost comandant al Scolii Militare de Aplicatii pentru Tancuri „Mihai Viteazu”, fost comandant al Garnizoanei Pitesti (destituit urmare unui scandal de hartuire sexuala)

31. Marius Chervase (Loja Logos) – ofiter de politie, conf.univ.dr. la Academia de Politie, vicepresedinte al Corpului National al Politistilor – Departamentul Academia de Politie

32. Corvin Nedelcu (Loja Izvorul Intelepciunii) – secretar general al Autoritatii Nationale pentru Sport si Tineret, fost ofiter M.Ap.N., fost ofiter S.P.P., fost jurist al UPETROM Ploiesti (utilaj petrolier – fost 1 MAI Ploiesti), fost vicepresedinte al ROVIT S.A. Valea Calugareasca (vinuri), fost consilier si secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltarii Regionale

33. Mihnea Paul Popescu (Loja Iris) – om de afaceri, presedinte CASINO LIFE & BUSINESS MAGAZINE

34. Marc Huot (Loja Memento Mori) – presedinte Wirquin Romania (parte a holdingului Wirquin Plastiques din Franta care a cumparat Urbis Sanitare)

35. Ioan Grigore Popa (Loja Enoch) – consilier PDL la Consiliul General al Municipiului Bucuresti, fost viceprimar al Municipiului Bucuresti, fost director al O.P.S.P.I., fost proprietar al Rasco Traffic (vandut grupului UTI, actual UTI Rasco, firma care gestioneaza semaforizarea Capitalei)

36. Mihai Butucaru (Loja Morphosis) – Arhitect, Presedintele Fedratiei Romane de Yachting

37. Dacian Cernestean (Loja Heliopolis) – om de afaceri, societatea de brokeraj in asigurari Eos Risq Romania

38. Enache Jiru (Loja Adrian Dohotaru) – om de afaceri, membru in Consiliul de Administratie la CEC, fost secretar de Stat in Ministerul Finantelor Publice, fost presedinte al CEC, fost presedinte al MKB Romexttera Fond de Pensii, fost presedinte al comisiei de selectie a administratorului pentru Fondul Proprietatea

39. Dumitru-Stoica Seicaru (Loja Edmond Nicolau) – om de afaceri, Constyle Company

40. Serban Savu (Loja Lumina Lex) – artist

41. Adrian Oghina (Loja Costin Mihaescu) – om de afaceri imobiliare, fost viceprimar al Primariei sector 1 Bucuresti, membru PNL

42. Ion Pargaru (Loja Nat Granstein) – om de afaceri, fost presedinte al Camerei de Comert si Industie, fostdeputat PDSR, fost director general in Ministerul Economiei, actual membru PNL Gorj

43. Dan Medeanu (Loja Atlantida) – scriitor si ziarist

44. Ionel Dumitru (Loja Hermes Trimegistus) – om de afaceri (papetarie si birotica), Dumitru Business House

45. Ion Biris (Loja Noua Romanie) – om de afaceri, Clubul Office

46. Daniel Gosea (Loja Philadelphia) – director in Ministerul Afacerilor Externe

47. Viorel Tiganescu (Loja Cezar Bolliac) – profesor, fost inspector adjunct al Inspectoratului General al Municipiului Bucuresti

48. Dan Docan (Loja Legenda lui Hiram) – om de afaceri, cafeneaua Otro Cafe, agentie plasare dansatoare si femei pentru escort in strainatate printr-o firma din Brasov impreuna cu un patron de hotel local, fost informator al Securitatii, fost director general Imprimeria Nationala, fost secretar la Primaria Sector 3 si la Primaria Sector 5 din Bucuresti, fost judecator

49. Herve Madramany (Les 3 Lys) – om de afaceri, arbitru international de tenis

50. Petre Terzi (Loja Academica) – profesor universitar

51. Stelian-Alexandru Panescu (Loja Benjamin Franklin) – om de afaceri, Smart Sigma

52. Daniel Mihail Tudor (Loja Luca Pacioli) – Director Executiv Adjunct pentru Activitatea de Inspectie Fiscala la Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiul Bucuresti

53. Alexandru Vitalaru (Loja Constantin Mavrocordat) – medic veterinar, profesor Facultatea de Medicina Veterinara

54. Ion-Bogdan Teodor Georgescu (Loja Cantacuzino) – doctor in stiinte medicale, sef disciplina la Facultatea Titu Maiorescu, medic primar stomatolog

55. Dan Brebeanu (Loja Sothis) – om de afaceri, Ghmc-Mineral Grup

56. Eugen Matzota (Loja Lantul Masonic) – om de afaceri, MATZOTA Group

57. Mihai Neicu (Loja Veritas) – om de afaceri, Nei Guard, membru PDL, membru in Consiliile de Administratie la RATB si REBU

58. Constantin Dinulescu (Loja Magistri Lapidum) – artist

59. Adrian Petre Pascu (Loja Osiris) – om de afaceri, Geotop 2001 (implicata in scandalul cu cadastrarea judetului Constanta, legat de Miron Mitrea si Nicusor Constantinescu)

60. Nicusor Dedu (Loja Ulpia Traina) – om de afaceri, Deltarom (implicata in scandalul incineratorului de la Bod, Brasov)

61. Mihail Vicentiu Ivan (Loja Noua Europa) – profesor universitar

62. Florian Pinta (Loja Giuseppe Garibaldi) – general-locotenet in rezerva, fost sef de stat major al Armatei 1 (1998-2000), fost sef al Corpului 1 Armata Teritorial – noua denumire a Armatei 1 (2000-2001), fost comandant al Brigazii 282 Mecanizate (2001-2003), fost director al Statului Major al Fortelor Terestre (2003-2004) si loctiitor al sefului Statului Major General (2004-2006), fost comandant al Comandamentului 2 Operational Intrunit “Maresal Alexandru Averescu” (fosta Armata a II-a), dislocata in Buzau (2006 – 2008)

63. Eugen Gheorghe (Loja Calugareni) – fost director in Directia Generala a Vamilor, consilier PDL la Consiliul Local Sector 6

64. Virgil Nadolu (Loja Agora) – vicepresedinte Uniunea Practicienilor de Protectia Mediului din Romania

65. Alberto Matei (Loja Tatra) – om de afaceri, A&E Audit Financial Consulting

66. Dinu Sararu (Loja Luceafarul) – romancier, publicist si dramaturg, fost redactor la “Radiodifuziunea Romana”, fost secretar general de redactie la Revista Secolul 20, fost jurnalist, la ziarul “Scanteia Tineretului”, fost secretar general de redactie la revista Luceafarul, fost sef al “Publicatiilor Televiziunii Romane”, fost redactor-sef adjunct si apoi redactor sef al “Redactiei Culturale a TVR”, fost director al “Teatrului Mic” si “Teatruluifoarte Mic” anii (1977-1990), fost director al “Teatrului National “Ion Luca Caragiale” din Bucuresti (2001 – 2004)

67. Vasile Condoiu (Loja Anderson 1723) – sef birou la Oficiul Roman pentru Imigrari din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, fost director interimar al Oficiului

68. Mihai George Staicu (Loja Opera Magna) – om de afaceri, LUNA COMMUNICATIONS

69. Aurel Curdov (Loja Cavalerii Sf. Andrei) – secretarul general al sindicatului de la Tarom

70. Dan Anghel (Loja Constantin Barbulescu) – bioterapeut

71. Ioan Lixandru (Loja Cavalerii Romaniei) – vicepresedinte al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania, fost director general al Tarom

72. Relu Leonid Manguta (Loja Tracia) – om de afaceri, Maneuro

73. Gabriel Mihalache (Loja Lana de Aur) – director al Sucursalei de Transport Bucurestii Noi a Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”

74. Andrei Slusarencu (Loja Hiram) – om de afaceri, ROBINSON TURISM

75. Cornel Purcarea (Loja Constantin Brancusi) – om de afaceri cereale, fost director executiv al societatii Romagro, fost ofiter M.Ap.N.

76. Gabriel Giurgiu (Loja Sf. Ioan) – jurnalist

77. Gheorghe Gogescu (Loja Les Sages d’Heliopolis) – artist decorator

78. Raymond Marin (Loja Millenium) – vicepresedinte Vodafone

79. Emil Sandulescu (Loja Toleranta si Fraternitate – fizician, membru al Academiei Romane, fost deputat PNTCD

80. Lucian Diaconescu (Loja Columna) – medic chirurg ortoped la Spitalul Clinic de Urgenta „Sf. Ioan” din Bucuresti

81. Eduard Matei (Loja Gaudeamus) – om de afaceri, fost presedinte la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor

82. Mircea Gheordunescu (Loja Server Frentiu) – fizician, fost adjunct al directorului Serviciului Roman de Informasii (1997-2001), fost consul general al Romaniei la Milano (2002-2007)

83. Gheorghe Valceanu (Loja Humanitas) – avocat

84. Florin Ghiulbenghian (Loja Sfinx) – om de afaceri, casele de schimb valutar si consignatiile Edmond, revolutionar

85. Paul Popovici (Loja Titu Maiorescu) – profesor universitar

86. Valentin Lolea (Loja Dreptate si Fratie) – om de afaceri, Loreto Exim (Tatra Romania)

87. Nicu Radulescu (Steaua Polara) – om de afaceri turism, presedinte la Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania

88. Mircea Vasile Popescu (Loja Romania Moderna) – vicepresdinte Curtea de Conturi

89. Traian Popescu (Loja Demnitatea Romaneasca) – om de afaceri, ARBOmedia

90. Nicolae Radulescu-Botica (Loja Egalitatea) – avocat

91. Daniel Gruia (Loja Steaua Romaniei) – Director General Adjunct al Directiei Generale de Tehnologia Informatiei din Agentia Nationala de Administrare Fiscala

92. Adrian Panaghianu (Loja Lumina Masonica) – director Apa Nova

93. Doru Dragomir (Loja Fiii Romaniei) – om de afaceri, Innerlook

94. Constantin Berevoianu (Loja Prometeu) – director Apa Nova

95. Mircea Chelaru (Zamolxis) – general de corp de armata cu patru stele in rezerva, fost Sef al Marelui Stat Major, fost comandat al Corpului 10 Armata “Stefan cel Mare” din Iasi, fost presedinte ale PUNR, fost vicepresedinte al Partidului Conservator

96. Mugurel Dragos Jianu (Loja Horus) – avocat

97. Mustafa Oral (Loja Isik) – om de afaceri in domeniul consultanta, acuzat in dosarul spionilor economici (Stamen Stancev, Vadim Benyatov)

98. Iuliu Stocklosa (Loja C.A. Rosetti) – om de afaceri, East Electric

99. Cristian Turculeasa (Loja Cavalerii Templului) – om de afaceri, ALCRIS TRANSCOMEXIM

100. Victor Racolta (Loja Balcani) – om de afaceri, ENEAS

101. Adrian Motomancea (Loja Kogaion) – profesor universitar

102. Stefan Blaj (Loja Hermes) – general de brigada medic, sef de sectie la Spitalul Militar Central, conferentiar universitar doctor la UMF “Carol Davila” din Bucuresti, specialitatea boli interne si gastroenterologie
103. Marian Nasty Vladoiu (Loja Tacerea) – avocat, presedintele Camerei de Comert Romania – Israel, presedinte Asociatia Romana de Lupta Antiterorism; s-a lansat in masonerie ca ginere al lui Dorin Voinea, fost Pro-Mare Maestru al MLNR in perioada Bebe Comanescu; dupa ce Dorin Voinea a pierdut functia, a divortat desi avea 2 copii gemeni; in prezent Dorin Voinea este membru al Tribunalului Masonic;

104. Ion Smeeianu (Loja I.G. Duca) – om de afaceri IT&C si telecom, fost secretar de stat la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, fost presedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii
SANATATE: In ciuda secretomaniei care insoteste activitatea masonilor, exista informatii certe ca acestia sint puternic reprezentati si la virful sistemului sanitar. Numai in Senatul Universitatii de Medicina, se zice, ar fi 12 masoni, iar dintre sefii de spitale, majoritatea fac parte dintr-o Loja sau alta.

Printre acestia, putem sa-i enumeram pe Eugen Pascal Ciofu, Ovidiu Bajenaru, Petru Calistru, Leon Zagreanu, Eugen Bratucu (director la Caritas), Sorin Simion (director al Spitalului Colentina), Mihai Coculescu, Laurentiu Mircea Popescu (zis “don Lorenzo”, senator PSD si rector). In rindul medicilor, celebru este cazul doctorului Irinel Popescu (gradul 33). Si tot medic-mason este si doctorul Alexandru Ciocilteu.

Mason renumit (din tagma medicilor) este si Constantin Balaceanu-Stolnici (presedintele Jokey Clubului Roman). Chiar si de-a dreapta premierului Nastase avem un medic mason de rang inalt: doctorul-consilier Dan Georgescu, fost secretar de stat in “guvernul Dascalescu” si fost membru a CC al PCR.

DIPLOMATIE: In acest domeniu care presupune contacte internationale, masonii au avut intotdeauna o reprezentare puternica. Consilieri, consuli, atasati de toate felurile, secretari de stat… S-a ajuns chiar pina la nivel de ministri de externe.

4. Cel mai renumit mason

Cel mai renumit mason dintre diplomatii actuali este celebrul astronaut Dumitru Prunariu, ambasadorul Romaniei la Moscova. Conform revistei “Forum masonic”, Prunariu este “Cavaler Templier, grad pe care l-a dobindit in Florida, SUA”. Primul (si pina acum singurul) roman care a zburat in spatiu “detine functia de Grand King in Marele Capitul de Masoni ai Arcului Regal din Romania”, avind “gradul 32 in Ritul Scotian” si fiind “Maestru Venerabil al Respectabilei Loji “Roza Vinturilor” din Orientul Bucuresti”.

“GRADATII”: Pentru ca, prin “constitutia Masonica”, se inchina Marelui Arhitect, masonii isi mai spun, intre ei sau in diverse mesaje secrete, “arhitectii”. Printre “arhitectii” din Ministerul Administratiei si Internelor si din Ministerul Apararii Nationale se numara:

– generalul Virgil Ardelean (Quattuor Coronati), seful Directiei de Informatii si protectie Informativa (fosta UM 0962, fosta “Doi si”un sfert”);

– Colonelul Olimpian Ungherea (Quattuor Coronati), redactor la revista “Pentru Patrie”, fost consilier al PDSR si autor al celebrei carti “Clubul Cocosatilor” (o parabola despre masonii din PDSR/PSD care au condus si conduc, din umbra, Romania, carte care l-a deranjat foarte tare pe Adrian Nastase);

SURSA:http://caplimpede.ro/

CE CAUTA OCHIUL MASONIC DIN TRIUNGHI( OCHIUL LUI HORUS,ATOATEVAZATOR),IN STUDIOUL SINTEZA ZILEI DE LA ANTENA 3?

2 mart.

 

In acest context ne intrebam si noi RETORIC, ce cauta OCHIUL MASONIC din triunghi (ochiul lui Horus, ATOATEVAZATOR) in studioul Sinteza Zilei de la Antena 3?
https://searchnewsglobal.files.wordpress.com/2013/10/a035b-ochiuldinpiramidalasintezazilei.jpg
Si binenteles uimitoarea asemnare dintre sigla RMGC si AntenaPlay care deasemenea seamana cu niste ochi cu pupila triunghiulara

Faptul că România, prin jegoşii de politicieni care ne conduc, se află sub conducerea Ocultei Mondiale? Şi, încă o dată, repet: OCHIUL LUI HORUS E UN SIMBOL AL VECHILOR EGIPTENI! Deci, un simbol păgân. E adevărat că el a fost preluat şi adaptat şi de o parte din creştini, dar, nu are nimic de-a face cu creştinismul originar. Şi, din religia vechilor egipteni, cei care credeau în reîncarnare, zeităţi şi sacrificii umane şi animale, s-a născut mai târziu doctrina francmasonică şi Illuminati. Dacă era vorba doar de simbolul ce ţine de vedere, de ce totuşi doar un singur ochi şi nu doi? Noi, oamenii, nu avem doi ochi? Privim doar cu unul? NOI PRIVIM CU AMBII OCHI. Deci, vreau să văd doi ochi şi unul. Un singur ochi ţine de simbolul ocult “ochiul lui Horus” şi nu are legătură cu vederea. Încă o chestie care ar trebui să vă pună mai mult pe gânduri.

Despre cultul Illuminati
Illuminati reprezintă un grup restrâns de oameni de elită (politicieni de vârf, oameni foarte bogaţi, persoane influente), ce pot fi întâlniţi în diverse organizaţii ca grupul Bilderberg, CFR (Consiliul pentru Relaţii Externe) etc., ce au scop dominarea întregii lumi din punct de vedere politic, economic, social şi religios, sub egida New World Order (Noua Ordina Mondială). Deşi Illuminati a fost fondat în 1776 şi desfiinţat oficial câţiva ani mai târziu, tot mai mulţi cercetători cred că ordinul s-a perpetuat până în ziua de azi, sub forma organizaţiilor amintite mai sus.
Semne Illuminatti
 
Ochiul

Acest semn

este ochiul lui Lucifer, dar acest semn îşi are originea în Egiptul Antic, fiind cunoscut şi sub numele de ochiul lui Horus, ochiul atotvăzător. De asemenea, acest simbolism are o mare asemănare cu Bafomet.

Care sunt oare legaturile dubioase dintre Baphomet si Noua Ordine Mondiala? Baphomet este un personaj enigmatic, pe urma caruia s-au ivit multe controverse dar cine este de fapt acest personaj si ce simbolizeaza el.

Astazi el este asociat ritualurilor oculte, vrajitoriei.In ceea ce priveste originea numelui, sunt specialisti care sustin ca numele provine de la Mahomet.

Templierii care au trait multi ani printre arabi, au adus in Europa acest simbol si implicit acest personaj.

Francmasonii au un ritual in care se inchina la Baphomet, situatie care a atras mania Vaticanului. Cum poti sa te inchini si sa-l venerezi pe Baphomet, care seamana mai degraba cu diavolul. Cei mai puternici oameni ai lumii, intelectuali de elita, venereaza aceasta creatura. In 1966, oficial, a fost creata Biserica lui Satan, in care Baphoman este atotputernicul, adulat si venerat de toti membrii ordinului.

Cu totii ne-am intrebat de ce ordinele francmasonice sunt invaluite in mister, situatie care ne face sa fim si mai curiosi si sa le asociem conspiratiilor. Sunt illuminatii cei mai puternici oameni, conduc ei lumea, care e crezul lor si ce vor da faca cu aceasta planeta? In 1876, premierul Marii Britanii, intr-un discurs care a ramas memorabil, atrage atentia despre influenta devastatoare pe care ordinele secrete, francmasonice, o au in lume.

Nu trebuie sa ne ferim de regi si guverne, spunea el, sa ne ferim de francmasoni care ne conduc dupa bunul lor plac. Asemene discurs la un premier, intr-o tara puternica a Europei, este cel putin straniu. Sunt istorici care sustin ca francmasonii au inventat si instaurat comunismul, ca au fost in spatele multor revolutii si razboaie. Tot ei au aruncat la cos comunismul, atunci cand au considerat necesar. In cel mai perfect secret si intr-o fraternitate deplina, ei duc silentios lumea, acolo unde vor ei. Institutiile pe care ei le conduc sunt numeroase. Se vorbeste despre un imperiu silentios, francmasonic, a carui sfera de influenta este uluitoare.

Regiunea bavareza a Germaniei este condusa de Ordinul Iezuitilor. Aceste ordine racoleaza tot ce inseamna inteligenta. Au un sistem de recrutare in universitatii dar si in lumea academica foarte bine pus la punct.

Fiecare persoana racolata trece prin mai multe stadii. Primul este cel de novice, in care incepe initierea pe langa un maestru.

Se trece la al doilea stadiu, care se numeste mineval, atunci cand mentorul considera ca persoana e pregatita. Denumirea de mineval provine de la Minerva, zeita comertului, a muzicii, a medicinei. In acest stadiu sunt aprofundate principiile ordinului, prin conferinte. Stadiul urmator este cel al illuminatului, cu mai multe etape.

Se spune ca in lume, cele mai puternice 13 familii, fac parte din Ordinul Illuminatilor, care au influenta covarsitoare in sistemul bancar si financiar mondial.

Istoricii spun ca nu au existat perioade in istorie fara conflicte. Cum sunt implicati illuminatii in conflictul care mocneste in Orientul Mijlociu? Se spune ca Statul Islamic, celebra organizatie terorista, este sponsorizata cu sume fabuloase si ca acesti bani nu vin numai din zona araba. Celebra teorie prin care se spune ca illuminatii sponsorizeaza ambele tabere sa fie adevarata? Ei au un interes dar nu si un favorit. Care va fi pozitia lor fata de Israel. Il vor sustine in lupta care se intrevede cu Siria si Iranul? Si daca lucrurile stau invers?

Sursa: efemeride.ro

%d blogeri au apreciat asta: