GRUPUL DE LA VISEGRAD ,LA CARE ROMANIA NU A ADERAT CERE O REFORMA A UNIUNII EUROPENE CARE SA NEGOCIEZE NOUA UNIUNE EUROPEANA TINAND CONT SI DE STATELE DIN GRUP!,KLAUS JOHANNIS TREBUIE DEMIS ,INTRUCAT DISCURSUL SAU ESTE AXAT PE GLOBALISMUL LUI SOROS SI A MULTINATIONALELOR,TRADAND INTERESUL NATIONAL AL ROMANIEI SI PE ROMANI PE CARE II CONSIDERA IOBAGII SAI SI A EUROPEI!

2 mart.

Premierii statelor din grupul de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria) au cerut joi Consiliului European să prezinte la summitul european aniversar din 25 martie, de la Roma, un proiect consensual pentru reformarea Uniunii Europene și au insistat pe menținerea unității europene, dar și pe consolidarea rolului statelor naționale în luarea deciziilor la nivel european, relatează AFP și Reuters, potrivit Agerpres.

Această poziție a fost prezentată de premierul polonez Beata Szydlo, gazda reuniunii premierilor din cele patru țări, desfășurată la Varșovia și care survine după ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a prezentat opțiunile posibile pentru viitorul proiectului european.

În cadrul grupului de la Vișegrad ‘am convenit să transmitem că așteptăm de la președintele (Consiliului European) Donald Tusk ca propunerile privind viitorul UE să facă obiectul unui consens prealabil, pentru că ne vom întâlni la Roma doar pentru a anunța împreună un nou plan pentru Europa’, a indicat șefa executivului polonez.

Ea a insistat pe necesitatea menținerii unității blocului comunitar, dar și pe consolidarea rolului statelor naționale în luarea deciziilor la nivel european, solicitând totodată ca eventuale schimbări în cadrul zonei euro să nu afecteze celelalte state membre.

‘Dorim o Europă mai bună, nu ‘mai multă Europă’ sau ‘mai puțină Europă’ (…) Pentru noi este important ca reformele Uniunii Europene să se bazeze pe egalitatea intereselor tuturor statelor membre’, a punctat premierul Beata Szydlo.

Semnificaţia cooperării dintre ţările Grupului de la Visegrad

În ultimul timp s-au intensificat discuţiile în cadrul ţărilor Grupului de la Visegrad, format din Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia. Aceste țări au multe în comun, luând în considerare şi istoria recentă. Care este însă legătura economică dintre ţările menţionate şi au avut loc schimbări în acest sens în ultimele două decenii? Răspunsul la această întrebare îl căutăm cu ajutorul datelor despre evoluţia comerţului extern.

În ultimul timp au loc tot mai des întâlniri are liderilor aşa-numitului Grup de la Visegrad. Discuţiile s-au intensificat mai ales ca urmare a necesității identificării unei soluții pentru criza imigrației, această grupare politică opunându-se cotelor obligatorii referitoare la redistribuirea refugiaţilor. Ţările Grupului de la Visegrad promovează o soluție care presupune protejarea graniţelor externe ale Uniunii Europene, soluţionarea conflictului în locul unde se poartă lupte, o colaborare mai strânsă cu Turcia (de unde vin mulţi oameni tocmai în Europa) şi sprijinirea ţărilor vest-balcanice, care s-au confruntat în trecut cu probleme mari sub atacul noilor valuri de refugiaţi. Printre acestea se numără şi unul dintre membrii V4, Ungaria.
În perioada actuală, Grupul de la Visegrad este condus de Republica Cehă. Obiectivele principale ale preşedinţiei cehe sunt în primul rând colaborarea în domeniul energeticii, cooperare defensivă şi dezvoltarea economiei digitale. Alte tematici importante sunt dezvoltarea infrastructurii de transport, a dimensiunii sociale pentru integrarea europeană sau combaterea evaziunii fiscale. În cadrul preşedinţiei, Republica Cehă coordonează de asemenea întâlnirile ţărilor V4 înainte de şedinţa Consiliului European de la Bruxelles şi a altor întâlniri importante ale liderilor UE.

Economia ţărilor V4

Cooperarea membrilor V4 nu are doar o semnificaţie politică, ci şi economică. Chiar şi înainte de a intra în UE, aceste ţări au încheiat o convenţie privind comerţul liber, ceea ce a intensificat cooperarea economică dintre acestea. De altfel, aceste state au multe lucruri în comun, fiind economii postcomuniste care se dezvoltă rapid şi care abia acum îşi construiesc o poziţie puternică. Caracteristicile tipice ale acestor ţări sunt ponderea relativ ridicată a industriei în PIB (a se vedea graficul de mai jos – Ponderea industriei în valoarea adăugată brută VAB) şi legătura strânsă cu ţările UE, îndeosebi Germania. Firmele germane sunt atrase în ţările Grupului din Visegrad îndeosebi de forţa de muncă relativ ieftină şi în acelaşi timp de calitate. Întrebarea este în ce măsură se pot ridica cu adevărat aceste state, din punct de vedere economic, la nivelul ţărilor din Europa de Vest şi în special a Germaniei, deoarece cu greu se poate compara cineva în viitorul apropiat cu importanţa şi poziţia economică a acestei ţări în UE.
În anul 2014, statele Grupului de la Visegrad au contribuit la PIB-ul total al Uniunii Europene cu aproximativ 5,3%. În schimb, contribuţia Germaniei a fost de 21%.

Industrie/VAB (2014)

Economia Republicii Cehe

Republica Cehă are o economie tipică orientată spre export şi industrie. După anul 1989 a trecut printr-o creştere semnificativă şi datorită poziţiei sale geografice şi a apropierii istorice cu Europa de Vest. Este vorba de o ţară stabilă şi prosperă. PIB-ul real al Republicii Cehe a crescut între anii 2000 şi 2014 cu 40%.
Economia Republicii Cehe

În grafice vedem cum s-a schimbat ponderea comerţului reciproc al Republicii Cehe faţă de ţările V4, Germania şi restul lumii. Între anii 2000 şi 2014 este evidentă creşterea cooperării economice dintre Republica Cehă şi ţările Grupului de la Visegrad. Ţările V4 au contribuit cu 16% la comerţul internaţional al Republicii Cehe, ceea ce arată un trend ascendent comparativ cu cel de 13% din anul 2000. Partenerul comercial principal este în continuare în mod clar Germania, chiar şi în ciuda scăderii de la 36% la 29%.

Economia Slovaciei

Slovacia, care în mod istoric a format cu Republica Cehă un singur stat, are o dezvoltare economică foarte asemănătoare. Elementul principal este din nou industria. Partenerii comerciali principali sunt Germania şi Republica Cehă.

Economia Slovaciei
Ponderea comerţului reciproc al ţărilor V4 în cifra de afaceri totală a comerţului extern al Slovaciei a fost în jur de 24% atât în anii 2000, cât şi în 2014. Doar structura geografică s-a schimbat. În grafice putem vedea că semnificaţia comerţului reciproc dintre Slovacia şi Republica Cehă a scăzut. În schimb, în cadrul ţărilor V4 a crescut cooperarea dintre Polonia şi Ungaria. Cu toate acestea, comerţul cu ţările V4 tot nu este mai important decât comerţul cu Germania, care are în continuare rolul principal, deși nu este un partener economic la fel de dominant ca în 2000.

Economia Ungariei

Ungaria este un alt membru al Grupului de la Visegrad. Este vorba din nou de o ţară cu o economie industrială orientată spre export cu legături strânse cu Germania. Poate în mod surprinzător, Ungaria nu este legată foarte mult din punct de vedere economic de ţările balcanice, lucru care se datorează în primul rând economiei slabe a acestor ţări. PIB-ul real al acestei ţări a crescut în anii 2000 până în 2014 cu 29%.

Economia Ungariei
Şi pentru acest membru al Grupului de la Visegrad, partenerul economic principal este Germania. Aceasta participă la comerţul internaţional ungar cu aproximativ cu sfert. Dintre ţările V4 a crescut importanţa comerţului reciproc atât cu Polonia, cât şi cu Slovacia şi Republica Cehă. Deşi în prezent cooperarea Ungariei cu celelalte ţări ale Grupului de la Visegrad reprezintă circa 14% din comerţul internaţional total, creșterea este una semnificativă și trendul ascendent comparativ cu 2000, când era de numai 5,5%.

Economia Poloniei

A patra ţară care face parte din Grupul de la Visegrad este Polonia. Este o altă ţară cu economie orientată spre industrie, care contribuie cu aproximativ 25% la valoarea adăugată brută totală. PIB-ul real al Poloniei a crescut în anii 2000 până în 2014 cu aproximativ 64%.

Economia Poloniei
Şi în cazul Poloniei putem observa creşterea comerţului cu ţările din Grupul de la Visegrad. Ponderea acestuia în comerţul internaţional total a crescut de la 6,4% în anul 2000 la 9,1% în 2014. La fel ca în cazul celorlalte state V4, Germania îşi menţine poziţia sa dominantă. La comerţul extern a poarticipat cu 23,8%.

Concluzii

Din datele precedente este evident că importanţa cooperării economice a ţărilor V4 creşte. Însă în cadrul comerţului extern al acestor economii, Germania îşi menţine în continuare dominanţa. Aceasta, în calitate de putere economică a Europei, ocupă poziţia principală în toate statele Grupului de la Visegrad, atât în ceea ce priveşte exporturile, cât şi în privinţa importurilor.
În plus, pentru economiile V4 este importantă diversificarea structurii partenerilor comerciali şi scăderea dependenţei de Europa de Vest. Astfel, o eventuală încetinire a economiei germane poate fi înlocuită parţial cu comerţul reciproc în cadrul Grupului de la Visegrad, sau cu comerţul cu alţi parteneri comerciali.

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: