DOCUMENTAR. 26 DE ANI DE LA INFIINTAREA GRUPULUI DE LA VISEGRAD!

2 mart.

Grupul de la Vișegrad este o organizație de cooperare regională din care fac parte Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia.

Deschiderea conferinței „Contribuția statelor Grupului Vișegrad și a României la dimensiunea estică a politicii europene de vecinătate”, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România și Presedinția slovacă a V4. (București, 16 febr. 2011)

Grupul de la Vișegrad a fost constituit la 15 februarie 1991 de trei țări — Cehoslovacia de atunci (împărțită în 1993 în Cehia și Slovacia), Ungaria și Polonia—, propunându-și ca obiectiv cooperarea în vederea integrării europene și euro-atlantice. La acea dată a avut loc întâlnirea de la Vișegrad, Ungaria, a președintelui Cehoslovaciei, Václav Havel, președintelui Poloniei, Lech Walesa, și a primului-ministru al Ungariei, József Antall. Cei trei au semnat o declarație comună prin care își promiteau sprijin reciproc în vederea integrării în Uniunea Europeană și prin care au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare.

Formarea Grupului de la Vișegrad a fost motivată de câțiva factori de importanță decisivă: dorința de a înlătura rămășițele fostului bloc comunist în Europa Centrală, dorința de a se depăși animozitățile istorice dintre țările Europei Centrale, precum și convingerea că prin eforturi comune vor fi mai ușor de atins obiectivele stabilite.

Toate cele patru state care alcătuiesc grupul s-au numărat printre cele 10 țări care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004.

Grupul de la Vișegrad (cunoscut și ca ”V4”) reflectă eforturile țărilor din regiunea Europei Centrale de a colabora într-o serie de domenii de interes comun în contextul integrării paneuropene. Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia au fost întotdeauna parte a unei singure civilizații, împărtășind valori culturale și intelectuale precum și origini comune în ceea ce privește diverse tradiții religioase, pe care doresc să le conserve și să le consolideze în continuare, se arată pe site-ul www.visegradgroup.eu.

Crearea Grupului de la Vișegrad este menită, de asemenea, să încurajeze cooperarea optimă cu toate țările, în mod special cu țările vecine, interesul final fiind dezvoltarea democratică în toate regiunile Europei. Grupul de la Vișegrad dorește să contribuie în vederea construirii unei arhitecturi europene de securitate, bazată pe o cooperare și o coordonare eficiente, funcționale, în cadrul instituțiilor europene și transatlantice existente, potrivit aceleiași surse. Toate activitățile Grupului de la Vișegrad au drept scop consolidarea stabilității în regiunea Europei Centrale.

Fotografie de familie realizată la finalul lucrărilor Summitului Vișegrad privind Securitatea Energetică. (Budapesta, 24 febr. 2010)

La baza cooperării V4 se află contactele reciproce la toate nivelurile, de la summit-urile politice la cel mai înalt nivel până la întâlniri la nivel de diplomați și experți, la activități ale asociațiilor non-guvernamentale din regiune, ale grupurilor de reflecție și organismelor de cercetare, ale instituțiilor culturale etc. Cooperarea între ministerele de resort constituie o parte importanta a activităților în cadrul V4. O serie de proiecte comune sunt în prezent în curs de implementare în mod special în domeniile culturii, mediului, securității interne, apărării, științei și educației. Se intensifică, totodată, cooperarea în domeniile justiției, transporturilor, turismului, energiei și tehnologiei informației. Statele membre ale Grupului de la Vișegrad doresc de asemenea să coopereze cu vecinii cei mai apropiați, cu alte țări, formațiuni sau organizații regionale care sunt interesate și ale căror domenii specifice de cooperare se încadrează în interesul comun și în spiritul cooperării paneuropene.

Cooperarea în cadrul Grupului de la Vișegrad nu este instituționalizată. Ea are la bază exclusiv principiul întâlnirilor periodice ale reprezentanților săi la diferite niveluri, de la întâlniri la nivel înalt ale premierilor și șefilor de stat, până la consultații la nivel de experți. Summiturile oficiale la nivel de premieri au loc o dată pe an. Între summit-uri, una dintre cele patru țări deține pentru o perioadă de 12 luni președinția grupului, căreia îi revine, între altele, responsabilitatea pentru elaborarea unui plan de acțiune anual.

Singura organizație este Fondul Internațional Vișegrad. Decizia creării unui fond comun a fost luată în octombrie 1999, în orașul slovac Javorina. Fondul Internațional Vișegrad a fost înființat în anul 2000 cu scopul de a sprijini dezvoltarea cooperării în domeniile culturii, schimburilor științifice, cercetării, educației, promovării turismului. De cele mai multe ori acesta oferă finanțare pentru activități ale organizațiilor non-guvernamentale și ale cetățenilor. Există o contribuție anuală din partea guvernelor țărilor membre la Fondul Internațional Vișegrad, care a crescut an de an.

Mai ales în perioada inițială a existenței sale (1991-1993) Grupul de la Vișegrad a jucat rolul cel mai important în cadrul tratativelor cu NATO și UE. În anii următori, intensitatea cooperării dintre țările V4 au început să slăbească ca urmare a prevalenței ideii că eforturile individuale în vederea integrării în structurile euroatlantice vor fi mai eficiente. Cooperarea a fost reluată în 1998.

Grupul de la Vișegrad cooperează cu alte organisme regionale, precum și cu țări din regiune. Țările din BENELUX, Consiliul Nordic al Miniștrilor, Parteneriatul Estic sau Balcanii de Vest sunt priorități ale Grupului de la Vișegrad.

La 16 februarie 2011 a avut loc la București conferința intitulată ”Contribuția statelor Grupului Vișegrad și a României la dimensiunea estică a politicii europene de vecinătate”, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România și Președinția slovacă a V4. Evenimentul a prilejuit reafirmarea sprijinului acestor state față de Parteneriatul Estic, creat în mai 2009. Succesul Parteneriatului Estic va depinde de sprijinul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, iar țările cărora li se adresează trebuie să folosească acest instrument al Politicii Europene de Vecinătate (PEV) pentru a avansa pe calea reformelor menite să le aducă mai aproape de UE, au apreciat reprezentanți ai statelor Grupului de la Vișegrad și ai României participanți la conferință.

AGERPRES/

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: